Cum le afectează sărăcia pe femeile din UE?  

Lia Pop 

Universitatea din Oradea ‐ Romania

Sărăcia femeilor: trei dimensiuni

Motto: ”Sărăcia femeilor este un proces prea grav, pentru ca oprirea lui să  fie lăsată în grija bărbaților!”

răcia femeilor din UE – ca rezultat social ‐ are trei dimensiuni: Geografică, de Gen și  de Generație. Cele trei dimensiuni pot fi ușor reținute drept cei trei G ai sărăciei. Cele mai sărace femei sunt cele care trăiesc sărăcia sub toate cele trei aspecte. 

răcia femeilor din UE este rezultatul unui proces social construit: procesul de  sărăcire!

răcia femeilor din UE, ca proces social construit,  poate fi social deconstruit prin POLITICI ACTIVE, de valorizare a resurselor sociale capitalizate de femei, de reparație și de creație politică.   

Tabloul general al sărăciei în UE. Privire statistică

tistica ne probează că sărăcia putea fi considerată mare încă de acum 3 ani. 

tistica ne arată că, atunci când în SUA se prăbușeau afacerile imobiliare și sute de mii de oameni își pierdeau casele, UE avea motive să se îngrijoreze. Și nu s‐a îngrijorat! Avea motive să acționeze! Și nu a acționat! 

tistica ne arată că, în cei trei ani trecuți de la recunoașterea crizei, sărăcia a crescut la marginea UE, a scăzut  în zone de centru și că tendința de dinamici diferite continuă. Aceasta înseamnă polarizare.

icele Gini a crescut sever în regiunile de margine. Iar în UE, odată cu sărăcirea, crește polarizarea socială și cu el riscul de alimentare a orientărilor politice antidemocratice.   

răcia femeilor în dimensiunea geografică. Imaginea 1

Femeile  in saracie in tarile UE.

Sărăcia femeilor în UE. Imagine geografică

din femeile din UE trăiesc în stare sărăcie.

imată  în bani sărăcia din UE este puternic polarizată  geografic. 17% din VN/Capita înseamnă1 641 € / lună în Luxemburg, 983 € în Germania, 950 € în Franța, iar la celălalt capăt 123 € în Bulgaria. La majoritatea produselor de consum curent, cele care sunt necesare în timp de criză, prețurile sunt comparabile, mai ales, dacă sunt vândute în aceleași lanțuri de supermarketuri.  

tă, sărăcia are conținuturi diferite în diferite părți ale UE. Pentru cei mai săraci cetățeni UE ea înseamnă foame cronică, lipsă de adăpost , blocarea accesului la îngrijirea sănătății. Pentru următoarea categorie înseamnă pierderea adăpostului ca urmare a supra‐îndatorării cauzată de  pierderea veniturilor estimate și de creșterea costului vieții. Pentru următoarea categorie înseamnă a trăi în foame, în frig , fără medicamente …

E, protecția socială reușește să reducă sărăcia cu 32%, prin redistribuiri, adică prin politici sociale. Dar, redistribuirile în zonele de margine sunt de aproximativ 10 ori mai mici în

ărăcia femeilor în dimensiunea de gen. Imaginea 2, A

ajoritatea statelor UE, 17%  dintre femei trăiesc in sărăcie, adică mai mult de 1 din 5. mai multe femei decât bărbați, care trăiesc în sărăcie. (Bărbații care trăiesc în sărăcie ating procentul de 15%, adică aproximativ 1 din 7.

eile din țările UE căștiga cu 20% mai puțin decât barbații angajați în funcții echivalente. Diferența dintre salariile plătite femeilor le face pe acestea să aibă și pensii mai mici.

tuala criză, femeile au fost, la început,mai putin afectate. (Ratele de somaj au crescut pentru bărbați de la 7,4in 2008, la 9,3% in 2009.  La început, pierdererea veniturilor de către femei nu depășea pe cea a bărbaților: 7,4  dintre femei erau în somaj  în 2008, ca să ajungă la 9% in 2009. Este de așteptat însă ca la sfârșitul lui 2010, rata șomajului femeilor, cel puțin în zonele marginale să crească.(Criza va atinge sectoarele unde lucrează femei. ) 

2 dintre statele UE, rata somajului este mai mare printre femei decât printre bărbați.

cul de a nu mai găsi un loc de muncă, după o perioadă de șomaj, este mai mare printre femei. 

