1

Cultură şi natură în Transilvania: trecut şi viitor

Expertiză şi studiu în domeniul biodiversităţii

Raport final

Studiu sumar despre biodiversitatea şi patrimoniul natural al regiunii bazat pe

datele colectate

2

Elaborat în cadrul proiectului PA16/RO12-SGS10 „Cultură şi Natură în Transilvania: Trecut şi Viitor” derulat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca (FUMC) în cadrul programu-lui PA16/RO12 „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural” – Schema de gran-turi mici, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 de Ministerul Culturii. Proiectul este implementat în parteneriat cu Muzeul Universității din Bergen (Norvegia) şi cu Asociația Nordică de Film Antropologic (Norvegia).

Proiect finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

Specialişti şi voluntari: Erős Réka, Gábos Ede, Gallé Róbert, Kiss Arnold, Mező Ildikó, Rezi Csenge, Sándor Krisztina, Szabó Csilla, Szabó D. Zoltán, Tímár Rita

Editor: Szabó D. Zoltán

Citare recomandată: Szabó, Z.D., Gábos, E., Sándor, K., Kiss, A, Szabó, Cs., Erős, R., Mező, I. (2015) Raport final - Studiu sumar despre biodiversitatea şi patrimoniul natural al regiunii ba-zat pe datele colectate pe teren. Realizat în cadrul proiectului „Expertiză şi studiu în domeniul biodiversității” în cadrul proiectului „Cultură şi Natură în Transilvania: Trecut şi Viitor” derulat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca (FUMC). Ocellus srl, Băgara, România.

Editat de Ocellus srl, 2015

3

CuprinsDate colectate pe teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Date din literatură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Arii protejate propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

1. Zona Lacului Vârşolț (1309 ha) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2. Huseni (317 ha) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3. Păşune cu arbori bătrâni - Nuşfalău (490 ha) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

4. Păşune cu arbori bătrâni - Cosniciu de Jos (558 ha) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

4

5

Date colectate pe terenIntroducere

Pe parcursul deplasărilor de teren am încercat să înregistrăm fiecare observație cu mare precizie. Acest lucru a fost ajutat în mare măsură de o aplicație mobilă numită ObsMapp. Aplica-ția funcționează ca un jurnal de teren digital, care reduce foarte mult timpul acordat pentru înre-gistrare şi în aceeaşi timp leagă în mod automat coordonatele geografice şi ora exactă la fiecare observație.

Un alt avantaj ObsMapp este ca se poate folosi în mod off-line, iar locul exact al observa-ției se poate fi pus exact pe o imagine satelitară – util de exemplu în cazul animalelor văzute în depărtare. Aplicația conține liste predefinite cu denumiri de specii pentru mai multe grupuri, de la păsări până nevertebrate şi plante. Datele culese de pe teren se pot încărca într-o bază de date de unde se pot exporta cu uşurință. Informațiile încărcate în baza de date sunt publice, însă există posibilitate ca să fie ascunse şi să fie vizibile numai pentru utilizator – de exemplu în cazul speciilor rare sau periclitate.

La înregistrarea animalelor, se poate nota numele speciei în limba dorită, numărul indivizilor observate, sexul, vârsta, comportamentul (cu accent pe comportamentul teritorial şi legate de reproducere). La fiecare observație se pot ataşa în plus note, fotografii sau sunet (Figura 1.).

Figura 1. Folosire ObsMapp: datele unei erete de stuf (Circus aeruginosus) observat în zbor.

Pe lângă observațiile nesistematice am efectuat şi un recensământ al cuiburilor de barză albă în localități. Această metodă ne permite o evaluare exactă a populației de berze albe din regiune şi va constitui o bază de referință punctuală pentru eventualele recensământe repetate.

6

Metode

Aria fiecărie comune a fost parcurs pe jos sau cu maşină. Cele 8 comune au fost prima dată vizitate din maşină pentru a avea o imagine de ansamblu asupra habitatelor mai importante şi pentru a selecta acele arii care merită parcurse pe jos. Bazat pe această prima vizită şi pe hărțile existente am trasat 3 transecte lineare în fiecare comună care în zilele următoare au fost par-curse de echipe compuse din 3-5 specialişti şi voluntari. Fiecare observație a fost înregistrată cu ajutorul aplicației ObsMapp şi în unele cazuri documentată cu fotografii.

