Cum a Disparut Limba Dacilor ?
description
Transcript of Cum a Disparut Limba Dacilor ?
Cum a disparut limba dacilor?Scris de Aurora la 21 Faurar 2010
boinesti-casa-taraneascaS-a vorbit adesea n tratatele de
specialitate despre ct de rapid si profund a fost procesul de
romanizare si ct de usor au renuntat dacii la limba lor. Dar nu s-a
discutat niciodata, n lucrarile de istorie sau de istoria limbii
romne, care sunt etapele pe care trebuie sa la parcurga o limba n
drumul spre disparitia sa si care sunt factorii necesari pentru ca
acest lucru sa se ntmple.Cum a disparut limba dacilor?O limba
dispare n doua situatii: fie atunci cnd dispar toti vorbitorii ei
(n urma unui genocid, a unui cataclism sau a stingerii treptate a
comunitatii), fie cnd vorbitorii renunta n masa la limba lor n
favoarea alteia, siliti sau de buna voie. Nu exista nici un fel de
documente sau dovezi care sa ateste ca romanii au urmarit sa impuna
fortat si rapid limba latina n rndul populatiilor autohtone. Cu
alte cuvinte, romanizarea nu a fost un proces programat si
intentionat, iar cei ce au adoptat limba latina au facut-o de buna
voie, datorita avantajelor pe care le oferea cunoasterea acestei
limbi. Acest lucru este valabil si pentru Dacia. Trebuie sa
subliniem aici ca romanizarea este un proces prin excelenta
lingvistic: se considera romanizat un neam care a renuntat
definitiv la limba sa n favoarea limbii latine. Romanizarea
presupune asadar, concomitent cu nsusirea limbii latine, abandonul
si moartea limbilor vorbite de cei ce au adoptat latina de la
cuceritori. Procesul este extrem de complex, deoarece limba este
cea care defineste identitatea unui neam si este ultimul lucru la
care un neam renunta, dupa ce a renuntat la traditii, istorie,
teritoriu si tot ce mai poate renunta. n momentul n care o
comunitate a renuntat la limba sa, a renuntat si la identitatea sa
si a capatat o identitate straina. Un astfel de proces nu este doar
extrem de complex, ci si de durata, si presupune mai multe
etape.Prima etapa este cea a diglosiei, n care vorbitorii nvata
cuvinte de baza din cealalta limba si reusesc sa comunice notiuni
fundamentale. n cazul nostru, este vorba de un bagaj mic de cuvinte
si expresii, necesar n relatia cu autoritatile romane, n comert sau
armata. Dacii au nvatat mai nti cuvinte de baza, formule de
adresare, numerale, cam asa cum se nvata astazi n primul an de
studiere a unei limbi straine. Au existat cu siguranta destui daci
care vorbeau bine latineste si n aceasta prima faza, dar cei mai
multi erau la stadiul n care ntelegeau latina si reuseau sa se
exprime minimal. Dar, cu siguranta, existau multi daci care nu au
vrut sau nu au avut nevoie sa ajunga la acest stadiu al diglosiei.
Este vorba de cei ce traiau n satele din munti, n catune si stne,
care nu ajungeau prea des n contact cu autoritatile romane, iar
nvatarea limbii latine nu le aducea avantaje. Diglosia poate fi
asemanata, ntr-o anumita masura, cu basic english, engleza minimala
pe care o ntelege azi mai toata lumea si multa lume o poate
exprima, mai mult sau mai putin corect. Diferenta ntre situatia de
atunci si cea de acum consta n mijloacele de difuzare a limbii,
caci acum engleza a patruns n mass media, muzica, filme, reclame,
vocabularul diferitelor ocupatii, pe cnd atunci latina nu se nvata
dect direct, din om n om. Probabil au existat si scoli la orase, n
colonii si municipii, dar dacii din munti tot nu aveau cum sa nvete
latineste daca nu ar fi dorit neaparat acest lucru.Cea de-a doua
etapa este cea a bilingvismului, n care vorbitorii ajunga sa
stapneasca aproape la perfectie cea de-a doua limba, n paralel cu
limba materna, si chiar sa introduca structuri dintr-o limba n alta
atunci cnd vorbesc, fara sa-si dea seama. n vremurile noastre o
situatie de acest fel putem gasi n Ardeal, unde multi vorbitori
stapnesc la fel de bine maghiara ca si romna, sau n Basarabia, unde
moldovenii vorbesc perfect romneste si ruseste. n cazul dacilor
aceasta faza a intervenit n primul rnd n cadrul familiilor mixte
sau a persoanelor angreante activ n aparatul administrativ-militar
roman. Ca si n cazul diglosiei, catunele si satele din munti au
ramas n afara procesului.n sfrsit, dupa mai multe generatii de
bilingvism, atunci cnd un copil nascut ntr-o familie bilingva nu
mai este nvatat dect una dintre limbi, cea de-a doua va nceta sa
