G. Mihdilò

61ZIrip ithinpot',I,Ar.

AtiWeVAIALOOAtilAL.,;41.% niismt4AntAtts

tkvifkAl 04"ostsinAAA. AfrAmosivongt4Ast

Toro* ViArAnWitt CULTVRAMA) LIWIRO%)K111111,NriThilt titt

SI LITERATURAROMANA

VECHEIN CONTEXT

EUROPEANstudii si texte

EDITURA STIINTIFICA SI ENCICIOPEDICA

.441,-.

L0

www.dacoromanica.ro

Mihiili Gheorghe (n. 7.9.1930,DIisoara, jud. Brasov). Studii la Fa-cultatea de filoiogie din Bucurestisi la Universitatea din Moscova.

Doctor docent. Profesor universitarla catedra de fi lologie slavd a Facul-tStii de limbi sträine din Bucuresti.

Autor al unor importante lucran:imprumuturi vechi sud-slave In limboromdnei.Studiu lexico-semantic(1960);Contributii la istoria culturii ;i litera-turii romeine vechi (1972); Studii de/exicologie si istorie a lingvisticii ro-manwi (1973); Dictionar al limbiiromcine vechi --' sfillitul sec. X -inceputul sec. XVI (1974).

www.dacoromanica.ro

CULTURA $1 LITERATURAROMANA VECHEIN CONTEXT EUROPEAN

www.dacoromanica.ro

Redactor: Rodica CHIRIACESCU

Coperta 0 supracoperta: Olimpiu POPAwww.dacoromanica.ro

G. MIHXILÀ

CULTURASI LITERATURAROMANA VECHEIN CONTEXTEUROPEAN

Studii si texte-

$4Editura stiintifia si. enciclopedia.Bucuresti, 1979

www.dacoromanica.ro

CUViNT INAINTE

Cercetarile din ultimii ani au largit sensibil cunWintelenoastre privitoare la trecutul limbii, culturii i literaturii ro-mane, imbogatite atit prin descoperirea i punerea in valoarea unor izvoare necunoscute inainte, cit i prin nuantarea inter-pretarii, intr-o corelatie mai strinsa cu fenomenele similare dintarile europene vecine sau mai indepartate. Constatam, inacest fel, ca inainta0i no§tri au §tiut asimileze culturaeuropeana de timpuriu i sali dezvolte una proprie, care inperioadele de pace 0 inflorire a stralucit 0 a iradiat ea insä.0in tarile vecine.

Investigarea tot mai adincita a izvoarelor medievale, inspecial in limbile latinä, greaca i slavona, ne duce trep-tat catre cunoWerea limbii romAne, ca entitate de sine stata-toare, Inca din secolele al X-leaal XII-lea. Astfel, ni sedezvaluie opere celebre din antichitatea tirzie 0 din evul mediu,In special bizantin i slay, care au strabatut pina la cititoriiromâni din secolele al XV-lea 0 al XVI-lea, pentru a ramineo mo§tenire pretioasa in epocile urmatoare.

Contactul cu operele i m4carile sociale i culturale dinEuropa rasariteanä, centrala i apuseana a dus pe români lacontiinta dezvoltarii culturii i literaturii in limba proprie,dupa ce utilizasera citeva secole, ca §i alte popoare europene,limbi sacre", ca latina, slavona i greaca. Descoperirea, stu-dierea aprofundata i publicarea acestor monumente ale limbii

culturii romane§ti din secolele al XVI-lea 0 al XVII-learamine o sarcina mereu actuala a cercetatorilor no§tri. Dinacest punct de vedere, lectia de inalta con§tiinta patrioticaa Luceaarului" literaturii romàne prezent in paginile aces-tei carti cu o surprinzator de moderna traducere a unui instru-ment de studiu ce-i deschidea portile spre vechile documenteale lui Alexandru cel Bun 0 *tefan cel Mare ramine mereuvie in fata noasträ.

www.dacoromanica.ro

Cuvint inainte 6

Si dad, prin paginile acestei carti, cititorii se vor apropiacu Inca un pas de epocile in parte täinuite ale originii limbiiculturii romanesti, dacä vor gasi elemente noi pentru edificiulliteraturii noastre vechi, ce sta la temelia celei modernecontemporane, vom considera sarcina noasträ. implinita. Stimnoi insine ca mai avem inca mult de rdscolit in sutele de manus-crise i tiparituri vechi din bibliotecile romanesti i sträine.Dar sintem incredintati ca, pe urmele predecesorilor i dasca-Mor nostri i alaturi de colegii de generatie, ne aflam pe drumulcel bun. Intelegerea cititorilor si a recenzentilor, care au primitcu caldurä cartile noastre precedente, inruclite cu aceasta, esteun indemn pentru noi de a continua dificilele investigatii pen-tru a face din cultura si literatura romana veche elementetrainice ale constiintei noastre contemporane.

In realizarea acestei drti am beneficiat de concursul per-manent al conducerii Bibliotecii Academiei R. S. Romania sial bibliografilor de la Sectia de manuscrise si carte rara, precumsi de posibilitatea de a consulta fondurile altor biblioteci dintara si din strainatate; de atentia celor ce au ascultat unelecapitole expuse la congrese i reuniuni stiintifice internationalesau din tara, ori la cursurile tinute la facultatile filologice aleUniversitätii din Bucuresti. In particular, tinem sä multumimconducerii Editurii stiintifice i enciclopedice, care a primit cuinteres aceastä carte, si redactoarei Rodica Chiriacescu, pentrugrija aratata la pregatirea manuscrisului in vederea tiparului;In sfirsit, tipografilor pentru truda depusä la realizarea acestuivolum dificil din punct de vedere tehnic.

6 ianuarie 1977 G. Mihaila

www.dacoromanica.ro

CELE MAI VECHI ATESTAR! ALE CUVINTELORDE ORIGINE TRACO-DACA IN LIMBA ROMANA(SEC. X - INCEPUTUL SEC. XVI)

Descoperirea i extragerea celor mai vechi cuvinte romä.-nesti din documentele slavo- i latino-romane a constituit opreocupare de prim rang a istoricilor limbii romäne si a cer-cerátorilor culturii noastre vechi, incepind cu I. Venelin, Fr. Mi-klosich, B.P. Hasdeu i continuind cu I. Bogdan, Ov. Densu-gianu, A.I. Iatimirski, Gh. Ghibänescu, M. Costkchescu, P.P.Panaitescu, Margareta Stegnescu-Serghi, Al. Rosetti, S.B.Bernstein, D.P. Bogdan, Lucia Djamo-Diaconitä i alti cer-cetktori din generatia actuará. Pe aceastä linie, autorul artiide fatk a strins intr-un Dictionar al litnbii romeine vechifitul sec. X - inceputul sec. XVI)' i in Addenda, pe care ainceput s-o publice ulterior 2, peste 600 de cuvinte romanesti,atestate inainte de 1521, data primei scrisori in limba romanäpkstratä pink astkzi. Una din constatárile cele mai interesanteale acestei inventarien, ce va fi continuatä in viitor, atit de

Bucuresti, Editura enciclopedia romS.n5., 1974 (abrev.: DLRV).2 Addenda au eDictionnaire du roumain ancien RRL, XX, 1975, nr. 4,

p. 381-384; nr. 5, p. 547-550; XXI, 1976, nr. 1, p. 59-64. Cf. si aspunsu-rile noastre, Cum se recenzeazcl (SCL, XXVI, 1975, nr. 2, p. 185-187)legclturd cu o recenzie (LR, XXIV, 1975, nr. 6, p. 621-624), prilejuite de douAinterventii pe marginea DLRV, iesite din comun. Pe ling& abrevierile din DLRVsi Addenda, cititorul este rugat s. ja in consideratie de asemenea: DRH, A,I, II = Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. I (1384-1448),intocmit de C. Cihodaru, I. Caprosu si L. $imanschi, Bucuresti, Ed. Academiei,1975; vol. II (1449 1486), intocmit de L. $imanschi ..., 1976; Meyer = G. Me-.yer, Etymologisches Wiirterbuch der albanesischen Sprache, Strassburg, 1891;Pokorny = J. Pokorny, Indogermanisches etymologisches W5rterbuch, I. II.Band, Berna Miinchen, 1959-1969 (se citeazA paginile primului volum);Porucic = T. Porucic, Lexiconul termenilor entopici din limba romknel in Ba-sarabia, extras din Arhiv. Bas.", an. II, nr. 1, 2, 3, 4 si an. III, nr. 2, Chisi-nAu, 1931; Porzig W. Porzig, Die Gliederung des indogermanisches Sprach-gebiets (Heidelberg, 1954), trad. rus., Moscova, 1964; Studii = G. MilailA,Studii de lexicologie F1 istorie a lingvisticii romlineFti, Bucuresti, 1973.

www.dacoromanica.ro

Cele mal vechl atestiri ale cuvintelor de origine traeo-dach In limbs romAnd 8

autorul acestor rinduri, cit i, desigur, de alti cercetätori 1,o constituie numärul relativ mare de cuvinte autohtone, deorigine traco-daa, ale limbii romäne, utilizate in documentelelatino- 0 slavo-romane 0 In alte surse, incepind din secolul alX-lea pinä in primele douä decenii ale secolului al XVI-lea.

In cele ce urmeazà, ne propunem sà le prezentäm in ordinealfabetia, inclusiv derivatele, i sä tragem citeva concluzii:

BALTA s.f. apä stäTätoare; luncä inundabia; lac": Htidal HOK8IIHWE WT 11,184[4] s44T4 glaa iar5.0 au cum-pdrat de la Paul balta toatr (1505, jun. 15; DRH, B,11 79; cf.Porucic, 21, 37, 43; DLRV, 74). DA, Ps. Sch. Cuvintprobabil autohton, de origine traco-daa (cf. top. trac. Di-baltum, alb. balt, bale; i.e. *bhel- glänzend, weiß" + suf. -to-;Pokorny, 118-120; Porzig, 236, 259; Rosetti, 265 ;Poghirc,ILR, II 328; Russu, 136-137; Studii, 20-21).

BALAUR, BELAUR, s.m. monstru imaginat ca un §arpeadesea inaripat" : pers. noKmicon 0m Ep.iTa u,apoy Tomoy

pacomadro fit a oy p k soli de la fratele aceluitar Mihail, numit Maur" (2ivoti kraljeva i arkiefiiskopa

1 in cadrul sectorului de slavisticA al Institutului de lingvistica din Bucu-resti se elaboreaz5. Dictionarul slavonei din Tarile Romdne (vezi I. Robciuc,Un element romeinesc in documentele slavone: adverbul mai, SCL, XXVII, 1976,nr. 2, p. 151-153; cf. si informatiile noastre anterioare din Studii ..., p. 136153, si DLRV, p. 64) si Diclionarul elementelor romdnegi din documentele slavo-romane (1374-1600) (vezi Gh. Bolocan, Problcme de limba romana in actelede cancelarie anterioare secolului al XVII-lea, LR, XXIV, 1975, nr. 4, p. 333341; Idem, Toponime compuse in documentele slavo-romdne, LR, XXV, 1976,nr. 3, p. 303-311; V. Nestorescu, As pecte ale _Pm:aril: cuvintelor in limbaromana veche (sec. XIV XVI ), SCL, XXVII, 1976, nr. 4, p. 377-388;nr. 5, p. 493-514. Din pAcate, insA, I. Robciuc ignorl Glosarul cuvintelorromtinesti din documentele slavo-romdne, publicat in 1946 de prof. D.P. I3ogdan,

DLRV, iar V. Nestorescu abia dacl le aminteste intr-o notA, omitind ins&monografia Luciei Djamo-Diaconità, Limba documentelor slavo-romdne emisein Tara RomOneascil in sec. XIV §i XV, apArut5. in 1971, la Ed. Acade-miei. Mai interesant este faptul a V. Nestorescu citeazA la Abrevien, p. 514,Inveitäturile lui Neagoe Basarab catre fiul situ Theodosie, <1520, jun. 15-1521,sept. 15>", fArá a preciza cA aceasa datare de altfel, inc5. neacceptatA detoti cercetAtorii a fost propusA in Contr., p. 329, si WA a mentiona editiautilizatá ori manuscrisul original: fotocopia dupl care s-au extras exemplelea fost pusA la dispozitia colectivului de Dan Zamfirescu si de autorul acestorrinduri. in sfirsit, pentru a rAspunde la o observatie a lui Gis. Bolocan, esteevident c5. in DLRV, ca si in paginile de fatA, clAm etimologia apelativelorde la care provin eventualele antroponime, toponime i hidronime: a trimitepe cititor la alte lucrAri", cind de aici tragem anumite concluzii i noi inqineaducem precizAri etimologice sau dAm indicatii bibliografice recente, ni separe a abdica de la sarcinile unui lingvist care este si etimolog).

www.dacoromanica.ro

9 Cele mil verbi atestiri ale cuvintelor de origine intro-lard in limba romAnd

srfiskih. Napisao arhiepiskop Danilo i drugi. Na svijet izdaoDj. DaniCi6, Zagreb, 1866, p. 193; redactat de continuatorullui Danilo, cca 1337-1340); 111Fir4 H Spra4 rro liEild0 p d(ac. sg.) pe Mihail si fratele sä.0 Belaur" [Zakonik cara Stefa-n,: Du§ana 1349 i 1354. Izdao i preveo N. Radoje'id, Belgrad,1960, p. 84, 142; Contr. 272-273; cf. K. Jire6ek, Istorija Srba.Preveo J. Radonid, t.I, Belgrad, 1952, p. 207: ... pod zaro-vednigtvom Mihailova brata Belaura (ime u rumunskom zna26zmaj)" despre evenimentele din 1330]; 11Knet3p KEA ilorozisETMaur mare logofát" (1517, iun. 9; DRH, B, II 294; DLRV,74). DA, 1643. Cuvint autohton, de origine traco-dacd, dinaceeasi rádácina cu bald monstru" (cf. alb. bolle, dial. gheg.bullar; Meyer, 41; Rosetti, 265, Poghirc, ILR, II 328; Russu,133-134: poate cuvint compus *belavor- <i.e. *bhel- aufbla-s en" + *ter_ drehen" Pokorny, 120, 1152-1160).

BRAD, s.m. arborele Abis alba": lid EAHH gpaA 3HdMEHdllla un brad insemnat" (1490, nov. 26; St. I 439, II 602;Gl. 32; Rosetti, 451; DLRV, 78). DA, C. Negruzzi; Dimitrescu,Contr. 133: 1582. Cuvint autohton, de origine traco-daeä(cf. alb. breth, bredhi; Pokorny, 110: i.e. *bhrozdh-; Rosetti,266; Poghirc, ILR, II 337; Russu, 139-140).

BRADEL, s.m., diminutiv de la brad: pers. AUX° lipd,/1, Ell 11Miho Bradel" (<cca 1348>; Hasdeu, Dukn, 91, 180; Rosetti,453; Dragomir, Vlahii, 150, 159; Constantinescu, DOR, 213;DLRV, 78). DA,.Brad + suf. -el.

BRADET, BRADET, s.n. pádure de brazi": top. poss.Bredeth (sat dispärut, in jud. Hunedoara; 1491; Csánki, V 80;Suciu, II 304; Petrovici, Scr. 187; Addenda, 384); top.RPrIAET Brddet" (7007 < 1498, sept. 1-1499, aug. 31 >;DRH, B, I 466; Dens. 331; Gl. 133) ; KantirEpa wA lipa A ETcalugärii de la [mánästirea] Bradet" (1506, mai 14; DRH, B,II 96; cf. Porucic, 64; Iordan, 61; DLRV, 78). DA, sec. XVI.Brad + suf. -et.

BRADATEL, BRADITEL, s.n., diminutiv de la bilidet:hidron. (< top.) iu oycTa fipatAhu, E 4 '11 la gura Brädä-tel[ului]" (1456, iun. 13; Cost. D. II 582 DRH, A, II 89;M. 333) ; Ap8roE CE40 Hd lipKAKREnt, Hd HMt 11/biX4Etpaalt sat... pe Brádätel, anume Mihaesti" (1464, sept. 12; St. I84, 549 = DRH, A, II 177; DLRV, 78) ; top. poss. Bradyczel,poss. Bradiczel (azi satul Brädätel, jud Hunedoara; 1468;Csánki, V 79; Suciu, I 102; Petrovici, Scr. 187; cf. Iordan,Top. 61; Addenda, 383). DA, ; DLRM, 1958. Brcidetsuf. -el.

www.dacoromanica.ro

Cele mal vechl ateatiri ale cuvintelor de origine traco-daci In limbs romlind 10

BRINDZA, BRINZA, s.f. produs alimentar obtinut princoagularea laptelui": brençe =caseus vlachiscus (document ra-guzan din <1356-1381>; Hasdeu, Cuvente den beitrini, I. Su-plement, Leipzig BucurWi, 1880, p. LXXIII; DA, I, I641); pers. 0 top. u,frkrava H c nonom 8 EirkHSH bisericäcu popä. la Brindz5." (1490, mart. 15; *t. 1407; numele satuluiprovine de la numele proprietarului, probabil negustorul Ni-colaus Brinsa de Sereto", mentionat la 20 febr. 1477, vezi*t. I 414; Gl. 231; Constantinescu, DOR, 217; DLRV, 79).DA, <1356-1381>. Cuvint autohton, de origine traco-dack probabil inrudit cu ?Ina (cf. alb. rgnda's; Meyer, 365;Rosetti, 273; Poghirc, ILR, H 354; aite ipoteze la Cioran.escui1146; cuvintul românesc este rä.spindit in raai multe limbivecine).

BUDZAT, BUZAT,-A, adj. cu buze mari i groase ": top.(< pers.) li S s a u,n Budzati"; fi S s 4 I I H Budzatii" (sat;1470, apr. 1, 1482, mai 9; *t. I 145, 263 =DRH, A, II 241,373; *tef. 623; Gl. 136; vezi 0 Dens. 396; Constantinescu,DOR, 226; DLRV, 81). DA, Neculce. Budzd + suf. -at.

BUDZA, BUZE, s.f. lèvre": pers. dinptie li 83 E MirceBuze" (1492, oct. 9; DRH, B, I 375; Gl. 136; Constantinescu,DOR, 226; Ghetie Mareq, 187); Iwn E. 8 s It Ion Budzi"(1495, febr. 4; *t. II 69; DLRV, 81). DA, 1673; Dimitrescu,Contr.: 1561. Cuvint autohton, de origine traco-dad. (cf.alb. buzg; Pokorny, 102: i.e. *bu- Lippe, KuB"; Rosetti,267; Poghirc, ILR, II 329; Russu, 145-146).

CARIMBU, s.m. drug la loitra; parte a cizmei care aco-perk pulpa"; pers. Apar8w K a E 8 Dragu Carimbu"1497, ian. 22; *t. II 99; Gl. 139, DLRV, 82). DA, 1866.Cuvint probabil autohton, de origine traco-daca (cf. glosa luiHesychius: icapdgpag; Poghirc, ILR, II 329, cu referiri laTh. Capidan i I. I. Russu).

