UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE INFORMATICA

CMS: Content Management System

Perspectiva “Joomla”

PROIECT TEHNOLOGII INTERNET

Student:

Profesor indrumator:

Tutu Mihai - Alexandru

Gramada Argentina

CuprinsCum au apărut CMS-urile?3Cum lucrează un CMS?6Structura unui WCMS8Interfeţele8Drepturile de acces9Conținutul9Extensiile9WordPress, Joomla sau Drupal?9WordPress9Drupal10Joomla11De ce Joomla?12Caracteristicile Joomla14Bibliografie:15

Cum au apărut CMS-urile?

Când a luat naştere World Wide Web, crearea chiar și a unei pagini Web simple necesita învăţarea limbajului pentru Web: HTML. Cei ce realizau pagini web trebuiau să scrie manual cod HTML în editoare de text sau editoare HTML. Ulterior au apărut editoare Web profesionale, cum ar fi Adobe Dreamweaver și Microsoft FrontPage. Acestea au făcut crearea și întreţinerea paginilor Web mult mai uşoară prin furnizarea unei interfeţe grafice pentru construirea paginilor Web și minimizarea cantităţii de cod HTML care trebuia scrisă de către cei care le realizau.

În ciuda avantajelor oferite de editoarele Web de tip WYSIWYG[footnoteRef:1], o problemă majoră o constituia faptul că paginile HTML erau statice. Pentru a schimba conținutul unei pagini, aceasta trebuia modificată pe PC-ul local și apoi copiată pe server. Acest lucru nu doar că era incomod și costisitor, dar făcea imposibilă existenţa unor site-uri de genul eBay sau Amazon. [1: What You See Is What You Get - ceea ce vezi pe ecran este ceea vei obţine;]

În aceste condiţii, din dorinţa de a oferi elemente interactive pe paginile web, au apărut limbajele scriptice Open Source, cum este PHP1. PHP a fost optimizat să coopereze perfect cu bazele de date MySQL, care sunt de asemenea sub licență Open Source. Infrastructura necesară pentru serverele Web a fost oferită de sistemul de operare Linux și serverul Apache. LAMP[footnoteRef:2] a devenit curând sinonim cu prezența interactivă pe Internet, cu suport pentru bazele de date. [2: Linux, Apache, MySQL, PHP;]

Curând după aceasta, producția de software s-a dezvoltat, apărând o multitudine de aplicații PHP. Limbajul PHP și alte aplicații au fost îmbunătăţite, fapt ce a dus rapid la un număr enorm de utilizatori și dezvoltatori. Astfel a fost posibil ca paginile HTML statice considerate învechite și costisitoare să fie revizuite, devenind dinamice.

Deşi utilizarea PHP, MySQL şi a editoarelor Web avansate au simplificat munca programatorilor Web, atunci când un site Web se extinde dincolo de câteva pagini, întreţinerea şi dezvoltarea sa constituie o problemă, devenind o muncă non-stop.

Pentru a rezolva această problemă, o serie de mari publicaţii media au trecut la utilizarea unui tip special de software – Sistemul de Management a Conţinutului. Aplicaţiile CMS nu doar că permit administrarea simplificată sau chiar automată al conţinutului site-ului, ci permit autorilor și jurnaliştilor fără cunoştinţe tehnice, să publice articole direct în sistem prin intermediul unei interfeţe utilizator. Utilizarea acestui tip de interfeţe nu necesită cunoştinţe de HTML sau alte deprinderi tehnice, minimizând astfel potenţialul introducerii de probleme sau inconsistențe funcţionale în procesele de publicare.

O dată cu implementarea unui CMS majoritatea problemelor legate de managementul site-ului dispar. Caracteristici cum ar fi harta site-ului sau căutarea pe site sunt realizate automat, fără a necesita reprogramarea lor. Caracteristici adiționale cum ar fi forumuri, coşuri de cumpărături și galerii de imagini sunt incluse în software sau sunt disponibile ca plugin-uri. Toate acestea duc la minimizarea efortului de dezvoltare personalizată și la reducerea substanțială a numărului de erori și probleme de securitate care ar putea apare odată cu dezvoltarea acestora.