mai fie vorbita ncepnd cu generatia urmatoare. Acest lucru trebuia
sa se produca simultan n majoritatea familiilor daco-romane, pentru
ca limba daca sa nceteze sa mai fie vorbita. Teoretic, orice e
posibil. Practic, trebuie sa tinem cont de faptul ca n procesul de
romanizare elementele angrenate erau, n marea lor majoritate,
masculine. Adica barbatii colonisti au cautat sa se nsoare cu femei
localnice, si mai putin invers, deoarece femeile coloniste erau n
numar mai mic si, probabil, venite cu familiile lor. Asadar, ntr-o
familie mixta daco-romana, mama era vorbitoare de limba daca, iar
copilul nvata mai nti limba materna. Chiar daca acel copil ajunge
sa stapneasca la perfectie limba tatalui, el va ramne dac, deoarece
limba lui materna este limba daca. Pentru a se ajunge la renuntarea
totala si definitiva a limbii materne, trebuiau sa intervina mai
multi factori, dat fiind ca nu a existat nici un fel de constrngere
sau programare care sa accelereze procesul.n ct timp a disparut
limba dacilor?n cazul limbii dacilor, se pare ca au fost de-ajuns
un secol si jumatate, adica 4-5 generatii. Colonizarea a nceput
probabil imediat dupa anul 106, iar ultimele semne de
activitateaschileul-mare-casa-taraneascaromana sunt din vremea lui
Galienus, anul 256, dupa care nceteaza si circulatia monetara si
inscriptiile. Abandonarea Daciei este oficializata nsa ceva mai
trziu, n vremea lui Aurelian, n anul 271. Daca luam n considerare
definitia generatiei ca fiind media anilor dintre momentul primului
copil nascut de o mama si cel al primului copil nascut de fiica ei,
n 150 de ani au fost maximum 6 generatii cu media de 25 de ani, cel
mai adesea trei generatii fiind contemporane, uneori chiar patru:
adica strabunica, bunica, mama si copilul. 150 de ani este un timp
extrem de scurt pentru abandonul unei limbi n urma unui proces
nedirijat si neintentionat. Daca acest lucru s-a petrecut, trebuie
sa fi existat niste factori exceptionali. Etapele descrise mai sus,
corelate cu succesiunea generatiilor din momentul cuceririi Daciei
pna la abandonul ei, duc la urmatorul tablou.Prima generatie este
cea a vaduvelor de razboi. n 106 se ncheiase razboiul, multi
barbati pierisera, dar au ramas femeile, multe dintre ele cu copii
acum orfani, si batrnii, pastratori ai identitatii neamului lor.
Este mpotriva logicii sa credem ca aceste femei, puternic
traumatizate de cele doua razboaie, au contractat rapid casatorii
cu colonistii sau soldatii veniti n Dacia. Unele au facut-o, cu
siguranta, dar acesta nu putea fi un fenomen de masa. Multi
colonisti, la rndul lor, au venit cu familiile. Exista cu siguranta
un puternic resentiment fata de cuceritor. Romanii au distrus
cetati si sanctuare, au ucis si au luat prizonieri, au luat
tezaurul Daciei si au sarbatorit victoria timp de jumatate de an.
Au existat si daci care au trecut de partea romanilor, nca nainte
de terminarea razboialeor, asa cum au existat daci care probabil
erau fascinati de civilizatia romana si ulterior au trecut repede
de partea ei. Dar, din nou, acesta nu avea cum sa fie un fenomen de
masa.Cea de-a doua generatie este a orfanilor de razboi, cei care
erau copii n vremea nfruntarilor daco-romane si ai caror tati cei
mai multi au cazut pe cmpul de lupta sau au fost luati prizonieri.
Acesti copii, n mod firesc, vor contracta casatorii ntre ei n marea
lor majoritate. Desigur, unii baieti vor intra n armata romana,
unele fete vor veni la oras si se vor casatori cu colonisti, dar
acestia vor fi mai degraba exceptii, iar stocul principal al
orfanilor de razboi ramne fidel vechilor traditii. Copiii
razboiului au fost crescuti de mamele lor si de bunici si resimt
nca puternic traumele nfruntarilor daco-romane.troita-1Abia de la a
treia generatie putem vorbi cu siguranta de diglosie. Toti cei care
intra n contact cu administratia, armata, negustorii si alti
purtatori ai civilizatiei romane nteleg de pe acum limba latina si
probabil stiu sa se exprime minimal. Evident, si nainte existau
daci care ntelegeau si vorbeau latineste, dar de acum se poate
vorbi de o raspndire mai larga a latinei n rndul celor ce au intrat
n contact cu romanii. Cea de-a treia generatie este cea a copiilor
nascuti din orfanii razboiului. Ei sunt primii care nu mai resimt
direct traumele conflictelor anterioare si stiu doar din povesti,
de la parintii si bunicii lor, prin ce au tracut familiile lor.