CHICERA, s.f. (virf de) deal (inalt)": top. 4 WT Tont[IIPOC]TH or fiFiCICL, 110MENCE KlitlEffla (acuz. pl. slavon) 0de acolo drept la pisc, printre Chicer[e]" (top. la Sirca,jud. Ia0; 1468, sept. 12; *t. I 127, 129 DRH, A, II 223;cf. Porucic, 24; Iordan, Top. 34, 364; Addenda, 548; V. Nes-torescu, LR, XXIV, 1975, nr. 2, p. 181). DA, 1883. Cuvintprobabil autohton, de origine traco-dacä. (cf. alb. kilalë som-met"; N. Draganu, DR, I, 1920-1921, 117-129; DA, I,II 347; Cioranescu, 1758).

CIO[NRRA, CIOARA, s.f. paskea COYVUS ; porec1ä datäpersoanelor negricio ase, in particular tiganilor": pers. WO Ct

www.dacoromanica.ro

11 Cele mal vechl atestiri ale cnvintelor de origine traco-daci In limbo romAnii

AdAll MKT no C130Edil Aospon EWAN oppe ;,ce i-audat de buna lor voie Andrias $i Cio[a]rra" (1442, febr. 24;Cost. D. II 87 = DRH, A, I 305; Ghetie Mares, 213;Addenda, 548; V. Nestorescu, LR, XXIV, 1975, nr. 2, p. 180) ;WT L o a p h de la Cioarr ; 110KAOHH l 0 a fl CatTOMS4wl-mm.10 a inchinat Cioari sfintei mänastiri" (1511, mart. 22;DRH, B, II 176; Constantinescu, DOR, 239; DLRV, 86).DA, 7645; Dimitrescu, Contr. 139: 1561. Cuvint autohton,de origine traco-dacd (cf. alb. sorrd < *RyerniZ; Pokorny,576-571; Rosetti, 263, 268; Poghirc, ILR, II 339; Cioranescu,1948).

COPACI, s.m. arbore; stejar": pers. CECTp1-14114EAN

ilinrknitaw8 H Kona (dat. sg.) nepotilor lor de sora Mi-.hàila i Copaci(u)" (1491, febr. 26; St. 1458; Dens. 396; Con-stantinescu, DOR, 248; DLRV, 90) ; top. liopach (1503; PestyFrigyes, A Szörényi bánság és Szörény mirmegye törtenete [Isto-ria Banatului de Severin si a Comitatului de Severin], t. II,Budapesta, 1878, p. 275-276; Suciu, II 354; Ghetie Mares,192 [trebuie 1503, In loc de 1488]); pers. A,En &RS Konegoz.partea lui Albu, [fiul] lui Copaci" (1520, jul. 14; DRH,B, II 382; Addenda, 549). DA, 1625. Cuvint autohton, deorigine traco-daca (cf. alb. kopap dot, buturuga", kep be-haue Steine, haue aus" < i.e. */p5sau *kapo; Pokorny,930-933; Poghirc, ILR, II 340; Russu, 150-151).

COPACEL, s.m., diminutiv de la copaci: top. 11 onx4EA;,Copà..cel" (sat; 1473, mai 17, DRH, B, I 238; T.R. 274);11HHOrpdA WT xoTap K o n-kq E a 8 via din hotarul Copacelu-[lui]" (sat; 1496, apr. 14; DRH, B, I 430; T.R. 274, 288);

o n h q E a Copacer (sat; 1496, aug. 1; DRH, B, I 434;Dens. 397; Gl. 147; Ghetie Mares, 191; cf. Iordan, Top.451; DLRV, 90). DA, 7680; Dimitrescu, Contr. 141: 1561.Copaci + suf. -el.

CURPINEL, s.m. i n., diminutiv de la curten, s.m. i n.;,1. mladita, tulpinä a unei plante agatatoare sau tiritoare;2. arbustul agatator Clematis vitalba": top. 8 I{ 8 p 11HHEAla Curpinel" (azi satul Curpen, jud. Gorj ; 1512, aug. 6; DRH,B, II 225; DLRV, 94). DA, (curpen: cca 1700). Curpensuf. -el. Curpen, cuvint autohton, de origine traco-dack (cf.alb. kulpër, kurpgr,, kurren <*kYel-bh-; Pokorny, 639-640;Rosetti, 269; Poghirc, ILR, II 340; Russu, 153-154).

DZiRNA, s.f. planta erbacee veninoasa, cu bobite negresau verzi, Solanum nigrum": pers. S i p H b Dzimr (1488,oct. 15; t. I 355; Gl. 155; Constantinescu, DOR, 415, DLRV,

www.dacoromanica.ro

Cele mal veal atestiri ale euvintelor de origine traco-daed In limba romand 12

98). DA mss. (s.v. .zirne1), Odobescu. Cuvint autohton, deorigine traco-dacä. (cf. dac. irpo-Sidcpva; Poghirc, ILR, II334-335; Idem, Sur les éléments du substrat du roumain, Daco-romania", 1, Freiburg Miinchen, 1973, P. 199; Rosetti,Istoria cuvintelor, SCL, XXVI, 1975, p. 61-62).

GARDU, s.n. imprejmuire de nuiele, ostrete, bolovani,scinduri etc.": pers. Ill4H4p8 rapA8 (nom. sg.) andru Gar-du" (1488, aug. 17; St. I 350; Std. 617; Gl. 161; Constanti-nescu, DOR, 280; DLRV, 103). DA, 1577; Dimitrescu, Contr.158: Ps.Sch. Cuvint autohton, de origine traco-dacd (cf.alb. gardh; Pokorny, 444: i.e: *gherdh- umfassen, umzdunen,umgiirten"; Rosetti, 269; Poghirc, ILR, II 341; Russu,159-161; Studii, 20-21).

GROAPA., s.f. gatird, cavitate (adincd) in pdmint; mor-mint": top. iii1dHHH[H], 4TO CE 3011E rpoena NEAliKd H ITEAtEmuntii ce se cheamä. Groapa Mare si Nedée" (1520, jun. 9;DRH, B, II 376; cf. Porucic, 32, 46; Iordan, Top. 28-29;DLRV, 107). DA, 1574; Dimitrescu, Contr. 160: Ps. Sch.Cuvint autohton, de origine traco-dacd (cf. alb. gropJ; Meyer,131; Pokorny, 455-456: i.e. *ghrebh- kratzen, scharren,graben"; Rosetti, 270; Poghirc, ILR, II 342-343; Russu,170-171).

GRUMADZ, s.n. git, ceafd": pers. Iwu rp8mes IonGrumadz" (1499, jul. 12; St. II 425; Gl. 161; Constantinescu,DOR, 289); Johannes Grwmacz (aceeasi datd; St. II 441);114EAll mitia rpt;masa (gen. sg.) craporre albinele panuluiGrumadz starostele" (1520, oct. 6; Cost. Stefdnitd, 261;DLRV, 107). DA, 1568; Dimitrescu, Contr. 160: Ps. Sch.Cuvint autohton, de origine traco-dacd (cf. alb. gurmas, gru-mas-zi; Meyer, 135; Pokorny, 474-476: i.e. *goer- verschlin-gen, Schlund" + suf. -Ino-, cf. ay. garaman- Kehle, Hals";Rosetti, 270; Poghirc, ILR, II 343; Russu, 171-172).

JUMETATE, JIUMETATE, JUMATATE, s.f. moitié,demie, demi": pers. ctpa naua ZyMETaTE Hone credintapanului Jumetate Ion" (1403, aug. 1; D. Ionescu, Rsl, IV339 DRH, A, I 26); nark Ion% ymET4TE panul IonJumetate" (1404, aug. 1; Cost. D. II 625); thou EIOMETrITEIlona a panului Jiumetate Ion" (1407, mart. 8; Cost. D.I56 = DRH, A, 131); 1141441 iwdoe .21S8NtitT4Tt (gen. sg.) apanului Ioan JumAtate" (1414, aug. 2; Cost. D. I 104 =DRH, A, I 37; Dens. 394, 395; Std. 632; Gl. 169; Rosetti,454, 457-458; Constantinescu, DOR, 306; M. 387; Ghetie-Mares, 96, 127); Oild 2118M-6TaTt (gen. sg.) a lui °and

www.dacoromanica.ro

13 Cele mai veal atestiiri ale envintelor de origine tram-deed In limba romilnii

Jumgate" (1415, jul. 12; Mihail, 12 = DRH, A, I 60; veziGhib. 19; DLRV, 113-114). DA, 1581; Dimitrescu, Contr.

176: 1561. Cuvint autohton, de origine traco-daca (cf. alb.gjulnia; Meyer, 143; Rosetti, 270-271; Poghirc, ILR, II344).

MAGURA, s.f. munte mai mic sau deal inalt, izolat inyes, movilä": top. ANFIMO Altar 8pt (gen. sg.) EACEWKE pelingä. Magura Base§tilor" (<1512-1513>, jul. 23; Nandr4,46 = DRH, B, II 210; DLRV, 120: documentul din 1411,apr. 14 este fals, v. DRH, A, I 421-424; cf. Porucic, 25, 28;Iordan, Top. 33). DLR, 1580-1619; 1581. Cuvint autohton,de origine traco-dad. (cf. alb. magulg; Meyer, 118-119; Ro-setti, 271; Poghirc, ILR, II 345; Russu, 177-178; Studii,16 17) .

MAGURELE, s.f. pl., dirainutiv de la meiguri (sg. meigurei):top. aim 8 Ai -11 r 8 p t E s-a scris la MAguréle" (sat; <1510,sept. 8 1512, ian.>; DRH, B, 11 169; cf. Iordan, Top. 33;DLRV, 120). DLR, 1908. Mekuri, pl. + suf. -ele.

MAL, s.n. deal mic, cu povirn4uri repezi; marginepoask) a unei adincituri de teren; Orin": top. 8 Al a n WTFop la Mal[ul] de Sus" (sat; 1445, aug. 7; DRH, B, I 554;Gl. 174; vezi i Ghib. 32); Ilian8n Malul" (sat; 1483, jun.25; DRH, B, I 304; Gl. 174; T.R. 286; cf. Porucic, 22, 25,41, 46; Iordan, Top. 32-33; DLRV, 118-113). DLR,lui Neagoe Basarab (trad. cca 1635). Cuvint autohton, deorigine traco-dad. (cf. Malua, Dacia Maluensis = Ripensis;alb. mal Berg" < *mol-no-; Pokorny, 721-722; Porzig, 311;Rosetti, 271; Poghirc, ILR, II 331; Russu, 174-175).

MALURELE, s.n. pl., diminutiv de la maluri (sg. mal):top. Ao roTapS li8nEivom 8 ait,h4spEA[E] pink la hotarulBune§tilor, la Mälurel[e]" (<1506>, ian. 21; DRH, B, II 92;Gl. 174: data 1500 trebuie corectatä. in 1506; DLRV, 120).DLR, nalurele, <1506> (cu trimitere la Gl. 73, unde se facereferire la p. 174). Maluri pl. + suf. -ele.

MARE, adj. grand, haut": pers. Ton,n,Ep 021 apEnE Toa-der Marele" (1490, ian. 14; t. I 387; Gl. 175; Constantinescu,DOR, 316; Ghetie Mare, 90, 96; DLRV, .119). DLR, Ps.Sch. [N. 1521]. Cuvint autohton, de origine traco-dack (cf.r gapog, in Thipt-tiapog,Kato-gapog etc.; D. Decev, Xapcovne-pucmuica Ha mpwczdiacufi e3uK, Sofia, 1952, p. 18; Idem,Die thrakischen Sprachreste, Viena, 1957, p. 289; Vl. Georgiev,Tpwcutiocuftm e3ux, Sofia, 1957, p. 62; Pokorny, 704: i.e.

www.dacoromanica.ro

Cele mal vechi atestiri ale cuvintelor de origine tinco-daci In limba roman& 14

*me-r-os, *mo-r-os groB, ansehnlich"; Rosetti, 271; Poghirc,ILR, II 344; Russu, 101).

MINDZ, s.m. puiul iepei; epitet pentru un copil sau unbärbat thar": pers. Etpd nana Albi n s 8 A 4 (gen. sg.) cre-dinta panului Mindzur (1443, mai 28; Cost. D. II 141 = DRH,A, I 329; Gl. 237) ; etpa nand 11114Nd L1 u ii s io A a (gen. sg.)credinta panului Ivan Mindziur (1444, apr. 26; Cost. D. H203 = DRH, A, I 349; Dens. 395; Rosetti, 457) ; HH4H4MunsSAA (gen. sg.) a lui Ivan Mindzur (1448, apr. 23 =DRH, A, I 395; Rosetti, 456; M. 336) ; murk HUH% 111 w u s 8 Apan Ivan Mindzur (1448, aug. 22; Cost. D. II 737; Gl. 175;vezi i tef. 616; Constantinescu, DOR, 324; DLRV, 123). DLR,1660-1670; Dimitrescu, Contr. 187: 1551-1553 (minx).Cuvint autohton, de origine traco-dacä. (cf. alb. mes, mgzi;Pokorny, 729: i.e. *mend-, *mond- ;,sä.ugen, saugen; &list;junge saugende Tiere" ; Porzig, 223; Rosetti, 272; Poghirc,ILR, II 332-333; Russu, 180-181).

MINDZAT, MINZAT,-A, s. 0 adj. .1. vitel de un an;2. epitet dat unui bärbat necägtorit" : top. (< pers.) i14111143411,H;,MinZati" (sat, avind numele de la un strävechi Minzat[ul]" ;1434, apr. 24; Cost. D.I 386, 389 = DRH, A, I 182; Gl. 175;Rosetti, 454, 457; Ghetie Mareq, 188); cm' u4HMRt ilidHE411,11... sate: pe Liubana, anume Mandzati ..."(1436, dec. 7; Cost. D.I 498 = DRH, A, I 231; tef, 623;Rosetti, 454, 457: grafie neconcludentä.") ; pers. Aoinca 1I-KTp4

S A 4 (gen. sg.) fiica lui Pätru Mindzatul"; FAH°CEAO Hd HM A IVII&HS4111H un sat, anume Mindzatir (1489,ian. 25; t. I 371; tef. 623; Gl. 175, 237; Rosetti, 454; DLRV,123-124). DLR, 1742. Cuvint autohton, de origine traco-dad., fnrudit cu min(d)z (cf. alb. mgzat; Pokorny, 729; Ro-setti, 272; Poghirc, ILR, II 332; Russu, 180-181, s.v. minz).

MOW, s.f. bunic5.": MHOPO sApatae 130,4,HTE/110 MH MOW r(dat. sg.) MOEHilkEN, rocnort Ma& sanatatemo[a]qi[i] iubite, doamnei Maria" (<1480, a doua jum. a anu-lui >, scrisoarea lui Basarab cel rink. Tepelu care bunicasa; Bogdan, D. 159, 388; vezi nota 3 de la p. 160 0 adresa:PoATTEmo MN MOWN, rocnomm rOCHOACTild MH MapTE

mo[a]0[i], doamnei domniei mele Maria", ibidem, 161;DLRV, 124). DLR, 1581. Cuvint autohton, de origine traco-dad. (cf. alb. moshg virstä", mol [<*mgto-] Jahr, Wetter";Meyer, 262, 263; Pokorny, 703-704; Porzig, 260; Rosetti,272; Poghirc, ILR, II 345; Russu, 181-182).

www.dacoromanica.ro

15 Cele mal vechi atestiri ale cuvintelor de origine traco-daci in limbo romlini

MO$, s.m. bunic; bàrbat Whin": pers. 111 o w Mor(<1480>; Bogdan, D. 161 = DRH, B, I 270; Stef, 618;Gl. 177); npTHAE Al o w a venit Mor (1517, jun. 18; DRH, B,II 298; Constantinescu, DOR, 327; DLRV, 125). DLR, Ps.Hurm. Derivat regresiv de la moWi.

MURG,-A, MURGU, adj. 0 s. (negru) roFat (mai alesdespre culoarea calor), de culoare inchin; cal de culoare mur-gä": top. (< pers.) CEA0 Ha HMt rit0AtHH ... 110-116IWE WTla Vpr a (gen. sg.) ;,sat, anume Glodéni ... mai sus de Murg"(1462, oct. 5; St. I 61 = DRH, A, II 157; Stet 618; Gl. 238) ;pers. cn8ra KM awe 111 8 p r 8 sluga noastn Oana Murgu"(1487, oct. 7; t. I 304; Std. 617); nail Lou Ill 8 p r 11 panIon Murg" (1491, oct. 31; Cost. St. 156; Gl. 178; Constanti-nescu, DOR, 329) ; top. (< pers.) ilaCT WT 1111. 8 p r a (gen. sg.)parte din [satul] Murg" (1502, mart. 14; $t. II 251, DLRV,126). DLR, 1688. Cuvint autohton, de origine traco-dack(cf. alb. murk,-gu ; Meyer, 292; Pokorny, 734: i.e. *mer NO-,alb. mje (r )gulë Nebel, Finstemis", lit. margas, bunt", let.mitrgi Phantasiebilder, Nordlicht" etc.; Rosetti, 272; Poghirc,ILR, II 333; Russu, 183-184).

PARAU, PARAU ( = PIRIU?), s.n. ;,riu mic": Ha EirhaoTt... H T010 HOTOKV, H AO KOT4P[4] Kilat110H013[4] H AO VCTH Tor[o]napoK a (gen. sg.: terminatia -tu redan prin -ov) pe piriulBirzota ... 0 pe acest piriu pinä la hotarul lui Cnciun 0 pinäla gura acelui parov [ = paräu]" (1466, dec. 8; St. I 113, II608 = DRH, A, II 204-205); top. JI It p 'k 8 A EEC .IrarAul( = Pirilul?) tot" (sat; 1494, mart. 16; DRH, B, I 402; Gl. 184;T.R. 287); ll kpk8a HEC Päräul ( = Piriul?) tot" (acela0 sat;1508, sept. 10; DRH, B, II 126; cf. Porucic, 34, 41; Iordan,Top. 93-95; DLRV, 139-140). DLR, 1577; Dimitrescu,Contr. 203: Ps. Sch. Cuvint autohton, de origine traco-dack(-fiara ravin, torrent, ruisseau, rivière", in Longino-fiara;cf. alb. figrrúa < * fier-ren..; Pokorny, 326-329; Porzig, 229;Vi. Georgiev, in Omagiu lui Al. Rosetti, Bucure§ti, 1965, p. 288290; Rosetti, 272; Poghirc, ILR, II 346; Russu, 186-188).

STINA, s.f. a§ezare instoreasa de var.& la munte sauIn afara satului": top. FOAtMa 0 T X H X (probabil, acuz.slavon; nom. CTAHd) ;,Stinä Mare" (munte, 1451, iul.;DRH, B, 1179; cf. Gl. 103; Iordan, Top. 485; DLRV, 158).DA mss., 1560. Cuvint probabil autohton, de origine traco-daa (cf. v. ind. sthrznam loc, a§ezare", avest. Willa- Stand,Stelle, Stall", v.sl. CTt1H% tainn militan"; Pokorny, 1004

www.dacoromanica.ro

Cele mai veehl atestari ale cuvintelor de origine traco-dacil In limbs' romlind 16

1008: i.e. *std-no- Standort, Statue; Poghirc, ILR, II 356;Studii, 19).