ărăcia femeilor în dimensiunea de gen. Imaginea 2, B

tre părinții singuri,  35% trăiesc în sărăcie, adică 1 din 3. Iar 90% dintre părinții singuri sunt femei. Indemnizația pentru îngrijirea copilului este adesea insuficientă. 

torul de maternitate este astfel calculat , încât femeile ajung să își piardă din venituri în perioada maternității. Maternitatea pare penalizată în această zonă.

ă de bărbați, femeile sunt de 4 ori mai frecvent angajate la câștiguri mai mici și mai precare. (Sunt angajate part time, cu contracte cu durată delimitată, sau chiar fără contract. ) 

meile în vârstă  de peste 55 de ani sunt mai expuse  decât bărbații la situația de sărăcie.

Sărăcia femeilor privită pe generații. Imaginea 3, A

mai vulnerabile la sărăcie femeile care nu au încă 30 de ani  și cele care au depășit 55.

EILE TINERE – până la 30 de ani ‐ intră greu pe piața muncii. Găsesc  greu o slujbă. Aceasta poate fi în economia gris, adică plătită cu un salariu înjumătățit față de cel anunțat public.  În Sudul Italiei, un  angajator  a anuntat pentru o secretară 1000 euro, dar a plătit 500 euro . Pentru Sudul Italiei, un sociolog, estima ca se poate vorbi de o rată a șomajului între femeile cu Diplomă Universitară de 40% . (Ea este ascunsă pentru că acestea, dezamăgite, nu se mai înregistrează. )

 plătite cu salarii foarte mici față  de femeile cu vechime.

unt împinse social spre economia neagră: a prostituției, a consumerismului, a traficului de ființe umane etc   

te  blocată maternitatea și, în multe locuri, le este penalizată, atunci când și‐o asumă. 

Sărăcia femeilor privită pe generații. IMAGINEA 3, B

EILE IN VÂRSTĂ DE PESTE  55 de ANI sunt a doua mare categorie de  FEMEI SĂRACE.

unt mai sărace din cauza blocării accesului lor la venituri.  (Iar aceasta este la rândul ei determinată fie de  rezistențe sociale, fie de probleme personale. 

vel de UE, doar 36.8% dintre femeile între 55 si 64 de ani sunt angajate, față de 55% dintre bărbați. 

dintre femeile peste 65 de ani sunt în risc de sărăcie. (Bărbații de aceiași vârstă au același risc în proporție de 16%.)  

unt mai sărace decât femeile active, pentru că pensionarea anticipată NU ȚINE CONT de CONTRIBUȚIILE LOR SOCIALE MAJORE: îngrijirea copiilor; îngrijirea căminului; îngrijirea bolnavilor din familie și a părinților dependenți. 

ași muncă – încredințată unui străin ‐  este plătită de 4 ori. Cine își angajează un ajutor în casă;  o bonă –pentru ajutor la creșterea copilului; o asistentă medicală sau o infirmieră lângă un bolnav; cine angajează un ajutor pentru îngrijirea bătrânilor dependenți plătește fără să‐și închipuie că este nefiresc, salariul necesar.  Munca aceasta făcută în toate cele 4 cazuri de mama din casă nu este prețuită!!!!!!!

timpul ca aceste munci să fie recunoscute ca munci socialmente necesare, echivalate și fixate în sistemul de pensii. 

o reparare a unei nedreptăți istorice, dar și o încurajare a MATERNITĂȚII; a FAMILIEI; a SOLIDARITĂȚII INTER‐GENERAȚONALE! Acestea toate vor despovăra societatea de ansamblu de  griji structurale 

Categoriile de femei care sunt cele mai expuse la sărăcie

o imagine orizontală, CATEGORIILE DE FEMEI, care sunt cele mai vulnerabile la sărăcie, sunt:  

eile excluse social  – roma, imigrante, provenite din medii sărace…

eile bolnave și singure,

eile bolnave,

eile care își îngrijesc copiii, soții, părinții bolnavi sau cu disabilități severe, 

eile care trăiesc în familii fără venituri,

eile cele fără venituri personale,

mele cu un copil bolnav cronic sau cu un copil cu o dizabilitate care necesită îngrijire permanentă,

mele părinte singur,

entele mame,

mele care au fost nevoite să/și abandoneze școala și au fost abandonate de familii pentru că au un copil .(În Polonia, tinerele studente însărcinate abandonează si contactează o căsătorie convențională.)eile care au fost victimele unor catastrofe naturale și/ sau sociale…

TICI SOCIALE FLEXIBILE AR TREBUI SĂ PREVADĂ SPRIJIN PENTRU ACESTE CATEGORII! 

