cunoasterea_de_sine.ppsx

7/27/2019 cunoasterea_de_sine.ppsx

http://slidepdf.com/reader/full/cunoastereadesineppsx 1/28

Prof. Cornelia CucuLiceul cu Program Sportiv

Bacău



1.La ce serveşte cunoaşterea de sine?2.Cum se ajunge la formarea imaginii de sine,

la autocunoaştere?3.Tipuri fizice şi trăsături pshice corespunzătoare

4.Tipuri temperamentale5. Trăsături de caracter

6. Condiţii ale automodelării

7.Cugetări despre cunoaşterea de sine,stăpânirea de sine, depăşirea de sine



Răspunsuri posibile: pentru a alege corect tipul de şcoală şi apoi profesiunea;

pentru a putea compensa unele însuşiri sau capacităţi aflate în deficit, prin

altele: o bună memorie poate compensa, de exemplu, până la un punct,

inteligenţa etc.; pentru a putea învinge sau corecta unele deficienţe prin exerciţiu treptat şi

sistematic (de exemplu, timiditatea sau emotivitatea trebuie învinse lăsându-neantrenaţi în activitatea colectivului, prin acceptarea unor sarcini gradate etc.)



Răspunsuri: din curba reuşitelor şi eşecurilor înregistrate de-a lungul timpului , în

diverse activităţi, mai ales la învăţătură (deci, din fapte); prin comparaţie cu alţii din jurul tău sau din literatură;

luând act de părerea sau de aprecierile altora, de bună credinţă.Ignorarea părerii altora nu duce la nimic bun. Printre altele, duce la

supraapreciere, la ignoranţă; prin chestionare sau teste, prin cunoaşterea unor tipuri (modele) stabilite

de cercetare.

“O imagine de sine bazată pe iluzii devine sursă de mari nemulţumiri, chiar de

conflicte (elevul se vede mereu <persecutat>), relaţiile cu cei din jur fiinddenaturate. În cazul necunoaşterii de sine pot apărea neîncredere, timiditate,

modestie exagerată”(Silvestru Patiţa, “Dincolo de oglindă”)



Picnic (mijlociu, plus de greutate, gâtul scurt) : vioiciune, mobilitate,optimism, umor, spirit practic, o anumită superficialitate în relaţiile

sociale, înclinaţie spre concesii şi compromisuri;

Astenic (corp lung şi slab, greutate inferioară celei normale, mâini şi

picioare prea lungi şi subţiri, sistem osos şi muscular firav) : interiorizare,meticulozitate extremă, deosebit simţ al onoarei, ambiţie, acuzând adesea

un sentiment de inferioritate;

Atletic (bine proporţionat şi dezvoltat) : consum mare de energie,

echilibru emoţional, încredere în sine, autoapreciere mai corectă etc.



Coleric: impulsiv, nestăpânit, uneori agresiv, cu emoţii intense şi

explozive, fire deschisă; în activitate alternează munca intensă cudelăsarea; incapabil să desfăşoare munci de migală; tendinţă de dominare,

înclinaţie spre exagerare şi stări de alarmă; îi place să opună rezistenţă;Sangvinic :energic, vioi, cu un ritm rapid în activitate, impresionabil,

prezintă sentimente <de suprafaţă>; este vesel, vorbăreţ; se decide şi seadaptează rapid, fire comunicativă; îşi menţine rezistenţa şi echilibrul

psihic în situaţii dificile, suportă <fără criză> insuccesele;



Flegmatic: calm, echilibrat emoţional, sentimente durabile şi reţinute,

gândeşte şi acţionează cumpătat, cu greu poate fi scos din starea lui;capabil de munci de migală; înclinat spre ordine extremă, capacitate de

muncă îndelungată şi tenace;

Melancolic: capacitate de lucru redusă, nu este rezistent; sensibilitate

acută, puternic afectat de insucces, prudenţă exagerată în situaţii noi;închidere în sine (deci nu se adaptează uşor) şi în plan imaginar, sentimentede durată, dependenţă; capabil de munci de fineţe şi acţiuni de migală, cu

preţul epuizării rapide.