După partea de teren fiecare observator a exportat observațiile sale într-un fişier .csv care ulterior au fost unificate şi folosite pentru generarea hărților de distribuție a speciilor.

Numărarea efectivelor de berze s-a efectuat între 23-24.07.2015., deoarece în această perioadă puii sunt destul de mari ca să poate fi numărați de pe sol, se ridică în cuib însă încă nu pot să zboare. În cazul fiecărui cuib am încercat să obținem date şi de la localnici, mai ales de la cei care locuiesc în aproprierea cuibului, cu scopul de a aduna date exacte. Pe durata evaluării am vizitat 41 de localități, în cazul acestora am parcurs fiecare stradă în parte ca să găsim toate cuiburile din localitatea respectivă.

Fiecare cuib a fost fotografiat şi înregistrat coordonatele geografice exacte cu ajutorul unui GPS de tip GarminGPSmap 62s, având în vedere apropierea cât mai posibilă de cuib. Pe lângă acestea s-au mai înregistrat şi caracteristicile cuiburilor.

Pe baza datelor de cuibărire am calculat două valori referitor la succesul de reproducere a berzelor. Prima valoare Jza, ce reprezintă media numărului de pui raportat numărului total de perechi– pereche cu pui şi pereche fără pui. A doua valoare JZm, ce reprezintă media numărului de pui raportat numărului total de perechi clocitoare. Dacă aceste valori depăşesc 2, respectiv 2.5, în acest caz populațiile de berze cuibăritoare este stabilă.

Rezultate

Am înregistrat în total 1475 observații, care au însemnat 3004 indivizi aparținând la 113 spe-cii (Tabel 1.). Cel mai bine au fost reprezentate păsările, urmate de insecte, amfibieni, reptile, o specie de melc (Bielzia coerulans), din care am observat 2 indivizi, o specie de ciupercă (Clathrus archeri), şi în zonă am găsit o plantă insectivoră, pe roua cerului (Drosera rotundifolia).

De notat ca observațiile noastre se referă mai ales la speciile de importanță deosebită. O asemenea specie este specia de melc mai sus amintită, care este un endemism în regiunea Car-paților. Specia de ciupercă reprezintă o altă latură a gamei de specii găsite, fiind o specie alohto-nă, cu origine Australiană, care poate deveni invazivă în viitorul apropiat.

7

Tabel 1. Numărul speciilor şi indivizilor observate pe parcursul evaluărilor de teren.

Grup Nr specii observate Nr indivizi observate

Plante 1 Fungi 1 1Insecte 4 70Moluşte 1 2Amfibieni şi reptile 4 123Păsări 100 2801Mamifere 4 7

Total 115 3004

Insecte

Am găsit şi identificat trei specii de insecte importante din punct de vedere al conservării biodiversității (Tabel 2.) În număr cel mai mare rădaşca (Lucanus cervus) care este şi o specie de interes comunitar. Am observat deasemenea alte două specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo) şi croitor cenuşiu (Morimus funereus), care deasemenea figureză pe lista speciilor enumarate pe Formularele standard Natura 2000, ocrotite deci pe plan European.

Tabel 2. Speciile şi numărul de indivizi al insectelor observate.

Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate

Croitor mare al stejarului Cerambyx cerdo 5Liometopum microcephalum 1

Rădaşca Lucanus cervus 63Croitor cenuşiu Morimus funereus 1

Total 70

Amfibieni şi reptile

Trei specii de amfibieni au fost găsite: dintre care două specii indicatoare Natura 2000, buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata) şi tritonul comun (Lissotriton vulgaris), şi una de importanță comunitară, broasca roşie de pădure (Rana dalmatina). Dintre reptile am identificat numai o şarpe de casă (Natrix natrix) (Tabel 3.).

8

Tabel 3. Speciile şi numărul de indivizi al amfibienilor şi reptilelor observate.

Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate

Buhai de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata 99Triton comun Lissotriton vulgaris 20Şarp de casă Natrix natrix 1Broască roşie de pădure Rana dalmatina 3

Total 123

Păsări

Am notat prezența a 100 de specii, cu un număr total de 2801 inidvizi. Important însă de menționat ca în perioada observațiilor păsările nu mai sunt atât de active, deci este posibil ca numărul real al speciilor este mai mare decât cele detectate de noi (Tabel 4.). Dintre cele 10 spe-cii de ciocănitori care cuibăresc în România, 9 au fost prezente: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaia sură (Picus canus), ghionoaia verde (Picus viridis), ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos mediu), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea pestriţă mică (Dendrocopos minor) şi capîntortura (Jynx torquilla). Fiecare dintre speciile de sfrâncioci cuibăritoare în țară a fost observată: sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) şi sfrânciocul mare (Lanius excubitor).

Au fost notate cinci specii de răpitoare diurne: uliul păsărar (Accipiter nisus), şorecarul co-mun (Buteo buteo), erete de stuf (Circus aeruginosus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus) viespa-rul (Pernis apivorus) şi un exemplar de barză neagră (Ciconia nigra).

Tabel 4. Speciile şi numărul de indivizi a păsărilor observate.

Denumirea populară Denumirea ştiinţifică Nr.indivizi ob-servate

Uliu păsărar Accipiter nisus 2Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus 6Fluierar de munte Actitis hypoleucos 7Pițigoi codat Aegithalos caudatus 41Ciocârlie de câmp Alauda arvensis 27Pescăraş albastru Alcedo atthis 4Rață mare Anas platyrhynchos 27Fâsă de câmp Anthus campestris 14Fâsă de pădure Anthus trivialis 6Egretă mare Ardea alba 7Stârc cenuşiu Ardea cinerea 35Stârc roşu Ardea purpurea 1Cucuvea Athene noctua 7Şorecar comun Buteo buteo 53Sticlete Carduelis carduelis 52

9

Florinte Chloris chloris 23Pescăruş râzător Chroicocephalus ridibundus 54Barză albă Ciconia ciconia 191Barză neagră Ciconia nigra 1Pescărel negru Cinclus cinclus 1Erete de stuf Circus aeruginosus 2Botgros Coccothraustes coccothraustes 21Porumbel de scorbură Columba oenas 11Porumbel gulerat Columba palumbus 38Corb Corvus corax 9Cioară grivă Corvus cornix 10Prepelița Coturnix coturnix 12Pițigoi albastru Cyanistes caeruleus 14Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos 4Ciocănitoare pestriță mare Dendrocopos major 52Ciocănitoare de stejar Dendrocopos medius 8Ciocănitoare pestriță mică Dendrocopos minor 6Ciocănitoare de grădini Dendrocopos syriacus 3Ciocănitoare neagră Dryocopus martius 12Egretă mică Egretta garzetta 1Presură sură Emberiza calandra 3Presură galbenă Emberiza citrinella 60Presură de grădină Emberiza hortulana 1Presură de stuf Emberiza schoeniclus 2Măcăleandru Erithacus rubecula 82Vânturel roşu Falco tinnunculus 20Muscar gulerat Ficedula albicollis 1Cinteză Fringilla coelebs 48Lişița Fulica atra 16Ciocârlan Galerida cristata 18Gaiță Garrulus glandarius 48Rândunică Hirundo rustica 136Stârc pitic Ixobrychus minutus 1Capîntortură Jynx torquilla 1Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio 211Sfrâncioc mare Lanius excubitor 7Sfrâncioc cu frunte neagră Lanius minor 1Pescăruş cu picioare galbene/ pontic Larus cachinnans / Larus michahellis 6Presură sură Linaria cannabina 1Greluşel de stuf Locustella luscinioides 3Ciocârlie de pădure Lullula arborea 1Privighetoare roşcată Luscinia megarhynchos 7Prigorie Merops apiaster 59