STRUNGA, s.f. trecatoare ingustä. (intre munti), defileuistrimtoare; portità ingustä in tarc prin care trec oile la muls;tarc, loc ingrädit la stink, unde se mulg oile": top. MAU ECAA61Et1/101r OAHO CEA0 HAOTOIrliEll1H WT C T p oyH r bi (gen. sg.) i-amdat un sat, Plotune§ti [scris de altk mink, pe loc ras] de laStrung5."; WT TOAt At40M11. Hd KpdH AtCd AO CtiNIOH Crptliirde acolo, pe deal, la marginea pàdurii, piik la Strunge (1401,jun. 28; Cost. D.I 84 =. DRH, A, 119, Cu data corectatk din1411; cf. V. Nestorescu, LR, XXIV, 1975, nr. 2, p. 180);

WT GTp$Hre Xpl1TEWHAOM [muntele] de la Strun-ga Hirte0ilor" (< 1475, sept. 1 1476, aug. 31 > ; DRH,B, I 251; Gl. 203; T.R. 289); nnatunia WT Crpt3ar%Xfrk-rEinom muntele de la Strung6 Strunga] Hirte0ilor"(< 1481, apr. 21 aug.> ; DRH, B, I 342; cf. Porucic, 35;Iordan, Top. 532; DLRV, 160). DA mss., 1673. Cuvintautohton, de origine traco-dack (cf. alb. shirung5; probabiltraco-dac. *stranga, aldturi de *striina; Pokorny, 1003: i.e.*srou-Isreu-Isra- fließen"; Iv. Duridanov, Eauxbm na mpalcume,Sofia, 1976, p. 82; cf. Rosetti, 274; Poghirc, ILR, II 334;Russu, 199-202).

SOPIRLÀ., s.f. reptila Laceria": pers. oLoca [111tirkFm]aifi o n p a fiica lui [Mihail]ä. Sopirle (1483, sept. 20; St. I274 =- DRH, A, II 384; Gl. 204; Constantinescu, DOR, 382;DLRV, 163). DLR, 1645. Cuvint autohtem, de origine traco-dad (cf. alb. shapi; suf. rom. ; Rosetti, 274; Poghirc, ILR,II 349-350; Russu, 202-204: probabil din i.e. *veil-, sig(i)-biegen, drehen, schwingen" Pokorny, 1041-1042).

STEADZA, s.f. instalatie rudimentarä formatd din imple-titurd de nuiele (sau scinduri gdurite), wzatà sub o cädere deapä, pentru bktAtorirea i scamopsea scoartelor, pknurei etc.":oy ty a s S (acuz. sg.) Eri4W11110K8, H WT ii d S a (casus gene-ralis) ErldlEHHOKH la teadza lui V1a0n, 0 de la teadza lui Vla0n"(1473, sept. 13; St. 1183, II 609 DRH, A, II 289; DLRV,163). DLR, 1570. Cuvint probabil autohton, de originetraco-dack (cf. alb. shiezë tiefster Raum in Schiff"; G. Weigand,Balkan-Archiv", III, 215-218; Rosetti, 275, cu rezerve).

TAPU, TAP, s.m. masculul caprei": Hircus caper zappudicitur (Codex Vaticanus 1468 din sec. X, publicat de G.Loewe 0 G. Goetz, Corpus glossariorum Latinorum, vol. V,Lipsiae, 1894, p. 503, col. 1, r. 27; aldturi de acest cuvint, o

www.dacoromanica.ro

17 Cele mal vechl steak' ale cuvintelor de origine traco-daci in limba roman&

a doua mina, ulterioara, a adaugat forma cap, cu redarea luiprin c, ca in croat5., i fara u final)1; cap id est hircus Vallaco-rum ... (Jan LA, Jakuba syna Parkoszowego traktat o ortografiipolskiej < cca 1440, copie cca 1460 >, MPKJ, II 406, citat inSlownik staropolski, t. I, zesz. 4, Vaqovia, 1954, p. 214; E. Vra-bie, Note lexicale privind elementele de origine romtineascdlimba polonei (II), SCL, XXVII, 1976, nr. 3, p. 279). DLRDimitrescu, Contr. 234: Ps. Sch. Cuvint probabil autohton,de origine traco-daca (cf. alb. tsap, cap, cjap, sk'ap etc.; ras-pindit in toata Peninsula Balcanica, in limbile vecine romAnei0 in dialectele italiene de nord; Meyer, 387-388; A. Graur,Mélanges linguistiques, Paris Bucure0i, 1936, p. 9-11;Rosetti, 274-275; Poghirc, ILR, II 350-351; Idem, Irano-Daco-Rotnanica, Studia et acta Orientalia", III, 1971, p. 2528 ; Russu, 206-208).

VIEDZURE, s.m. bursuc (Meles meles )": top. (< pers.)TEsSpiu Viedzurii" (sat, 1492, nov, 24; St, 1510; Gl.

216) ;lilEsSpf H Viedzurii" (sat ; 1499, nov. 20; St. 11 148;DLRV, 174; cf. Constantinescu, DOR,466; Iordan, Top. 290).DA mss., 1660-1670; Dimitrescu, Contr. 240: 1581-1582.

Cuvint autohton, de origine traco-daca (cf. alb. vjedhull'é,.vjedhull; Meyer, 474-475; cf. Pokorny, 1119: alb. vjedh steh-le" < i.e. *yegh- bewegen, ziehen, fahren u. dgl." ; Rosetti,275; Poghirc, ILR, II 353-354; Russu, 213-214; AdrianaIonescu, Some remarks about the Romanian suffix -ure, in:He Congrès international de thracologie. Résumés des rapports-et communications, Bucure0i, 1976, p. 156-157).

Lista de mai sus cuprinde 28 de cuvinte primare la careputem adauga pe al 29-lea, curpen, reprezentat prin diminu-tivul curpinel , precum 0 8 derivate (3 de la brad 0 cite 1de la budzei, copaci, mal, meigurel i motqc1), in total 37 de lexeme,atestate pentru prima data (uneori derivatele inaintea cuvin-

Vezi date asupra codicelui, op. cit., p. XXIXXXX: are 94 file de per-gament, cuprinde circa 11300 cuvinte, din care se reproduc in CGL doar oparte. Dup& titlu, Grece glossa Wine lingua, §i dup& unele cuvinte incluse, ca.Apocrisarium responsionum portitor (p. 491, col. 2, r. 43), Iconisma imagofigura sine pectore (502/2/38), Ieraticas literas sacerdotales (503/2/40) s.a., re-zult& cl acest glosar a fost alc&tuit in Peninsula Balcania, intr-o zon& deinfluent& greceasa. Printre cuvintele balcanice" apare astfel i zapptt, carepoate fi interpretat ca apartinind românei comune. Vezi i Russu, 207, careajunge la o concluzie similar&; cf. N.G. Corl&teanu, IfecItedoeczuue Hapod-H012 Itambtuu u ee omuotueuutt c pomaucxuAtu RMIKCIM11, Moscova, 1974, p. 240.

www.dacoromanica.ro

Cele mal vechi atestiri ale cuvIntelor de origine traco-dacd In limbs romitni 18

telor primare) in proportie crescindä, pe mäsurä ce ne apro-piem de primele douä decenii ale secolului al XVI-lea 1:

1 cuvint in sec. X: lafiu;3 cuvinte in sec. al XIV-lea: belaur I Maur (1337

1340), brad-el (1348) , brindzei (1356 1381) ;6 cuvinte in prima jumdtate a sec. al XV-lea: strungei

(1401), jumetate (1403), mindzat (1435), cio[a]rrifi (1442), mindz(1443), mal (1445) ;

15 cuvinte in a doua jumatate a sec. al XV-lea: stind(1451), murg (1462), fiardu (1466), chicerd (1468), budz-at (1470),copd6-el (1473), teadzii (1473), mocqd (1480), ;opirla (1483),gardu (1488), dzirnd (1488), mare (1490), viedzure (1492), carimbu(1497), grumadz (1499) ;

4 cuvinte in primele douä decenii ale secolului al XVI-lea:baltd (1505), curpin-el (1512), mdgurd (1512-1513), groafid(1520).

Vechimea acestor numeroase atestan, ce reprezintä circa1/3 fata de lista de 87 cuvinte autohtone, comune cu albaneza,adraise de acad. Al. Rosetti, respectiv peste 1/3 fatä de listade 72 de cuvinte intocmitä de I. I. Russu 2, poate fi un argu-ment suplimentar in sprijinul originii lor autohtone, traco-dace, in limba romänä. De altfel, numärul atestärilor acestorcuvinte strävechi, in documentele latino- i slavo-romäne i inalte surse anterioare anului 1521, este de-a dreptul impresio-nant, fatä de izvoarele imediat urmätoare: in Scrisoarea luiNeaqu din Cimpulung (29-30 iunie 1521) am gäsit un singurcuvint autohton (adj. mare grand, haut"), iar C. Dimitriu anumärat, in 7 texte romäne§ti din secolul al XVI-lea i in 3texte din secolul al XVII-lea, 35 de cuvinte autohtone, comunecu limba albanez5. 3. Ap.dar, lista noasträ are doar cu 6 cuvintemai putin decit cea furnizatä de aceste 10 mari texte poste-rioare.

1 Daca un derivat este atestat inaintea cuvintului de bazA, mai jos citAmdata primei consemnAri in scris a derivatului.

Rosetti, Istoria ..., p. 259-278; Russu, Elemente ..., p. 131-216 (listacuprinde 71 de cuvinte, la care am ad5mgat pe minzat, tratat de autor ca deri-vat de la minz); Russu ii propune sA studieze intr-o a1t1 carte cuvintele autoh-tone ale limbii romlne care n-au corespondente in albanezA. In sfir' PoghircprezintA in ILR, II, p. 327-356, 126 cuvinte comune cu albaneza sau nu ,dar el insu§i se indoie#e de caracterul autohton al unora; oricum, chiar fatAde numArul total de cuvinte incluse acolo, lista noastrA reprezintA aproape 1/4.

3 Romanitatea vocabularului unor texte vechi romknefti, Ia§i, 1973, p. 72-81.

www.dacoromanica.ro

19 Cele mal vechi atestad ale cuvintelor de origine traco-daci In 'briba romini

Cele 37 de cuvinte (28 primare §i 9 derivate) sint inregis-trate in documente qi in alte texte anterioare anului 1521 fieca apelative, fie ca antroponime, toponime i hidronimel:

A. APELATIVE 7.I. Substantive 7.

.1. Primare: bala' (1505), brad (1490), brinda (1356-1381),moa#1 (1480), pareiu (1466), teadzei (1473), tapu (sec. X)

7.2. Derivate .

II. Adjective .

B. NUME PROPRII 29.I. Substantive 26.

1. Primare 18.Antroponime: Belaur 1 Beilaur (1337-1340), Buze 1Bud-

mi (1492), Carimbu (1497), Cio[a]rrei (1442), Copad i (1491),Dzirnei (1488), Gardu (1488), Grumaclz (1499), Jumetate (1403);Mindz (1443), .5'opirlei (1483), Viedzure (1492) 12.

Toponime: Chicercl (1468), Groapii (1520), Mal (1445),Magurcl (1512-1513), Stind (1451), Strung sd (1475-1476) 6.

2. Derivate 8.Antroponime: Braclel (cca 1348), Mq (1480) 2.Toponime: Bradet 1 Bredeth (1491), Copeicel (1473),

Curpinel (1512), Mcilurele, pl. (1506), Mdgurele (1510-1512)5.c) Hidronime: Brildelfel (1456) 1.

II. Adjective 4.1. Primare 3.a) Antroponime: Mare (1490), Mindzat (1434), Murg (1462)3.

2. Derivate 1.

a) Antroponime: Budzat (1470) 1.

Incheind aceastä prezentare, ne exprimäm speranta cä noiinvestigatii vor duce la descoperirea unui num5x mai mare deatestäri vechi ale cuvintelor autohtone, de origine traco-dacä.

Dad un cuvint e consemnat atit ca apelativ, cit i ca nume propriu,in lista de mai jos e trecut o singurá datA, la apelative; de asemenea, toponi-mele (pl.) provenite de la antroponime (sg.) sint trecute in grupa acestora dinurmA.

www.dacoromanica.ro

Cele mat vechi atestiri ale cuvIntelor de origine traco-dadi In limba romAnd 20

In limba romana, care, dupä cum s-a vazut din exemplele demai sus, pot aparea in forme arhaice, mai apropiate de proto-tipurile lor: cf. pastrarea lui dz neredus la z, in brindzei, budzii,dzirnä, grumadz, mindz, mindzat, viedzure; rr nesimplificat la rIn cio[a]rrii; e pastrat in jumetate I jiumetate, belaur; a conser-vat in fiarclu (azi fiäräu, kiriu); pastrarea lui -u final la sub-stantive nearticulate: carimbu, gardu, murgu, fa u. In genere,consideram cä etimologia romaneasca trebuie sä Led un passerios inainte, recurgind cu mai multä consecventa la cele maivechi atestari ale cuvintelor discutate 1.

2 Vezi: Florica Dimitrescu, Contribulii la istoria limbii rontine vechi, Bu-curesti, 1973, p. 7-16; Consideratii asupra datclrii cuvintelor in DLR, LR,XXV, 1976, nr. 2, p. 143-147 (Cu indicatii bibliografice).

www.dacoromanica.ro

N OI MARTURII PRIVIND LATINITATEALIMBII ROM INE : PRIMELE GLOSE g GLOSARER OM AN O-LATINE I ROM AN O-ITALIENE(1451 1718)

1. De la istoricii bizantini la umanistii italieni(sec. XIIXVI)

Preocupärile istoricilor i filologilor romAni i strdini pri-vind originea euvintelor romanesti, etimologia lor, in speciala celor mostenite din latind, sint mai vechi decit se crede deobicei. Ele trebuie legate de primele consideratii ale istoriciloreuropeni privind originea latiná a poporului si a limbii romdne,care ured pind in secolul al XII-lea. Astfel, dacä in a douajumdtate a secolului al XI-lea, Kekaumenos identified pevlahi" (Bketxot) cu dacii" (xot) supusi de Traian, inurma victoriei asupra lui Decebal ceea ce din punctde vedere etnic este adevarat , in schimb, peste o sutäde ani, un alt istoric bizantin, loan Kinnamos, consemnindconstiinta originii lor romane, deschidea drept corolar

calea explicdrii provenientei limbii romAne ... omare multime de vlahi, despre care se spune eä sint coloniide demult ai celor din Italia..." (... BXCExcov TroXbv 61.ulov, otTM, tt straktag anomot mikat etvat Xtyovtat...)2. Aceastäafirmatie, reluatá i amplificatd ulterior, incepind de la cores-pondenta papei Inocentiu al III-lea (1198-1216) cu tarulvlaho-bulgar Ionitä. cel Frumos (1197-1207)3, 4i gdseste con-firmarea lingvisticd in identificarea numelui de valahi cu celde romani, in diverse surse ale timpului. Astfel, o relatare desprelupta de la Adrianopol din 15 aprilie 1205, dintre armata impd-ratului latin" Balduin de Flandra i cea a lui Ionitä, mentio-neazd pe Valachos olim Romanos ulteriorem Danubii ripamincolentes" (valahii odinioarä romani locuind malul cerdlalt

Sfaturi ;si povestiri, redactate intre 1075-1078, in: Fontes HistoriaeDaco-Romanae, III, publicate de Al. Elian i N.-S. Tanwca, Bucureti, 1975,p. 40-41; vezi A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bu-cureti, 1972, P. 19-22 (Cu bibliografia anterioar5.).

2 Epitoma (incheiata dup5. 1176), in Fontes ..., III, p. 238-239; veziA. Armbruster, Romanitatea ..., p. 24.

Vezi A. Armbruster, ibídem, p. 25-28 (Cu bibliografie anterioarA).www.dacoromanica.ro

Nol mirturil privind latinitatea limbli romAne 22

adica la nord al Dunarii) 1. De asemenea, scrisoarea papei Clement al VI-lea, din 17 octombrie 1345 se vorbe§tedespre Olachi Romani, commorantes in partibus UngariaeTransilvanis, Ultralpinis et Sirmis" 2.

Mai tirziu, peste un secol, fnregistram cea mai veche scrierecare sustine originea latina a limbii romane cu exemple lexicale,altele cleat insa§i denumirea de romani, pe care §i-au dat-odintotdeauna purtatorii ei 3. Este vorba despre Disceptatio-nes conviviales ale umanistului italian Gian Francesco PoggioBracciolini (1380-1459), redactata in 1451 §i publicata maitirziu (Strasburg, 1513, §i Basel, 1538 4). Printre altele, Inaceasta lucrare citim: Apud superiores Sarmatas colonia estab Traiano ut aiunt derelicta, quae nunc etiam inter tantambarbariem multa retinet latina vocabula, ab Italis, qui eo profectisunt, notata. Oculum dicunt, digitum,manum, anem, multaquealia quibus apparet ab Latinis, qui coloni ibidem relicti fue-runt, manasse eamque coloniam fuisse latino sermone usam" 5.

Daca in aceasta scriere cuvintele romanWi ochi, deget, mina,fine sint doar sugerate prin reproducerea celor latine pe care

le continua, sau daca la alti autori din a doua jumatate a seco-lului al XV-lea, ca Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini,Niccolò de Modrussa, Filippo Buonaccorsi Callimaco, LaonicChalcocondil, Antonio Bonfini, Jan Diugosz i altii, ori, maitirziu, la primul umanist roman Nicolaus Olahus (1536), ori-ginea latina a limbii romane este sustinuta doar cu argumente

Constantin $erban, Aliania comunelor umbriote Fi falimentulitaliene a lui Frederic al II-lea (mss.), citat de: Constantin C. Giurescu DinuC. Giurescu, Istoria ronuinilor, ed. a doua, Bucuresti, Ed. Albatros, 1975,p. 184, 198; cf. Constantin $erban, Colocviul international consacrat lupteidintre papalitate imperiu, Studii", t. 26, 1973, nr. 2, p. 385-387 (mentio-neaza comunicarea sa cu titlul de mai sus, tinuta la Nami, 21-22 oct. 1972).

Acta Clementis PP VI (1342-1352), editate de A.L. T5.utu, Roma,1960, p. 100-101; citat i comentat de A. Armbruster, op. cit., p. 41.

3 Vezi, in legatura cu aceasta: V. Arvinte, Roman, romtlnesc,Studiu filologic, Iasi, Ed. Junimea (sub tipar), publicat partial in Convorbiriliterare", Iasi, nr. 5 (77), mai 1976, p. 2-3; Idem, Numele etnic romincrearea denumirii statului national Romania (I), Cronica", Iai, nr. 22 (539),28 mai 1976, p. 1, 3.

