Ora de maxim`Ora de maxim`audien]`audien]`

Justi]ie european`Justi]ie european`sau ce?sau ce?

Având \n vedere faptul c`, \nanul 2005, cuplul Traian B`sescu -pre[edintele statului [i Monica Ma-covei - ministrul Justi]iei, au schim-bat legile Justi]iei peste noapte,adoptându-le prin Ordonan]` gu-vernamental` [i apoi asumate prinr`spundere parlamentar` uite cumne-am trezit cu legi care s-au dove-dit a fie abuzive, e drept doar uneledintre ele.

Ce s-a \ntâmplat de fapt? Prac-tic a fost pus` \n mâna Pre[edinte-lui statului toat` Justi]ia pe care auluat-o de la CSM. Dar cel mai grava fost faptul c` au f`cut legi, necon-

stitu]ionale, ajungându-se la stupefianta cifr` de peste 120 dearticole care sunt \n afara Constitu]iei.

Noua putere, majoritar parlamentar`, PSD-ALDE [i-a propus,prin programul de guvernare, ca pe timpul celor patru ani de le-gislatur`, s` dea o form` constitu]ional` legiilor Justi]iei, [i af`cut-o oarecum metodic, atâta timp cât ea se face - din câtevedem, sub permanenta presiune a str`zii, reprezentant` \n partea Societ`]ii Civile.

Actualul ministru al Justi]iei domnul Tudorel Toader, un prac-tician al Dreptului, fost rector al Universit`]ii din Ia[i, dar [i fostjudec`tor al CCR, a \ntocmit draftul unor legi noi privind Justi]iaromân`, care s` ]in` cont de deciziile CCR pe de o parte [i pede alta de sugestiile Comisiei de la Vene]ia una din institu]iileUniunii Europene.

Nu a f`cut-o ho]e[te, ad`postit de noapte, [i nici prin Ordo-nan]` de guvern a[a cum a fost acuzat` actuala putere, c` aadoptat Ordonan]a 13 de la fostul ministru al Justitiei domnulFlorin Iordache, [i pe care s-au v`zut nevoi]i s` o abroge.

Domnul ministru, le-a predat Parlamentului, care a constituito comisie, e drept, special` pe legiile Justi]iei, comisie format`din toate forma]iunile politice reprezente \n Parlament.

Chiar dac`, doar \n prim` faz` s-a trecut la dezbaterea [i ela-borarea acestor legi totu[i, reprezentan]ii puterii au fost bom-barda]i cu tot felul de invective [i acuza]ii cum c`, ar subminaindependen]a Justi]iei, pe de o parte, [i ne-au \ndep`rtat de sta-tul de drept, considerându-se c` noile legi vor fi pline de imora-litate [i interese meschine.

Se vorbe[te intens despre o Justi]ie european`, care s` fie ali-niat` cu legile celorlalte ]`ri vest-europene, cu o \ndelungat` ex-perien]` \n domeniu de sute de ani, \n tot ceea ce \nseamn`democra]ie, justi]iei [i stat de drept.

{i, fiindc` suntem stat cu drepturi depline \n Uniunea Euro-pean`, având legi ale Justi]iei ca surs` de inspira]ie ale unor ]`riprecum Fran]a, Italia sau Belgia, le-a[ indica ale[ilor no[tri,\nainte de a critica, dar [i pentru a evita orice fel de acuze saune\n]elegeri fire[ti care pot fi urmate [i de m`suri dure pentruRomânia, a[a cum ne-a sugerat-o Pre[edintele Comisiei Euro-pene - Jean Claude Junker, ca fiecare lege [i articol de lege s`fie copiat mot-a-mot din codicele acestor ]`ri, de fapt pe celemai favorabile omului modern indicându-se de fiecare dat`,sursa [i ]ara unde poate fi reg`sit`, \n legile acestor ]`ri demo-crate.

Aceste legi, oricum sunt mai blânde [i mai democrate decâttot ce a creat [i va creea România \n materia respectiv`. Fanto-mele comunismului [i r`utatea visceral`, care \nc` mai persist`\n mentalul colectiv românesc, nu au cum s` ne fac` mai buni,mai permisivi, mai blânzi.

Dar, odat` adoptate, aceste legi deja experimentate, dispareorice suspiciune de aranjamente obscure f`cute cu dedica]ie departidele la putere [i pentru anumi]i lideri politici actuali, \n dis-put` cu justi]ia, [i de ignorare a mi[c`rilor actuale ale str`zii, defapt ale Societ`]ii Civile, moment \n care nimeni nu mai poatespune c` România nu are legi ale Justi]iei Europene \n totalitatealor!

S` [ti]i c`, nu am descoperit noi apa cald` [i nu suntem niciprimii [i sper, nici ultimii, care vor adopta legi din ]`ri europene,unde drepturile fundamentale ale omului sunt cunoscute, res-pectate [i aplicate.

S` ur`m succes, ale[ilor no[tri, decen]` [i responsabilitate \nelaborarea acestor legi importante pentru orice stat de drept [io democra]ie consolidat`.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D OP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l X IXAnu l X IX

FEBRUARIE 2018FEBRUARIE 2018

P a g . 4 - 6

Julian AsaangeJulian AsaangeNU poate p`r`si NU poate p`r`si ambasada ambasada Ecuadorului Ecuadorului din Londradin Londra

Un judec`tor britanic a confirmat man-datul de arestare emis pe numele fonda-torului Wikileaks

Julian Assange a pierdut procesul \ncare cerea anularea mandatului de ares-tare emis pe numele s`u \n Marea Brita-nie.

Dac` p`r`se[te ambasada Ecua dorului dinLondra, \n care st` din 2012, va fi arestat,transmite Russia Today.

Assange ceruse instan]ei britanice revocareamandatului de arestare emis pe numele s`u,dup` ce Suedia a anun]at, \n 2017, c` retrageacuza]iile de agresiune sexual` ce i-au fostaduse \n 2010.

Curtea din Londra a decis mar]i p`strareamandatului de arestare emis pe numele fon-datorului Wikileaks. Judec`toarea Emma Arbu -thnot a explicat: ”Având \n vedere argu mentulprezentat mai sus … Nu sunt convins` c`mandatul ar trebui retras”.

Julian Assange tr`ie[te \n sediul AmbasadeiEcuadorului din Londra din vara lui 2012, cândrisca s` fie extr`dat \n Suedia, dup` acuza]ii deh`r]uire sexual`, pe care el le-a negat.

Acuza]iile au fost retrase, \ns`, de anchetatoriisuedezi \n mai 2017, \ns` Assange a r`mas \ncontinuare \n sediul Ambasadei Ecuadorului,\ntrucât risc` arestarea pentru c` a \nc`lcat ter-menii eliber`rii pe cau]iune, impu[i de auto-rit`]ile britanice.

Fondatorul Wikileaks vrea s` r`mân` \n am-basad`, de team` c` ar putea fi extr`dat \n Sta-tele Unite [i judecat pentru publicarea a miide cablograme americane, ale Departamentu-lui de Stat, de c`tre WikiLeaks. |n timpul cam-paniei preziden]iale din Statele Unite,Wikileaks a publicat o serie de emailuri careapar]ineau Comitetului Na]ional Democrat.

Anul trecut, dup` venirea lui Trump la CasaAlb` general Jeff Sessions a precizat c` aresta-rea lui Assange este „o prioritate”.

a c t i v e n e w s . r oa c t i v e n e w s . r o6 Februarie 2018

CRIV VECERDEACRIV VECERDEA

Cum a ajuns SRI Cum a ajuns SRI s` domine ]aras` domine ]ara

Wikileaks founder Julian Asange speaks fromWikileaks founder Julian Asange speaks fromthe balcony of the Ecuadorian Embassy the balcony of the Ecuadorian Embassy

in London, in London, February 5, 2016. (Rex Features via AP)February 5, 2016. (Rex Features via AP)

Miercuri, 31 ianuarie 2018, Inspec]ia judi-ciar` a CSM a decis excluderea din magis-tratur` a procurorului DNA Mircea Negu- lescu, intrat \n con[tiin]a românilor sub pore-cla de „Zdrean]`”.

Decizia a fost luat` pornind doar de la oparte a numeroaselor dosare privind abu -zurile lui Mircea Negulescu, fost membru al„unit`]ii de elit` a DNA de la Ploie[ti” (citatdin Codru]a Kovesi).

Despre cel care [i-a transformat porecla \nrenume am scris de mai multe ori pecr istoiublog.rocr istoiublog.ro [i \n „Evenimentul zilei”.

|n edi]ia din 17 februarie 2017, sub titlul„C\te gunoaie precum Mircea Negulescu maisunt \n institu]iile de for]` ale României deazi?” notam: „Despre Mircea Negulescu [ti am\nainte de difuzarea \nregistr`rilor semnifica-tive, de la victimele abuzurilor sale incalifica-bile. Ad`ugate altor \nregistr`ri am avutimaginea unui Gunoi al Poli]iei Politice Prezi-den]iale. Procurorul DNA de la Ploie[ti e pu-tred moral, semidoct, fanfaron, golan, [i-af`cut amante din denun]`toare, folose[te un

limbaj scabros la anchete, se d` \n stamb` lachefuri. Un caz de excep]ie? Un r`t`cit \ntreprocurorii DNA? Un r`t`cit \ntre procurori \ngeneral? Nici vorb`.”

Am mai scris c` \n Istoria României mo -derne, din r\ndul procurorilor s-au ivit, la tre-cerea de la un regim la altul, slugoii criminali.

Regimul comunist a apelat \n perioada1944 - 1947 pentru a-[i executa adversariipo litici la procurorii compromi[i \n timpulregimului antonescian.

Dup` 1989, regimul FSN-ist s-a folosit deprocurorii comuni[ti, compromi[i anterior,pentru a-i h`r]ui pe fo[tii nomenklaturi[ti, \nslujba c`rora fuseser` pân` atunci. DNA, Par-chetul General, DIICOT num`r` multe gu -noaie de tip Mircea Negulescu.

Gunoaie de tip Mircea Negulescu pot fi\nt\lnite \n toate institu]iile de for]` aleregimului Klaus Iohannis.

|ntreaga lor personalitate se poate rezumala o formul` popular`: „Li se rupe de tot [i detoate.” (...)

www.cr istoiublog.rowww.cr istoiublog.ro

Monica Macovei [i Sven Giegold au \nc`lcat Directiva 2016/343

Deputatul PSDLiviu Ple[oianu a adresat oscrisoare deschis` membrilor ParlamentuluiEuropean, solicitându-le s` reac]ioneze fa]`de pozi]iile europarlamentarilor Monica Ma-covei [i Sven Giegold pe motiv c` ace[tia "au\nc`lcat f`]i[" Directiva UE referitoare la pre -zum]ia de nevinov`]ie.