Efecte ale sărăciei

te ale sărăciei asupra comunităților cu săraci sunt:împovărarea materială și umană a comunităților prin dependenţa săracilor de exterior - de familie, caritate, de asistenţă socială; segmentarea acestora prin excluderea socială a săracilor cu generarea unor derogări cronice de la normele și convențiile sociale;riscul tot mai crescut de derogări  de la normele, convenţiile și standardele vieții sociale, sau chiar de rebeluni  împotriva consensului social.constiturirea în cadul comunităților a unor zone fără securitate. (Cartagrafierea zonelor de acest tip în marile oraşe din UE nu este imposibilă. Forţele de ordine cunosc aceste arii exact. Ele sunt – de regulă – centrele vechi nerenovate ocupate abuziv de săraci și de cei care‐i colonizează pe săraci.)

te ale sărăciei asupra femeilor ca persoane sunt :împiedicarea acestora să își asigure necesitățile primare – mâncare, căldură, adăpost – (primul nivel din Piramida lui Maslow); împiedicarea acestora să spere într‐o viață mai bună pentru ele sau copiii lor (fetele lor);împiedicarea acestora să valorizeze oportunitățile sociale disponibile în vremea lor în țara lor pentru a‐și dezvolta potențialul;

Sărăcia femeilor:  Trei portrete

Ana 1. (Polonia, 19 ani, studentă gravidă)  ‐ “Voi  abandona. Trebuie să mă mărit și să‐mi cresc copilul.”

Ana 2. (Romania, 28 ani, profesoară). “Sunt nevoită să cer bani de la părinți. M‐aș fi măritat anul acesta. Dar el, deși are o sută de școli și de calificări, nu găsește nici un fel de slujbă. (Am fi acceptat orice). Eu, ca profesoară, nu câștig nici cât să plătesc chiria la apartament: 150 euro câștig, 200 este chiria.”

Ana 3. (Spania, 60 de ani) – “ Nu‐mi mai permit să stau în casa mea. Am venit aici – într‐un azil – pentru că nu mai pot să‐mi plătesc facturile acasă!”

Cum a fost definită sărăcia în cazurile de mai sus ?

atistic și economic! Într‐o formulă complicată, aprobată de Consiliul de Laeken, care să permită comparații intra UE , ca sărăcie relativă exprimată în veniturile / capita dintr‐o gospodărie.

răcia relativă măsoară dimensiunile în care resursele financiare ale unei gopodării cad sub 60% din media națională. (Comisia Europeană a propus, recent, 2010, un sistem mai complex de măsurare a sărăciei relative, cu trei indicatori, în care și coșul de consum zilnic să fie luat în considerare.)

Ce alte definiții ale sărăciei ar putea fi luate înconsiderate?

ografie sociologică. Sărăcia este un fenomen social măsurat prin numărul de persoane sau gospodării care trăiesc într‐o incapacitate cronică de a‐și acoperi nevoile de bază, de a‐și plătifacturile și datoriile personale și de a contribui la  taxele comune, de a valoriza oportunități.

marcați de sărăcie trăiesc, de multe ori, în concentrări urbane.

stul Europei, există și o sărăcie mult mai întinsă și mai adâncă: cea din zonele rurale. Ea nu are indicatori speciali care să înregistreze victimele de gen, dar este mai direcționată spre femei .

ografie psihologică. Sărăcia este un fenomen psiho‐social care indică profilul persoanelor şi familiilor care trăiesc paralizate de sărăcie și fără speranța de a o depăși. Ele trăiesc într‐uncerc vicios: "Noi nu avem șanse, resurse, nu putem deveni persoane independente! Nu avem acces la resurse, deoarece nimeni nu are încredere în noi, pentru că nu suntem persoane independente!“

ângă blocaj, ele sunt marcate și de teama de a pierde și condițiile precare în care trăiesc.