Notă: În practică (realitate), cele mai multe tipuri sunt combinate.



Test de analiză a temperamentului pentru elevii peste 10 ani.În tabelul de mai jos, notaţi cu “xx” încadrarea cea mai sigură, iar cu “x” clasificarea apropiată.

Este indicat să încercaţi prima dată încadrarea unui prieten apropiat, apoi persoana proprie.

Manifestări Coleric Sang-vinic

Fleg-matic

Melan-colic

Doreşte să fie primul care încearcă, îiplace parcă să înfrunte necunoscutul.

Se decide greu pentru acţiune, are gusturişovăielnice. Îşi pierde răbdarea aşteptând să-i vină

rândul, se agită. Este vădit emoţionat înainte de probe,

încercări. Grăbit în acţiune, se corectează rapid, darface greşeli, care devin numeroase spre sfârşit. Execută activitatea lent şi fără greşeli. Reacţii verbale abundente, se îndeamnă pe

sine (“Haide!”, “Nu te lăsa!”, Acuma-i acum!”).

x

xx

x

xx

x

xx

x

xx

x

xx

xx

Xx

x



Manifestări Coleric Sang-vinic

Fleg-matic

Melan-colic

Reacţii motorii abundente, devine nervos cândgreşeşte, apar violenţe verbale, plusul de energie se

descarcă cu fiecare act. Execută activitatea în tăcere; gesturile şi

cuvintele sunt aproape absente. Îndeplineşte sarcina cu încordare nervoasă, se

mobilizează mai mult decât trebuie.

Are tendinţa de a vedea sarcina mult mai greadecât este în realitate şi de a se vedea pe sine “mai

prejos”. În caz de eşec nu se dă bătut, persistă, reia

activitatea de la capăt încurajându-se , duce la bun

sfârşit sarcina. În caz de eşec se pierde, are nevoie de încurajare

pentru a relua lucrul. Cu fiecare succes exclamă de bucurie, bate din

palme.

xx

x

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx



Manifestări Coleric Sang-vinic Fleg-matic Melan-colic

Rămâne indiferent la reuşită, schiţează doar unzâmbet.

Abandonează la primul eşec, se închide în sine şi

se “blochează” total. Abandonează când eşecurile se acumulează. Tăcut în momente critice (dificile), transpiră, dă

semne de oboseală. Derută emoţională sub presiunea timpului. După terminarea lucrului relatează colorat cele

petrecute. Eşecul produce un “ecou afectiv” de durată.

xx

xx

xx

xx x

xx

xxx

xx

xx



Trăsăturile de caracter se fundamentează în cursul adolescenţei.Pentru aprecierea caracterului propriu sau al prietenilor, recomandăm o listă

de atribute, aşezate într-un tabel de perechi de contrarii.

Instrucţiuni: Uniţi printr-o linie frântă notele încercuite care vi se

potrivesc şi vă daţi seama, aproximativ, de profilul caracterului propriu.Exemplu de apreciere: perechea conştiincios-superficial prezintă următoareagradaţie: foarte conştiincios (10), conştiincios (8), mai puţin

conştiincios (6), superficial sau deloc conştiincios (4).

Nu uitaţi să fiţi sinceri!

Nu abuzaţi de notele de mijloc. Procedaţi cu simţ de răspundere.



Trăsături Note10 8 6 4

Trăsături

Interesat, dornic de a cunoaşte cât maimult

Ataşat de colectiv Harnic, activ Corect, cinstit De încredere Cu iniţiativă

Bun cu alţii, altruist Curajos Modest Prietenos Perseverent Interesant

Ambiţios, dornic de afirmare Spirit independent Atent cu ceilalţi Temeinic, profund Disciplinat

Lipsit de interes

Individualist Inactiv, leneş Incorect

Nu se poate conta pe el Lipsit de iniţiativă

Egoist

Lipsit de curaj Încrezut Neprietenos Delăsător Şters

Lipsit de orice ambiţie Dependent, influenţabil

Indiferent, dur Superficial Indisciplinat



Condiţii biologice (sănătate) : “Mens sana in corpore sano”;

Condiţii psihice : inteligenţa (abstractă, practică, socială); ereditatea

(favorabilă sau nefavorabilă); memoria (“repetitio mater studiorum est”;voinţa.