B.A.R. nu posed& nici una din aceste editii.5 Vezi: Al.D. Marcu, Riflessi di storia rumena in opere italiane dei secoli

XIV e XV, Ephemeris Dacoromana", I, 1923, p. 360; I.C. Chitimia, Proble-me de bazei ale literaturii romine vechi, Bucuresti, 1972, p. 173-174; A. Armbrus-ter, Romanitatea ..., p. 46-47; G. Lazdrescu N. Stoicescu, Tclrile RomtineFi Italia kind la 1600, Bucuresti, 1972, p. 245-248 (Cu bibliografia anterioar5.);G. Mihrtill, Studii de lexicologie si istorie a lingvisticii romane,sti, Bucuresti,1973, p. 164-165.

www.dacoromanica.ro

23 Noi mirturli privind latinitatea MAN Tontine

istorice §i afirmatii generalel, in schimb, la mijlocul secoluluial XVI-lea, secretarul lui Aloisio Gritti, Francesso della Valle(? dupä. 1545)2, care a alätorit in Tara Romäneascä §i inTransilvania, In 1532 §i 1534, scria intr-o relatie, redactatäprin 1545, urmatoarele despre limba romänä., reproducind opropozitie caracteristick formatä din douä cuvinte de originelatinä:

;,La lingua loro e poco diversa dalla nostra Italiana, sidimandano in lingua loro Romei perché dicono .esser venutianticamente da Roma ad habitar in quel paese, e se alcunodimanda se sanno parlare in la lor lingua valacca, dicono aquesto modo: uSti Rominest? to 3 Che vol dire: Sai tu Romano,per esser corotta la lingua" 4.

atre sfir§itul aceluia§i secol, cunoscutul geograf italianCiovanni Botero (1533-1617) citeazä in celebra sa carte Rela-zioni Universali (Roma, 1591), 3 cuvinte romäne§ti mo§tenitedin latina, iar mai ttrziu incepind cu editia din 1601 9cuvinte, dovedindu-se destul de bine informat de la cunoscä-tori directi ai Tärilor Romäne:

;,I Valacchi mostrano di tirare origine da' Romani nel loroparlare, perché ritengono la lingua Latina, ma più coro tta chenoi Italiani. Chiamano il cavallo, callo 5; l'acqua, ata; il pane,

1 Vezi: $. Papacostea, Les Roumains et la conscience de leur romanité auMoyen Age, Revue roumaine d'histoire", IV, 1965, p. 15-24; I.C. Chitimia,Probleme ..., p. 159-196; A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 49-97; Ion Ghe-tie, 0 stire din 1453 a lui Flavio Biondo fi fnceputurile scrierii romtinesti cu¡itere latine, In vol. Inceputurile scristdui in limba romAnd, Bucure§ti, 1974,p. 21-29.

2 Vezi: Carlo Tagliavini, Civilta italiana nel mondo. In Romania, Roma,1940, p. 47; CcilcItori strclini despre Telrile Romtine, vol. I, ingrijit de MariaHolban, Bucure#i, 1968, p. 317-320; G. IAlzArescu N. Stoicescu, TclrileRomtIne ..., p. 282-285.

3 Cuvintul trebuie corectat: Romineste. Semnallm aici scrierea cuvintuluiCu o (nu cu u), mai veche Cu 36 de ani decir cea din Palia de la Orcl,stie (15811582), unde apar: romtlni, ronu2neasccl (allturi de rumlini, rumtineascit). Vezied. Viorica Pamfil, Bucureqti, Ed. Academiei, 1968, Indice de cuvinte, s.v.;cf. A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 101.

4 Vezi: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geograficaitaliana del Cinquecento, Bulletin de la Section Historique" (Académie Rou-maine), t. XVI, 1929, p. 15; A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 79-80; G. L5.-zirescu N. Stoicescu, TcYrile Romtlne .., p. 283.

5 Cu terminatia italienizat5..www.dacoromanica.ro

1 Cuvintul trebuie completat: probabil, paine. in prima editie (1591)in cele urmAtoare, pin& in 1599, exemplele se opresc aici (cf. editiile: Bergamo,1596; Venezia, 1597; Milano, 1598; Venezia, 1599; Brescia, 1599 existentela B.A.R.).

2 Cuvintul e gre§it redat: ar fi trebuit occhiul.3 Ar trebui adaugat -e: mugiere.4 Forma de plural, cu ortografie italienizatä, cAreia ar fi trebuit sä i se

adauge huomeni. Textul a fost reprodus de Cl. Isopescu, Notizie ..., p. 61,dui:a ed. Torino, 1601, partea I, p. 163; vezi: C. Tagliavini, op. cit., p. 47-48;A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 126; G. LAzArescu N. Stoicescu, TdrileRomano ..., p. 321-324 (citeazA, ed. Venezia, 1599). Foarte curind dupä primeleeditii ale acestei arti, informatia privitoare la limba romanl a fost preluatà.de Giuseppe Rosaccio (cca 1530 cca 1620), care a publicat in 1595, la Floren-ta, Il mondo e sue parti, cioè Europa, Arnica, Asia et America. Din aceastacarte, retinem urmatoarea fraz6.: ... mostrano questi popoli tirar l'origineda'Romani perche intendono la lingua Latina, ma più corotta, che nui chia-mano il cavallo callo, l'acqua apa et il pane pa" (p. 132; B.A.R., cota I 270278;vezi N. Iorga, noi despre sfir,situl secolului al XVI-lea romknesc, A.A.R.,Mem. Sect. ist., Seria III, t. XIX, 1937, p. 39-44; A. Armbruster, Roma-nitatea ..., p. 131, nota 7; G. L.SzArescu N. Stoicescu, Tdrile Romknep. 329: citeaz5. dup5. Mondo elementare e celeste, Trevigi, 1604).

5 Vezi cartea noastra Contribulii la istoria cultura ;si literaturii romanevechi, Bucure§ti, 1972, p. 261-306.

Uber ein kirchenslavisch-rumdnisches Vocabular, Archiv für slavischePhilologie", XIV, 1896, p. 46-53.

7 Inceputurile lexicografiei románe, Romanoslavica", XIII, 1966, p. 141158.

Vezi Contribufii .., p. 307-324.

Noi mirturii privind latinitatea limbil romline 24

_pa 1; le legne, lemne; l'occhio, occel 2; la donna, mugier 3; ilvino, vin ; la casa, casa; l'huomo, huomen " 4.

Aceste prime glose romano-italiene grit contemporane cucopiile glosarelor latino-slavone anexate Sintagmei lui MateiVlastaris, dintre care cea mai veche a fost scrisa in timpul luitefan cel Mare, de catre Ghervasie de la Manastirea Neamtu

(1472-1474)5 i cu cele dintii vocabulare slavo-romane dinsecolul al XVI-lea, studiate de E. Kaluiniacki8 §i D. Strun-garu7, tot a§a cum glosarele romano-latine din secolul urmator,pe care le vom prezenta mai jos, sint contemporane cu celeapte lexicoane slavo-romane alcatuite pe baza celui slavo-

ucrainean al lui Pamvo Berinda (1627), dintre care primul afost scris in 1649 de Mardarie Cozianul, iar ultimul este atribuitsfir§itului secolului al XVII-lea8.

www.dacoromanica.ro

25 Noi mirturil privind latinitatea limbil rombna

2. Grigore Ureche (1642-1647)Nicolae Milescu (1661)

Dupa cei trei umanisti italieni, inregistram, catre mijloculsecolului al XVII-lea, primele consideratii etimologice ale unuicarturar roman, cronicarul Grigore Ureche (cca 1590-1647),autorul Letopiselului Tdrii Moldovei, scris intre 1642-1647:

Asijderea i limba noasträ din multe limbi iaste adunatani-i mestecat graiul cu a vecinilor de pinprejur, macar ca de

la Rim ne tragem, i cu a lor cuvinte ni-s amestecate (...). Dela rimleni, ce le zicem latini: pine, ei zic panis; carne ei ziccaro; gclina, ei zic gal[l]ina; muiarea, mulier, fameia, femina 1;peérinte, pater 2; al nostru, noster, i altele multe den limba lati-neasca, eä de ne-am socoti pre amanuntul, toate cuvintele le-amintelege. Asijderea si de la frinci: noi zicem cal, ei zic caval 3;de la greci: [stafide], ei zic [stafida] 4; de la lesi: prag, ei zicprog 5 (...) ; de la sirbi: cracatig 6,j altele multe ca acestea dentoate limbile, carile nu le putem sa le insemndm toate" 7.

Observam ca cele 8 cuvinte de origine latina sint, in genere,bine determinate, cu unele erori de detaliu, explicabile prinstadiul de atunci al cunostintelor lingvistice. Acelasi lucru sepoate spune i despre cele trei imprumuturi din limbile vecine 8.

Peste citiva ani, in 1661, inregistram o indicatie etimolo-gica a spatarului Nicolae Milescu (1636-1708), care insä esteinsotita de o apreciere generala deosebit de pretioasa privindmostenirea din latinä a unei bune parti a vocabularului roma-nesc:

Dumnezeu sá zice pre limba greceasca Theos, iara pre limbaleteneasca Deus, iar a rumâne.te sà chi am ä. Duin-

De fapt, de la familie. Cf. notele lui Liviu Onu din editia selectiv5.: Gri-gore Ureche, Letopiseful Tarii Moldovei, Bucuresti, 1967, p. 73-74, de undeam reprodus citatul.

De fapt, de la parens, acuz. parentem.3 Rom. cal si ital. cavallo provin din lat. caballus.a Formele din parauteze drepte sint reconstituite de editor, intrucit manu-

scrisele dau forme corupte.5 Prag, din v.sl. nparr, inrudit Cu poi. prég.

Mai exact, din bg. xpalcannaia, identic cu cuvintul sirbocroat.7 Vezi comentariile lui I.C. Chitimia, Problemele ..., p. 190-191; A. Arm-

bruster, Romanitatea ..., p. 185-187; Ion Ghetie, in Istoria stiintelor in Ro-mania. Linguistica, sub conducerea acad. Iorgu Iordan, Bucuresti, Ed. Aca-demiei, 1975, p. 14.

Am omis prin (...) referirea la imprumutul turcesc, intrucit manuscriseledau in mod eronat verbul m-am caseitorit.

www.dacoromanica.ro

Noi mirturll privind latioltatea limbii romine 26

nezeu, care nume iaste luat de la letinie,In ce chip §i. mai jumätate de limbä rum5.-neascä luatä de la letinrz.

3. Ioannes Lucius Franciscus :SoimirovicicC(1666)

Acestor incerari etimologice, dintre care cea mai detaliatäeste a lui Grigore Ureche, le unneazä la scurt timp glosandrondin-latín al istoricului dalmat Ioannes Lucius (LuCié) dinTrogir (1604-1679), care l-a inclus in cartea sa De regno Dal-matiae et Croatiae (Amsterdam, 1666). Acest glosar, cuprinzind68 de cuvinte, este asa cum a atras recent atentia ComeliuDima-Dragan 2 prima lucrare lexicografick tipcirita consa-cratä. limbii romäne 3. Este drept cä., acum citiva ani, a fostsemnalat, dupa o lucrare bibliografic'á din 1713, un DictionariumLinguae Dacicae seu Valachicae, publicat in 1604, la Leipzig;de filologul german Hieronymus Megiser (1554/1555-1619),dictionar care n-a fost gäsit insI pinä In prezent 4.

2 Comentariu propriu in cadrul traducerii scrierii lui Athanasie al Alexan-driei (sec. IV), Carte cu multe intrebari foarte de folos pentru multe trebi ale ere-dinfei noastre (Pasajul spatiat reprezin.tA amplificarea lui Milescu). Vezi: C.C.Giurescu, Nicolae Milescu Spdtarul, A.A.R., Mem. Sect. ist., Seria III, t. VII,1927, p. 253, 281. Cf. A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 188, nota 119 (Cu alteindicatii bibliografice).

2 Un destin istoric: permanenfa latinitclfii in cultura romdneascd veche (I),Studii si cerceari de bibliologie", XIII, 1974, p. 29-33, 36-37 (se reproduceglosarul); vezi si artisolul sAu anterior (in colaborare), Primu/ diclionar tipdrital limbii romane, Ateneu", Baclu, an. VIII, nr. 7 (84), iulie 1971, p. 14-15;nr. 15 (85), august 1971, p. 6.

8 Editorul, Ioannes Blaeu, a retiparit cartea in acelasi an la Frankfurtpe Main (C. Dima-DrAgan semnalea.zä exemplare la bibliotecile Teleki Bolyai"din Tirgu Mures, Batthyaneum" din Alba Iulia si a UniversitAtii din Cluj).Editia a doua, augmentatk a apArut tot la Ioannes Blaeu, in Amsterdam, 1668(glosarul la p. 285-286; un exemplar la B.A.R., cota III 69217), fiind reedi-tat& in secolul urmAtor de doll& ori: I.G. Schwandtner, Scriptores RerumHungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum et Sclavonicarum, t. III, Leipzig,1748, (glosarul la p. 459-461; exemplarul de la B.A.R., cota III 94302, aapartinut lui Al. Papiu-Ilarian) ; Viena, 1758; traducere italiana de L.C. dePavissich, Triest, 1896 (vezi Enciclopedia italiana, vol. XXI, Roma, 1951,p. 588). A. Armbruster (Rcrmanitatea ..., p. 161, nota 35) mentioneazä volumulcomemorativ: Ivan Lucius-Luli6, De regno Dalmatiae et Croattae. 1666-1966,Trogir Zagreb, 1966.

4 Vezi Dinu A. Dumitrescu, Un diclionar ronulnesc la 1604?, Ramuri",Craiova, an. III, nr. 9 (26), 15 august 1966, p. 9. Lucrarea care citeazä acestdictionar, printre alte tipArituri consacrate TAriIor Rornane, este UniversusTerrarum Crbis ... de Raffaelo Savonarola (in anagrama: Alphonsus Lasor a

www.dacoromanica.ro

Varea), t. II, Padova, 1713, p. 630, col. III, s.v. Valachia (B.A.R.: C.R. III.168545) Hieronymus Megiser, cunoscut poliglot, este autorul, printre altele,al urmkoarelor carti: Specimen XL diversarum atque inter se differentium lin-guarum et dialectorum, a diversis auctoribus collectarum, quibus oratio dominicaest expressa, Frankfurt, 1593 (ed. 2, 1603: 50 de limbi, printre care 0 romana;acest text, este, deci, cu 10 ani mai nou fat& de cel fumizat in 1593 de LucaStroici scriitoruluj polonez St. Sarnicld, care 1-a publicat in Stat uta y metrykaprzywileiow koronnych. Cracovia, 1594, p. 1224 - retipkit de B.P. Hasdeu,In Luca Stroici, pclrintele filologiei romane, BucureFti, 1864, 0 in Cuvente denbdtrini, t. II, Bucure#i, 1879, p. 118-119, iar acum, in urm5., in Crestomalieromanicd, intocmitä sub conducerea acad. Iorgu Iordan, vol. I, Ed. Acaderaiei,1962, p. 190- 191); Thesaurus polyglottus vel dictionarium multilingueFrankfurt am Main, 1603 (un exemplar la B.A.R., cota I 452980; ed. 2, 1613),q.a. Cf.: Allgemeine Deutsche Biographie, 21. Bd., Leipzig, 1885, p. 183- 185;Max Doblinger, Hieronymus Megisers Leben und Werke, Mitteilungen farCisterreichische Geschichtsforschung", XXVI. Bd., 3. Heft, Innsbruck, 1905,p. 431-478; J.G. Th. Graesse, Trésor de livres rares et précieux t. IV, Mi-lano, 1950, p. 465; C. Dima-Dr5gan, Un destin istoric (I), p. 28 (gre§al&de tipar: Magister, in loe de Megiser); E. Coseriu, Die rumdnische Sprache beiHieronymus Megiser (1603), SCL, XXVI, 1975, nr. 5, p. 473-480; Idem,Andreas Milner und die Latinittit des Rumtinischen [1680], RRL, XX, 1975,nr. 4, p. 327-332; Idem, Zur Kenntnis der rumdnischen Sprache in Westeuropaim 16. Jahrhundert, extras din Scritti in onore di Giuliano Bonfante, Brescia,1976, p. 527-545.

Vezi A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 161-164.2 Ed. 1668, p. 284, ed. 1748, p. 459 (Valachica, In loe de Valacha).8 Ed. 1668, p. 285; ed. 1748, p. 459-410. Franciscus Soimirovich (Franjo

Sojmirovi6, 1614-dup5. 1685), misionar catolic, originar din Chiprovat (Bul-garia), a calkorit de mai multe ori in Tara Roma.neasa, in timpul lui MateiBasarab (in 1646, 1647, 1648 - ciad e trimis in Polonia din partea domnuluiromcin, care, de altfel, a sprijinit peste un an numirea sa ca episcop de Prizren;In 165 1 revine de la Roma prin Transilvania 0 Tara RomIneasa). In 1656 a

27 Noi mfirturii privind latinitatea Mobil romine

Ioannes Lucius, care a consacrat romanilor un intreg capitoldin cartea sa (Liber sextus, Caput V. De Vlahiis, ed. 1668,p. 281-286; ed. 1748, p. 454-461), in genere, bine documentat

marcind un pas inainte in istoriografia europeand, desprepoporul nostru 1, isi incheie consideratiile cu observatia:

Valachi autem hodierni quicunque lingua Valacha loquun-tur, se ipsos non dicunt Vlahos aut Valachos sed Rumenos et aRomanis ortos gloriantur, Romanque lingua profitentur..." 2

Iar mai departe adauga: Pro dictorum vero corroborationne,ponenda sunt aliqua verba Valachica, quae Romanum retinentidioma, a Fratre Francisco Soimirovich Bulgaro, ArchiepiscopoAchridano, tradita: qui, cum multo tempore inter Valachosversatus, regiones eorumdem pluries peragraverit, et Bulgari-cam, Latinam, Italicam, Vallachicam et Turcicam calleatlinguas, de vocabulis, moribus, loquorumque situ, accuratadistinctione differit" s.

www.dacoromanica.ro

Noi mirturii privind Intinitatea Mobil romAne 28

Glosarul care urmeazä dui:a aceste precizäril cuprinde 67de cuvinte romane§ti (plus unul slavon), insotite de corespon-dentele lor latinqti, care se dovedesc adesea a fi chiar etimoa-nele lor, ceea ce echivaleazä cu o incercare sistematick maibogaa decit cele precedente, de etimologie romäneasa. Pentruedificare reproducem din nou glosarul dupä editia din 1668,numerotind articolele lexicografice i adaugind intre parantezedrepte corecturile ce trebuie acute Intrucit Ioannes Luciusa primit, probabil, o listä scrisä, pe care ulterior n-a mai pututs-o descifreze exact i precizdrile etimologice sau ortograficestrict necesare 2:

Valachice LatineAlbu Album

) [Un singur cuvint]Albul Albus

3*. Apa Aqua4* Argint Argentum5*. Auuru Aurum

Arma ArmaAnsul Angelus [Cuvintulrom. inger e redat

greOt]Ape Apes [Existenta cuvintului rom. e indo-

ielnick99*. Buno Bonus [Cuvintul rom. e italienizat]

Buna BonaBarba BarbaBarbosul Barbatus

13*. Bou Bovis14. Batezat Baptizatus [Cuy. rom. trebuia scris bole-

zat; a s-ar putea datora foneticiietimonului]

fost numit arhiepiscop al Olu-idei: desigur, cu prilejul numirii a cunoscut laRoma pe Ioannes Lucius, care se stabilise acolo in 1654 (vezi C. DimaDagan,Un destin istoric ... (I), p. 30-31; cf. Colliltori strez'ini despre Tarile 1?amane,vol. V. ingrijit de Maria Holban Bucure§ti, 1973, p. 197, 253, 260, 389).