10

Codobatură albă Motacilla alba 29Codobatură de munte Motacilla cinerea 7Muscar sur Muscicapa striata 2Pietrar sur Oenanthe oenanthe 5Grangur Oriolus oriolus 66Ciuş Otus scops 1Pițigoi mare Parus major 152Vrabie de casă Passer domesticus 9Vrabie de câmp Passer montanus 70Potârniche Perdix perdix 4Pițigoi de brădet Periparus ater 16Viespar Pernis apivorus 1Cormoran mare Phalacrocorax carbo 19Fazan Phasianus colchicus 23Bătăuş Philomachus pugnax 3Codroş de munte Phoenicurus ochruros 12Pitulice mică Phylloscopus collybita 14Pitulice fluierătoare Phylloscopus trochilus 1Coțofană Pica pica 59Ghionoaie sură Picus canus 8Ghionoaie verde Picus viridis 35Corcodel mare Podiceps cristatus 137Pițigoi sur Poecile palustris 29Lăstun de mal Riparia riparia 5Mărăcinar mare Saxicola rubetra 4Mărăcinar negru Saxicola rubicola 14Ţiclean Sitta europaea 56Turturică Streptopelia turtur 25Graur Sturnus vulgaris 306Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla 10Silvie de câmp Sylvia communis 2Silvie mică Sylvia curruca 2Fluierar de zăvoi Tringa ochropus 2Ochiuboului Troglodytes troglodytes 25Mierlă Turdus merula 87Sturz cântator Turdus philomelos 2Cocoşar Turdus pilaris 1Sturz de vâsc Turdus viscivorus 33Pupăză Upupa epops 14Nagâț Vanellus vanellus 16

Total 2801

11

În cadrul recensământul berzei albe am evaluat 41 de localități, în 24 dintre ele am găsit cuiburi de berze, ce reprezintă 58.5% din localitățile evaluate. În cele 24 de localități am obser-vat 77 cuiburi de berze (Tabel 5.), dintre care în 38 cuiburi s-au semnalat reproducere de succes, în total 69 de pui.În continuare în 8 cuiburi s-au semnalat pereche fără pui, într-un singur cuib barză solitară şi 30 de cuiburi neocupate (goale).

Media numărului de pui raportat numărului total de perechi (JZa) în medie a fost 1.5, iar media numărului de pui raportat numărului total de perechi clocitoare (JZm) 1.8.

Din cele 77 de cuiburi 38 au fost construite pe stâlpi de electricitate (49.35%), în cazul a 37 au fost observate suporturi de cuib montate pe stâlp. Doar 1 cuib, dintre cele observate, a fost construit pe coşul de fum a unei case.

Tabel 5. Lista localităților în care am găsit cuiburi de berze şi datele acestora.

LOCALITATE

** Cuib ocupat de:

Num

ărul

pui

lor:

** Cuibul se găseşte pe:

Pere

che

cu p

ui

Pere

che

fără

pui

Barz

ă so

litar

ă

Cuib

neo

cupa

t (g

ol)

Stâl

p el

ectr

ic

Stâl

p el

ectr

ic c

u su

port

met

alic

pt

. cui

b

Coş

Graj

d sa

u şură

Coam

ă ac

oper

iş

Copa

c

Total 38 8 1 30 69 37 36 1 Bozieş 2 2 4 1 3 Boghiş 3 1 5 4 Valcău de jos 3 5 2 1 Sub cetate 1 1 1 2 Valcău de sus 1 2 1 Lazuri 1 1 Iaz 1 2 1 Plopiş 2 0 2 Ratin 1 1 1 Crasna 3 2 7 2 3 Marin 1 1 3 1 1 Şimleu Silvaniei 1 2 1 Nuşfalău 8 4 10 16 5 17 Dirighiu 2 3 1 1 Halmaşd 1 1 Zăuan 5 1 5 4 7 3 Ip 1 1 Zăuan băi 1 2 1 Cosniciu de jos 1 2 1 Cerişa 1 1 Cosniciu de sus 1 1 Marca 1 1 Leşmir 2 2 Şumal 3 2 1 9 4 2

12

Mamifere

Patru specii de mamifer (Tabel 6.) au fost întâlnite: căprioara (Capreolus capreolus), iepure de câmp (Lepus europaeus), viezure (Meles meles), veverița (Sciurus vulgaris), precum şi urme de mistreț (Sus scrofa).

Tabel 6. Speciile şi numărul de indivizi a mamiferelor observate.

Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate

Căprioară Capreolus capreolus 4Iepure de câmp Lepus europaeus 1Viezure Meles meles 1Veveriţa Sciurus vulgaris 1

Total 7

Patru specii de mamiferi au fost întâlnite: căprioara (Capreolus capreolus), iepure de câmp (Lepus europaeus), viezure (Meles meles), veverița (Sciurus vulgaris), precum şi urme de mistreț (Sus scrofa).

Bibliografie

Kósa, F. (2005). Rezultatele recensământului berzei albe (Ciconia ciconia) în România în 2004. Migrans, 7(2), 1–3.

www.observado.org

13

Date din literatură

Premergător deplasărilor de teren am cules cât mai multe informații privind flora şi fauna zonei. Din date publicate şi nepublicate am adunat 338 de date privind prezența a 175 specii şi 20 asociații vegetale (Tabel 7.).

Tabel 7. Numărul speciilor şi indivizilor din literatură.

Grup Nr. specii Nr. date colectate

Păsări 19 21Peşti 18 62Artropode 8 9Mamifere 13 15Amfibieni şi reptile 17 109Plante 100 100Asociații vegetale (habitate) 20 22

Total 195 338

În cazul câtorva grupe nu am reuşit să culegem date suficiente pe parcursul deplasărilor de teren. Aici observațiile noastre au fost completate cu date din literatură, care pot fi folosite ulte-rior ca referință în evaluările viitoare. Un asemenea grup sunt peştii despre care nu am reuşit să culegem informații suplimentare pe parcursul deplasărilor de teren.

Pe baza datelor din literatură au fost identificate 17 specii de peşti din Barcău (Harka, 1998; Nagy, 2007), pe porțiunea care parcurge aria studiată de noi (Tabel 8.). Dintre aceste specie merită amintită prezența cârei (Sabanejewia aurata) şi a porcuşorului de nisip (Gobio albipinna-tus) care sunt specii de importanță comunitară. Autorii lucrărilor menționate au mai identificat şi chişcarul carpatic (Eudontomyzon danfordi), iar în pârâul Valea Mare şi afluentele sale este răs-pândită racul de ponoare (Austropotamobius torrentium) (Kovács, 2015). Hărțile de răspândire a speciilor enumerate sunt prezentate pe hărțile din suplimentul digital.

14

Tabel 8. Lista speciilor de peşti identificate din Barcău pe baza datelor din literatură

Denumirea populară Denumirea ştiinţifică

Babuşcă Rutilus rutilusBeldiță Alburnoides bipunctatusBoarță Rhodeus amarusCaras Carassius auratus gibelioCâra Sabanejewia aurataClean Leuciscus cephalusCleanul mic Leuciscus leuciscusCosaş Ctenopharyngodon idellaGrindel Barbatula barbatulaMreană Barbus barbusMurgoi bălțat Pseudorasbora parvaObleț Alburnus alburnusPăstrăv Salmo truttaPorcuşor Gobio gobioPorcuşor de nisip Gobio albipinnatusScobar Chondrostoma nasusZvârlugă de Dunăre Cobitis elongatoides

Bibliografie

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (2012). Plan de management pentru Rezervația Naturală „Mlaştina de la Iaz”. Cluj Napoca. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploa- ds/2012/07/2012-07-27_legislatie_planmanagementmlastinadelaiaz.pdf

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/P%C4%83durea_Lapi%C5%9F

Formularul standard Natura 2000. (2011)

Coldea, G. (1972). Flora şi vegetația munților Plopiş. Rezumatul tezei de doctorat.

Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Gyöngyvér, M., Ghile, P., Hartek, T., Brad, T. (2002). Mapping of Transylvanian Herpetofauna. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 29, 145–201.

Harka, Á., Györe, K., Sallai, Z., Wilhelm, S. (1998): A Berettyó halfaunája a forrástól a torkola-tig. Halászat, 91.2 68-74

15

Nagy, A. A. (2007): Egy Szilágy megyei folyóvíz (Gyümölcsénes patak) ökológiai minősítése a halközösség minőségi-mennyiségi vizsgálata alapján (Lucrare de licență). Universitatea Ba-beş-Bolyai. Cluj-Napoca.