"|n calitate de membru al ParlamentuluiRomâniei, v` cer cu toat` considera]ia s`reac]iona]i public fa]` de maniera grosolan`\n care europarlamentarii Monica Macovei [iSven Giegold au \nc`lcat [i nesocotit Direc-tiva (UE) 2016/343 a Parlamentului Euro-pean [i a Consiliului din 9 martie 2016(pri vind consolidarea anumitor aspecte aleprezum]iei de nevinov`]ie). Dup` cum suntconvins c` [ti]i deja, Directiva UE solicit` \nmod clar ab]inerea de la a prezenta per-soanele suspectate sau acuzate, \n instan]`sau \n public, purtând uniforme penitenciare,pentru a evita s` se dea impresia c` sunt vi-novate: "(21) Atunci când este fezabil, au-torit`]ile competente ar trebui, de ase -menea, s` se ab]in` de la a prezenta per-soanele suspectate sau acuzate, \n instan]`sau \n public, purtând uniforme penitenciare,pentru a evita s` dea impresia c` sunt vino-vate", men]ioneaz` Ple[oianu \n scrisoareadeschis` publicat` pe Facebook.

Ple[oianu a precizat \n scrisoare c`, \ndata de 30 ianuarie 2018, la ora 18.00, \nParlamentul European, europarlamentariiMonica Macovei [i Sven Giegold au fost or-ganizatori [i gazde ale expozi]iei fotografice"România \n strad`. Vrem Justi]ie, nu co -rup]ie", iar, printre alte fotografii f`cute \ntimpul protestelor, a fost expus` [i una \ncare apar mai mul]i politicieni purtând uni-form` penitenciar`."

Sunt dou` mari probleme cu aceast` fo-tografie: 1. Cei mai mul]i dintre politicieniiplasa]i grafic \n uniforme penitenciare sunt

persoane care nu au fost niciodat` declaratevinovate de c`tre o instan]` judec`toreasc`.Mai mult, apare acolo [i figura unei persoanecare nu e nici m`car suspect` sau acuzat` deceva!

2. Europarlamentarii Monica Macovei [iSven Giegold au organizat aceast` expozi]ie[i au hot`rât s` expun` \n Parlamentul Euro-pean o fotografie care \ncalc` \n mod gro -solan prezum]ia de nevinov`]ie prin "pre -zentarea persoanelor suspectate sau acu -zate, (...) \n public, purtând uniforme peni-tenciare, pentru a da impresia c` suntvinovate"!", sus]ine Ple[oianu \n scrisoare.

Ple [oianu a solicitat membrilor Parlamen-tului European "s` se ridice public \mpotrivaacestei grave \nc`lc`ri a prezum]iei denevino v`]ie".

"Ca parlamentar român, am \ncredere \nbuna dumneavoastr` credin]` [i sunt con-vins c` nu ve]i lua decizia de a ignora aceast`scrisoare deschis`. Asigurându-v` de toat`considera]ia mea, v` rog s` v` ridica]i public\mpotriva acestei grave \nc`lc`ri a prezum]ieide nevinov`]ie, despre care fac vorbire atâtDirectiva (UE) 2016/343 a Parlamentului Eu-ropean [i a Consiliului din 9 martie 2016privind consolidarea anumitor aspecte aleprezum]iei de nevinov`]ie [i a dreptului dea fi prezent la proces \n cadrul procedurilorpenale, cât [i articolele 47 [i 48 din Cartadrepturilor fundamentale a Uniunii Eu-ropene (denumit` \n continuare 'carta'), ar-ticolul 6 din Conven]ia european` pentruap`rarea drepturilor omului [i a libert`]ilorfundamentale (CEDO), articolul 14 din Pac -tul interna]ional cu privire la drepturile civile[i politice (PIDCP) [i articolul 11 din De-clara]ia Universal` a Drepturilor Omului. Am\ncredere c` nu ve]i ezita s` vorbi]i public de-spre aceast` situa]ie foarte grav`, deoarecesunt pe deplin convins c` sunte]i un mem-bru al Parlamentului European care nu ar\nc`lca niciodat` prezum]ia de nevinov`]ie. Astfel de atacuri oribile la adresa funda]ieiDrepturilor Omului nu pot r`mâne ne san -c]ionate! Astfel de devieri scandaloase de lavalorile europene esen]iale nu sunt tolera-bile!", a men]ionat Ple[oianu \n documentulcitat.

A G E R P R E S A G E R P R E S 4 februarie 2018

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

27 de mini[tri, cu premieri]a 28, au jurat cu mâna pe con[tii]` c`vor sluji ]ara. Acest spectacol, \mpov`rat de biblii [i steaguri, \n re-cuzita sa scenografic`, se repet` tot mai des \n România postdecem-brist`, o ]ar` din ce \n ce mai mic` numerice[te [i tot mai mare caguvern.

Cu membrii sui]i \n Dealul Cotrocenilor s` numere cruci pe pieptsau s` uite s` le fac` fiindc` nu intr` \n exerci]iul lor, f`ceai repedeo clas` [colar` aglomerat`, cu Bul` aflat [i el pe undeva.

Dac` adun`m cei 170, \n]eleg, de secretari de stat (la prima \ncer-care, numit` Grindeanu, num`rul era, al mini[trilor cu secretari destat cu tot, de 80, dac` nu m-a p`c`lit statistica anun]at`), facem de-un batalion. Regiment devine guvernul dac` adun`m secretarele,pierz`torii de vreme pe coridoare, [oferii, bodyguarzii [i, la ceplevu[c` a[ezat` pe bani publici avem, facem de o divizie mecan-izat`, fiindc` to]i, pân` la femeile de serviciu, nu mai umbl` pe pi-cioarele personale, ci cu picioare rotunde Mercedes.

Puzderia asta de lume patriotic` s-a coco]at aici sus s` ne spun`,pe câteva voci, \ntre care una mai ap`sat`, c` misia pentru care tran-spir` e binele poporului. Vor face, ca de fiecare dat` la jur`mânt, dinpotecile cu noroi ale patriei, autostr`zi [i alte cele.

|n ultimele d`]i, spectacolul s-a petrecut sub privirile \n]epeniteale sasului din Deal, neputincios ca un monument.

Pentru a fi dat deoparte din industria b`nuielilor, nu râde [i mus-truluie[te, ca un diriginte de clas`, câteva minute, la sfâr[it, dup`care pleac` \mbufnat, punând \n cei trei pa[i pân` la u[ile care sedeschid [i se \nchid \n urma sa, toat` nemul]umirea unui [ef de fam-ilie care, \ntors acas` de la munc` (de la skiat) \[i g`se[te nevastac`c`liv` [i totul vrai[te. Nu mai d`, ca `l`lalt, [ampanie [i nu râde labancuri.

Cu asta se mai \ncheie un spectacol care cuprinde [i mult` pan-tomim`. Jur`mântul fiind acela[i, cu excep]ia celui rostit teatral, demicu]ul actor care e [eful culturii de azi, reprezentant la vârf al bres -lelor scrisului de romane, al pictorilor [i compozitorilor, ridicându-lla re]eta filmului istoric, totul e plicticos de patriotic [i fiecare seroag` \n gând s` se termine mai repede.

Concluziile se trag la Vila Lac ”X”, unde e permis [i un adaos deicre negre stropite cu [ampanie. Tragic e c` toat` aceast` \nmul]irede la un executiv la altul, care \mparte [i-[i \mparte banii poporului,coincide cu o mic[orare pân` la dispari]ie a beneficiarului b`nuit.

Dac` beneficiarul e poporul, apoi el nu prea mai e. Un sfert dincei aproximativ 20 milioane a migrat. {i dac` poporul e din ce \n cemai mic, m` tot \ntreb de ce se tot umfl` guvernul, recrutând dintoate c`tunele politice cu votan]i fideli, pe cei mai bâlbâi]i indivizi,expresivi doar prin ceafa groas` [i fruntea care se termin` la un cen-timetru de sprâncene? Cu câteva excep]ii, guvernul mare al din ce\n ce mai micii mele ]`ri, e compus din repeten]ii clasei.

Dar, lini[te! Guvernul, de mâine \ncepând, toarn` autostr`zi [i facespitale. |nvele[te [coli. Apoi cre[te nivelul de trai.

S` nu-l \ncurc`m, a[a c` \nchei dezgustat, cu \nfrigurat` emo]ie.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 30 ianuarie 2018

Tot mai marele guvern al unei Românii

tot mai mici

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

G\ndul de joi, 1 februarie 2018:G\ndul de joi, 1 februarie 2018:

De ce l-a ap`rat Codru]a Kovesi peprocurorul Mircea Negulescu, zis [i«Zdrean]`»? Nu cumva pentru c` a fostunealta r`fuielilor ei politico-mafiote?!

|ntr-un interviu din 2014, [efa DNAspunea c` dosarul "Microsoft", finalizatjoi cu clasarea cauzei fa]` de [apte mi -ni[tri, nu a fost ”servit” de FBI [i c` ”ac-tivit`]ile principale de sesizare din oficiu[i administrare a probelor au fost f`cutede DNA \n cooperare cu SRI”

Pe 26 septembrie 2014, DNA anun]a,printr-un comunicat de pres`, c` a cerutaviz de la pre[edinte, Senat, CameraDeputa]ilor [i Parlamentul Europeanpentru \nceperea urm`ririi penale \ncazul a nou` fo[ti mini[tri care \n pe-rioada mandatelor ar fi s`vâr[it in -frac]iuni, \n cazul licen]elor "Microsoft"pentru [coli.

Era vorba despre Ecaterina Andro -nescu, Valerian Vreme, {erban Mih` -ilescu, Dan Nica, Adriana }ic`u, GabrielSandu, Daniel Funeriu, Alexandru Atha -nasiu [i Mihai T`n`sescu.

Pe 1 februarie 2018, DNA anun]`, totprintr-un comunicat de pres`, c` dosarul"Microsoft" a fost finalizat [i c` s-a dis-pus clasarea clauzei fa]` de [apte fo[timini[tri - Daniel Funeriu, Ecaterina An-dronescu, Alexandru Athanasiu, DanNica, Silvia }ic`u, Mihai T`n`sescu [i{erban Mih`ilescu.

|ntr-un interviu din 20 noiembrie2014, dat pentru ziare.com,ziare.com, [efa DNA,Laura Codru]a Kovesi, explica cum de-curge ancheta \n dosarul "Microsoft".

- Dosarul "Microsoft" v-a fost servit deFBI, dup` cum s-a afirmat?

Laura Codru]a Kovesi: Ancheta "Mi-crosoft" este una româneasc`, f`cut` deDNA. |n acest dosar au fost primite maimulte denun]uri, au fost [i sesiz`ri dinoficiu \n baza c`rora dosarul a fost de-schis, a fost o cooperare foarte strâns`cu SRI.