Spre deosebire de parintii lor, ei sunt mai liberi, din punct de
vedere psihologic, sa se casatoreasca cu colonisti, sa-si ntemeieze
familii mixte, sa intre n structurile romane. Cu siguranta au
existat multi tineri care au cautat mirajul orasului si al
civilizatiei si au nvatat bine latineste. nsa lumea satului,
conservatoare, puternic ancorata n traditiile sale, nu se va fi
schimbat deloc n aceasta faza. Si, foarte probabil, nici n cele
viitoare. Fermentul roman se afla la oras, si doar cei care mergeau
acolo sau traiau n preajma oraselor erau contaminati de acesta. Ar
trebui sa ne imaginam si procesul invers, caci unii colonisti vor
fi urcat n munti, n catunele dace, dar acestia nu au putut fi
numerosi. Ei au venit n Dacia tocmai datorita facilitatilor oferite
de administratia provinciei, nu sa duca un trai aspru ntr-o lume
straina. Ei au primit pamnturi de lucrat, sau au fost angajati n
minele de aur de la Rosia Montana, ori au avut facilitati pentru
a-si exercita mestesugurile lor: nu prea aveau motive sa se ascunda
n munti si sa se faca ciobani, dect poate de dragul vreunei bacite
dace.ncepnd cu a patra generatie putem vorbi de o basic latin pe
scara mai larga, iar n familiile mixte, de acum probabil mai
numeroase, vorbim de bilingvism. E greu de estimat cti daci erau
bilingvi la acea data, adica n jurul anului 200. Ca sa putem face o
astfel de estimare ar trebui sa stim procentul de populatie de la
oras n comparatie cu cel din mediul rural, n special montan. Pentru
ca nici acum, populatia din zonele retrase nu are motive sa nvete
latineste si nimeni nu o va sili sa o faca. n schimb cei din zonele
mai joase unde comunicatiile erau usoare, se construisera drumuri
si se intensificasera procesele de aculturatie, da, acolo dacii
vorbeau si latineste.Cea de-a cincea generatie este ultima care mai
are sanse sa nfaptuiasca abandonul limbii materne, deoarece
generatia a sasea abia se naste cnd se retrag romanii din Dacia.
Daca ntr-adevar a nfaptuit acest lucru, a facut-o printr-un
miracol. Caci singura cale prin care acest lucru se putea nfaptui
era renuntarea mamei de a-si invata copilul sa vorbeasca propria sa
limba, nvatndu-l doar limba tatalui - dar renuntarea tuturor
mamelor, din creierii muntilor pna la oras, ntr-o singura
generatie. Nici unul din factorii invocati de istorici nu poate
justifica romanizarea: nici construirea de drumuri, nici
urbanizarea, nici armata, nici crestinismul (o religie straina,
propovaduita ntr-o limba straina, nu putea avea prea mult succes;
propovaduirea trebuie sa se fi facut n limba autohtonilor). Urmeaza
retragerea romanilor si, odata cu aceasta, dispare avantajul
nvatarii limbii latine. Si totusi, spun oamenii de stiinta, n mod
miraculos, romanizarea continua, ba chiar se ntareste. Desi n
arheologie se constata o renviere a culturii materiale si
spirituale autohtone, dacii continua sa se romanizeze. Si nu doar
cei care au fost n contact cu romanii.giulesti-poarta1De unde a
disparut limba dacilor?Din Dacia? Care Dacia? Daca disparitia
limbii dacilor este direct conditionata de profunda interactioune
cu latina, este firesc sa admitem ca aceasta limba a fost
abandonata acolo unde se vorbea intens latineste, anume n provincia
Dacia si, mai cu seama, n mediul urban. Logica ne obliga sa admitem
ca, acolo unde latina nu a patruns si nu a exercitat o influenta
considerabila timp de mai multe generatii, romanizarea nu avea cum
sa se produca. Teritoriul cucerit de romani reprezinta cca o
cincime din cel locuit de daci. Dincolo de provincia Dacia existau
dacii liberi, foarte numerosi, din Maramures pna n Moldova, dincolo
si dincoace de Prut, dincolo si dincoace de Nistru, pna la gurile
Bugului, la vest de Crimea. Daca romanizarea este un proces greu de
demonstrat pentru provincia Dacia, admis prin efectul sau acela ca
limba romna este considerata o limba romanica iar nu printr-o
logica demonstrabila a desfasurarii sale, pentru restul
teritoriilor locuite de daci acest proces este imposibil de admis.