Pentru corporaţii mari, folosirea CMS-urilor a crescut dramatic în anii `90, însă datorită costurilor de dezvoltare de sute sau mii de dolari, această tehnologie a rămas însă în afara micilor organizaţii și a utilizatorilor individuali. De asemenea, sistemele profesionale aveau în general interfeţe de management complicate, care permiteau unei mari organizaţii să menţină controlul asupra a mii de articole și sute de utilizatori. Simpla întreţinere necesita cunoștințele unui expert în aplicaţiile CMS.

Situaţia sa schimbat o dată cu apariţia CMS-urilor Open Source gratuite cum ar fi WordPress, Joomla! şi Drupal. Acestea pe lângă faptul că sunt gratuite, au şi interfeţe uşor de utilizat. Aproape oricine le poate descărca, instala și utiliza pe un server web în mai puţin de jumătate de oră. Astfel, lumea Web a ajuns la nivelul 2.0.

Figura 1 - Grafic de popularitate al CMS, studio realizat in 2010

CMS-urile oferă numeroasele avantaje printre se numără:

· procese de instalare simple;

· service ușor al codului sursă;

· securitatea codului sursă;

· prietenoase cu utilizatorul;

· extindere ușoară;

· dezvoltare simplă;

· instruire ușoară pentru noii dezvoltatori;

· interfețe standardizate cu alte programe;

· costuri reduse;

· independență față de furnizori;

· independența de hardware și sistemele de operare.

Aspectul unui site realizat cu un CMS este dictat de temele vizuale (template) utilizate, acestea putând fi setate pentru întreg site-ul web sau chiar asociate cu pagini individuale, determinând reprezentarea vizuală a conţinutului pentru utilizator. Când este adăugat un nou articol pe site-ul web, acesta este publicat automat cu tema vizuală standard şi astfel întregul site păstrează același aspect sau tematică.

Vă puteţi pune însă întrebarea firească „totuşi, de ce nu a trecut toată lumea la CMS-uri?” deşi acestea oferă numeroase avantaje. Există câteva răspunsuri la această întrebare, primul și cel mai frecvent motiv fiind inerţia. Când o persoană s-a acomodat cu o anumită manieră de lucru – nu contează cât de învechită – aceasta adesea detestă schimbarea. După ani de muncă grea în dezvoltarea site-urilor pe baza HTML sau PHP[footnoteRef:3], poate fi aproape dureros ca să fie minimizat rolul acestor deprinderi greu dobândite, prin înlocuirea cu o soluţie automată. Un alt factor care încetinește trecerea la o soluţie CMS este existenţa a sute de pagini web care trebuie convertite de la formatul lor HTML brut. Pentru un site web considerabil, migrarea conţinutului poate constitui o adevărată provocare. [3: Hypertext Preprocessor - este un limbaj de programare utilizat pentru realizarea paginilor Web PHP-ul lucreaza cu mai multe sisteme de operare precum:LINUX si UNIX, dar si cu Windows; ]

Însă timpul investit iniţial în portarea site-ului pe un CMS va determina economii de timp pe mai târziu, la întreținerea site-ului. O altă barieră reală, este cea de natură tehnică: la trecerea pe un CMS, era nevoie ca serviciul de găzduire web să ofere suport pentru PHP și MySQL[footnoteRef:4]. Actualmente, aproape toţi furnizorii de servicii de găzduire web oferă aceste opțiuni, chiar mai mult, oferă CMS-uri preinstalate. [4: Sistem de gestiune de baze de date foarte utilizat si suportat de majoritatea serverelor unde va gazduiti situl.]

Cum lucrează un CMS?

Funcţionarea unui CMS este puțin mai complicată decât a unui server web simplu, dar pentru a putea utiliza eficient Joomla este necesar să cunoașteţi procesele de bază pe care le utilizează un CMS pentru a regăsi, formata și returna conținutul cerut de către browser-ul web.