Nu a fost o anchet` coordonat` deau torit`]i sau o agen]ie str`in`. |n cadruldosarului au fost activit`]i de cooperarecu diverse agen]ii de pe teritoriul SUA [i,

\n special, cucompania "Mi-crosoft", care nuare niciun fel deimplica]ii de na -tur` penal` \ndosar, dimpo tri -v` a furnizatfoarte multe in-forma]ii utilean chetei. Amavut activit`]i decooperare [i cuautorit`]i din Eu ropa. Cumva putemspune c` este o anchet` interna]ional`,dar activit`]ile principale de sesizare dinoficiu [i administrare a probelor au fostf`cute de DNA \n cooperare cu SRI. FBInu a f`cut o sesizare oficial`, nu a trans-mis informa]ii oficiale \n aceast` an-chet`.

E posibil ca \ntr-o anchet` paralel`de rulat` de aceast` agen]ie american`s` fi fost informa]ii tangen]iale utilecauzei, dar nu de la FBI a plecat anchet`.

- Dosarul a fost deschis \n 2010. S-alucrat constant \n el din 2010 \n 2014?

- V` pot spune c` s-a lucrat constantdin 2013 pân` acum. |n vara lui 2013dosarul a fost repartizat unui procuror [iunui colectiv de poli]i[ti care au avut c`prioritate principala finalizarea anchetei,am \ncercat degrevarea procurorului decaz de alte activit`]i, s-au intensificattoate comisiile rogatorii pe care leaveam cu autorit`]ile din alte state. Unrol important l-a avut faptul c` au venitpersoane s` denun]e fapte \n acestdosar.

- Au existat comisii rogatorii [i \naintede 2013 \n dosarul "Microsoft"?

- Din câte [tiu eu, nu. - S-a vorbit mult despre dosarul

"EADS". Când \l "detona]i"? - Este, \ntr-un fel, "detonat", c` s` fo -

losesc expresia dvs. |n acela[i dosar care

vizeaz` [i licen]ele "Microsoft" sunt ver-ificate [i contractele denumite de pres`"EADS". Au fost \ncheiate \n aceea[i pe-rioada de timp. Nu avem dou` dosarediferite, "Microsoft" [i "EADS". Avem unsingur dosar \n care sunt verificate toateaceste contracte. Pe contractele care auvizat licen]ele "Microsoft" deja au fostf`cute \nvinuiri, ceea ce nu s-a reu[it [ipe contractele cu "EADS", urmare amodului \n care e administrat probato-riul. |n acest dosar cu "EADS" s-au f`cutaproape zilnic audieri, ridic`ri de docu-mente, perchezi]ii domiciliare, la firme,au fost ridicate foarte multe calculatoarecare sunt \n procedura unor perchezi]iiinformatice. Deci au fost strânse multedate [i informa]ii.

- |n cazul "Microsoft" sunt implica]i 9mini[tri. S` ne a[tept`m ca filiera"EADS" a marelui dosar s` aduc` altenume mari, sub aspectul func]iilor de-sigur?

- Putem s` ne a[tept`m la orice. Dac`din investiga]ie va rezulta c` persoanecu func]ii importante au fost implicate\n fapte de corup]ie sau fapte conexeunor fapte de corup]ie, da, ne putema[tepta [i la acest lucru.

Majoritatea persoanelor care au sem-nat contracte \n licen]ele "Microsoft" eposibil s` apar` [i \n partea de "EADS",sunt ministere care apar [i \ntr-o parte[i \n alta, ca semnatari ai contractelor

sau având o contribu]ie pentru \nche -ierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate\mpreun`.

- Modelul marii corup]ii este cel pecare ni l-a ar`tat dosarul "Microsoft"?

- Câ]iva p`pu[ari \n spate, aceia[i, [idiferite marionete politice din toate par-tidele \n fa]`. Este o tipologie a comiteriiunor fapte de corup]ie. Am sesizat c` \nmulte dosare care privesc fapte deachizi]ii publice sau licita]ii trucate,exist` o rela]ie \ntre cei care de]in func]iiimportante [i anumi]i oameni de afac-eri.

|n anumite zone, \n anumite ora[e,doar o anumit` firm` câ[tig` \ntotdea -una licita]iile, doar ea putea s` cheltu-iasc` banul public.

|n ultima perioad` am observat c` seinterpun persoane apropiate func]io na -rului public sau omului de afaceri, unii[tiu la ce sunt folosi]i, \[i folosesc con-turile, anumite propriet`]i. Dar putem s`arest`m \n fiecare an deciden]ii din in-stitu]iile statului [i oameni de afaceri,problema r`mâne. Este important s` fieanalizate hot`rârile de condamnarepentru identificarea vulnerabilit`]ilor \nzona achizi]iilor publice [i s` se iam`suri de prevenire.

Doar arestând nu o s` elimin`m co -rup]ia \n domeniul achizi]iilor publice.

Magda SMagda S PIRIDONPIRIDONevz.ro 2 Februarie 2018

Este cu neputin]` s` mai existe vreun concet`]eancât de cât bine inten]ionat [i care s` nu constate ast`zicaracterul politic al unora dintre cele mai importanteopera]ii DNA.

Mega escrocheria "Microsoft" a debutat politic subaspectul anchetelor penale [i s-a stins lamentabil, totpolitic. Iar doamna Laura Codru]a Kovesi, indiferentce explica]ii abracadabrante ne d`, nu a avut \ncotro.

A fost pur [i simplu \n situa]ia de a pune capacul [ide a suna stingerea peste furtul secolului.

S` ne reamintim. Nu procurorii, ci presa a semnalat,\nc` de la bun \nceput, c` se punea la cale un furt demari propor]ii din banii publici. Un furt c`ruia i-auc`zut victim` aproape toate ministerele.

Practic, \ntreaga administra]ie public` a statului ro -mân care utiliza computere trebuia s` cumpere \nacest scop licen]e. Existau variante. Dar a fost aleas`multina]ionala "Microsoft". Pentru c` ea a propus [i aconstruit cel mai convenabil mecanism de [pag`.

Aproape toate institu]iile statului român, de la Min-isterul |nv`]`mântului pân` la Ministerul de Interne,au cump`rat la suprapre] – unii mai \ng`duitori spunf`r` discount – licen]e "Microsoft", iar \n total sumaastfel sifonat`, a[a cum a estimat presa de la bun\nceput, s-a ridicat la circa 400 de milioane de euro.De acest ”beneficiu” a profitat \n primul rând "Mi-crosoft", ca persoan` juridic`, ca [i prin reprezentan]iiei, KPMG, principalul consultant [i arhitectul mega-es-crorcheriei, direct [i prin reprezentan]i, mini[trii sec-retari de stat corup]i, partide politice [i oameni politici,intermediari.

Sumele colosale sifonate astfel s-au transformat \ninstrumente prin care au fost corup]i aleg`torii, \n spe-cial la preziden]ialele din 2009, dar [i la alegerile par-lamentare. Banii negrii s-au vânturat prin conturi, prin

saco[e [i prin sediile partidelor politice [i [efilor decampanie.

|ntr-un târziu, dup` multe semnale de alarm` lan -sate de pres`, \n fine, s-au pus \n mi[care, vrând-nevrând, [i procurorii. Iar anchetele au intrat \ntr-otura]ie maxim` abia \n momentul \n care se preg`teauultimele alegeri preziden]iale [i sistemul, pentru a-iface loc lui Klaus Iohannis, trebuia s` cure]e cât maimul]i reprezenta]i ai PSD. {i deloc \ntâmpl`tor, \n\ntreaga perioad` \n care s-a derulat mega-escro -cheria, cei mai mul]i afla]i la butoanele administra]ieipublice erau membrii ai acestui partid. A[a s-a de-clan[at \n cele din urm` ancheta DNA. Dar cum a fostea oprit`?

Dintr-un total de circa 400 de milioane fura]i,procurorii DNA nu au reu[it decât s` ia urma câtorvazeci de milioane, iar dintre ace[tia, pân` \n prezent,doar 8 milioane de euro au fost recupera]i de stat.

Declan[at` din ra]iuni politice, ancheta penal` nuputea s` nu fie profund alterat` \n con]inutul ei. {i, cade obicei, s-au \nc`lcat cu nemiluita norme penale [iale procedurii penale. Tocmai fiindc` a fost politic`,ancheta a fost spart` prin numeroase disjungeri, astfel\ncât \n loc s` avem un dosar cap-coad`, au fost cre-ate de-a lungul timpului patru dosare "Microsoft", \nprimul fiind identificat acarul p`un, respectiv GabrielSandu, fost ministru al Telecomunica]iilor, care a [ifost aruncat dup` gratii. |n ceea ce-i prive[te pe ceilal]imini[tri, ancheta [i cele patru dosare "Microsoft" aufost utilizate drept mijloace de compromitere, de pre-siune [i de [antaj politic.

De ce au fost totu[i \nchise aceste dosare, chiar \nsitua]ia \n care multe dintre infrac]iuni au fost contin-uate pân` \n zilele noastre, astfel \ncât prescrip]ia nuavea cum s` opereze pretutindeni, a[a cum ne-a

infor mat [efa DNA, doamna Laura Codru]a Kovesi?Dintr-un motiv foarte simplu. Care este tot politic.

Atât de politic, \ncât ar putea dinamita rela]ia noas -tr` cu Marele Licurici. Dosarul "Microsoft", deschis lacomand` politic`, a fost \nchis cu promtitudine, tot lacomand` politic`, atunci când informa]iile devenitepublice au condus atât la KMPG, cât [i la personajeaflate \n spatele "Microsoft". Cu alte cuvinte, atuncicând s-a ajuns la doi ambasadori ai Statelor Unite, laambasadorul Germaniei [i la ambasadorul Olandei.

Atunci când denun]urile detaliate cu subiect [i pre -dicat, cu punerea pe mas` a probelor care nu maiputeau fi eliminate din dosare, s-au concertizat \ndenun]urile lui Gabriel Sandu \mpotriva respectivilorambasadori. Care au f`cut trafic de influen]`, au ame -nin]at [i au [antajat, obligând autorit`]ile statuluiromân s` fac` pl`]i ilegale, \n baza unor contracte ile-gale. {i atunci când aceste denun]uri au fost trimisepre[edintelui Statelor Unite, Donald Trump, Procu ro -rului general al Statelor Unite, Congresului [i FBI-uluidin Statele Unite.

Un veritabil t`v`lug, care nu mai putea fi oprit decâtpur [i simplu prin \nchiderea dosarelor.

|n oglind`, s-a procedat identic \ntr-o alt` mega-es-crocherie, semnalat` tot de pres`, "EADS" – asigurareasistemelor de paz` electronic` – unde pe un mecan-ism asem`n`tor, dovezile s-au \ndreptat \mpotrivaunor mari concerne germane, dar [i \mpotriva unoroficiali ai statului german. Când s-a ajuns atât de de-parte, dosarul s-a \nchis. De aceast` dat` la comad`politic` din Germania. Procurorii de la Berlin au con-statat pur [i simplu c` nu s-au s`vâr[it infrac]iuni. Nupe teritoriul Germaniei. {i, din nou, dosarele au fost\nchise la Bucure[ti [i astfel demnitari corup]i ai sta -tului român au sc`pat nepedepsi]i. {i cu banii lua]i.