Dacii liberi nu au interactionat cu romanii dect sporadic si
superficial, n chestiuni de negot sau n zonele de granita cu
imperiul. Istoricii nu au putut explica niciodata cum s-au
romanizat dacii liberi, iar raspunsul trebuie sa-l dea lingvistii,
deoarece romanizarea este o chestiune lingvistica. Daca provincia
Dacia a fost romanizata, iar acolo limba dacilor a fost abandonata,
iar n afara provinciei acest proces nu a avut loc, rezulta n mod
logic ca n zonele romanizate se vorbea o limba, iar n afara acestor
zone, alta limba. n Ardeal, Banat, Oltenia, o parte din Muntenia,
Dobrogea, sudul Moldovei, se vorbea o limba romanica, descendenta
din latina, iar n restul teritoriilor o alta limba, urmasa limbii
dace, cu influente slave. Se ridica atunci ntrebarea: cum se
explica teribila unitate a limbii romne? De ce morosanul se ntelege
cu olteanul? De ce banateanul se ntelege cu moldoveanul de peste
Prut? Cnd si cum s-a ajuns la aceasta unitate, n cadrul careia nu
se poate vorbi nici macar de dialecte? Unii istorici, ntre care
Bratianu si, mai trziu, Lucian Boia, favorizeaza ipoteza unei
romnizarii ulterioare, ca urmare a descalecarilor. Asta s-ar fi
ntmplat n zorii mileniului al II-lea. Este nsa la fel de greu de
admis ca o mna de descalecatori au putut convinge o populatie
numeroasa sa renunte la limba proprie si sa adopte alta limba. E la
fel de greu de admis ca, daca acest lucru s-ar fi ntmplat, graiul
moldovenesc nou format nu ar fi fost mult diferit de cel al
ardelenilor, n conditiile n care poseda un substrat milenar
daco-slav. Caci descalecatorii asta vor fi gasit acolo: o limba
continuatoare a limbii dacilor, influentata de slava. Din punct de
vedere lingvistic, unitatea unei limbi se explica n doua feluri:
fie printr-o interventie externa Academie sau alt for care
uniformizeaza limba, impunnd o koine, o limba standard; fie
printr-o unitate naturala de traditie ndelungata. Din punctul meu
de vedere, ca lingvista, cuiul lui Pepelea se afla n
Moldova.troite-1Aici povestea se ncuie. Daca au fost romanizati
doar dacii din provincie, nu se explica unitatea limbii romne. Daca
nu au fost romanizati, nu se explica caracterul latin al limbii
romne. Daca moldoveni au fost romnizati prin descalecare, nseamna
ca graiul moldovenesc are un puternic strat dacic ce a fost viu pna
la descalecare, adica acum un mileniu. Dar romanizarea, chiar n
cadrul provinciei, este extrem de problematica si practic imposibil
de demonstrat. Iar a dacilor liberi, categoric de nedemonstrat.
Cercetatorii sustin ca nu mai are sens sa ne batem capul cum s-a
nfaptuit romanizarea si cum au fost romanizati dacii liberi: limba
romna este o limba romanica, iar acest lucru nu poate fi contestat.
Cum s-a ajuns aici, nimeni nu se ntreaba sau nu doreste sa stie.
Dar o jumatate de adevar nu este un adevar.ntreabrea din titlu are
rolul ei. Ea naste mai multe ntrebari si, deocamdata, nici un
raspuns din partea stiintei oficiale. Un raspuns cu adevarat
stiintific trebuie sa ia n calcul problema limbilor n contact, a
procesului de disparitie a unei limbi, a factorilor care
favorizeaza sau frneaza acest proces, a contextului socio-psihic n
care se afla populatia susceptibila de abandon al limbii materne,
precum si un cadru comparativ care sa aduca drept argument situatii
similare. De ce nu au renuntat romnii din Ardeal la limba lor, n
timpul procesului de maghiarizare? De ce nu au renuntat basarabenii
la limba romna n favoarea limbii ruse? De ce aromnii nca vorbesc
armneste, n ciuda presiunilor acerbe la care i-au supus grecii timp
de secole? De ce dacii au renuntat la limba lor, desi nu le-a
cerut-o nimeni, n doar cteva generatii?Or sa vina si raspunsurile,
peste ceva timp Deocamdata important este sa stim sa punem corect
ntrebarile.Fotografii preluate de
lahttp://www.artatraditionala.ro/gallery.php?path=artaRaft: Stiinta
e mama indoielii
Vorbe de soi: limba dacilor, romanizare, unitatea limbii romne