Un sistem client-server este o structură de rețea în care un număr nelimitat de clienți (stații de lucru) pot accesa servicii oferite de un server central. Serverul este responsabil pentru furnizarea serviciilor. În acest caz, clientul este un browser Internet, care poate comunica cu serverul și se cuplează la interfața utilizator. Serverul pentru web este Apache și pentru baza de date este MySQL. Figura 2 prezintă o diagramă a unui server web simplu, static. Interacțiunea începe atunci când un browser cere o pagină web de pe server. Serverul web extrage codul HTML din fișierul HTML cerut (de exemplu, index.html) și îl returnează browser-ului. Fișierul HTML este denumit pagină web statică deoarece pagina returnată browser-ului este exact conținutul fișierului stocat pe server.

Figura 2 – server web static (sursa: Beginning Joomla!, 2009, pg.7)

Să aruncăm o privire asupra proceselor executate de o cerere către un CMS cum este Joomla, ca în Figura 3. Browser-ul web cere o pagină (de exemplu, index.php) de pe serverul web. Deși pagina cerută de browser pare similară cu cea cerută în cazul unei pagini HTML simple, în acest caz se activează un întreg sistem de procese. Cererea determină ca o parte din Joomla să se încarce pe serverul web și să înceapă execuţia pe motorul PHP al serverului. Joomla analizează cererea pentru a determina ce conținut este cerut și apoi sistemul Joomla deschide o conexiune cu serverul de baze de date și cere din baza de date conţinutul articolului specificat.

Figura 3 – server web dinamic (sursa: Beginning Joomla!, 2009, pg.7)

Odată ce este extras conținutul articolului, Joomla formatează articolul utilizând stilul corespunzător temei vizuale selectate. Joomla creează conținutul în format HTML și îl trimite apoi către browser, unde acesta va fi afișat utilizatorului în aceeași formă ca și cum ar fi un fișier HTML static.

Într-un CMS conținutul este dinamic, fiind extras din baza de date și apoi formatat prin intermediul uneia dintre temele grafice ale site-ului, pentru a putea fi afișat în browser-ul web. Deoarece conținutul articolului este stocat sub formă de date în baza de date, aspectul articolului poate fi schimbat foarte uşor prin simpla modificare a șablonului vizual Joomla. Dacă se dorește un aspect nou pentru site-ul web, se poate selecta o temă vizuală diferită și instantaneu conținutul original va fi vizibil într-un stil de prezentare complet nou, nefiind necesară recrearea tuturor paginilor ca în cazul unui site clasic.

Iată simplificat ce se întâmplă când un computer accesează un site Joomla:

· se stabilește o conexiune Internet prin intermediul furnizorului de servicii;

· se apelează adresa web (URL) cerută în browser-ul web;

· browser-ul web face contactul cu serverul web;

· serverul web trimite o cerere către interpretorul limbajului PHP care este instalat pe server;

· interpretorul apelează fișierele PHP ale Joomla și le interpretează;

· interpretorul cere datele necesare din baza de date MySQL;

· interpretorul PHP creează codul HTML sau XHTML al paginii, depinzând de serverul web utilizat;

· serverul web livrează pagina sau generează codul către browser-ul client;

· browser-ul detectează în pagina primită indicatorii pentru fişiere CSS și alte fișiere (imagini, elemente flash etc.) și le cere pe acestea separat de pe serverul web;

· odată încărcate toate fişierele necesare, browser-ul le analizează și interpretează, iar apoi afișează pagina.

Se poate observa din acest curs al evenimentelor că serverul web dinamic implică un număr de componente care nu au nicio relație directă cu Joomla.

Structura unui WCMS

Indiferent că vorbim de WordPress, Joomla sau Drupal, un WCMS are mai multe elemente structurale, cele mai importante fiind: interfeţele, drepturile de acces, conţinutul şi extensiile.

Interfeţele

Un WCMS constă într-o interfață pentru utilizator sau interfață publică (Front End) și o interfață pentru administrare (Back End). Interfața publică este acea parte a site-ului web pe care pot să o vadă vizitatorii și utilizatorii autentificați. Interfața pentru administrare conține partea de administrare a site-ului, pentru administratori. Configurarea, crearea de conținut, întreținerea, actualizarea, curățarea, generarea statisticilor etc., se realizează din interfața de administrare, de către personalul autorizat. În general, interfața pentru administrare se află la o adresă URL diferită de cea a site-ului web.