Sunt extrem de curios s` v`d cine mai iese \n strad`acum pentru a o ap`ra pe Laura Codru]a Kovesi [ipen tru a [terge aceast uria[` murd`rie de pe obrazulDNA.

Sorin RSorin R O{CAO{CA SS T~NESCU T~NESCU corectnews.com 6 Februarie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

P u n c t e d e v e d e r eP u n c t e d e v e d e r e

LA DNA, POLITIC~ LA DNA, POLITIC~ DE LA UN CAP LA ALTULDE LA UN CAP LA ALTUL

Ancheta MicrosoftMicrosoft esteuna româneasc`,f`cut` de DNA \ncooperare cu SRI

De-a milit`riaDe-a milit`ria

|n aceast` situa]ie de rol [i control ex-cesiv al institu]iilor de for]` s-a ajuns \ns`cu concursul larg al politicienilor din toatepartidele care au guvernat România,\ndeosebi dup` anul 2000.

Primele semne \ngrijor`toare ale evo -lu]iei spre o democra]ie cu caschet` auap`rut \n timpul guvern`rii PSD condusede premierul Adrian N`stase, respectiv \nultimul mandat preziden]ial al lui Ion Ili-escu (2000-2004). Atunci au fost promo -va]i mai mul]i militari de carier` \n cadrulputerii executive [i \n fruntea unor servicii

secrete sau institu]ii de justi]ie. Pre[edintele Ion Iliescu [i-a luat ca primsfetnic, numindu-l consilier pe problemede ap`rare [i siguran]` na]ional` [i [ef alAdministra]iei Preziden]iale, pe generalulIoan Talpe[, care \n decembrie 1989 eramaior de armat` [i aghiotant al generalu-lui Ilie Ceau[escu, iar \n precedentul man-dat iliescian a fost directorul SIE.

|n 2004, generalul Talpe[ a fost desem-nat vicepremier al guvernului N`stase,fapt interpretat atunci de unii drept un passpre func]ia de prim-ministru. La rânduls`u, premierul Adrian N`stase [i-a luatconsilier special pe generalul SIE Constan-

tin Silinescu, pe care l-a promovat ulteriordirector general al G`rzii de Mediu.

|n fruntea SRI, dup` directorii civili VirgilM`gureanu [i Costin Georgescu, a fostnumit Radu Timofte, ofi]er de armat`\nainte de 1989.

Director al serviciului secret al Minis-terului Justi]iei, SIPA, a devenit generalulMarian Ureche, iar adjunct, generalul DanGheorghe, ambii fo[ti ofi]eri de Securitate.

|n func]ia de procuror general alRomâniei a fost desemnat, pentru primaoar`, un magistrat militar, procurorul IlieBoto[, care avea gradul de colonel dejusti]ie. Boto[ f`cuse anterior un stagiu depreg`tire de [ase luni la Fort Bragg (sediultrupelor speciale Delta Force ale SUA) [i afost, se pare, primul pas \n implementarea„scenariului mexican“ \n România, la im-pulsul [i cu concursul Statelor Unite aleAmericii dup` aderarea ]`rii noastre laNATO.

Simptomatic este c` Ilie Boto[ a fostmen]inut \n func]ia de procuror general [i\n regimul B`sescu, pân` la scandalul de-clan[at de fuga lui Omar Hayssam, iar ul-terior a fost numit [ef al Direc]iei deIn for ma]ii a Armatei.

Premierul Victor Ponta l-a numit pegeneralul Ilie Boto[ consilier pe problemede siguran]` na]ional`, apoi l-a \nvestitprim-adjunct al ministrului de InterneGabriel Oprea.

Oprea este omul care l-a sus]inut \n2004 pe lâng` premierul N`stase pentrua fi numit procuror general al României.Oprea [i Boto[ au fost lega]i prin gene -ralul Iliu]` Boto[, fost [ef al Direc]iei de Lo-gistic` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,care-i era unchi lui Boto[ [i i-a fost [ef luiOprea \n perioada \n care a activat caofi]er de intenden]`.

Tot atunci a \nceput promovarea mili-tarilor \n fruntea administra]iei publice lo-cale [i centrale.

Generalul Gabriel Oprea a fost numit cutam-tam prefect al Capitalei, iar ulterior afost promovat ministru delegat pentru Ad-ministra]ie Public`.

Un alt militar, Eugen Bejinariu, fostcoleg cu Oprea, a fost numit secretar ge -neral al Guvernului, iar un procuror, VictorPonta, suspectat c` ar fi fost ofi]er acoperital SIE, a fost numit [ef al Corpului de Con-trol al Prim-ministrului.

Colonelul de armat` Ionel Bl`nculescua fost numit ministru al Controlului, iargeneralul de poli]ie Nicolae Pl`ia[u a fostdesemnat [ef al Departamentului de Con-trol din Ministerul Finan]elor [i apoi [ef alG`rzii Financiare. Ilustrativ este [i faptul c`generalul Gabriel Oprea a devenit [eful decampanie al candidatului PSD, AdrianN`stase, pentru alegerile preziden]iale din2004, urmând s` fie numit consilier prezi-den]ial pe probleme de ap`rare [i sigu-ran]` na]ional` sau director al SRI, dac`alegerile ar fi fost câ[tigate de acesta.

B`sescu confisc` B`sescu confisc` servicii le [i Parcheteleservicii le [i Parchetele

Cre[terea excesiv` a rolului institu]iilorde for]` şi institu]ionalizarea [i eficienti-zarea Binomului SRI – DNA au avut loc peparcursul celor dou` mandate prezi -den]iale ale lui Traian B`sescu.

Primul pas l-a constituit modificareamodului de numire a procurorilor-[efi aiParchetului de pe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie, DNA [i DIICOT, printransferarea acestui atribut pre[edinteluiRomâniei, prin Legea nr. 247/2005 pri -vind reforma \n domeniile propriet`]ii [ijusti]iei.

Proiectul a fost ini]iat de ministrul Jus -ti]iei Monica Macovei, impus` [i sus]inut`puternic de pre[edintele Traian B`sescu.

Aceast` lege a fost sus]inut` \ns` [i dePNL [i de premierul C`lin Popescu T` ri -ceanu, fiind adoptat` prin asumarear`spunderii de c`tre guvernul PNL – PDcondus de acesta. Aceast` lege i-a permispre[edintelui B`sescu s` numeasc` oa-meni fideli, controlabili [i manipulabili \nfruntea principalelor Parchete.

|n 2005 l-a numit procuror-[ef al DNApe Daniel Morar, un procuror anonim dela Cluj, care l-a sc`pat de dosarul „Flota“[i a declan[at anchetarea, finalizat` cucondamn`ri, a principalilor s`i adversaripolitici, \ncepând cu fostul premier AdrianN`stase [i cu patronul trustului Intact, DanVoiculescu.

|n 2006 a numit-o procuror general alParchetului de pe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie pe Codru]a Kovesi, oprocuror` anonim` din Sibiu, care s-a ra -liat cu trup [i suflet dosariadei de clan [ate\mpotriva adversarilor politici.

Singurele criterii \n baza c`rora a fostpromovat` Kovesi au fost faptul c` tat`ls`u, procuror-[ef \n Media[ din timpul

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Dup` aproape trei decenii de la c`derea regimului comunist, \n România sevorbe[te tot mai mult [i mai \ncrâncenat despre apari]ia unui stat paralel. Recent s-aajuns pân` acolo \ncât principalul partid de guvern`mânt, PSD, care controleaz` dou`puteri \n stat, respectiv pe cea legislativ` (Parlamentul) [i pe cea executiv` (Guvernul),s` adopte o rezolu]ie prin care condamn` statul paralel [i ilegitim.

Cred c` este exagerat s` vorbim despre apari]ia unui stat paralel \n ]ara noastr`. |n realitate, se poate vorbi despre o cre[tere excesiv`, \n ultimul deceniu, a rolului

[i controlului unor institu]ii de for]` ale statului român, \ndeosebi serviciilor secrete [iParchetelor speciale (DNA, DIICOT), care au ob]inut un control f`r` precedent \n epocapostdecembrist` asupra clasei politice, Parlamentului, Guvernului, justi]iei, presei [imediului de afaceri [i au c`utat s` influen]eze activitatea acestora. {i se mai poatevorbi despre o re]ea constituit` din fo[ti reprezentan]i ai statului comunist, \ndeosebidin Securitate [i din Procuratur`, care influen]eaz` direct sau prin interpu[i, inclusivprin urma[ii lor, institu]iile de for]` ale statului postcomunist.

C u m a a j u n s S R I C u m a a j u n s S R I s ` d o m i n e ] a r as ` d o m i n e ] a r a

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Gabriel OpreaGabriel Oprea

regimului comunist, era \n rela]ii de prie -tenie cu liderul local al PD [i cu VasileBlaga, secretar general al PD [i ministrude Interne \n perioada respectiv`, [i faptulc` a fost coleg` de an la facultate cu pre -[edintele PD, Emil Boc, [i cu [efa de ca -binet a ministrului de Justi]ie MonicaMa covei, judec`toarea Monica Niculescu.

B`sescu i-a fidelizat pe Kovesi [i Morarre\nvestindu-i \n func]ie pentru al doileamandat, cu toate c` \n cazul lui Kovesi aprimit aviz negativ din partea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii \n 2009.

|n 2013, pre[edintele B`sescu a numi t-ope Kovesi procuror-[ef al DNA \n urmaunui troc realizat cu premierul VictorPonta, care a fost mediat de politicianulElena Udrea.

Pre[edintele Traian B`sescu a numitoameni fideli [i \n fruntea tuturor servici-ilor secrete.

|n anul 2005 i-a numit pe generalii Lu-cian Pahon]u [i Alexandru Burian \n func -]iile de director, respectiv loc]iitor pe liniede informa]ii la SPP, l-a promovat pe gen-eralul Marcel Opri[ director la STS [i l-adesemnat pe generalul Silviu Predoiuprim-adjunct al directorului SIE.

Tot \n 2005, dup` finalizarea episoduluicu r`pirea jurnali[tilor români \n Irak, Tra-ian B`sescu l-a promovat, la vârsta de 34de ani, când avea gradul de maior, prim-adjunct al directorului SRI ([ef operativ defacto) pe Florian Coldea, care era nepotulgeneralului Dan Coldea descins, a[a cumam ar`tat, din Securitate [i un apropiat alprimarului de Arad, Gheorghe Falc`, finulpre[edintelui.