Wilhelm, S. (2007): A Berettyó és mellékvizei halfaunájának változásai. Pisces Hungarici, 106-112

Kovács, Z. (2015) Date nepublicate.

16

Arii protejate propuse

În zona studiată sunt două rezervații naturale (Pădurea Lapiş şi Mlaştina de la Iaz) şi un sit Natura 2000 (Muntele Şes - ROSCI0322). Pe baza observațiilor noastre recente propunem patru alte arii care după opinia noastră ar trebui incluse într-o categorie de zonă protejată - la nivel județean sau național (Figura 2.).

Figura 2. Arii protejate propuse în zona studiată.

17

1. Zona Lacului Vârşolţ (1309 ha)

Această arie este situată în partea estică comunei Crasna şi cuprinde Lacul Vârşolț şi zona sud-vestică a lacului până localitatea Crasna (Figura 3.). Motivul principal pentru care propunem această arie, este ca Lacul Vârşolț şi zonele umede cu stuf şi tufăriş de lângă lac asigură loc de cuibărire şi de hrănire la mai multe specii, dintre care amintim: izvoraş cu burta galbenă, şarpe de casă, stârc pitic, stârc roşu, erete de stuf, pescărel albastru, presură de stuf, lăstun de mal, bătăuş şi fluierar de munte. În partea sudică a zonei am inclus şi două petece de pădure unde am identificat o colonie de stârci.

Figura 3. Limitele ariei protejate propuse „Zona Lacului Vârşolț”.

18

2. Huseni (317 ha)

Această arie protejată propusă cuprinde păduri, păşuni şi păşuni cu arbori bătrâni aflate sud de localiatea Huseni (Figura 4.). În această zonă am identificat cele mai multe indivizi şi urme de rădaşcă. Au mai fost observate izvoraşe cu burta galbenă şi bursuc. Dintre păsări am identificat între altele: ciocănitoare pestriță mare, ghionoaie verde, sfrâncioc roşiatic, sturz de vâsc, fâsă de câmp şi prigorie.

Figura 4. Limitele ariei protejate propuse „Huseni”.

19

3. Păşune cu arbori bătrâni - Nuşfalău (490 ha)

Aria propusă cuprinde păşunile cu arbori bătrâni din partea estică a Pădurii Lapiş, în apropi-erea localității Nuşfalău (Figura 5.). Deşi Pădurea Lapiş este deja declarată ca rezervație naturală, nu acoperă păşunile cu arborii şi eleşteele din vecinetate, zone cu care împreună asigură habi-tate corespunzătoare pentru mai multe specii ocrotite. Pe parcursul observațiilor noastre am întâlnit într-un număr mare rădaşcă, croitor mare al stejarului. Am notat deasemenea izvoraşe cu burta galbenă, ciocănitoare neagră, ghionoaie verde, silvie mică, lăstun de mal, stârc cenuşiu, prigorie şi fâsă de câmp.

Figura 5. Limitele ariei protejate propuse „Păşune cu arbori Nuşfalău„.

20

4. Păşune cu arbori bătrâni - Cosniciu de Jos (558 ha)

Această arie de lângă Pădurea Lapiş nu beneficiează încă de statut legal de protecție. La fel ca şi aria precedentă propusă, a fost desemnată pentru prezența păşunii cu arbori bătrâni din partea vestică a pădurii, până localitatea Cosniciu de Jos (Figura 6.). Pe această arie am observat specii de păsări ca ciocănitoare pestriță mare, sfrâncioc mare, potârniche, prigorie, sturz cântă-tor şi sturz de vâsc.

Figura 6. Limitele ariei protejate propuse „Păşune cu arbori bătrâni Cosniciu de Jos”.

21

Concluzii

Aria studiată se întinde în Transilvania, pe partea vestică a județului Sălaj, pe poalele Mun-ților Apuseni, pe Platformă Someşeană. Această poziție geografică conferă un relief caracterizat de dealuri. Pe partea sud vestică a ariei studiate se află o parte a sitului Natura 2000, Muntele Seş, care este acoperită în mare parte de păduri foioase. Partea estică a zonei studiate e străbă-tută de râul Crasna, pe de altă parte, din Munții Plopiş provine râul Barcău, care străbate zona în direcția nord şi nord-vest.