Drepturile de acces

Într-un WCMS, oamenilor implicați în activitatea de creare şi/sau administrare le sunt atribuite nume de utilizator și grupuri. Fiecare dintre acestea conferă drepturi de acces diferite, care se întind de la simplu utilizator înregistrat ca autor și editor, până la super-administrator, care are control complet asupra WCMS-ului. Bazându-se pe aceste drepturi, site-ul web poate afișa conținut diferit pentru fiecare tip de utilizator.

Conținutul

Conținutul poate avea diverse forme, în cazul cel mai simplu fiind text. Însă conținutul poate fi o imagine, un link, o melodie, o aplicație cum ar fi Google Maps sau o combinație a acestora. Pentru a se putea administra eficient conținutul, acesta este organizat în structuri, cum ar fi categorii, care la rândul lor constituie un conținut care trebuie administrat.

Extensiile

Un site realizat cu ajutorul WCMS-urilor poate fi extins și poate crește în funcție de necesități, cu ajutorul extensiilor. Acestea oferă funcționalități adiționale, care nu sunt conținute în nucleul WCMS-ului. Extensiile sunt de mai multe tipuri, fiind cunoscute sub diverse denumiri: componente, module, plugin-uri și teme vizuale. Toate aceste elemente şi nu numai, vor fi prezentate în detaliu, cu particularizare pe Joomla, în capitolul Administrarea Joomla.

WordPress, Joomla sau Drupal?

Nu putem trece mai departe la realizarea site-urilor cu ajutorul CMS-urilor fără o prezentare minimală a principalilor jucători pe piaţa WCMS-urilor Open Source gratuite. În timp ce majoritatea oamenilor încă discută numai despre WordPress, Joomla şi Drupal ca fiind cele mai bune trei Open Source CMS-uri, sunt lansate tot mai multe CMS-uri Open Source, ca de exemplu CMS Made Simple2.

În ultimii ani WordPress a început să se afirme ca un adevărat CMS, însă multă vreme Drupal şi Joomla şi-au disputat primul loc. Ambele sunt Open Source şi ambele sunt dezvoltate pe scară largă, având mii de membri în comunităţile lor. În timp ce WordPress este considerat inferior în războiul CMS datorită limitărilor sale, el este categoric regele blog-urilor (domeniu în care Joomla şi Drupal încă se străduiesc să devină eficiente).

WordPress

Este unanim acceptat faptul că WordPress este un sistem excelent atunci când doriţi să vă împărtăşiţi rapid ideile pe web. Prin urmare, este adesea folosit ca blog deoarece poate fi realizat rapid, însă poate fi configurat şi în alte moduri. WordPress este extrem de uşor de utilizat şi de instalat. Poate lucra ca un blog, având comentariile integrate în sistem, multi-profiluri, precum şi alte servicii şi caracteristici pe care trebuie să le aibă un blog. Cele mai multe dintre funcţionalităţi sunt implicite şi funcţionează fără a fi nevoie de personalizare.

Însă personalizarea este şi un factor de limitare. WordPress este departe de a fi prietenos cu dezvoltatorii şi de foarte multe ori dacă încercaţi să personalizaţi sau să modificaţi sistemul, apar probleme. Actualizările sistemului pot determina scoaterea din funcţiune a site-ului, precum şi pierderea personalizărilor şi a modificărilor.

Avantaje:

· foarte uşor de folosit şi sunt necesare doar câteva modificări pentru punerea în funcţiune;

· este excelent pentru blogging sau partajarea ideilor într-un mod secvenţial;

· are o curbă uşoară de învăţare;

· nu este foarte sofisticat pentru utilizatori.

Dezavantaje:

· nu este prietenos cu dezvoltatorii;

· este limitat ca posibilităţi de utilizare;

· actualizările aduc mai multe bug-uri decât rezolvă.

Drupal

Drupal se adresează celor cărora le place să facă modificări în codul unui site web. Acest CMS avansat este mai mult o platformă de dezvoltare decât un CMS tradiţional. Să nu se înţeleagă că doar dezvoltatorii pot utiliza sistemul, doar că se vor simţi mai în largul lor în Drupal decât în Joomla sau WordPress.