Vezi prezentarea lui la C. DimaDrAgan, op. cit., p. 31-33; reprodus lap. 36-37.

2 Ed. 1668, 13. 285; ed. 1748, p. 460. Cuvintele care se regAsesc *i in listalui Del Chiaro, care-1 citeaz5. (vezi mai jos), sint marcate cu un asterisc dupánurrarul de ordine.

a C. DimaDr5.gan presupune a va fi existat in aroman5. (Un destinistoric ... (I), p. 33).

www.dacoromanica.ro

29 Noi márturil privind latinitatea limbil romine

Valachice Latine15*. Cadul Caballus [Gre§ealà de lecturä a manuscri-

sului: d in loc de l: calul]16*. Casa Domus [Provine din lat. casa]17*. Camassa Camissa

Caemp CampusCaemplung Campus longusCampana Campana [Cf. arom. ceimbanti §i bg., ma-

ced. Kadsdazza < gr. xalingiva < it.campana 9

Capul CaputCaglia Callis, via

23*. Cagliator ViatorCaine CanisCiara CeraCarta CartaCielul Coelum [Sub influenta etimonului s-a

scris l, in loc de r; ar fi trebuit:cierul]

Cruce CruxDomnul Princeps, DominusDomna DominaDonznia DominiumDomneste DominicusDomnata Dominatis tua

34*. Dutor Debitor [Probabil, gre§eala de grafie: uIn loc de a dator]

Erba HerbaFrat Frater [Trebuie adäugat -e: Frate]Fratria Fraternitas [Probabil, grqealä de grafie:

tr in loc de tz Fratzia]Freul FrenumFur FurFurat Furari

41*. Gaina Gallina42. Gramatich Discipulus [Imprumut din slavon. rpa-

MdTHK11 gr. ypaiii.tatticég]

2 Acelasi autor presupune a. va fi existat vechiul fonetism aromO.ne,sccampand" (ibidem), neinregistrat ins5. de Tache Papahagi, Diclionarul dialec-tului aromlin, general fi etimologic, ed. a doua augm., Bucuresti, 1974.

www.dacoromanica.ro

Not marturil privInd lattnitatea Itmbii rom in e 30

Valachice Latine

1 C. DimaDrAgan crede a nic reprezina varianta fonetia moldoveneasc5.pentru nimic, Inregistrat5, abia In ALR (vezi DLR, VII, 1, p. 420).

53*. Nigro Niger [Cuyintul rom, e italienizat]54. Ploua Pluvia [Cuyintul rom. e redat greit: ar fi

trebuit, probabil, ploia]55. Paste Pascha56. Pament Pavimentum, terra57. Rossu Rubeus [De fapt, din lat. roseus]58. Rivol Rivulus, flumen59. Rumaneste Romane60. Stella Stella [Grafie influentatä de etimon sau

de forma rom. de plural a cuy.stea]

61. Soere Sol

62. Lun Dies Lunae63. Marc Martiis [Litera c trebuie cilia f, sau

poate ar fi trebuit scris cz]64. Miercur Mercurii65. Gioi Jovis66, Vinere Veneris67. Sambata Sabbati68. Nedeglia Slavonicum. yocabulum, Dies Dominicus.

43. Luna44. Lung45. Lume46*. Luminare47*. Luminosus

LunaLongusLumenCandela, LumenSplendidus, Illustris [Cuvintul rom. e

latinizat]48. Maire Major [Probabil autohton, inrudit c1.1

cuyintul lat.]49. Munte Mons50. Muntani Montani51. Nic Nix [Probabil, grqa1ä de grafie: c'

in loc de a nia 1]52. Ninge Ningit

www.dacoromanica.ro

Valachice

Bine venit 5 domnata.Bine am eisit pre domne

vestre 8.Su 7 noi sentem Rumeni.Noi sentem di sange Rumanas.Ne te teme.Rumi tot sventia acolo9.Pune solich 1° in capul.Rumen Munten

Latine

Bene venial dominatio tua.Bene inventa dominatio tua.

Etiam nos sumus Romani.Nos sumus de sanguine Romano.Ne timeas.Romae omnia sancta ibi.Pone biretum in capite.Romanus Montanus.

Nr. 1 §i 2 reprezinta un singur cuvint ; nr. 19 este numele ora§ului Cimpu-/ung, compus din cuvintele inregistrate sub nr. 18 §i 44.

Vezi lucrarea noastra, Dielionar -al limbii ran:line vechi, Bucure,sti, 1974(DLRV), p. 119, §i studiul precedent, pag. 13-14. Remarcam redarea pro-nuntarii dialectal-arhaice, cu anticiparea" palataliz.rä consoanei urmate deo vocala anterioara (cf. Al. Rosetti, Istoria limbii ran:tine, Bucure#i, 1968,p. 508-509).

3 Ed. 1668, p. 285; ed. 1748, p. 460.4 A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 163.5 Ar fi trebuit: ai venit.

Am corectat segmentarea cuvintelor, care la Ioannes Lucius este gre§ita:Bine amga sit predomne vestre.

7 Trebuie: Si.8 Desigur: Ruman.9 P5.ra traducerea latina, propozitia ar fi destul de neclar5.; desigur: [La]

Rim tot sling (sfinte ) acolo." Tolic haina" (dim. de la fol), aici cu sensul de gluga" (com Zamfira

Mihail). Corespondentul su latin medieval, biretum, birretum inseamna capi-tium, capitis teg-umen" (Du Cange, Glossarium mediae et infimae latinitatis,t. I, Paris, 1840, p. 686).

31 Noi mirturil prhind latinitatea Ilmbii romAne

Excluzind ultimul cuvint, despre care autorul 1nsusi spuneea e slavon (HEAtma), precum si cele douä a caror existentaIn Emba romana este indoielnica (8. ape 0 20. campana), obser-vam ca, din cele 63 de cuvinte inregistrate1, 61 sint de originelatinä sau derivate de-ale acestora. Numai 2 cuvinte au altaorigine: 42. gramatich, existent inn i In latina (grammaticus),si 48. maire, probabil de origine traco-daca, Inrudit cu cellatinesc2.

In afara acestui prim glosar romein-latin, tiparit, IoannesLucius reproduce de la acelasi misionar citeva propozitiiexpresii romanesti 3, alcatuite mai ales din cuvinte de origine

propozitii In care surprindem, pe lingä ospitalitateacaracteristica (...), remarcan si de calatorii straini din evulmediu, alte dovezi ale constiintei puternice pe care o aveauromanii despre originea lor romanä"4:

www.dacoromanica.ro

Nol mirturii privind latinitatea limbli romine 32

In sfirsit, umanistul dalmatin, vrind sk completeze datelelingvistice obtinute de la Fr. Soimirovich cu altele, culesedin carti, reproduce urmktoarele propozitii din doi autorianterioril:

Wolfgangus Lazius2Stis Romane ? 3 Scis Romane?Sufla. Suffla.

Ioannes Lasicius4Occide5 . Occide.

1 Ed. 1668, p. 285-286; ed. 1748, P. 461.2 Medicul vienez Wolfgang Lazius (1514-1466) este autorul artii Com-

mentariorum Reipub. Romanae illius, in exteris provinciis, bello acquisitis,constitutae, libri duodecim, Basel, 1551. in Lib. XII, Secunda Sectio, Cap. I,p. 1093, se vorbeste despre originea latin& a limbii romdne: n-am 0-sit ins&exemplele citate; cf. si ed. a II-a, Frankfurt, 1598, p. 926. N-am g&sit astfelde exemple nici in lucrarea anexat& la aceast& editie, a lui Stephanus Zamosius(Szamoskiizy), Analecta lapidum vetustorum et nonnullarum in Dacia antiqui-tatum (ed. I, Padova, 1593). Ne-a retinut ins& atentia urinitoarea afirmatiea acestui autor: Vetus Latina lingua in quatuor praecipuas, longeque discre-pantes dispertita est dialectos, in Italicam, Gallicam, Hispanica.m, Valachicam,in quarum singulis Latina linguae vestigia non dubiis indiciis elucent" (p. 12).Vezi A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 94, nota 79; P. 139-140.

3 Expresia trebuie corectaa: Sti Romaneste?4 Istoricul polonez loannes Lasicius (Jan Lasichi, 1534 1620) este autorul

scrierii Historia de ingressu Polonoruni in Valachiam cum Bogdano Voiuoda(cui successit Iuonia ) et caede Turcarum, ap&rut& la Frankfurt, in 1578, impreu-n& cu cea a lui Leonhard Gorecius (Gorecki), Descriptio belli Iuoniae, VoiuodaeValachiae, quod anno MDLXXIIII, cum Selyrno II, Turcarum imperatore,gessit (B.A.R., cota I 23163, 23164). Descriind campania nereusit& impotrivalui Ion Voc15., in 1572, autorul mentioneaz& la un moment dat: Tollitur cla-mor Turcice, Gaur, gaur, vvur, vvur, Valachice autem Ocide, acide, hoc estOccide ethnicum" (p. 147).

Textul a fost retiparit si tradus in romineste de Al. Papiu-Ilariaii, in Te-saur de monumente pentru Romlnia", III, Bucuresti, 1864, p. 233-272 (vezip. 265: indat& turcii incepur& s& strige: Ghiaur,[ghiaur,] vur, vur, iaaromfinii:Ucide, ucide plginul"). Utilizind acest pasaj, in Ion-Vodd cel Cumplit, cap.IV, 25 (ed. 1, Bucuresti, 1865, ed. 2, 1894), B.P. Hasdeu adaugl in nota 30:Romlneste, in limba veche, a ucide inseamn& a kvi, precum vezi in Biblia0 in Pravila lui Vasile Yodel" (vezi: ed. I.C. Chitimia, Craiova, 1942, P. 141;Scrieri alese, Bucuresti, 1968, p. 337, 400), ceea ce se confirm& si prin unuldin sensurile verbului latin occido, -ere. Cf., pentru descrierea evenimentului,Dinu C. Giurescu, Ion Vodd cel Viteaz, ed. 2, Bucuresti, 1966, p. 45 (in editiagerman& a scrierii lui I. La.sicius, apArut& in acelasi an, 1578, la Basel, pasajulrespectiv este trunchiat; cf. ins& traducerea polonk care-I red& integral: His-toria wtargnenia polak6w na Woloszczyzng z Bogdanem wojewodet ..., Petersburgi Mohylew, 1855, p. 21).

5 De fapt, Ocide, scris cu o sub influenta ortografiei latine (vezi nota pre-cedent5.).

www.dacoromanica.ro

33 Noi mirturii privind latinitatea limbil fondue

Dei intrucitva latinizate, ca 0 cele de mai sus, fiind obti-nute din alte surse, acestea indeplinesc acela0 rol, de a subliniaincä o data caracterul romanic al limbii romane 1.

4. Johann Tröster (1666)Laurentius Toppeltinus (1667)

In acela0 an cu lucrarea lui Ioannes Lucius (1666) apäreala Nürnberg cartea istoricului sas Johann Tröster ( ? 1670),originar din Sibiu, intitulatä. Das Alt- und Neu-T eutsche Dacia,In care un amplu spatiu era acordat originii romanilor, numeluilor, obiceiurilor i limbii2. Letzlich heiBen sie in ihrer Sprach

spune el despre romani nicht Walachen oder Bloch,sondern Runtunos oder Relnees. Intreg capitolul VI din carteaa IV-a este consacrat limbii române, care declarä. autorulIi este cunoscuta din copiarie: Herr Lucius hat zwar in seinerCroatia ein Muster ihrer Sprach angezogen, aber nur von einemandern gelernet4. Ich aber der ich von Jugend auf in meinemVaterland diese Leute gesehen und ihre Sprach selbst redenkan..." 5 Aceastä limbk spune el, provine din latina arhaica

provincialk fiind mai apropiatä de aceasta decit italiana,spaniola sau franceza; ea a suferit insä, evident, 0. influentaunor idiomuri vecine, printre care Triister citeazä germana,greaca, maghiara i limbile slave6. In sprijinul afirmatiilor

1 La sfirsitul secolului al XVII-lea, o parte din bogatele informatii culesede I. Lucius despre limba roman& au fost preluate de cronicarul maghiarMartin Szentivdnyi (1633 1705), autorul unei Dissertatio paralipomenicarerum memorabilium Hungariae (Tyrnavia, 1699). intr-o nota, el reproducedoll& fraze, aratind cA romanii seipsos pro romanorum progenie tenere, dicuntenim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Ro-mani. Item: Noi sentem di sange Rumena: Nos sumus de sanguine Romano"(p. 40, nota 2; vezi A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 174, nota 63). Si maitirziu, opera istoricului dalmat a fost utilizata drept sursa privind limba sipoporul roman.

2 Un exemplar din aceastä carte se pastreaza la Biblioteca Centrala deStat Bucuresti, Fondul C. Karadja, nr. 369.

3 Cartea IV, cap. I, p. 327; vezi I.C. Chitimia, Probleme ..., p. 194.4 Vezi mai sus. Este interesant de semnalat cA Tröster citeaza cartea lui

Ioannes Lucius, aparutä in acela;si an; cf. C. DimaDragan, Un destin istoric(I), p. 33.

5 Pag. 353-354; vezi A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 179. Putin maisus, J. Tröster red& astfel raspunsul primit de la romani la intrebarea privindpastrarea vechiului calendar: Assa am pomenit. Haec est traditio. Wir habensso von unsern Vorvae ttem gelernetl" (p. 352).

° Pag. 350-355; vezi A. Armbruster, ibidenz.www.dacoromanica.ro

Nol mirturil privind latinitatea timba romane 34

sale teoretice, Tröster adauga o lista de expresii, propozitii §icuvinte, in cea mai mare parte de origine latinä., insotindu-lede traducerea sau corespondentele latine (de regula, etimoanelecuvintelor românelti), precum li de talmacirea germanal,fiind primul istoric sas care reproduce cuvinte romAnqtipentru a dovedi latinitatea limbii romane "2.

Reproducem mai jos acest glosar, unificind punctuatia §inumerotind exemplele. Intrucit autorul le-a scris din memorie,pe baza inregistrarii orale, se observa pe alocuri o segmentareinexacta a cuvintelor in unele propozitii sau redarea lor apro-ximativa:

Wallachisch

Buna zoa.Jesch senetos?Hara Dumnyeseu.Cumai dormit ?

Bineam dormit

Undye jestemuiere ta?Ke mers la ciimp

Tchese fatscheacolo?Ke paste bol,capre.MasaFocChertia {Din gr. biz.

xavía]

A Pag. 355-357.a A. Armbruster, /oc. cit.

LateinischBona CdyriEsne sanus?Xetpa Domino 4bQuomodo dormi-

yisti?Bene dormivi

Ubi est muliertua?

Fuit ad campum

Quid faciet ibi?

Pascit boyes,capras.

MensaFocusCharta

TeutschGuten Tag.Bist du gesund?Gott lob.Wie hast du ge-

schlaffen?Ich hab gut gesch-

lagffenWo ist dein Weib?

Sie ist aufs Feldgegangen.

Was soll sie da ma-chen ?

Sie weidet der Och-sen, GeiB[en].

Ein TischDas FeuerEin Papier

Charta Liber Ein BuchKal Equus GaulFun Foenum HeuScroef e &roja SauPorczel Porcellus FerkleinGaina Gallina HenneParumbch Palumbes Holztaube

www.dacoromanica.ro

Wcdlachisch

20. Ginske [Din v.srelF.ClaKel]

Oi [pl.]Oa [pl.]UrsulLupulVulypejepureSairePepere [Din gr.

Lateinisch1. Gansa

CaroVinumCerevisiaFossa

Assa greschte RumunyiEn zara ErdelyaskeBarbaty su muiereVoniczi su fdtelyeKu fitschori lorSu la zara Munytenaske

37. Su la zara RumenaskeSu la MaramoroschEn mai mult zara nu sent

Teutsch

Gans

OvisOvaUrsusLupusVulpesLepusSal

biz. Piperinnépt]

CarnyeVinOlagin [?]Groapa [Cuvintautohton, cf. alb.gropg]Törg [Din v.sl. Forum

Tp-Kr1.]La oeste In hosticumLasse me em patsch LaB mich in pace.Passe la dracul Passier zum Drache oder Teufel.Mununke ManducaBe BibeAuss moi Audis meKe am pransit Pransus sum

SchafEuerBeerWolffFuchsHaasSalzPf ef fer

FleischWeinSchwed.: 061/ BierFinlaend.: Groopi

/Gruben

Schwed.: Thorg//Markt

IßTrinkMein hoere.Ich hab zu Mittag

gessenAlso rede die Walachen.In SiebenbuergenManner und WeiberJuenging u. jungfrauenMit ihren KindernAuch in der MoldauUnd in der WallacheyUnd im Alten MoereschIn keine Lad mehr findet man

Rumuny. Wallachen.Din cele 49 ce exemple, 24 sint substantive, citate de cele

mai multe ori in forma de baza (nominativ singular, uneoriarticulat ; de douä ori se da pluralul). Majoritatea - 18 cu-vinte - sint intr-adevár de origine latina; dona.' cuvinte sint

35 Noi mirturli privind latinitatea limbli romine

www.dacoromanica.ro

Nol mirturii mivind latinitatea limbii romane 36

imprumutate din greaca bizantina, dar se regasesc 0 in latina(nr. 12 0 28), cloud substantive sint imprumutate din slava veche(nr. 20 0 33), un cuvint este autohton (nr. 32), iar unul nueste redat exact (nr. 31). Unele din aceste imprumuturi aufost intuite ca atare de Tröster, care citeaza inaintea traduceriigermane, corespondentele respective din limbile fin/andezasuedeza ( !), care desigur sint imprumutate din rusa veche.

Celelalte 25 de exemple cuprind expresii sau propozitii,formate uneori dintr-un singur cuvint, alteori din mai multe,majoritatea absoluta de origine latina. Fac exceptie doar treicuvinte de origine slava (3. hara, de fapt har <slavon. rdph <gr. biz. xetpt;; 41. greschte [griliqte] < V. si. rparaTii; 44. vonici,pl. [pronuntare dialectala, cu disparitia lui f] < v. si. H0HHHK-6),ceea ce nu este de mirare, intrucit mai ales ultimele propozitiicarora nu li se dau corespondentele latine au o semnificatiemai larga, aceea de a ilustra limba romanä, in genere, nu numaifondul ei latin. Observam, cu acest prilej, cà ultima propozitie,construirá de autor, nu corespunde intru totul regulilor sin-tactice romaneti.