Ulterior, B`sescu i-a numit ca [efi civilila SRI [i SIE pe senatorul PSD George Ma -ior [i pe fostul ministru liberal Mihai R`z -van Ungureanu, perorând c` a numit \nfruntea principalelor servicii secrete doireprezentan]i ai opozi]iei, dar \n realitateMaior avea sus]inerea SUA, iar Ungureanusus]inerea Israelului.

Pre[edintele B`sescu i-a ultrafidelizatpe [efii serviciilor secrete, avansându-i demai mule ori \n grad [i sprijinindu-i s`ob]in` bugete substan]iale pentru

institu]iile pe care le conduceau. Astfel,Opri[, Predoiu [i Pahon]u au fost avansa]ide la general cu o stea la generali cu patrustele, iar Coldea a fost avansat de la maiorla general cu dou` stele.

Binomul institu]ionalizat Binomul institu]ionalizat din 2009-2010din 2009-2010

Puterea serviciilor secrete, \ndeosebi aSRI, a crescut covâr[itor dup` ce ConsiliulSuprem de Ap`rare a ]`rii (CSAT) a adop-tat hot`rârile prin care corup]ia, evaziuneafiscal` [i presa au fost declarate vulnera-bilit`]i la adresa siguran]ei na]ionale aRomâniei.

|n primul an de mandat al lui TraianB`sescu, prin Hot`rârea nr. 17 din28.02.2005, CSAT a declarat corup]iadrept o amenin]are la adresa securit`]iina]ionale [i a inclus aceast` problem` \nstructura Strategiei de securitate na]io -nal`, ca factor de risc [i obiectiv de secu-ritate.

Ulterior, conceptul a fost preluat deStrategia Na]ional` de Ap`rare din anul2010, care a definit-o ca vulnerabilitate lasecuritatea na]ional`, iar Strategia de In-forma]ii stabilea ca una din principaleledirec]ii de ac]iune care orienteaz` acti -vit`]ile SRI s` fie aceea a semnaliz`riicazurilor de corup]ie la nivel \nalt, cuefecte asupra politicii statului, inclusiv \nscopul prevenirii accesului \n func]ii pu -blice al persoanelor corupte.

Adoptarea hot`rârii prin care corup]ia afost declarat` vulnerabilitate la siguran]ana]ional` a permis interceptarea de c`treSRI pe mandate de siguran]` na]ional`, ca\n cazul suspec]ilor de terorism, al tuturorpoliticienilor, cu excep]ia pre[edinteluiRomâniei, respectiv al prim-mini[trilor,mi ni[trilor, deputa]ilor, senatorilor, pre[e -din]ilor de consilii jude]ene, primarilor demunicipii [i ora[e ş.a., precum [i al ma -gistra]ilor importan]i de la |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie, cur]i de apel [i alte in-stan]e judec`tore[ti. Hot`rârea CSAT nr.69/28.06.2010, prin care evaziunea fis-cal` a fost declarat` vulnerabilitate la sigu -ran]a na]ional`, a permis SRI interceptareape mandate de siguran]` na]ional` a oa-menilor de afaceri, iar Hot`rârea CSAT din27.07.2010, prin care presa a fost de-clarat` vulnerabilitate la siguran]a na ]io -nal`, a permis interceptarea jurnali[tilorincomozi.

Potrivit unor fo[ti lucr`tori ai SRI, acesteintercept`ri f`r` fundament legal, con-stitu]ional, au fost efectuate de Structura3 din UM 0298 din cadrul SRI.

Tot sub pre[edin]ia lui Traian B`sescuau fost \ncheiate protocoale \ntre SRI [izeci de institu]ii ale statului, \n urma c` -rora principalul serviciu secret din Ro mâ -nia a dobândit un ascendent [i un controlsemnificativ asupra acestora.

Cel mai mediatizat, contestat [i nefasta fost Protocolul de cooperare dintre Par-

chetul de pe lâng` |nalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie [i SRI pentru \ndeplinirea sar -cinilor ce le revin \n domeniul securit`]iina]ionale, nr. 003064 din 4.02.2009, carea fost semnat de Codru]a Kovesi, ca pro -curor general al României, [i de directorulGeorge Maior [i prim-adjunctul FlorianColdea din partea SRI.

|n urma \ncheierii acestui act, SRI a fostintrodus ilegal \n activitatea de urm`rirepenal`, iar P|CCJ, DNA [i DIICOT au \n -ceput s` devin` anexe ale principaluluiser viciu secret din ]ar`.

SRI s-a gr`bit s` se laude cu institu]ion-alizarea Binomului SRI-DNA \n raportul deactivitate pe anul 2009, \n care a f`cutreferire la echipele mixte constituite dinofi]eri SRI [i procurori. Iar \n raportul deactivitate pe anul 2013 a fost men]ionat`implicarea exper]ilor juridici ai SRI \nsolu]ionarea a 463 de dosare de corup]ie,inclusiv sub aspectul procedurii [i \nca -dr`rii juridice.

Aservirea P|CCJ [i ulterior a DNA dec`tre SRI a fost favorizat` [i de rela]ia per-sonal` apropiat` dintre Florian Coldea [iLaura Codru]a Kovesi, \n care parte dom-inant` a fost [eful operativ al SRI.

Supunerea |naltei Cur]iSupunerea |naltei Cur]i

|n 2010, dup` câ[tigarea celui de-aldoi lea mandat preziden]ial, Traian B` -sescu a reu[it s` acapareze [i |nalta Curtede Casa]ie [i Justi]ie, dup` ce a numit-opre[edinte al instan]ei supreme pe ju -dec`toarea Livia Stanciu, cunoscut` dreptprieten` de familie a liderului Grupuluiparlamentar al PDL din Camera Depu ta -]ilor, Mircea Toader, fost subaltern [iapropiat al lui B`sescu \n perioada \n careacesta a fost comandant de vas.

Tot \n 2010, \n timp ce la guvernare seafla PDL \n coali]ie cu UNPR [i UDMR, afost adoptat` Legea micii reforme \njusti]ie (nr. 202/2010), care a permis \n -fiin]area completelor speciale de recurs,conduse de pre[edintele [i de vicepre[e -dintele |naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie,care au fost numi]i \n func]ie de pre[ed-intele B`sescu.

Livia Stanciu [i al]i judec`tori cu func]iiimportante la |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie au devenit parteneri, [i nu cenzoriai DNA [i SRI. Instan]a suprem` a admis,cu tot mai mult` larghe]e, cererile de in-terceptare ale SRI [i cererile de arestareale DNA, iar condamn`rile au \nceput s`duduie \n a[a-zisele complete de execu]ie.SRI a atras numero[i procurori [i jude -c`tori cu tot felul de cursuri de instruireorganizate direct sau prin ONG-uri contro-late ori prin [antajarea unor magistra]i cuinforma]ii negative, inclusiv din do sareleSIPA.

Cu ocazia audieri \n cadrul Comisieipar lamentare de control al activit`]ii SRI,generalul Dumitru Dumbrav`, mul]i ani[ef al Direc]iei Juridice, iar actualmente

secretar general al SRI, a recunoscut exis-ten]a echipelor mixte, precum [i c` pro -cu rorii [i judec`torii solicitau sfaturiex per]ilor juridici ai SRI sau c` acest servi-ciu secret urm`rea ca judec`torii s` nupronun]e solu]ii care nu erau \n acord cuprobele de la dosar.

Foarte grav, incalificabil chiar, dac`anumi]i procurori, ca titulari ai ac]iunii pe-nale, au ajuns s` solicite sfaturi juridice dela a[a-zi[ii exper]i ai SRI, condu[i de unfost procuror e[uat [i frustrat dup` sta-giatura \n SRI, ori dac` judec`torii nu erausuverani \n aprecierea probelor din do -sare.

Nucleu cu politicieni Nucleu cu politicieni \n jurul SRI [i DNA\n jurul SRI [i DNA

Dup` alegerile preziden]iale din 2009,\n jurul [efilor SRI George Maior [i FlorianColdea s-a constituit un nucleu format dinprocurorul general Laura Codru]a Kovesi,ulterior procuror-[ef al DNA, pre[edintele|naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie, LiviaStanciu, primii [efi ai Agen]iei Na]ionalede Integritate, C`t`lin Macovei [i HoriaGeorgescu, al]i [efi de servicii secrete, carese \ntâlneau \n locuri mai mult sau maipu]in conspirate ale SRI.

Cureaua de transmisie \ntre acest nu-cleu [i pre[edintele B`sescu a fost gener-alul Coldea. Dup` accederea USL lagu vernare \n 2012 [i survenirea pactuluide coabitare \ntre pre[edintele Traian B` -sescu [i premierul Victor Ponta, nucleul afost l`rgit cu politicieni importan]i dinPSD, respectiv cu premierul Victor Ponta[i vicepremierul Liviu Dragnea, care de -]ineau func]iile de pre[edinte, respectivpre[edinte executiv al PSD.

Gabriel Oprea a devenit un apropiat alnucleului constituit \n jurul [i sub pulpanaSRI dup` ce a fost reevaluat de TraianB`sescu \n 2010, când a fost numit min-istru al Ap`r`rii \n guvernul PDL condus deEmil Boc, dup` ce a rupt PSD [i a consti-tuit UNPR, la ordinul [i cu girul [efilor SRI.

Oprea a devenit astfel un transpartinic\n numele interesului na]ional, fiind \n -vestit ministru al Ap`r`rii [i apoi ministrude Interne [i \n guvernele conduse de Vic-tor Ponta. De altfel, dup` 2012, generalulOprea a oficializat \n mare parte nucleulconstitut \n jurul SRI \n pompoasa [i efe-mera Academie de [tiin]e ale Securit`]iiNa]ionale, care a fost \nfiin]at` printr-olege ini]iat` de reprezentan]i ai tuturorpartidelor politice importante (PSD, PNL,PDL, UNPR).

A[adar, politicieni de toate culorile po -litice au avut o contribu]ie important` \ncre[terea rolului [i controlului insti tu]iilorde for]` din România, \ndeosebi a Bino-mului SRI – DNA, care a dobândit preem-inen]`, \n condi]iile \n care primii veneaucu informa]iile, iar ceilal]i cuc`tu[ele. Simptomatic este [ifaptul c`, \n ultimii 10-15 ani,

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?Mapa de lucruMapa de lucru

Codru]a KovesiCodru]a Kovesi

Daniel MorarDaniel Morar

George Maior [i Florian ColdeaGeorge Maior [i Florian Coldea

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

|nv`]`mânt privat vs\nv`]`mânt de stat

Marea majoritate a p`rin]ilor aleg, de cele mai multe ori, ca [i copilullor s` urmeze cursurile la o [coal` de stat, cum au f`cut [i ei.

Aceast` alegere se poate spune c` este condi]ionat` [i de p`rerea oriimpactul pe care l-au avut p`rin]ii \n acel timp. Este [coala public` ceamai bun` alegere? Fiecare copil are nevoile sale proprii, a[a c` estefoarte important s` ne document`m cu privire la \nv`]`mântul de stat[i cel privat ca s` fie cea mai bun` alegere cu privire la viitorul copiluluit`u.