Interesant este faptul că „mai prietenos cu dezvoltatorii” nu îl face în mod automat „mai prietenos cu utilizatorii”. Dezvoltatorii trebuie să muncească din greu pentru ca produsul final să fie uşor de utilizat. Fiind în esenţă o platformă de dezvoltare, dacă sunteţi un dezvoltator şi sunteţi dispuşi să învățați dedesubturile sistemului, puteţi face cu siguranţă site-uri web foarte bune cu Drupal3.

Veţi avea de muncit din greu pentru a-l face să arate şi să funcţioneze cum doriţi. Tehnologia de bază este perfectă, însă gradul de utilizare şi design-ul este departe de a fi perfect. Aceasta înseamnă că de cele mai multe ori, aţi putea finaliza un site perfect ca funcţionalitate, dar care este dificil de utilizat şi nu este foarte îngrijit în ceea ce priveşte aspectul său.

Este greu pentru cineva cu cunoştinţe reduse în programare să reuşească să facă lucrurile să arate foarte bine. Temele de Drupal sunt făcute de către dezvoltatori, nu de designer-i, iar obţinerea unui site web Drupal gata de publicare ar putea costa mai mult timp şi bani, prin urmare mai mult decât WordPress sau Joomla şi desigur devine comparativ ca preţ cu un software Open Source comercial.

Avantaje:

· extrem de prietenos cu dezvoltatorii, dar aceştia trebuie să intervină în codul Drupal proprietar;

· există o comunitate puternică care vă poate ajuta să vă descurcaţi printer zeci (sute) de funcţii şi tag-uri disponibile;

· poate fi folosit pentru a crea unele site-uri web într-adevăr minunate, care pot depăşi majoritatea altor site-uri.

Dezavantaje:

· nu este foarte uşor de utilizat;

· nu are un aspect deosebit.

Joomla

Joomla înseamnă în limba Swahili (urdu) „toţi împreună” şi într-o anumită măsură acesta este un sistem care este prietenos cu utilizatorii, prietenos cu dezvoltatorii şi are grijă atât de design-ul site-ului cât şi de modul în care un sistem de management de conţinut ar trebui să funcţioneze.

Designerii vor alege Joomla din cauza uimitoarelor sale capacităţi de a face site-urile să arate fantastic. Noii veniţi în Joomla şi administratorii site-urilor se vor bucura de faptul că este foarte uşor de utilizat şi chiar de personalizat şi există foarte multe extensii disponibile. Dezvoltatorii, de asemenea, vor alege sistemul datorită capacităţii sale mari de dezvoltare şi personalizare.

Totuşi, Joomla nu este la fel de flexibil pentru dezvoltatori, aşa cum este Drupal şi nu este la fel de prietenos cu utilizatorii precum este WordPress. Joomla pretinde a fi uşor de utilizat şi într-o anumită măsură aşa este, dar utilizatorul trebuie să treacă printr-o curbă de învăţare a codului proprietar specific Joomla şi dacă nu sunteţi un dezvoltator sau un designer, de multe ori nu există motivaţia necesară. Deci, încercând să fie „toate împreună” pentru comunitatea de constructori de site-uri web, Joomla riscă de a fi prins între Drupal şi WordPress. Oamenii care doresc simplitate vor merge pe WordPress, iar dezvoltatorii care iubesc programarea vor merge pe Drupal.

Avantaje:

· este prietenos pentru cele mai multe tipuri de utilizatori – designeri,

· dezvoltatori şi administratori, dar nu cu managerii de conţinut sau cu utilizatorii finali;

· are o comunitate mare, ceea ce este minunat pentru asistenţă la crearea de site-uri web;

· creştere rapidă şi îmbunătăţire continuă în ultimii ani.

Dezavantaje:

· nu este încă suficient de prietenos cu utilizatorii;

· nu este la fel de puternic ca Drupal;

· este mai lent decât WordPress şi Drupal;

· poate fi confuz pentru administratorii noi;

De remarcat că una din tendinţele actuale majore în construirea site-urilor şi managementul conţinutului este demistificarea CMS-urilor şi a activităţilor de dezvoltare a site-urilor web.