La numai un an de la tiparirea cartii lui Tröster, aparela Lyon cunoscuta lucrare a istoricului sas, originar din Media,Laurentius Toppeltinus (Lorenz Töppelt, 1641-1670), Origineset occasus Transylvanorum (1667), tradusa partial mai tirziu

utilizata de Miron Costin. Vorbind despre romani (Cap. VI.De Valachis sive Oleahis), Toppeltin scrie: Illud certo scio,quod etiamnum hodie nostri Valachi se vocitant Rumuin, idest Romanos" (p. 55), originea lor romana fiind confirmatade limbä, careia autorul Ii consacra cap. IX, De lingua V ala-chorum et literis (p. 71-74). Nerecurgind la exemple, Top-peltin se rezuma la afirmatii generale, din care retinem: Estenim sua lingua veterum Romanorum, corrupta tamen nonnihilSarmatico-Russica, Dacica et Dalmatico-Croatica" (p. 71) 1.

5. Miron. Costin (1677)

De la Toppeltin trecem la marele cronicar umanist romanMiron Costin (1633-1691), care a redactat peste un deceniu,In bimba polona, Chronika ziem Moldawskich i Multanskich(1677), descoperitä i tiparita de Ioan Bogdan, in Cronice

Vezi si A. Armbruster, Romanitatea ..., p. 180.www.dacoromanica.ro

37 Noi mirturii privind latinitatea IimbII rom"ne

inedite atingdtoare de istoria romdnilor (Bucure§ti, 1895, p. 139204, cu studiu i traducere) Cunoscuta de atunci mai alesIn traducerea româneasca 2, aceastä opera, tocmai pentru case adresa unor cititori sträini are un paragraf despre Embaromankmai dezvoltat decit in scrierea cu continut similar, De neamulnioldovenilor, alcatuita in ultimii ani ai vietii. Dupa o introducereteoretica, istoricul da o lista de 87 de cuvinte romaneti deorigine latina (sau considerate de el ca atare), reprezentind unpas inainte fatä de cele douä glosare anterioare in explicareaetimologica a vocabularului limbii noastre 3.

Avind in vedere valoarea sa documentara i,,tiintifica, repro-ducem (Cu o prescurtare) acest paragraf in original, (End innota traducerea romaneasca a pästii introductive. Numerotamcuvintele din lista intocmita de Miron Costin, iar pe margine,intre paranteze drepte, facem corectarile strict necesare:

§. 10. 0 IUYKU WOLOSKIM ALBO RUMYNSKIM.Naiasnieyszym dowodem tego narodu zlqd s4, mowa ich

ktora prawdziwie lacinska corrupta iest, iako wloska (...).VVszystek iednak fundament mowy y podzisdzien jgzykalacinskiego tnva y czgsc slow w naymnieyszey literze nieod-miennie stoi, wigksza zas czgsc siow albo pocz4tkiem, albosrzodkiem, albo k4cem slowa taz iest, czgsc zas ale mnieyszaze wszystkich igzykow sasiedzkich y imiona y slowa w sobie ma,a nawigcey z siowianskiego, mniej zas z wggierskiego y tureckiegojgzykow. Kladg y manifest jgzyka tego:

IMIONA 4J. Homo Omul

Sanguis SyndzieCaput Caput

Studiul a fost reprodus in: loan Bogdan, Scrieri alese, Bucuresti, 1968,p. 906-412 (note, p. 680).

2 Vezi Miron Costin, Opere, vol. I, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1965,p. 217-238. 297-303.

a Vezi ultimele exegeze in acest sens: I.C. Chitimia, Probleme ..., p. 19 1196, 287-288; A. Armbruster, Romanitatea .., p. 189 191; Enache Puiu,Viata ,si opera lui IVIiron Costin, Bucuresti, 1975, p. 263-266.

4 Despre limba valaha sait rumaneasca.Cea mai stralucita dovadä a acestui popor, de unde se trage, este limba lui,

care este adevarata latina, stricata, ca si italiana (...). Totusi, intreaga temeliea vorbirii i pin& astazi se tine pe limba latinA, i o parte din cuvinte stau ne-schimbate nici macar cu o litera, cea mai mare parte ilia a cuvintelor estela fel sau la inceput, sau la mijloc, sau la sfirsitul cuvintului, o parte Inca mai

cuprinde imprumuturi, si substantive si verbe, din toate limbile vecine,www.dacoromanica.ro

Noi mArturii privind latinitatea limbii romane 38

Mens MynteFrons FrunteScientia Sztyinca [De fapt din fti (< lat. scire) +

-1-- suf. -intii]Supercilia SprinczeneOculus OkiulNasus NasulFacies FacaOra Gura [De fapt, din lat. gula]Bacia Budza (z wloska) [Cuvint autohton, cf.

alb. buzë]Lingua LimbaDentes DincyMustax Mustaca [De fapt, din pl. lat. *mustacia,

sg. *mustacium <v. gr. guatámov, deri-vat din 1.1.6crtg 1]

Barba BarbaPectus PieptuiAnima mimaUmbilicus BurikVenter VintreManus MynaDigitus DedzietulOs Osul [Trebuie lat. ossum]Pellis PielePes Picior [De fapt, din lat. peciolus]Caelum CieruiHumus Huma [De fapt, din bg. xy.ma < gr. biz.

xoblia, xdipa2Terra CaraStella SteAqua ApaPanis Pyne

dar mai mult din cea slava, iar mai putin din limbile ungureasc i turceasca.infatisez si o proba a acestei limbi: Substantive" (precum si adjective si verbe;urmeaza. lista celor 48 de substantive, 7 adjective si 2 adverbe). Am controlattextul dup. microfilmul aflat la B.A.R.: Mm. 16 (primit de la BibliotekaNarodowa din Varsovia, unde se pastreaza, manuscrisul original) si am resta-bilit ordinea normal& a cuvintelor (fiind pe doll& coloane, la transcriereeditare s-au produs unele deplasari, in editia I. Bogdan si dupa aceasta in ceaa lui P.P. Panaitescu).

Vezi H. Mihaescu, Influenfa greceasa asupra limbii ronidne pincl in se-colul al XV-lea, Bucuresti, 1966, p. 55. Mustax nu e cunoscut in latina.

2 Ibidem, p. 81-82.www.dacoromanica.ro

1 Verbe.

39 No l mirturii privind latinitatea limbii romAne

Albus - AlbNiger - NegruRuber - Roszyw (z wioska) [De fapt, din lat.

roseus]Herba - JarbaFenum - FynCampus - KympulPlenus - PlinGaza - Kasa (z wloska) [Ital. corect: casa, din

lat. casa, ca si rpm.]Supra - SupraDesuper - Desus [sus < lat. susum < sursum]Status - StatPassus - PassulDies - Dzuwa (z wloska Dziorno) [ = ital.

giorno]Nox - Nopte

36. V entus - WyntulPrimum ver - PrimovareVer - VareAutumnus - ToninaFrigus - FrigCalor - Cald [De fapt, din lat. caldus (< call-

dus), din aceea§i radacinä cu calor]Serenus - SeninTurbidus - TurbureMare - MareArcus - ArkulSagitta - SedziataPotestas - Potere [De fapt, putere este infinitivul

lung, provenit din lat. potere ( = posse)]etc. etc.

SLOWA 1

Manduco - MenynkuBibo - BewDormio - DormuSedeo - SzedzuScribo - SkrywPerambulo - PrymbluAro - Aru

www.dacoromanica.ro

SamenPuyFakRogPoftesk [imprumut din v.sl. *pockktgli,

variantk a lui noroTtTo]Priesk [imprumut din v. sl. npmaTo]Trimic [De fapt, din varianta tramitto]FugAdziutoreskAudV edzuKalkuSymptPriczepLaudIncielegNu sztyw [De fapt, forma negativa alui ftiu < lat. scio]Innot [De fapt, din innoto < innato]Wynd

RespondKadUczigFaketc.

Din cele 87 de cuvinte (substantive, adjective, adverbe,verbe), Miron Costin indicä etimologia exacta (sau aproapeexacta) la 76 de cuvinte; 6 cuvinte sint de origine latink (nr. 11,23, 44, 50, 56, 81), dar etimonul lor e altul, iar un cuvint (nr. 6)e derivat românesc de la un verb latinesc (scire), ce stä labaza cuvintului invocat (scientia). ./4adar, aproape toate cu-vintele romanqti enumerate de intrktatul cronicar sint de ori-gine latink. Rdmin doar 4 cuvinte, dintre care nr. 12 esteautohton, nr. 27 provine din bulgark (< gr. biz.), iar dota(nr. 69 §i 70) sil-A imprumuturi vechi slave I.

1 intrucit Miron Costin n-a cunoscut cartea lui Ioannes Lucius, cele 11coincidente de cuvinte citate sint intimplItoare (in stinga notAm numerele deordine din lista acestui autor, iar in dreapta din cea a lui Miron Costin): 1-42,3-40, 11-16, 16-21, 18-19, 2 1-3, 27-36, 35-45, 53-43, 57-44, 60-39.

Noi nairturii paliad latinitatea linean nomine 40

SeminoPonoFacioRogoPostulo

PrecorTransvzittoFugioAdiutoAudioVideoCalcoSentioPercipioLaudoIntelligoNescio

NatoVendoRespondeoCadoOccidoFaceo

www.dacoromanica.ro

41 Noi mirturii privind latinitatea limbii romßne

Desi mai restrins, capitolul VI din ultima opera' a lui MironCostin, De neamul moldovenilor, intitulat De numerele neamuluiacestor fdri fi de port fi de limba graiului, de unde au luat...,cuprinde totusi citeva afirmatii i exemple diferite fat'a de diser-tatia polond. lata, extrase, pe scurt, cele cu caracter etimo-logic :

Asa i neamul acesta, de carele scriem, a tdrilor acestora,numele vechiu si mai direptu ieste rumdn, adecá rimlean, de laRoma" s.a.m.d.1

In continuare, citindu-1 pe Toppeltin, invatatul cronicarja in discutie originea latina a limbii romAne, precum i exis-tenta imprumuturilor din alte limbi (ara irisa a da vreun exem-plu dintre acestea): Precum dar s-au afdtat deplin neamulacestor täri asedzate pe aceste locuri de rirnleni, asè i graiultotu de la rimleni izvorit, cu ciilalti historici marturisesteToppeltin, care asè dzice: « Am dovedit mai sus a fi Italia pricinadescälicarii valahilor, asè i aicè aceiias lauda marturisim, cälimba lor ieste limba vechilor romani, amestecatä sau mai multstricatä cu sirbasc5., rusasc5., clatasc5., horvAtasc5, sloveneasc5»procii" 2.

Evolutia limbii, mai exact a vocabularului, de la latinala romana este exemplificatä aici de Miron Costin cu urmatoarelecuvinte, dintre care unele sint reluate din cronica polond, alte-le insà sint noi:

Cä unde dzice latineste: Deus, noi dzicem Dz5u sau Dum-n5dzdu, meus , al mieu. asijderea, unde felum [caellum] ei,ceriul,homo, ornul, fronsa, fruntea, anghelus [angelus], ingerul. Iaränice unile cuvinte nu sintu sa nu fie protivnice cu ratineste,sau la inceput, sau la mijloc, sau la fîrit, iar unele stau necia-tite, cumu.i barba barba, luna luna si altele ca acestea:vinum vinul, panis pine, manus mina, culter CUtit" 3.

Din cele 12 cuvinte, 4 sint reluate din lucrarea precedent5.(36. ceriul, 1. omul, 5. fruntea, 16. barba), in timp ce 8 sint noi(le numerotdm in continuarea listei precedente):

Deus Dthu, Dumnddzdumeus al mieuangelus ingerulluna luna

Opere, ed. cit., vol. II, p. 44-45.2 Ibidem, p. 48; vezi citatul din Toppeltin, in original, mai sus, p. 36.

Cf. Studii de lexicologie ..., p. 165-166.Ibidem, p. 48-49.

www.dacoromanica.ro

Noi mirturil privind latinitatea iImbII romine 42

vinum vinulpanis filmemanus minaculter culit 1

Coread concluziile ce se degajä din considerarea acestuisupliment lexico-etimologic cu cele din lista fundamentará de87 de cuvinte, constatara d. la 83 din ele etimologia latinä esteindicatä. exact (sau aproape exact), 7 cuvinte sint de originelatiná, dar etimonul e altul, 1 este derivat romänesc §i. numai4 sint imprumutate din alte limbi: intr-adevär, gradul deeroare este surprinzätor de mic, dovedind o bunä cunoa§terea limbii latine §i orientare etimologicä ferina, ce anticipeazd cuun secol pe cea a corifeilor Scolii Ardelene.

Scrisä cltre sfir§itul secolului al XVII-lea (1685-1691),De neamul moldovenilor, impreunä cu Cronica Tdrilor Moldovei

Munteniei, redactará mai inainte (1677), premerge cu putincele douä monografii ale Moldovei §i. Tärii Romäne§ti: DescriptioMoldaviae a invätatului domn Dimitrie Cantemir (1716)Istoria delle moderne rivoluzioni della V alachia a italianuluiDel Chiaro (1717, tipäritä in anul urmätor), de care ne vomocupa mai jos.

6. Anton Maria del Chiaro (1718)

A doua jumätate a secolului al XVII-lea §i primele douadecenii ale secolului al XVIII-lea inregistreazä iticeputurilelexicografiei manuscrise italo-romäne: Vocabularul italian-romdnatribuit de prof. Carlo Tagliavini stolnicului Constantin Canta-cuzino (cca 1690-1700)2 i Breve vocabulario italiano-muldavo

Doar la acest cuvint nu e indicat exact etimonul, ceea ce nu ne mirkcci nici pinä astAzi n-a fost stabilit cu exactitate (vezi discutia i bibliografiala Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, fase. 2, La Laguna, 1959,nr. 2740).

2 Carlo Tagliavini, Un frammento di terminologia italo-rumena ed un dizio-narietto geografico dello stolnic Cost. Cantacuzino, extras din Revista filologia",I, CernAuti, 1927, p. 167-184; vezi i Mircea. Seche, Schifil de istorie a lenco-.grafiei romane, I, Bucureati, 1966, p. 9. Recent, Comeliu Dima-DrAgan a supusindoielii aceasa atributie, considerind cä glosarul a fost intocmit probabil deun misionar catolic, inainte de 1660: Un destin istoric..., (I), p. 34-35.

www.dacoromanica.ro

43 Noi märturil privind latinitatea limbil romAne

(cca 1000 de cuvinte), intocmit la 1719 de cOugärul franciscanSilvestro Amelio1.

Cu un an insà inaintea acestei date a fost tipärit primulglosar ronan-italian (partial 0. -latin), datorat lui Anton MariaDel Chiaro (1718), glosar mai putin cunoscut in lingvisticaromaneascä., dar care este in acela0 timp o lucrare cu preocuparietimologice, ce depà§e§te prin numärul cuvintelor cele treiglosare precedente ale lui Ioannes Lucius, Johann TrösterMiron Costin.

Näscut la Florenta, probabil in 1669, Anton Maria DelChiaro a studiat la colegiul San Salvadore" din orapl natal

poate, la una din universitatile italiene. Ulterior a fost se-cretar al filozofului i istoricului Bernardo Trevisano, la Venetia,unde a rAmas pinä la sfir0tul anului 1709, cind invitat,se pare, de Nicolae Caragiani, agentul lui Constantin Brinco-veanu a plecat spre Tara Romaneascä.. Aici devine, inprimele luni ale anului 1710, secretar al lui Brincoveanu (octom-brie 1688 martie 1714), räminind in continuare 0 sub urma-torii doi domni: Stefan Cantacuzino (martie 1714 noiembrie1715) 0 Nicolae Mavrocordat (decembrie 1715 noiembrie1716) 2. Dupà o §edere in tara timp de §apte ani, Del Chiaro aajuns sà cunoascä destul de bine locurile noastre i poporulromân, astfel cä, reintors la Venetia in a doua jumAtate a anului17173, a redactat o carte care i-a adus celebritatea in cultura

istoriografia italianä. i romAna: Istoria delle moderne rivo-luzioni della Valachia, con la descrizione del paese, natura, cos-tumi e religione degli abitanti. Annessavi la tavola topograficadi quella provincia (...). Composta da Anton Maria Del Chiaro

Vezi O. Densusianu, Manuscrisul romanesc al lui Silvestro Amelio, din1719, Grai i suflet", I, 1924, fase. 2, p. 286 3 11; cf. M. Seche, op. cit., I,p. 15.

2 Cea mai complet5. monografie asupra vietii i operei secretarului italiana fost realizatà cu citiva ani in urma de C. Boroianu, care a scos la ivea1ä datenoi din arhivele italiene, utilizind intreaga bibliografie anterioar5.: AntonMaria Del Chiaro, Studia bibliologica", vol. III, Bucuresti, 1969, p. 115-132(litogr.); I storia" lui Del Chiaro, principal izvor extern pentru cunoasterea epociilui Constantin Brincoveanu. Studiu, text italian, traducere, note si comentarii.Rezumatul tezei de doctorat, Bucuresti, CMUB, 197 1 (litogr.).

in decembrie 1716 insotise la Sibiu pe Nicolae Macrocordat, fAcut pri-zonier de austrieci; a mijlocul lui ianuarie 17 17 ajungea la Viena, de unde apois-a indreptat spre Italia (vezi Boroianu, Istoria" ..., p. 10-11).

www.dacoromanica.ro

NoI mirturii privind latinitatea Ilmbii romine 44

Fiorentino, In Venezia, MDCCVIII, [XX] + 256 P. 1

hartä. + 1 p1.1Aceastä lucrare, ce corespunde pentru Tara Romaneascä

Descrierii Moldovei redactafá. de Dimitrie Cantemir cu unan inainte (1716), dar publicatd abia in 1769, in traducere ger-manä , a fost larg utilizatà de istoricii romAni i sträini, indatädupä aparitie i pinä In zilele noastre. In Romania, ea a devenitlarg cunoscutä mai ales datoritá noii editii ingrijite de NicolaeIorga (Nuova edizione per cura di N. Iorga", Bucurqti,1914, 256 p. + 2 pl. + 1 hart5.) 2, insotitä de o postfatä. (p. 223)0 de Note (p. 225-232). Mai putin succes a avut traducerearomâneascä a lui S. Cris-Cristian, sub titlul Revolutiile Valahiei,cu o Introducere de N. Iorga (Ia0, 1929, XVI + 160 p. ++ 1 pl. + 1 hartä), din cauza numeroaselor deformdriomisiuni, ce o fac aproape inutilizabiläs. In schimb, erau deretinut aprecierile marelui istoric, care se adáugau celor scrisede el insu0 in postfata editiei din 1914 0 in Istoria românilorprin cdlalori4. Del Chiaro precizase el e avea raccoltonotizie preziosissime sulla vita dei Rumeni e sugli avvenimentiche si erano svolti sotto i suoi proprii occhi (...) ; la sua operadev'essere considerata come una delle più preziose sorgentidella storia dei Rumeni"5, iar aici adäuga: Unul din celemai pretioase daruri pe care ni le-a fäcut Italia in domeniulcunoa§terii trecutului nostru e cartea secretarului brincovenescDel Chiaro", ce cuprinde adevärate memorii ale unui omnteligent i capabil de nepärtinire", interesat de toatei viatade la nor°. Citeva pagini i-a consacrat cum era 0 de atep-tat R. Ortiz, in cunoscuta sa carte Per la storia della culturaitaliana in Romania 7. De asemenea, secretarul florentin estementionat In lucrAri de sintezä romane§ti i italiene, opera sa

Exemplarul de la Biblioteca Academiei R. S. RcmAnia, inregistrat lacota II 117288, a apartinut lui Al. Papiu-Ilarian (Harta, intre pp. [XX]-1, afost inlocuit& Cu o reproducere Dup& un original din biblioteca DomnuluiA. Papiu-Ilarian, prim procuror la Curtea de Casatiune", cum se specific& inpartea de jos). Un alt exemplar, inregistrat in 1952, se all& la cota II 62425(legat cu o alt& carte italianl din 1718, apArut& la Anvers).