{coala de stat{coala de stat|n ceea ce prive[te urmarea cursurilor la o [coal` de stat, se pot aduce

multe argumente propro [i contracontra care s` stea la baza lu`rii deciziei. Unprim argument propro adus \n favoarea [colii de stat este faptul c`, acestetip de \nv`]`mânt este gratuit, iar manualele sunt oferite de c`tre [coal`.

Colectivul unei clase este cam de 25-32 de elevi. Acest lucru estebenefic pentru c` elevii vor socializa ceea ce va contribui la dezvoltarealor emo]ional` [i social`. |n schimb, fiind \ntr-un num`r atât de mare,aten]ia profesorului va fi \ndreptat` c`tre tot colectivul [i nu se va axaexact pe un anumit tip de elevi.

De asemenea, \n cadrul acestui tip de \nv`]`mânt exist` profesori cuexperien]`, capabili de a se preta model`rii elevilor, dar unii pot fi maipu]in \ng`duitori odat` cu trecerea timpului.

Un punct slab este absen]a unor programe de genul “after school”pentru care p`rin]ii trebuie s` scoat` bani \n plus pentru grija copiluluidup` orele de [coal`, asta datorit` neputin]ei de a avea chiar ei grij` deel (serviciul).

O alt` diferen]` major` vizibil` \n [colile publice este \ncurajarea com-petitivit`]ii prin selectarea copiilor care reu[esc s` ias` \n eviden]` la an-umite materii [i trimiterea acestora la concursuri [i olimpiade.

{coala privat`{coala privat`Spre deosebire de [colile publice, o [coal` privat` poate \nsemna un

sacrificiu financiar foarte mare pentru p`rin]i. |ns`, [colile private suntde obicei dotate mai inovativ din punct de vedere tehnologic [i almetodelor de educare.

La [coala privat`, clasele sunt compuse dintr-un num`r mai mic decopii, ceea ce \nseamn` c` profesorul se poate axa pe nevoile fiec`ruiadintre elevi, \ns` asta ofer` copiilor o [ans` mai mic` de a interac]ionacu mai mul]i copii, din mai multe categorii sociale. Iar, \n ceea ceprive[te discriminarea rasial`, de[i [colile private au de obicei toleran]`zero spre discrimin`ri, socializarea interrasial` [i includerea minorit`]ilor\n [coli este mai mic`, tot datorit` nivelului financiar al p`rin]ilor.

|n cadrul institu]iei se asigur` o bun` siguran]`, prin prezen]a pazni-cilor [i a camerelor de supraveghere, care, la [colile de stat nu suntprezente todeauna.

O ultim` men]iune cu privire la \nv`]`mântul privat, se refer` la faptulc` din cele aproape 400 de [coli private din România, majoritatea nusunt acreditate de c`tre Ministerul Educa]iei, \ns` e posibil ca diplomeleob]inute aici s` aib` o greutate mai mare \n CV-ul copilului \n cazul \ncare va decide \n viitor s` studieze sau s` lucreze \n str`in`tate.

Diplomele, care nu sunt totdeauna recunoscute de c`tre statul ro -mân, dar sunt acceptate interna]ional, conteaz` foarte mult pentru vi-itorul lor, cu consecin]a direct` a faptului c` vor avea o viziune clar`, \nce direc]ie vor pleca spre studii.

Atât [colile de stat cât [i cele private au plusuri [i minusuri. Tot cemai r`mâne este ca p`rin]ii s` acorde aten]ie ambelor forme [i s` decid`ceea ce consider` c` se va potrivi mai bine copiilor lor.

R e b e c c a S C A L E } C H IR e b e c c a S C A L E } C H I

- clasa a VIII-a, la o [coal` privat` -

AER POLAR AER POLAR DE SERVICIU DE SERVICIU SECRETSECRET

Institu]iile noastre, care se \nmul]escviral, nu sunt afectate doar de disfunc]ion-alitate, corup]ie [i incompeten]`.

Toate acestea au ajuns minore \n com-para]ie cu incontrolabilul care se constituiesub cele mai diverse formule de succes.

|ntre cele dou` falii, oficialul profund vi-ciat [i abuzul transformat \n norm`, frac-turarea statului român nu a c`p`tatasemenea accente decât \n perioadateroarei [i proletcultismului.

{i atunci, [i acum, cineva din exterior, in-stitu]ii [i interese \[i exersau autoritateasub cele mai teribile motive. Efecteleacelor ani s-au putut deslu[i implacabil \n1990, când câteva zeci de mii de reziden]i,având o anume profesie, au fost retra[i dinRomânia.

Plecarea trupelor de „eliberare“ din anii‘50 a fost anulat`, iat`, prin reintroducereaaltora, iar locul liber pare s` fie ocupat deelita colabora]ionist` autohton`, suplimen-tat` de oportuni[tii de serviciu ai istoriei.

Colaboratorii Securit`]ii comuniste aufost deseori surclasa]i de cei ai unui prin-cipal serviciu str`in, fapt trecut cu vedereaprin jocurile fostei propagande. Presupu[ianticomuni[ti [i anticeau[i[ti ai perioadeipar s` fi avut misiuni propagandistice \nbaza c`rora [i-au revendicat merite, \n fapt,inexistente.

Nu \ntâmplator, dup` 1990, personajecare conform logicii acelei perioade ar fitrebuit s` aib` mun]i de note informative\n spate, au declarat c` nu exist` dosar deurm`rire pe numele lor.

|ntrutotul, bizara situa]ie a fost preapu]in \n aten]ia comentatorilor perioadei,pentru a nu cl`tina mitul rezisten]ei unorelite, care \ntre timp s-au reconectat la fos-tele structuri.

Suspect` din start situa]ia, i s-a mai for-mulat pe la col]uri o alt` explica]ie pem`sur`. Securit`]ii i-ar fi fost team` deaceste dosare [i persoane [i le-ar fi radiat,de parc` institu]ia ar fi avut comandamen-tul la Vatican.

Unii dintre cei care au practicat un fel defrond` fa]` de fostul regim comunist [i se-curitate, construindu-[i o imagine public`redutabil`, au ajuns ast`zi \n pozi]ii con-trare presupusei lor lupte din perioada an-terioar`.

Unul dintre aceste personaje, mereu cu

zâmbetul pe buze ca o masc`, imagi -nându-se mai inteligent decât obiecteleadora]iilor sale, urca \n anii ‘80 direct dincolocviala sa rezisten]` la tribuna unorcongrese ale celui mai mare stat comunistdin lume, nefiind m`car membru al Par-tidului Comunist.

Principala calitate pe care o avea \n con-text era, evident, aceea de prieten al orga-nizatorilor [i lider de opinie profund„ro mâ neasc`“.

Cel pu]in doi fo[ti pre[edin]i ai Ro -mâniei par s` fi fost \n solda aceluia[i ser-viciu str`in. Foarte mul]i dintre acoli]iiacestora provin din filiera autohton`.

Colaborarea cu fosta Securitate se re-duce la un subiect cu incriminare \n sferamoral`, \ns` aceea cu principalul serviciucare coordona tot sistemul comunist arat`profilul unor mon[tri care \nc` se viseaz`a fi lideri. Disponibilitatea pentru acest tipde carier` a l`sat urme adânci care dau orecolt` bogat`.

Suntem \n UE [i NATO, \ns` registrul na -]ional se afl` sub cele mai contrariantemi[c`ri ale fostului colabora]ionism care \[ireactiveaz` fauna. Centrifuga \n care ro -mânii sunt obliga]i s` tr`iasc` este tot maiaccelerat` de ace[ti in[i cu dubl` coor-donare, slujind interese terifiante.

Statul paralel actual, negat doar pân` laun punct, pentru c` \n totalitate este chiarimposibil, pare a fi deja pozi]ionat pentruo alt` ordine social` decât aceea din Con-stitu]ie.

Slujit de justi]ie prin magistra]i interpu[i,corup]i [i \ncolona]i, de institu]iile publiceprin drenarea bugetului spre grupuri de in-terese, statul paralel caut` s` reactivezelegi [i structuri cu o dezinvoltur` care arat`viziunea extern` din spatele afacerii.

Tatonarea condamn`rii comunismului\n aplicabilitatea democra]iei sau farsaunei democra]ii de fa]ad` transform` Ro -mânia \ntr-o scen`, \n esen]`, asem` n` -toare contextualizarilor din Orient.

Chestiune de siguran]` public` [i desta-bilizare a statului democratic, implicareaunor fo[ti colaboratori ai mixului comuni-tar comunist \n manipularea institu]iilor [ilegisla]iei actuale are complici tocmaiprintre cei care ar trebui s` fie de parteademocra]iei cu faptele.

Aerul polar al unui serviciu extracomu-nitar se resimte tot mai mult pe vârfuriletrecutului nu foarte \ndep`rtat, indicând nunumai adev`rata altitudine, ci [i orizon-turile pe care le dezv`luie centrul lor de in-terese v`dit antidemocratice.

Ioan Ioan VIERUVIERU

Cotidianul.ro 2 Februarie 2018

tot mai mul]i politicieni au \ncercat s`intre \n gra]iile institu]iilor de for]`,\ndeosebi ale SRI, prin absolvirea Co -legiului Na]ional de Ap`rare [i aColegiului Na]ional de Informa]ii. Ab-solvirea acestor colegii a devenit un cri-teriu, aproape un cec \n alb pentrupromovarea \n partide politice, \n Par-lament, \n Guvern.

Mul]i politicieni au fost fideliza]i \nmod direct sau exploata]i \n orb de c` -tre [efii serviciilor secrete sau ai altor in-stitu]ii de for]`.

Avem exemple inclusiv \n actualulGuvern, respectiv pe premierul MihaiTudose [i pe vice premierul Marcel Cio-lacu, [i \n actualul Parlament, respectivpe vicepre[edintele Camerei Depu ta -]ilor Gabriel Vlase.

Conform unor surse, Mihai Tudose [iGabriel Vlase au fost prezenta]i la \n -ceputul anului 2006 unui general loc -]iitor al directorului SRI, ca „tinerespe ran]e ale politicii române[ti“. Atuncierau amândoi tineri deputa]i PSD,

Vlase la primul mandat, iar Tudose la aldoilea, iar dup` primul contact cu SRIau avut un parcurs ascendent [i ase -m`n`tor.

|n 2006 au absolvit amândoi Cole -giul Na]ional de Informa]ii, iar \n 2007au ob]inut doctoratul \n [tiin]e militare[i de informa]ii la Academia Na]ional`

de Informa]ii, ambele institu]ii aflatesub egida SRI.

|n 2015 au devenit amândoi vice -pre[edin]i na]ionali ai PSD.