Universitatea Titu MaiorescuFacultatea de Informatica

2

Data aparitieImbunatatiri suportate (updateuri)Frecventa updateurilor (media pe zile)Numarul de pluginuri (extensii) disponibileNumarul de teme oficiale (interfete) disponibileCota de piata in cadrul primelor 1 milion de websiteuri existente pe tot internetulPopularitate pe Facebook (numar de fani)Potential seo (fara extensii sau pluginuri instalate)

Wordpress27.5.2003

Peste 164 de updateuri de la lansat17.8 zile

14.000 de pluginuri disponibile1400 de teme14.3 %

Peste 268.000 de fani

Drupal15.1.2001

Peste 75 updateuri de la lansare

77 zile

8.000 de extensii disponibile

900 de teme

1.6%

Peste 19.000 de fani

Joomla16.9.2005

Putin peste 25 de imbunatatiri de la lansare

37 de zile.

7.600 de pluginuri valabile

Nu s-a putut estima

2.7%

Peste 44.000 de fani

Comparatie cele mai populare CMS

De ce Joomla?

Deşi există disponibile numeroase programe WCMS, este interesant de remarcat că Joomla a fost adoptat de o gamă largă de entităţi: indivizi, corporaţii, organizaţii nonprofit, afaceri mici și organizaţii publice. Dacă aveţi ceva experienţă în construirea site-urilor web sau în utilizarea CMS-urilor, veţi înţelege de ce este adoptat într-un aşa mare număr.

Pe lângă uşurinţa în utilizare și caracteristicile sale incluse, pentru Joomla există disponibile sute de extensii gratuite sau comerciale. Această gamă vastă de extensii fac posibilă realizarea unor site-uri Joomla care pot face aproape orice este nevoie, de la camere de discuţii la licitaţii online, la anunțuri și la magazine online etc.

Figura 4 – Grafic mod de aparitie a extensiilor Joomla

Dincolo de capacităţile sale excelente, principalul motiv pentru care Joomla este atât de popular este estetica interfeței publice pe care o oferă. Temele vizuale profesionale pentru interfaţa publică, atât cele gratuite cât și cele comerciale, pot face ca aproape orice site web să devină atrăgător. Vremurile în care un site web pentru a arăta bine necesita un designer web profesionist, dedicat, au trecut.

Joomla permite unor site-uri neînsemnate să stea alături de site-uri de milioane de dolari fără nicio problemă. Aceasta înseamnă că o prezenţă web profesională este disponibilă creatorilor de site-uri care nu au nicio experienţă în design.

În afară de acestea, multe dintre CMS-uri necesită o calificare avansată pentru configurare, întreţinere și administrare. Spre deosebire de acestea, Joomla permite realizarea tuturor sarcinilor de întreţinere printr-o interfaţă de administrare nu foarte complicată. Deoarece administrarea Joomla este bazată pe web, un site Joomla poate fi gestionat de oriunde există o conexiune la Internet, chiar dacă vă aflaţi acasă sau sunteţi în concediu.

Joomla este un fel de „chit de construit” care odată instalat pe server, permite crearea și întreținerea unui site web. Joomla este asemenea unei case construite pe o proprietate, care poate fi amenajată şi mobilată gradual.

La fel ca o clădire reală care trebuie construită într-un anumit loc, Joomla este construită pe server. Asemenea unei case, ea poate avea mai multe camere. O cameră pentru afișare (conținut), una pentru gătit și discuții (forum), alta pentru lucru (zona de administrare) și una complet privată pe care o pot vedea doar prietenii buni (zona membrilor). Nu contează ce aranjare au camerele, există mobilă, zugrăveală, tablouri (teme vizuale) și bineînțeles trebuie curățate regulat.

Un vizitator trebuie să cunoască adresă (domeniul) pentru a găsi casa. Cât mai mulţi oameni ar trebui să cunoască această adresă. Deoarece nu există niciun birou de înregistrare pe Internet, va trebui să aveţi grijă de subiectul „Cum pot fi găsit?”.

Poate aveţi o grădină care înconjoară casa şi aceasta are diferite porți de intrare. Există o poartă de intrare oficială, o uşă din spate, şi, probabil, o altă mică poartă de grădină pentru prieteni buni.