Regiunea studiată cuprinde 8 comune şi 32 de localități. Regiunea este caracterizată de folosirea tradițională a peisajului, de agricultură în parcele mici, păşunat exstensiv, care rezultă o structură de peisaj mozaicat. Toate acestea rezultă o mare diversitate biologică.

Păşunile cu arbori bătrâni care în multe locuri sunt pe cale de dispariție sunt încă prezente în această regiune (Figura 7.).

Figura 7. Păşunilor de arbori bătrâni în zona de tintă.

Valorilor naturale deja prezentate se mai adaugă lacul de acumulare Vârşolț, din cauza faptu-lui că în zonă sunt foarte puține suprafețe de ape. Acest luciu de apă are o importanță deosebită pentru mai multe specii acvatice. Suprafața de stuf şi de tufişuri în jurul lacului sunt deasemenea habitate speciale pe care găsim numai în locuri izolate în aria studiată. Colonia de stârci de lângă

22

lac are de asemenea o importanță majoră. Condiția supraviețuirii acesteia este condiționată de eliminarea factorilor de deranj şi minimalizarea intervențiilor silvice.

Partea ariei protejate Muntele Seş care se suprapune cu aria studiată este una caracterizată de păduri compacte şi relativ nederanjate. Aici apar deja specii mai rare, ca de exemplu Limax albastru al Carpaților, porumbel de scorbură, ciocănitoare cu spate alb, croitor cenuşiu etc.

Pe parcursul deplasărilor de teren am pus un accent deosebit pe observațiile de păsări, deoarece prezența sau absența unor specii indică în mod reprezentativ starea habitatelor studi-ate. Au fost observate în total 100 specii de păsări. E important de reținut ca observațiile au fost efectuate în a doua parte a lunii iulie, când comportamentul teritorial a păsărilor este deja foarte redusă, care rezultă o detectabilitate mică a speciilor, mai ales a celor cântătoare. Presupunem că în regiune sunt prezente mult mai multe specii de păsări pentru care ar fi necesară repetarea observațiilor între luniile aprilie-iunie, în perioada de reproducere a păsărilor.

Fauna de peşti a pârâurilor Barcău şi Plopiş a fost bine documentată pe baza studiilor găsi-te în literatură şi conțin mai multe specii de interes comunitar. Nu dispunem însă de informații ihtiofaunistice din alte ape curgătoare şi stătătoare din regiune, pentru care propunem cercetări viitoare.

Formularul standard a sitului Natura 2000 Muntele Seş indică prezența lupului şi a râsului, care pot apărea şi pe aria studiată de noi. Pentru a documenta prezența acestor specii ar fi nece-sară o evaluare amplă a urmelor în perioada hiemală sau folosirea altor metode specifice pentru carnivore mari. Datele culese în mod nesistematic de către echipa noastră nu rezultă o imagine reprezentativă despre situația mamiferelor. Am notat prezența a numai câtorva mamifere, ca mistreț, iepure de câmp, căprioară şi bursuc.

Dintre speciile de amfibieni şi reptile amintim izvoraşul cu burta galbenă care este o specie de interes comunitar. Şi acest grup de vertebrate necesită studii viitoare mai specifice.

Dintre coleopterele identificate amintim trei specii interesante. Rădaşca a fost observată în număr deosebit de mare şi care după estimările noastre constituie o populație semnificativă în aria studiată. Croitorul mare a stejarului şi croitor cenuşiu au fost găsite în număr mai redus. Me-toda folosită de noi indică numai prezența acestor specii, pentru detectarea densitățiilor propu-nem folosirea metodelor specifice.

Pe parcursul culegerilor de date am reuşit să documentăm prezența a mai multor specii cu statut de protecție: de exemplu croitor mare al stejarului, rădaşca, buhai de baltă cu burtă gal-benă, triton comun, barză albă şi neagră, ciocănitori, stârc pitic, viespar, ghionoaie sură. Pe baza experiențelor acumulate pe parcursul deplasărilor de teren şi analiza datelor am localizat câteva arii cu valori naturale deosebite. Propunem ca pe aceste patru arii să fie repetate culegerile de informații biologice pentru a obține o imagine mai exactă despre valorile acestea.