Tudose a fost promovat ministru alEconomiei \n ultimul guvern Ponta [i \nguvernul Grindeanu, iar \n vara anului2017 a fost \nvestit prim-ministru, de-

venind al patrulea om \n stat. Vlase a devenit vicepre[edinte al Ca -

merei Deputa]ilor \n decembrie 2016,iar \n cursul acestui an numele s`u afost vehiculat pentru func]iile de min-istru al Afacerilor Interne, al Dezvolt`riiRegionale [i al Transporturilor.

Punct ochit [i lovit dup` un deceniu,am putea conchide, SRI având controlasupra Guvernului prin premierul MihaiTudose [i asupra Parlamentului prin vi-cepre[edintele Gabriel Vlase, care a fostdelegat \n acest an de c`tre pre[edin-tele Liviu Dragnea s` conduc` majori-tatea [edin]elor de plen ale CamereiDeputa]ilor.

Coinciden]a face c` democra]ia cucaschet` a \nceput s` fie implementat`\n România dup` aderarea la NATO [ia fost consolidat` dup` intrarea \n Uni-unea European`.

V a l e r M a r i a n V a l e r M a r i a n

Cotidianul.ro 29 Decembrie 2017

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Agresorii vorAgresorii vorpurta br`]`ripurta br`]`rielectroniceelectronice

Guvernul României, dup` \ndelungi insis-ten]e, a luat m`surile cerute insistent pentruprotejarea victimelor violen]ei \n familie.

Astfel, un document aprobat de Executivreglementeaz` Ordinul de protec]ie provizo-riu, pentru protejarea imediat` a victimei [i\nl`turarea agresorului.

Oamenii legii vor avea la \ndemân` in-strumentele pentru interven]iile rapide \nsitua]iile de pericol iminent pentru s`n`tate[i securitatea victimei violen]ei domestice [is` \nl`ture, de \ndat`, agresorul din domici-liu. Ordinul de protec]ie provizoriu este di-ferit de Ordinul de protec]ie, care este dejareglementat prin lege din anul 2012.

Practic, Ordinul de protec]ie provizoriueste un instrument complementar Ordinuluide protec]ie, care se emite de c`tre poli]ist,de \ndat`, cu caracter executoriu, f`r` ter-men [i f`r` soma]ie, având valabilitate de 5zile, cu posibilitate de prelungire pân` laemiterea Ordinului de protec]ie.

Ulterior, documentul trebuie confirmat dec`tre un procuror, pe baza declara]iilor [i aprobelor strânse de c`tre poli]ist.

Prin actuala reglementare, poli]istul vaavea dreptul [i obliga]ia s` se deplaseze ladomiciliul victimei, s` intre \n domiciliu,chiar [i cu for]a, [i s` emit` un OPP prin cares` \nl`ture de \ndat` agresorul, chiar dac`acesta este titularul contractului de proprie-tate.

„Nu mi se pare \n regul`, pentru c` nupo]i l`sa la aprecierea unui agent de poli]ieastfel de lucruri. Poli]istul, fiind primul sesi-zat, poate fi influen]at sentimental de acel

moment, \n care g`se[te victima b`tut`.Acest aspect trebuie analizat la rece, pentruc` a da un ordin de protec]ie \nseamn` \n -gr`direa unor drepturi. Nu mi se pare nor-mal s` intre \n atributul Poli]iei Române a[aceva. Dup` p`rerea mea, magistra]ii sunt ceicare se ocup` [i ar trebui s` se ocupe deacest lucru”, a declarat, pentru „Cuget Liber”,poli]istul Daniel Avasilc`i, pre[edintele Sindi -catului „Europol” Constan]a.

Ordinul de protec]ie provizoriu va fi emis\n baza unei fi[e de risc, prin care poli]istulva stabili gradul de risc \n baza evalu`rii dela fa]a locului.

Dac` riscul pentru victim` este crescutsau foarte crescut, poli]istul va emite unOPP, prin care pot fi dispuse urm`toarelem`suri pentru agresor: evacuarea din domi-ciliu cu interdic]ia de a reveni pe toat` du-rata valabilit`]ii OPP; stabilirea unei distan]eminime de apropiere de victim` (de domi-ciliu, de locul de munc`, de [coal`, dup`caz); confiscarea cheilor, a armelor.

OPP [i OP vor fi monitorizate de c`tre po -li]i[ti, nerespectarea m`surilor dispuse princele dou` instrumente constituind infrac -]iune, pentru care este prev`zut` pedeapsacu \nchisoarea de la o lun` la 1 an.

De asemenea, pentru agresor, se intro-duce obliga]ia de a purta permanent un sis-tem electronic de supraveghere (br`]ar`electronic`) dac` acesta a fost obligat s`p`streze o distan]` minim` determinat` fa]`de victim`, fa]` de copiii acesteia sau fa]` derude ale acesteia, ori fa]` de re[edin]a, loculde munc` sau unitatea de \nv`]`mânt a per-soanei protejate sau dac` i-a fost interzis`deplasarea \n anumite localit`]i sau zonedeterminate pe care persoana protejat` lefrecventeaz` ori le viziteaz` periodic.

S o r i n H U L U B E I S o r i n H U L U B E I

www.cugetliber.ro 13 Februarie 2018

w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r o

MM oo nn ii tt oo rr uu ll DD rr ee pp tt uu rr ii ll oo rr OO mm uu ll uu ii

MONITORULMONITORULDREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUIeste o publica]ie de ana liz` social` [i atitudine

civic`, fondat` \n 1999, editat` de Organiza]ia pentru

Ap`rarea Drep turilor Omului din Ro mânia

(O.A.D.O.) [i se distribuie gratuit institu]iilor gu ver -

na mentale, re pre zen tan ]ilor or ganiza]iilor inter na-

]ionale de profil, membrilor Parlamentului, parte -

nerilor din cadrul societ`]ii civile [i reprezentan]ilor

oficiilor diploma tice acreditate \n România.

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

O sentin]` p`rtimitoare [iO sentin]` p`rtimitoare [ideloc corect` ! deloc corect` !

Am ajuns, inevitabil, la deci-zia final` a Cur]ii de Apel de laLondra \n cazul destul de con-troversat al domnului RobertEkaireb, decizia care pece tlu -ie[te, probabil pentru mult timpde acum \nainte, soarta unuiom, n`p`stuit de ghinionul de afi ini]ial inculpat [i apoi con-damnat definitiv pe via]` pentruo fapt` grav` de crim` f`cut`\mpotriva so]iei lui legitime deorigine chinez`, doamna Li HuaCao, crim` pe care nu a recuno-cut-o niciodat`, dar pentru carea primit o condamnare pe via]`,cu drept de eliberare condi]io -nat` dup` ce va executa la zi, \nregim de maxim` siguran]` [irecluziune total`, 22 de ani dedeten]ie.

Cum am g`sit multe fisuri \ntot ce a \nsemnat acest proces,am s` \ncerc s` l`muresc câtevadin \ntreb`rile la care nici po -li]ia, nici Parchetul [i nici in-

stan]ele de judecat` nu au datr`spunsuri clare [i corect argu-mentate.

Dup` ce chiar instan]a de ju-decat` de fond a recunoscut c`acuzarea s-a bazat pe dovezi cir-cumstan]iale, c` nu exist` do-vezi criminalistice privind loculsau cauza decesului presupuseivictime, c` nu s-a g`sit cadavrulso]iei [i nici nu s-au identificatprobe \n propriet`]ile sau vehi-culele apelantului, c` de faptacuzarea nu a putut construi uncaz clar privind modul sau mo-mentul când a fost ucis`doamna Li Hua Cao, totu[i, Ro-bert Ekaireb a fost g`sit vinovatde jura]i [i condamnat pe via]`pentru „o crim` comis` \mpo-triva unei femei gravide \n lunaa 7-a” !

Ceea ce nimeni nu a luat \nconsiderare a fost declara]ia in-culpatului Rober Ekaireb care, \npropria ap`rare, [i-a sus]inutnevinov`]ia, explicând cu lux deam`nunte situa]ia sa familial` [ide ce nu el este autorul crimei.

Probabil c` din cauza emo -]iei, a vârstei, dar [i a impactului

cu jura]ii [i instan]a de judecat`,fiind pentru prima dat` \n via]alui \n aceast` postur`, nu a fostdestul de conving`tor, astfel\ncât cei „12 oameni furio[i” s`nu se pronun]e \n sensul vino -v`]iei lui, acuzat de crim` deparchet, de[i e cert c` nu auexistat probe pertinente care s`-l acuze cu adev`rat.

Decizia Cur]ii de Apel estecomplet contradictorie [i s`r` -c`cioas`.

Se recunoa[te faptul c` dom-nul Wolkind a fost neglijent, darau concluzionat c` acest lucrunu a afectat rezultatul deciziei.Are vreun sens? Judec`torii audevenit jura]i [i au decis c` ver-dictul „vinovat” este corect. Nuaceasta era func]ia lor \ntr-unproces \n apel!

Func]ia lor era simpl`: „Com-portarea lui Wolkind a distrusorice [ans` pentru un verdictnevinovat sau chiar pentru de-miterea jurului ?”. Bin\n]eles,r`spunsul este DA! El a sâcâit ju-riul, l-a enervat, nu s-a axat pefapte [i nu a r`spuns la conclu-ziile acuz`rii. Ca s` \l g`seasc`

pe Robert nevinovat, jura]ii nutrebuiau s` fie siguri, ci s` nu fiesiguri c` el a omorât-o, sau, maiimportant, s` nu fie siguri c` eramoart`, deoarece pur [i simplunu exist` dovezi care s` con-firme acest lucru.

De altfel, domnul avocat asis-tent Kelley a [i criticat faptul c`avocatul Wolkind a renun]at laacest aspect \n ap`rarea clientu-lui s`u, considerând atitudinea

acestuia ca fiind o maregre[eal`.

Ba, mai mult, Judec`torul, \nmod limpede, a direc]ionat ju-riul c`tre concluzia de mai sus,rezumând c`, dac` juriul nu aredovada c` Li Hua Cao era moar -t`, nu \l poate condamna pe Ro-bert!

Orice ar fi [i \n orice fel amanaliza acest verdict dur, oficia-lit`]ile engleze trebuie s` r`s -pund` la ni[te \ntreb`ri simple,de bun sim] [i majore \n acela[itimp: cum r`mâne cu dovadaf`cut` de martorul Albei CornelIonel, care prezint` o fotografiecu doamna Li Hua Cao dep` cea fost declarat` moart` de c`trejura]i [i Pre[edintele Completu-lui de judecat`, precum [i cu ra-portul ADN de pe elasticul dep`r pe care l-a predat acela[imartor, Albei, avocatului ap` -r`rii, domnul Mark Haslam?

SFÂR{IT Prof . Univ . dr .Prof . Univ . dr .