Dacă aplicaţi cele prezentate mai sus site-ului dvs., atunci puteţi vedea cât de important este să ştiţi ce vreţi, cine sunteţi şi modul în care doriţi să interacționați cu comunitatea dvs. Deci, planificaţi casa virtuală de pe Internet în mod corespunzător. Puneţi texte corespunzătoare, introduceţi pe cât posibil elemente interactive cum ar fi un forum şi desigur, o parte a site-ului pe care doar utilizatorii înregistraţi au permisiunea de a o accesa.

Caracteristicile Joomla

Pe cât de puternică și simplă este aplicația Joomla, ea poate fi dificil de înțeles dacă nu aveți experiență anterioară cu un WCMS. De aceea, în continuare vă prezentăm un rezumat al principalelor caracteristici Joomla.

Joomla are incluse următoarele caracteristici de administrare:

· management complet prin intermediul unei interfețe web robuste;

· interfață de administrare separată de site-ul web;

· management bazat pe web al elementelor site-ului, cum ar fi imagini, fișiere și alte media;

· caracteristici de aprobare a conținutului, care permit moderarea postărilor autorilor de la distanță;

· management ierarhic al grupurilor de utilizatori;

· management automat al meniurilor;

· calendar al publicării conținutului pentru publicarea și ștergerea automata a articolelor;

· managementul securității și a contactelor utilizatorilor;

· sistem simplu al fluxului de lucru;

· instalare simplă a extensiilor adiționale;

· sistem puternic de teme vizuale (HTML, CSS, PHP).

Capabilitățile Joomla referitoare la conținut includ următoarele:

· multiple editoare integrate, de tip WYSIWYG;

· căutare automată a textului în conținutul site-ului;

· suport complet pentru flux de știri în format RSS[footnoteRef:5] sau Atom; [5: RSS este o familie de formate de fluxuri web, specificate în XML și folosite pentru Web syndication. RSS este folosit (printre altele) pentru știri, weblog-uri și podcasting;]

· sondaj pentru utilizatori;

· managementul bannerelor de reclame;

· sistem de evaluare a conținutului;

· opţiuni SEO[footnoteRef:6] (Search Engine Optimization); [6: SEO este un acronim si vine de la termenul Search Engine Optimization, optimizare pentru motoarele de cautare;]

· URL-uri SEF (Search Engine Friendly);

· coș de reciclare pentru conținutul șters;

· plugin-uri pentru soluții e-Commerce, incluzând coș de cumpărături, galerie de imagini, managementul inventarului etc.;

· caracteristici de internaționalizare multilingvă;

· opțiuni de accesibilitate pentru cei cu dizabilități. Joomla oferă un număr de avantaje sistem, incluzând următoarele:

· licență completă Open Source cu descărcarea gratuită a aplicației și a codului sursă;

· comunitate mare de utilizatori și dezvoltatori;

· disponibilitate pe majoritatea sistemelor de operare (Windows, Mac OS, Linux);

· cache al paginilor pentru îmbunătățirea performanței.

Arhitectura robustă a extensiilor face ca adăugarea caracteristicilor care lipsesc să fie posibilă pentru oricine, în ceea ce privește timpul și costurile. Joomla este complet Open Source, astfel că se pot face modificările dorite în codul sursă și astfel se poate contribui la dezvoltarea comunităţii Joomla.

BibliografieJoomla - Tutoriale cum sa faci un site cu Joomla! (n.d.). Retrieved from http://www.webcms.roJoomla Tutorial - Learn How to Create and Manage a Joomla!™ Site! (n.d.). Retrieved from http://www.siteground.com/tutorials/joomlaJoomla! România. (n.d.). Retrieved from http://www.joomla.roMarga, R. (2010). Site-Uri Web Dinamice cu Joomla 1.5.Rahmel, D. (2009). Beginning Joomla! Second Edition. Apress.Site-ul oficial Joomla. (n.d.). Retrieved from http://www.joomla.orgWagner, R. ( 2006). Web Design Before & After Makeovers. Wiley Publishing Inc.

Legenda figuri:

Figura 1- Grafic de popularitate al CMS, studio realizat in 20104

Figura 2 – server web static (sursa: Beginning Joomla!, 2009, pg.7)6

Figura 3 – server web dinamic (sursa: Beginning Joomla!, 2009, pg.7)7

Figura 4 – Grafic mod de aparitie a extensiilor Joomla12