în definirea psihologică, sărăcia nu are indicatori speciali de gen, dar are victime preferate în rândul femeilor

O definire politică a sărăciei

itic privită, sărăcia este:zultatul unui proces politic și social în care accesul la resurse, oportunități și bunuri sociale materiale și simbolice a fost monopolizat de bărbați;

zultatul unui proces politic și social în care resursele majore ale femeilor, precum maternitatea, creșterea copiilor, coeziunea familială și socială; solidaritatea inter‐generațională etc au fost desemnificate și codificate politic drept resurse ce nu merită nici recunoașteri și nici investiții sociale,  materiale  sau simbolice;

zultatul unui întreg mecanism educațional și cultural, care învață oamenii că este firesc ca societatea să defavorizeze maternitatea, creșterea copiilor, armonia familială și socială, solidaritatea inter‐generațională sau să le considere ca garantate de sacrificiile femeilor. 

Lupta cu sărăcia femeilor în UEolvarea celor trei 3 G ai sărăciei femeilor ‐ geografic, de gen și de generații ‐ presupune:TICI ACTIVE ȘI IMEDIATE DE: sigurare a unui venit minim garantat ca standard european, care să înlăture uriașele disparități geografice dintre zonele europenizate, pe de o parte, și cele marginale, cele rurale și cele fără securitate pe de celelalte părți;

ecunoaștere ca munci socialmente necesare a muncilor prestate de femei în gospodărie: îngrijirea copiilor; îngrijirea căminului; îngrijirea bolnavilor și îngrijirea părinților dependenți;

romovare, sprijinire și monitorizare politică a egalității de gen și a creșterii puterii femeilor prin garantarea accesului lor la educație, la reprezentare, la luarea deciziilor și la poziții în viața  economică, pentru a putea fi advocații rosturilor sociale și a nevoilor femeilor și finanțiștii distribuitori de venituri către cele de care depinde coeziunea familială și socială; 

ducare a tinerelor generații pentru solidaritatea între generații specifică familiilor tradiționale;

ormare a tinerelor generații în spiritul respectului de gen, dar și pentru recunoașterea

Reprezentara femeilor în Parlamentele Naționale în legislatura actuală = șansele de a lupta eficient cu sărăcia 

femeilor 

Priorități în lupta cu sărăcia:  asigurarea de sprijin entru femeile în nevoie și nu doar rapoarte corecte 

birocraticma prioritate este stabilirea mecanismelor care merg dincolo de statistici, până la problemele persoanelor, este sprijinul efectiv, prompt și necondiționat pentru:

mamele singure cu copil cu dizabilități sau bolnav grav;mamele singure;  persoanele care au grijă de o rudă în situație fizică foarte grea – paralizat, cu Alzeimer, un bolnav final, un bătrân cu autonomie foarte scăzută ...; femeile  care îngrijesc apropiați în stare temporară de lipsă de autonomie; femeile singure și bolnave;familiile foarte numeroase  etc

oua prioritate este crearea de rețele de solidaritate a femeilor de‐a lungul Europei, pentru a putea mobiliza presiuni politice și de lobby, în sprijinul rezolvării priorităților și restructurării mentalităților.

Concluzii: Sărăcia Femeilor în UE

ăcia – chiar limitat măsurată ‐ este evidentă în UE, pe dimensiunile celor 3 G: Geografie, Gen, Generație. Așa cum o raportează statisticile, ea este, geografic, marginală; pe dimensiunea de gen, este feminizată; și este împinsă spre femeile tinere și în vârstă.za accentuează sărăcia și efectele ei vizibile și ascunse. Criza  marchează  atât femeile, cât și societățile cu femei foarte sărace. Femeile din UE sărăcesc continuu și mai dramatic în criză și vor ieși mai târziu și mai greu din criză. 

ăcia este de definit politic și de soluționat politic, inclusiv, prin schimbarea mentalităților față de prețul resurselor sociale pe care le aduc și le garantează femeile.   

ăcia femeilor este un proces cu consecințe prea grave pentru ca limitarea acestor consecințe să fie lăsată în grija bărbaților!

Mulțumiri speciale

colegilor de la Centrul Altiero Spinelli, al Universității Roma Tre din Roma, în special, profesorului Luigi Moccia; colegilor de la Universitatea din Salerno, în special, cercetătorului Maurizio Merico; Irinei Pop și altor colegi de la  Facultatea de Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea; fostei noastre studente, Delia Bar Kolesi…și tuturor celor care au ajutat la realizarea acestei prezentări