Observaţii:

1. În legătură cu memoria , cercetarea a stabilit că nerepetarea unui materialtimp de şase luni permite păstrarea doar a 38% din datele sale. Prin repetare, se

păstrează circa 60%;

2.În legătură cu voinţa, însuşirile negative sunt: reveria, adică lipsa spirituluicritic; apatia (lipsa de simţire); abulia (lipsa totală de voinţă); încăpăţânarea,

negativismul, sugestibilitatea (lipsa de atitudine personală), blazarea (plictiseala).

Condiţii socio-culturale: atmosferă prielnică muncii, stimulente materiale; să

aibă cunoştinţe de bază din domeniile esenţiale ale vieţii; să posede metode destudiere, să citească; capacitate de organizare a lucrului; implicare în mass-

media, frecventarea instituţiilor culturale etc.



“Când te laudă cineva ascult-o , numai lauda ce ţi-o aduci tu n-o asculta”.

(Mihai Eminescu)

“Ferici

ţi cei care nu-

şi irosesc via

ţa , c

ăci alta nu-i

”. (Vasile Pârvan)

“Soarta este scuza celor slabi şi opera celor tari. Destinul se discută, nu seexecută”. (Nicolae Titulescu)

“…nu sunt niciodată mulţumit. Niciodată. Dacă s-ar întâmpla ca într-o

zi să fiu total mulţumit, aş înceta pe dată să mai compun pentru a eternizaaceastă clipă minunată” . (George Enescu)

“Sfatul pe care-l dau este cuprins în următoarele puncte: 1. Cunoaşte-ţiposibilităţile proprii; 2. Munceşte raţional; 3. Dezvoltă în tine

autocontrolul” . (George Enescu)

“Omule, ai toată viaţa şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi dinochi: tu însuţi”. (Nicolae Iorga)

Poţi zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele”. (Nicolae Iorga)



“Cunoaşte-te pe tine însuţi” . (Socrate)

“Încrede-te în nobleţea de caracter mai mult decât în jurământ. Nu minţi

niciodată. Urmăreşte scopuri demne. Nu lega uşor prietenii şi pe cele vechi nu le

renega. Învaţă să asculţi şi după aceea să comanzi. Când dai un sfat cuiva să fiicât mai folositor, nu cât mai plăcut. Nu te întovărăşi cu cei răi. Respectă pe

părinţi” . (Solon)

“O mare greşeală să te crezi mai mult decât eşti, ori să te preţuieşti mai mult

decât faci” (Goethe)“Cel mai bun lucru de a învăţa să te cunoşti e să încerci a-i înţelege pe

ceilalţi” (André Gide)

“Cine nu se poate stăpâni pe sine, cum să stăpânească pe altul?”

(Proverb românesc)

“Prostul se cunoaşte după şase cusururi: se supără din senin, vorbeşte fără

noimă, se încrede în necunoscuţi, întreabă de lucruri care nu-l privesc, răspundealandala şi nu poate deosebi prietenul de duşmani”. (Proverb arab)



1.Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura “Plumb”, Bacău, 1994

2.Lemeni,G., Porumb,M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele

V-VIII, Editura ASCR, Cluj, 20113.Puia,M.,Comşa,F.,M.,Îndrumar de dirigenţie, Editura Niculescu,

Bucureşti, 2007

4.www.google.ro: imagini

cunoasterea_de_sine.ppsx

Documents

Transcript of cunoasterea_de_sine.ppsx