2 Pe ultima copera se afll mentiunea: Tipografia Neamul romanesc",Vllenii de Munte.

3 Vezi C. Boroianu, Istoria " ..., p. 32.4 Ed. a II-a, adAugia, vol. I, Bucuresti, 1928, p. 96-114.5 Istoria ..., ed. 1914, p. 223.

Revolufide ..., p. V.7 Bucuresti, 1916, p. 118-128.

www.dacoromanica.ro

45 Nol mirturii prtvind latinitatea Iimbii ramble

fiind consideratä, pe drept cuvint, il libro più importantescritto da un italiano su la Romania" 1

Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia cuprindedou'd pärti: prima, formatä. din 8 capitole, are un caracter de-scriptiv-geografic i etnografic, fiind bazatà.' pe observatii propriiasupra reliefului, apelor, ora§elor i impäxtirii administrativea Tdrii Romä.neti (cu reproducerea härtii stolnicului ConstantinCantacuzino, tipäritä la Padova, in 1700), asupra curtii dom-ne§ti, boierilor i poporului de rind ale drui caliati le apre-ciazä, in sfirOt, asupra obiceiurilor i ritualurilor ; a doua parte,constind din 14 capitole, debuteaza cu o schitä. istorid (pealocuri, cu unele inexactitati), urmatà de expunerea memoria-listid, in culori vii, ce-§i pästread interesul pinä astazi, aevenimentelor la care Del Chiaro a fost martor i in centruldrora s-a aflat Constantin Brincoveanu, cu sfir§itu-i tragic 2

Din punct de vedere istorico-lingvistic stilt interesante nuatit consideratiile bazate pe opiniile mai vechi ale lui EneaSilvio Piccolomini (Papa Pius al II-lea), Bonfini §.a., cit celeIn care Del Chiaro comunid propriile sale observatii 3:

Tutto quel tratto di paese che al giorno di oggi si chiamaValachia scrie secretarul italian in primul capitol al cärtiisale è una parte dell'antica Dacia, la quale presentamenteda geografi vien compressa sotto i nonai di Transilvania, Va-lachia e Moldavia"4. i mai departe precizeazä:

Chiamansi adunque in lingua loro Romuni, e la patrialoro, cioè la Valachia, la chiamano Tzara Rumaneasca, la lorolingua: limba rumaneezsca, ed in fatti, se mai vi fosse chi dubi-tasse che la nazione vaiaca moderna tragga la sua origine da'Romani, che vi si stabilirono per colonia, consideri attentamenteil loro linguaggio e conoscerà non esser altro la valaca favella,se non una pura, e mera corruttela del latino idioma. E ben

Storia letteraria d'Italia: Giulio Natali, Il Settecento, Parte prima, ed. 4,Milano, 1955, P. 572 (ed. 1, 1929; ed. 6, 1964, nu am g5.sit-o la B.A.R.). Vezi

nota bio-bibliograficä scrisä de prof. Carlo Tagliavini, in Enciclopedia ita-liana, XII, Roma, 1950, p. 516 (ed. 1, 1931), tradus.1 de C. Boroianu, in arti-colul Anton Maria Del Chiaro, p. 115-116; alte indicatii bibliografice, ibidem,p. 124, nota 4, §i in Istoria" lui Del Chiaro ..., p. 29-32, la care pot fi aclau-gate: Al. Balaci, Studii italiene, IV, Bucureqti, 1968, p. 11 i 233, nota 6; A.Armbruster, Romanitatea ..., p. 221-222.

Vezi detalii la C. Boroianu, Istoria" ..., p. 13-29.3 Vezi A. Armbruster, op. cit., p. 221-222.4 Ed. princeps, p. 2; ed. Iorga, p. 19-20. In continuare, dam paginile

In text, intre paranteze, mai intii din editia princeps, apoi, dupä virgula, dineditia Iorga.

www.dacoromanica.ro

Noi mirturii privind latinitatea limbil romine 46

però yero che di guando in guando vi si osservano frammis-chiate parole turche, greche, illiriche, unghere ec., ma de, nondee recar maraviglia se riflettiamo e alla vicinanza e al commer-zio che hanno avuto i Vaiachi con quei popoli" (7-8, 24).

Pentru edificarea cititorilor sai, Del Chiaro anuntà a va da lasfirsitul cártii un piccolo alfabeto di voci valache, latine ed ita-liane per supplemento di quelle che ha notate Giovanni Lucio,De Regn[ol Dalmat[iae et Croatiae] libEri] 6, cap. 5, pag. 285.Edit. Amstelodam[i] apud Joan. Blaeu 1668, le quali e' diceaver ricavate à Fratre Francisco Soimirovich Bulgaro, Archie-piscopo Achridano, ec." (8, 24)1.

Vocabularul este precedat de citeva consideratii lingvisticeexemple de propozitii romanesti, redate in ortografie ita-

liana destul de apropiatà de cea statuata pentru limba roma-na in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, incepind cu18602 si, pe alocuri, in forme gramaticale usor italienizate.Aceste consideratii sint plasate la sfirsitul ultimului capitol,dupä mentiunea II fine", fara a avea insä un titlu aparte:

Dopo di aver terminata questa mia Storia, mi vedo inimpegno di mantener quanto nel principio di essa promisiper appagar la virtuosa curiosità di chi legge, sul propositodella valaca favella, la quale in molti vocaboli la una grancorrelazione colla lingua latina, conforme c[h]e ne vien datoqualche saggio da Giovanni Lucio, nel suo libro intitolatoDe Regno Dalmatiae. Io però non senza mio stupore osservoesservi frammischiate, non solo alcune parole italiane, maeziandio, per la practica da me acquistata in sei anni nel lin-guaggio valaco, trovo che ne' verbi (spezialmente ne' preteritiprefetti) vi apparisce la maniera totalmente italiana, e che af-fatto si scosta dal latino, cioè a dire che ne' suddeti preteritiservonsi, come noi Italiani, del verbo ausiliare avere, ed ecconealcuni essempj :

Ce ai scris? Che cosa hai scritto ?N' ai facuto 3 bine. Non hai fatto bene.

Vezi mai sus.2 Vezi :D. Macrea, Ortografia cu ¿itere latine a limbii romín:e, in Probleme

de lingvisticd romdnd, Bucuresti, 1961, p. 73-99; paragrafele consacratelucrarilor de ortografie din Istoria Ftiintelor in, Romdnia. Lingvistica, volumelaborat sub conducerea aca.d. Iorgu Iordan, de Ion Ghetie, Valeria Gutu-Romalo, Luiza Seche, Mircea Seche, Flora Suteu, Bucuresti, 1975.

3 Cuvint italienizat.

www.dacoromanica.ro

47 Nol mirturli privind latinitatea limbil romftne

Adam Parinte al nostro 1 a peccatuit.Adam Padre nostro IA peccato.Cristbs a pazzit pentru peccatele natstre.Cristo hA, patito per li peccati nostri, ec.

E moltissimi altri di simil sorta, che a bello studio tralascio,per non recar tedio a chi legge, anzi, affin di maggiormenteprovare ciò che scrissi da principio sul proposito della valacalingua, che 6 mescolata con molte altre, ecco un breve dis-corso un misto di quattro linguaggj, cio6 greco, latino, illiricoed italiano.

Tots occenici au lasciat 1 singur pe dascal al lor 2; cio6:Tutti i discepoli han lasciato solo il maestro loro.Ecco qui ancora il principio del Pater Noster in lingua valaca:Tato' al nostrol, care jes3 in cerul, sfinzeascase numele

al teo 1.Padre nostro, il quale sei ne'cieli, santifischisi il nome tuo, ec.I numeri dall'uno fino al dieci si pronunzian da Valachi

nella maniere seguente:Un, doi, trei, pattro 1, cince, sciasse, scapte, opt, nbo,dzece"

(235 236, 215 216) .

Reproducem, in continuare, vocabularul (care insa nu estearanjat intr-o ordine alfabetica perfecta 0 dà uneori expresiiformate din 2-3 cuvinte), iar in partea finala, lista cuvintelorromane0i utilizate de Del Chiaro in cursul expunerii 0 frazelecitate de el insu0 in cap. V, Funzioni de'funerali presso de'Va-lachi (Partea kith a cärtii) :

BREVE ALFABETODi alcune parole valache, le quali hanno

corrispondenza colla lingua latina ed italiana'

A

1. Acro Agro [Cuvintul rom. e italienizat]2*. Argint Argento3*. Aur Oro

1 Cuvinte italienizate.2 Din cuvintele utilizate, in aceast6. propozifie sint, intr-adevAr imprumu-

tate: occenici, pl. (ucenic < slavon. OrItliiirk ; alirko inseamn6 sirbocroat")si dascal (<slavon. A4CICIAlt < ngr. 816doiccao;).

8 Pentru jesti.4 In edifia din 1914, N. Iorga precizeazI, in not6.: La scrittura 6 stata

coretta dall'editore" (p. 219). Evident, aici, ca 0 mai sus, reproducem cuvin-www.dacoromanica.ro

Nol matinal privind latinitatea limbli margine 48

4. Aba Albàgio [Cuvintul rom. e imprumutatdin turc. aba, iar cel it. din arab.al-bazz]

5*. Appa AcquaAdappat AdacquatoAn AnnoAddeverat DaddoveroAdeverinza VentaAgiun DigiunoAmaracciune Amaritudo, amarezza

Bruma Bruma, brinataBattut BattutoBeutitra BevandaBine Bene

16*. 13(3o Bos, bue17*. Bun Bonus, buono18. Berbècci Vervex

19*. Camascia CamiciaCaplon Cappone [Cuvintul rom., azi clapon,

e imprumutat din gol. kaplon, careprovine din cel it.]

Cdsciul Cacio22*. Cal Cavallo23*. Calatdre Viandante a cavallo [Cuvintul rom. e

italienizat]24*. Casa Casa25. Cuina Cucina [Cuvintul rom. e imprumutat

din scr. kujnja,kuhinja, poi. kuchnia,ucr., rus. Ky.voi (< y. germ. sup. ku-china), iar cel it. e mo§tenit dinlat coquina, ce stä la baza acestora]

tele romanesti in gratia autorului, intrucit solutiile grafice adoptate de el pre-zinta. un interes deosebit. Singurul n.ostru adaos consta in numerotarea cuvin-telor, respectiv a expresiilor. De asemenea, intrucit vocabularul are un vaditcaracter etimologic, selectind cuvinte románesti de origine latina (sau care ise pareau a fi) asemenea celor ale lui Ioannes Lucius (1666), Job.ann Tr6ster(1666) si Miron Costin (1677) , adaugam intre paranteze drepte unele preci-zari strict necesare. Cele 14 cuvinte care apar i in lista lui Ioannes Luciussint marcate cu un asterisc dupa numarul de ordine.

www.dacoromanica.ro

49 Nol mirturil privind latInItatea Ilmbii romine

Cap CapoCumpero Compro [Cuvintul rom. e italienizatl

28*. Datubr DebitoreDatoria DebitoDenainte DinanziDenderèt Di dietroDinzi DentiDègete Digiti, ditaDreptate RectitudoDumnedzèu DomeneddioDzioa Dies, di

Fièr Ferro_Picker FolgoreFaclia Fiaccola [Cuvintul rom. e imprumutat

din slavon, *41iA111J, care provineIn ultima analiza din lat. faculaj

Fapture FatturaFormubs Formosus, belloFerèstra Fenestra, finestraFericit Felice, beatoFruunte Fronte, frontispizioForte-bine Benissimo (cosí nel franzese: fort bien)

Genucchi GinocchiaGras Grasso

48*. Gaina GallinaGustare Colazione, assaggiareGrosavo Grossolano, sporco [Cuvintul rom., ita-

lienizat aici, e imprumutat din bg..zpo3ae]

Grèo Grave, pesante, difficileGrèul Grano, biada

Iesci a fora2 Exi foras, esci fuoraIncepatura Ouasi inceptura, incominciamentoIncèpe a manca Incipe manducare

E slavo - N.I." (ed. 1919, p. 219).2 Italienizat, pentru afara.

www.dacoromanica.ro

Nol mirturil privind latinitatea limbil romfine 50

56. Incalecat Cavalcato57. Inghiazzat Diacciato, istupidito58. Inghizzlt Inghiottito

L59. Lacrime Lacrymae, lagrime60. Lumina'. Luna61*. Luminare Lume, candela62. Locul Locus, luogo63*. Lumias Luminoso, chiaro64. Limba Lingua65. Limbitt Linguacciuto

M66. Mere le Mela, frutta67. Mière Mel, miele68. Muna Mano69. Moarte Morte70. Mirare Maraviglia, stupore71. Massa Mensa, tavola72. Mucci Moccj73. Mucid Mucidus74. Mumma Madre

N75. N as Naso76. N ebbun Insanus, quasi: non buono77. N efericit Infelice78. Nu stio Nescio, non sò [Cuy. rom. e italieni-

zat]79* Negro Nigrum, nero [La fel]

0Ozzel Acciajo [Cuvintul rom. e imprumutat

din v.sl. ouul, de origine latinä, intimp ce cuvintul it. e mWenit dinlat. aciarium]

Ozzet Aceto [Cuyintul rom. e imprumutatdin v. si. NETIL, 011AT'll, de originelatina, in timp ce cuvintul it. e Imo -tenit din lat. acetum]

1 N. Iorga corecteaz5., introducind cuvintul lund, preciend in nota: Erra-to /uminci" (ed. 1914, p. 220). Mai corect ar fi s5, se 1ndrepte corespondentulitalian, mentionindu-se lume.

www.dacoromanica.ro

51 Noi mirturli privind latinitatea Ilmbit tomine

82. Ozzezzit Inacetito [Derivat de la cuvintul pre-cedent]

P83. Pace Pace84. Percapo Percipio, intendo [CuvIntul rom. e

italienizat]85. Pubrta Porta86. Place Placet, piace87. Poer Pelo88. P er e Pera, frutta89. Puenne Poma, ogni sorta di frutta90. Palator 1 Palatium, palazzo [Cuvintul rom. e

imprumutat din ngr. =adv., careprovine din lat.]

91. Pescar Piscator, pescatore92. Peste Pesce93. Puaine Pane94. Parinte Parens, padre95. Pling Plango, piango

R96. Remascizze Rimasuglj97. Remanh senatub-

ssi Rimanete sani98. Res pans Responsum, risposta99. Ris Risus, riso

100. Roi 2 Ros, rugiada101. Rios Rognoso

S102. Strigòica Strega103. Striga Grida, strillo, stridi104. Spairna Spasima, in significato di spavento105. Spaga Spada [Cuvintul rom. e imprumutat

din poi. szpaga , rus. tunaza, careprovin din ital. spada]

106. Sabbia Sciabla [Ambele cuvinte sint de ori-gine slavä]

1 N. Iorga corecteazd: Palaturi, mentionind in notà: Errato: palator"(ed. 1911, p. 221).

2 Probabil, grep.16. de tipar pentru roo (rota).www.dacoromanica.ro

(237-240, 219-221).

Ap.dar, din cele 125 de articole lexicografice, dintre careS reunesc cite 2 cuvinte (nr. 45, 53, 55, 78, 97, 114, 123, 125),iar 1 articol 3 cuvinte (nr. 117) totalul lexemelor roma-ne§ti fiind de 135 , majoritatea, §i anume 110 articole, iden-tifica corect cuvintele ronianWi mWenite din latin'a (sau de-rivate de la astfel de cuvinte). Doar 14 cuvinte (nr. 4, 20, 25,39, 50, 80, 81, 82, 90, 105, 106, 113, 116, 119) din 135 se do-vedesc a fi imprumutate din alte limbi, care insa, la rindul lor,le-au primit direct sau indirect din latina sau din italiana.

Not J'arruen privind farintrarea Itnibit romine 52

107. Statutubre Stabile, fermo [Cuvintul rom. e ita-lienizat]

108. Scamn Scamnum, sgabello [Cuvintul rom.scris, probabil, sub influenta celuilatin]

109. Sced Sede, siedi110. Sterge Terge, netta

T111. Taci Taci112. Tacut Tacito, taciturno113. Tàine Taciturnita, segretezza [Cuvintul rom.

este imprumutat din slavon. Tdlind]114. Tatul mieu Il padre mio115. Tzara Terra, cioè villagio116. Trombizza Trombetta [Cuvintul rom. este impru-

mutat din slavon. TpABIIII,d, in timpce cuvintul it. este derivat de latromba]

V117. Vai de mine Vae mihi, guai a me118. Vie Vinea, vigna119. Voja Volonta [Cuvintul rom. este imprumu-

tat din v.sl. Roma]120. Voinza Licenza, beneplacito121. Vin Vino122. Vitric Vitricus, padrigno [Rom. vitrig, -eg]

U123. Uscia inclusa Uscio chiuso124. Unire Unione125. Uom inzellefit Uomo intelligente

www.dacoromanica.ro

53 Nol mirturli privind Iatin3tate IlrnbiI romnne

Din compararea glosarului lui Ioannes Lucius cu acela allui Del Chiaro, observam ca acesta din urma a inclus 14 cuvinteexistente la predecesorul sau, adesea notindu-le altfel (in cite-va cazuri mai bine), ceea ce este o dovadd cä le-a inregistratel insusi in Tara Romaneasca: apa (I.L.) afifia (D.C.), argint,auuru (I.L.) aur (D.C.), buno (I.L.) bun (D.C.), bou (I.L.)boo (D.C.), cadul calul] (I.L.) cal (D.C.), casa, camassa(I.L.) camascia (D.C.), cagliator (I.L.) calatbre (D.C.), du-tor dator] (I.L.) datubr (D.C.), gaina, luminare, luminosus(I.L.) lurninbs (D.C.), nigro (I.L.) negro (D.C.).