F lorentin Florentin SCALE}CHISCALE}CHI

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XXVIII

Robert EkairebRobert Ekaireb

AGENDA OADOAGENDA OADOLuni, 29 ianuarie a.c., o

delega]ie a Organiza]ieipentru Ap`rarea DrepturilorOmului, condus` de pre -[edintele ei fondator, dom-nul prof. univ. dr. FlorentinScale]chi, a efectuat o de-plasare la Statul Major alAp` r`rii al Ministerului Ap` -r`rii Na]ionale.

Delega]ia a fost \ntâmpi-nat` de [eful Statului Majoral Ap`r`rii, domnul generalNicolae-Ionel Ciuc`.

Au urmat un scurt dialogprivind situa]ia actual` a Ar-matei Române, probleme\n tâmpinate [i perspectivede viitor.

La final, pre[edintele OADO l-a decorat pe domnul general Nicoae-Ionel Ciuc` cu distinc]ia „Steaua de Aur – Ap`r`torul Drepturilor Omu-lui” \n grad de Cavaler, cu panglic`, pentru merite deosebite \nprotejarea [i promovarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale aleomului.

Barnevernet a maiBarnevernet a mair`pit un copil r`pit un copil Un b`ie]el de 12 ani a fost smuls cufor]a de lâng` p`rin]i pe motiv c`f`cea homeschoolinghomeschooling. Oficialii spun c` „b`iatul are nevoies` fie \nscris la [coala public` pentrua socializa”

Familia Leif [i Terese Kristiansen tr`ie[te un co[mar,dup` ce agen]ia care se ocup` de protec]ia copilului\n Norvegia, le-a r`pit copilul pe motiv c` face «ho-meschooling».

Drama familiei Kristiansen a \nceput \n momentul\n care p`rin]ii au luat decizia de a se \ntoarce \n Nor-vegia, dup` mai mul]i ani de locuit \n Canada.

Aproape imediat ce a fost \nscris la [coala public`,copilul Kai a fost supus h`r]uielii [i b`tut de colegitimp de mai multe luni. Sesiza]i, directorul [i ceilal]ioficiali ai unit`]ii de \nv`]`mânt nu au luat niciom`sur`.

|n aceste condi]ii, p`rin]ii au luat decizia de a-leduca pe micu]ul de 12 ani acas`.Pe 9 februarie, \ns`, [oc: agen]ii Barnevernet \nso]i]ide poli]i[ti au dat buzna \n casa familiei [i l-au smulspe Kai. Filmule]ul, care a devenit viral pe facebook,arat` cum agen]ii iau copilul \nso]i]i de ]ipetele teri-fiate ale copilului, care strig` „Nu”, de mai multe ori.

Conform lui Ray Skorstad, administratorul legal alunei asocia]ii care asist` p`rin]ii ai c`ror copii au fostlua]i de Barnevernet, motiva]ia celor de la Barnever-net a fost aceea c` „b`iatul are nevoie s` fie \nscris lao [coal` public` pentru a socializa”.

Michael Donnelly, directorul pentru opera]iuni glo-bale al HSLDA (Home School Legal Defence Associa-tion), a declarat c` p`rin]ii sunt singurii care trebuies` decid` cum sunt educa]i copiii lor.

„Un astfel de atac reprezint` un atac asupra ideii dehomeschooling. P`rin]ii sunt singurii care au dreptuls` decid` cum \[i educ` copiii [i ceea ce este cel maibine pentru ei. P`rin]ii nu trebuie s` explice de ce aleghomeschooling-ul, dar familia Kristiansen are un motivfoarte bine \ntemeiat, acela de a-[i proteja copilul \nfa]a abuzurilor. A face educa]ie acas` nu este o justi-ficare pentru a lua un copil cu for]a. Este o mare vio-lare a drepturilor lui Kai [i a drepturilor p`rin]ilor s`i.Facem apel la autorit`]ile norvegiene s`-l returneze peKai p`rin]ilor [i vom face tot ce este posibil ca s` sefac` dreptate”, a precizat el.

Deocamdat`, familia are dreptul s`-[i vad` copilulo dat` pe s`pt`mân`, timp de o or`. Prima audiere \nacest caz va avea loc pe 15 februarie. (...)

Barnevernet a devenit cunoscut` \n România dup`cazurile familiilor Bodnariu [i Nan.

Ambele familii [i-au primit copiii \napoi dup` maimul]i ani de b`t`lii \n justi]ie [i proteste interna]ionaledin partea opiniei publice române[ti.

Andrei NICOLAE Andrei NICOLAE 15 Februarie 2018

CORUP}IE CORUP}IE A LA GRECQUEA LA GRECQUEUn fost ministru al S`n`t`]ii din GreUn fost ministru al S`n`t`]ii din Gre--cia, acuzat c` a primit mit` \n valoarecia, acuzat c` a primit mit` \n valoarede 40 milioane de euro pentru ca stade 40 milioane de euro pentru ca sta--tul s` cumpere o anumit` cantitate detul s` cumpere o anumit` cantitate devaccinurivaccinuri

Cazul gigantului farmaceutic „Novartis”[i acuza]iile conform c`rora mai mul]i ofi-cialii guvernamentali eleni - inclusiv doiprim-mini[tri - au primit mit` r`mâne \naten]ia presei din Grecia.

Mar]i, \n Parlament a fost depus undosar din partea Procuraturii de la Atena.

Conform dosarului, zece fo[ti oficiali derang \nalt din diverse partide ar fi luat mit`\n valoare de milioane de euro de la com-pania farmaceutic`. Trei fo[ti angaja]i ai”Novartis” au depus m`rturie \n care fo[tiiprim-ministri, mini[tri [i al]i oficiali de primrang sunt acuza]i c` au luat mit`. Martoriisus]in c` vicepre[edintele filialei grece[ti acompaniei ”Novartis” a transferat bani \nconturile func]ionarilor fie prin intermediulunor firme de PR care \i reprezint` pe politicieni,fie direct \n conturile acestora, scrie pe site-ulgreekreporter .comgreekreporter .com

Aceste m`rturii \ncep cu acuza]iile potrivit c`roraministrul s`n`t`]ii din perioada 2006-2009 a pri-mit suma de 40 de milioane de euro (49 de mi-lioane de dolari) drept mit` pentru a comanda ocantitate uria[` de vaccinuri.

Mai mult, martorii au declarat c` un fost prim-ministru a primit o valiz` plin` cu bancnote eurocu valoare nominal` mare, transportat` \n portba-gajul ma[inii vicepre[edintelui „Novartis”, filiala dinGrecia.

Presupusa mit` ar fi avut leg`tur` cu faptul c`[eful guvernului era cel care stabilea pre]urile me-

dicamentelor achizi]ionate de statul elen.De asemenea, exist` [i o alt` acuza]ie, \n careapare numele unui ministru al S`n`t`]ii din pe-rioada 2009-2010 [i care ar fi primit o valiz` cu120.000 de euro, bani pe care pe care acesta i-arfi spalat prin intermediul unei companii de har-dware.Pe lista celor acuza]i se afl` [i ministrul de finan]e\n perioada 2012-2014, despre care martorii aupretins c` o companie a so]iei sale a primit 1 mi-lion de euro de la „Novartis”. Din acest cerc nu lipsesc nici jurnali[tii, despre care

se spune c` ar fi ac]ionat ca mediatori \ntre com-pania farmaceutic` [i oficiali guvernamentali.

De asemenea, „Novartis” este b`nuit` c` a be-neficiat de un tratament preferen]ial pentru pl`]iledin sistemul public de s`n`tate, chiar [i \ntr-o pe-rioad` când acest sistem era practic \n faliment \nperioada crizei economice.

Presa greac` evalueaz` la circa 85 de miliardede euro prejudiciul adus de aceast` afacere statu-lui grec, dar estimeaz` \n acela[i timp c` majorita-tea faptelor de mit` [i deturnare de fonduri s-auprescris, nu \ns` [i cele de sp`lare de bani.

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~

8 Februarie 2018

M a r k T w a i n M a r k T w a i n I n t e r n a t i o n a l I n t e r n a t i o n a l

S c h o o l B u c h a r e s tS c h o o l B u c h a r e s twww.marktwainschool . rowww.marktwainschool . ro

Mondo CaneMondo Cane

Polit icianismPolit icianism : : Berlusconi promite Berlusconi promite deportarea a 600.000 deportarea a 600.000 de imigran]i ilegalide imigran]i ilegali

Silvio Berlusconi a avertizat c` imigra]ia \n Italiaeste o “bomb` social` gata s` explodeze” [i a pro-mis c` va deporta 600.000 de imigran]i ilegali din]ar` dac` coali]ia sa de centru-dreapta va câ[tigaalegerile de luna viitoare.

Promisiunea fostului premier italian [i lider alpartidului Forza Italia a fost f`cut` la doar o zi dup`ce [ase africani au fost \mpu[ca]i de un extremistde dreapta \n ora[ul italian Macerata.

|n cadrul unui interviu televizat, Berlusconi a cri-ticat Uniunea European` pentru c` a e[uat s` pun`\n aplicare o politic` a imigra]iei la nivelul \ntreguluibloc, care s` \mpart` [\ntre statele membre] povarasuportat` de Italia din cauza num`rului mare deimigran]i sosi]i \n ]ar`.

Italia este un punct preferat de sosire a b`rcilorcu imigran]i, care traverseaz` marea din nordul Afri-cii.

Berlusconi a afirmat: “|n prezent, Italia nu \n -seamn` nimic \n Bruxelles [i \n lume. Vom face caItalia s` \nsemne ceva din nou. Imigra]ia a devenito problem` urgent` din cauza faptului c`, dup` anide guvernare de stânga, exist` 600.000 de im-igran]i care nu au dreptul s` r`mân` [\n Italia. Con-sider`m c` este o prioritate absolut` s` rec`p`t`mcontrolul asupra situa]iei”.

Fostul premier, \n vârst` de 81 de ani, a afirmatc` va face din securitatea ]`rii o prioritate [i vaordo na cre[terea num`rului poli]i[tilor \n cazul \ncare coali]ia sa va ob]ine o majoritate suficient`pentru a guverna.

“Când ne vom afla \n guvern vom investi multeresurse \n securitate. Vom m`ri prezen]a poli]ie-neasc` [i vom reintroduce ini]iativa «Str`zile si-gure»... Solda]ii no[tri vor patrula pe str`zi al`turide ofi]eri de poli]ie”, a precizat Berlusconi.

Berlusconi nu are dreptul s` candideze la ofunc]ie public` din cauza unei precedente con-damn`ri pentru fraud` fiscal`.

Dar coali]ia sa de dreapta pare s` fie preg`tit` s`se confrunte cu opozi]ia de centru stânga la votuldin 4 martie, de[i sondajele de opinie arat` c`alian]a sa nu va ob]ine suficiente locuri pentru omajoritate.

Andrei PAndrei P OPESCU OPESCU

epochtimes.ro 6 Februarie 2018

BOGRAVEBOGRAVEUNIUNEA UNIUNEA

ZIARI{TILOR PROFESIONI{TIZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com