Putem deci interpreta aceasta bogata lista de cuvinte ro-manesti, insotite de corespondentele lor italiene sau latinedrept o noua incercare etimologica referitoare la bimba noastra,In continuarea celor precedente, evident la nivelul lingvisticiide la sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-alXVIII-lea, contemporana cu preocuparile lingvistice, in parti-cular etimologice, ale lui Dimitrie Cantemir din Istoria iero-glificii (1705), Descrifitio Moldaviae (1716) si Hronicul vechimiiroma'no-moldo-vlahilor (1717-1723) 1.

Dar preocuparile lui Del Chiaro privind bimba rornâma nuse limiteaza la partea finala a cartii sale. Ele sint presarate,practic vorbind, in toate capitolele, fie prin utilizarea unorcuvinte i termeni rom'anesti, impreuna cu explicarea lor inbimba italiana, fie chiar prin adaugarea unor consideratii pri-vind originea lor, ceea ce le leaga de vocabularul prezentat maisus.

Del Chiaro minuieste cu indeminare :id talent o limba pi-toreasca scrie C. Boroianu 2 , in lexicul careia intervin, pelinga numeroase antroponime i toponime din istoria i geo-grafia noastra, multe vocabule i expresii ronAnesti, parte dinele fiind legate de viata social-politica feudala a tarii. Cuvinteleromanesti, in general bine asezate in textul italian, corecttraduse sau explicate, sint scrise in ortografie italiana, ceea ceprezintà avantajul de a indica italienilor pronuntia romAneasca".

Vezi M. Seche, SchiÇd ..., I, p. 12-13; $t. Giosu, Dimitrie Cantemir.Studiu lingvistic, Bucuresti, 1973, p. 35-73 (cap. Preocupdri lingvistice inopera luí D.C.); C. Poghirc, Conceptions glottogoniques au début du Sack desLumiares, extras din Dacoromania", 2, Freiburg Milnchen, 1974, p. 243265 (Cu privire special& asupra lui Dimitrie Cantemir i cu o &gat& biblio-grafie generalq.

2 Istoria"..., p. 28.3 In text apare greit patroninze.

www.dacoromanica.ro

No/ mirturil privínd latinkaten limbil romAne 54

Cum am ar5.tat mai sus, pe acestea le vom prezenta aici, incontextele respective mai intii lista boierilor din sfatuldatä de autor insu0 in cap. III din partea I, iar apoi, in ordinealfabetica, celelalte cuvinte române§ti, intilnite in paginileintrucit prezinta interes atit din punct de vedere lexical, cit

ortografic.

Lista boierilor1 (53-54, 60-61)

Seguono poi i nobili, che stanno disposti [la masà] perordine uno dirimpetto all'altro, ed eccone i loro nomi.

Bano: Questo è la prima dignità dopo il principe ecomanda quasi la meth. della Valachia, dove egli solo amminis-tra giustizia. [Vezi ... il gran bano ...", 76, 81).

Vornico, cioè Supremo Giudice.Logofet, Gran CancelHere.Spatar, Generale della cavalleria (...). La dignità di spa-

tar è di cosi grande importanza, che non si suol conferire dalprincipe se non a qualche suo fratello oppure, non avendofratelli, a qualcuno de moi più stretti parenti. [Vezi spataro,75, 80; 96, 100, spatar, spataro, 124, 124; spatar, 165, 158;218, 201].

Vestier, Gran Tesoriere.Cluccièr, Commissario alle biade.Postèlnic, Gran Marescialo di Corte [La fel, 230, 210;

il postelnico", 96, 100].Paharnic, Gran Siniscalco, il quale dà da bere al Prin-

cipe. [Vezi 0 230, 210].Stolnic, Scala) Maggiore, mette le vivande dinanzi al

Principe. [Vezi Costantino Stolnico, cioè Scako maggiore...",124, 124; ... lo Stolnico Costantino...", 198, 185].

Comis, Cavallerizzo Maggiore. [Cf. 0: In ultimo com-parve il cavallerizzo maggiore, che in valaco si chiama comismare...", 98, 101].

Sluger, Soprintendente alle becherie.Medelnicèr, quello che muta piatto al principe solo.Sardar, Forier Maggiore.Pillar, Soprintendente alle carroze di Corte.Camaras de Ocne, Inspettor Generale sopra le miniere

del sale.

Numerotarea este introdus5. de noLwww.dacoromanica.ro

55 Nol mArturil privind latinitatea Ihnbil romine

Aga, General della fanteria, sta in piedi per dar qualcheordine alla milizia ;

siccome ancora l'Armas, Gran Barigello. [Vezi 0 217,200]".

Glosar

Aerial. La vigilia di Natale e della Epifania osservanoil digiuno, che in lingua valaca si chiama agiùn, e mangianouna sola volta, cioè sul tardi, ma non pesce" (88, 94).

Balovani, pl. Li detti pali di rovere si chiamano daValachi balovani" (9, 25)1.

Barza. Chiamasi la cigogna nella valaca favella barza..."(7, 23).

4. Calzunar. Vezi nr. 5; ... ii buon calzunar..." (67, 72).Calzùni, pl. Questi borzacchini chiamansi da'Valachi

nella loro lingua calzùni, dal che poi chi porta il sopraddettodonativo [la nunta] appellasi calzunar" (66, 72).

Camara: Cie) fatto, andò il Turco a sigillar il tesoropubblico, che in lingua valaca si chiama vestiaria, e posciaprivato del principe, il quale appellasi camara..." (182, 173).

Carnaras. ...I1 camaras, cioè il tesorier segreto del prin-cipe..." (101, 104).

Casa mare. Il luogo in cui apparechiasi la tavola permangiari, suol esser la sala chiamata da essi casa mare, che innostra lingua significa casa grande" (32, 43).

Casacci, pl. Seguivano di poi altri soldati chiamaticasacci..." (76, 80).

Ciga. ...Lo sturione si chiama in valaco ciga..." (11,26).

Ciuma. Chiamasi la pesta in lingua loro ciuma" (11, 26).Clanza [= cloanta]. Due sono i principali personaggj

che rappresentano l'azione: uno che hà adatto alla bocca unbeco di cigogna e che a tempo di suono fà battere come nacchere,e di quando in quando và saltellando e montando addossoall'altro, il quale IA una longa barba posticcia. Il primo dicostoro si chiama in valaco danza e il secondo, della barba,appellasi unchias, e questo ultimo nome in lingua nostra sig-nifica vecchiardo" (60, 65-66).

1 Definitia e curioas5.: pari de stejar"; sA, fie o confuzie cu bulatnac, stilpgros de stejar"?

www.dacoromanica.ro

Noi mirturii privind latinitatea finad' romine 56

Criccima. ...Taverna, che in valaca lingua chiamasicriccima" (28, 38; vezi §i: 26, 39; 27, 39 de 2 ori). ...Inuna di quelle criccime... (pl., 26, 39).

Darabanzi, pl. ...I1 padre del principe [Brincoveanu]era stato tagliato a pezzi in una follevazion di soldati, chechiamansi darabanzi in lingua valaca" (179, 169).

Divano, divan. La seconda sala [din palatul domnesc]serve per farvi il divano (cioè per amministrar giustizia)..."(12, 27). ... Al divano, cioè al consiglio del principe" (110,110). ... Nobili del divan, o sla consiglio..." (148, 145).

Dracaica. Quena fanciulla che salta colla sciabla allamano vien chiamata da'valachi dracaica" (60, 65).

Fino, fina. La creatura però, o sia figlioccio, vienchiamato presso loro fino e la figlioccia fina, la qual voce po-trebbe forse esser corotta dalla parola latina affinis" (73-74,77)1.

Giner. Lo sposo appelasi da essi giner (dalla vocelatina gener) e la sposa mirassa" (72, 76).

Giudèzzi, pl. (italienizat). Dividesi questa provincia[Tara Romaneasc51 in XVII parti o territori (che da'Valachisi chiamano in lor lingua giudèzzi, cioè giudicature, o vogliam<Ere vicariati, oppure podestarie)..." (3, 20-21).

Gura. Chiamasi il luogo dell'accampamento suddetoGura Orlazzi P---Urlatir (165, 158)2.

Han, pl. hani (italienizat). Due hani belli e grandisono degni di esser veduti in Bucarest [hanurile Serban Vocrá.

Sf. Gheorghe]. E il han un recinto di forti e alte muraglie,fatto a guisa di un gran claustro de nostri religiosi..." (13, 28).Edificò in Bucoresti quel Izan, o sia allogio per mercanti diogni sorta, che oggidi si chiama Il Han di Scherban Voda..."(144, 140).

Icre, pl. ... II caviale [si chiama] icre" (11, 26).Mare. ...Nella prima ed ultima settimana [a postului]

(ch'eglino chiamano mare, cioè grande)...." (25, 38). Vezi i nr. 8.Melci, pl. Chiamansi le lumache in lingua valaca:

melci" (34, 45).

Fin, fina provin din lat. *faianus, derivat de la filias.2 Vezi nota lui N. Iorga, ed. 1914, p. 230. Cf.: ... In gura Urlatilor, la

Albe§ti ..." (Radu logofatul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin BasarabBrincoveanu voievod (1688-1714), ed. Aurora I1ie, Bucureti, 1970, p. 179;vezi i p. 180, 182).

www.dacoromanica.ro

57 Noi mirturii privind Intinitaten !WM romine

Melanie. ...E di più comanda che in quei giorni facciatante centinaja di genuflessioni (che da essi sono chiamatemetanie) avanti qualche sagra immagine" (92, 96).

Mirassa. Vezi nr. 18.Nasciul, nascia. Il compare dell'anello si chiama in

lingua valaca nasciul, overro nun, e la comare dell'anello:nascia, oppure nune" (72, 76).

Nun, nune. Vezi nr. 27.Ocne, pl. ... Lo condanna alle saline, che in lingua

valaca si chiamano ocne..." (15, 30). Vezi si Lista boierilor,nr. 15.

Paicci, pl. ... Questi denari poi dividonsi tra i paicci(cosi chiamansi i braccieri del principe, perchè nel salire lescale gli sostentan le braccia uno per parte)..." (49, 57; unalt ex. mai jos; cf. si 50, 58; 62, 66).

Pafifiuce, pl. ...E, prima di salir le scale di Corte, sifan cavare gli stivaletti, in vece de'quali portano le pianele,che chiamano con vocabulo turchesco: pappuce" (31, 42).

Paresima. La quaresima grande chiamasi in linguavalaca paresima, ed. e di 48. giorni..." (87, 93).

Paste. La solennità della Pasqua (che in lingua valacavien chiamata Paste) celebrasi da essi con gran feste e condiversi giuochi..." (49, 57).

Plajasci, pl. ...Guardandosi però dalle guardie (cheValachi chiamano filajasci)..." (9, 25).

Pomana. Questa sorta di limosina chiamasi presso diloro pomana, ed è parola illirica, che in nostra italiana favellasignifica commemorazione de'morti" (79, 83).

Pofifia Ruda [fiaparuda]. Questa canzone si chiamain valaco Pappa Ruda, che in lingua nostra verrebbe a signi-ficare: Prete Parente" (59, 65)1.

Portan, pl. Comparvero gli uffiziali soprintendential ricevimento de' forestieri (chiamansi costoro in lingua valacaportan) che gli dissero: Benvenuto" (140, 137).

Rendurèle, pl. ... Le rondinelle appellansi da lororendurèle" (7: 23).

Saimèni, pl. ...Una compagnia o due di soldati acavallo (questi si chiamano da' Valachi saimèni...)" (68, 83;un alt ex. mai jos; cf. si 69, 74; 76, 80; 108, 109; 213, 197).

1 Del Chiaro n-a inteles cuvintul paparuda i 1-a descompus in popa rudel,traducindu-1 ca atare in italiana (cf. nota lui N. Iorga, ed. 1914, p. 228).

www.dacoromanica.ro

Noi mirturil privind latinitatea limbil romlne 58

Sarandar. ... La messa per 40 giorni, che però si chia-ma sarandar, dalla voce greca saranda, che significa quaranta,sicch6 sarandar altro non vuoI dire se non quarantena..." (79, 83).

Sfinta Vinere. ...Chiamasi da' Valachi il giomo delVenerdi: Sfinta Vinere, che verrebbe a significare in linguanostra Santa Venerdi" (40, 49).

Sirbi. Assodò a proprie spese de trentacinque in qua-ranta Infla Serviani (chiamansi da' Valachi Sirbi)" (137, 135).

Soba. HA ogni camera la sua stufa (che in valacoappelasi soba), ed 6 una spezie di cammino con una porticellaovale, per dove si metton le legna..." (31-32, 43).

Sporceit. ... Quel cerusico sarebbe da essi chiamatoin loro lingua: sporcat, che significa nella nostra favella: con-taminato, o veramente impuro..." (37, 47). ... Le personeidiote e grossolane, chi mangiasse qualcuno de' suddeti cibi[broaste] (che in loro pura lingua valaca chiamano col titolodi sporcat) lo stimerebbero un uomo abbominevole e incapacedi ricevere la santa comunione" (87, 91).

Szimir. ... Viengli assegnata una guida (che si chiamaszimir), cio6 un soldato di confini, che porta al petto una lastradi argento in cui è impressa l'arma della Valachia" (28, 40).

Tirgo da fora [Tirgu de-afaral. Il luogo destinato peril patibolo 6 quello che da Valachi 6 chiamato Tirgo da fora,cio6 Mercato di fuori, perch6 veramente è fuori della città unbon mezzo miglio... (82, 84).

linchas. Vezi nr. 12.Vaccarit. ...Proibivasi al qualsisia principe il poter

in avvenire esigere il tributo che chiamasi in valaco vaccarit"(196, 184). E il vaccarit una tassa di un terzo di reale perogni animal cavallino e bovino" (196-197, 184).

Vadra. I mercanti poi nell'autunno pigliano quelmiele, che si vende a misura (in valaco si chiama vadra), equesta misura tiene al nostro computo italiano 48 libbre diacqua. II prezzo din detta misura 6 di un reale o di un realee un quarto al più per ogni vadra" (5-6, 22).

Vestiaria. Vezi nr. 6.

Observám cä preocupárile etimologice ale lui Del Chiarogdsesc expresie i in explicarea unora din cele 50 de cuvinterománesti utilizate in textul operei sale. Acestea sint: 18.giner[e], dalla voce latina gener" ; 31. pappuce, pl. vocabuloturchesco" ; 35. pomana, parola illirica" (slavá), de fapt, post-verbal românesc de la a pomeni (slavon. nOMAHATH) ; 40. saran-

www.dacoromanica.ro

59 Noi mArturli privInd latinitatea limbii romitne

dar, dallo voce greca saranda, che significa quaranta..." (maiexact, chiar din ngr. aaparretpt, derivat din crapdvta).

In sfir0t, reproducem aici cele citeva propozitii române§ticitate de autor in capitolul Funzioni de' funerali presso de' Va-lachi :

...Dir queste parole in lingua valaca: Domne Dzeu se lejerife sufflettul, che in nostra lingua vengono a significare:Domeneddio perdoni alla di lui anima..." (79, 83).

...I1 paziente dice ad alta voce queste parole: Jarazeme,frezzi, il che significa: Perdonatemi, fratelli, al che ognuno ris-ponde: Se fi jartat, Ti sia perdonato" (81, 84).

7. Concluzii

Cele patru glosare, de o märime crescinda Ioannes Lu-cius (1666), Johann Tröster (1666), Miron Costin (1677), DelChiaro (1718) , impreunä cu exemplele citate cu litere latinede alti autori (Francesco della Valle, 1545; Giovanni Botero,1591-1601; Giuseppe Rosacio, 1595; Laurentiu Toppeltin,1667; Martin Szentivanyi, 1699), precum 0 bogatul materiallexical inclus in lucrarea secretarului italian, au atit o valoarelexicograficä. 0 etimologick (pentru acest aspect trebuie avutiin vedere, de asemenea, Grigore Ureche 0 Nicolae MilescuSpatarul), cit 0 una ortografica, ele reprezentind tot atiteaincercari destul de reu0te de a reda cuvintele romane§ti inalfabet latin. Dad Miron Costin 0 Johann Tröster recurg laortografia polonä. 1, respectiv germanä. 2, mai putin adecvatefoneticii romänWi, in schimb Ioannes Lucius 0 mai ales DelChiaro fac apel la ortografia italiand 0 cea latinä, indicindcu mult inainte drumul pe care vor merge cu destule sinuo-ziati etimologizante reprezentantii Scolii Ardelene, incepindcu Carte de rogacioni (Viena, 1779) §i Elementa linguae Daco-Romanae sive V alachicae (Viena, 1780) ale lui Samuil Micu 0Gheorghe Sincai (ed. a doua, Viena, 1805). In ordine cronologid,acestora li se adauga: primele atestäri de cuvinte romä.ne0iIn textele 0 documentele latine medievale, scrise in tara noasträsau in tä.rile vecine dintre care cel mai vechi cunoscut pinä.

1 Pentru interpretaren unor litere si grupuri de litere specifice ortografieipolone, vezi explicatiile Mioarei Avram la Total nostru, in inregistrarea luiLuca Stroici la 1593: Crestomalie romania, vol. I, p. 190-191.

2 Pentru interpretaren unor grafii germane, vezi DLRV, p. 194 195.www.dacoromanica.ro

Noi mirturli privind latinitatea limbil romkne 60

In prezent este zafifiu (tapu), inregistrat Intr-un glosar latindin secolul al X-lea 1, contemporan cu prima atestare a unuicuvint romänesc cu litere chirilice (agust)2 ; cele dintii tipdrituriromAne§ti cu ortografie latino-maghiarä (Carte de cintece, im-primatä probabil la Cluj, in anii 1562-1570)3, latino-germanä

-polonä (Tateil nostru la St. Sarnicki, in 1594) §i la Hierony-mus Megiser, In 1593, 0 altele ulterioare; diverse glosareitalo-romäne, Incepind din a doua jumätate a secolului alXVII-lea, apoi Lexicon Marsilianum (cca 1687-1701), Dictio-narium valachico-latinum (cca 1700), atribuit lui Mihail Halici4,datele lexicale 0 etimologice din scrierile latine ale lui DimitrieCantemir (in special, Descrifitio Moldaviae, 1716), 0 altele.

Ajun0 la capätul prezentärii noastre, constatdm cá celepatru glosare reproduse mai sus au semnificatii multiple pentrufilologia i lingvistica româneasa:

Dupä incercdri sporadice de explicare a etimologieiunor cuvinte ronane§ti, mai ales de origine latinä, dar 0 impru-mutate din limbile vecine, ele reprezintä impreunä cu capi-tolele speciale din scrierile lui Dimitrie Cantemir primelelucräri mai ample de etimologie romaneasca, precedind cucirca 100-150 de ani tabelele etimologice ale lui Ion-BudaiDeleanu (1812-1818) 0 cunoscutul Lesicon romdnescu-Mtinescu-ungurescu-nemtescu (Buda, 1825), elaborat de Petru Maiorde alti reprezentanti ai Scorn Ardelene5.

GIosarele lui Ioannes Lucius 0 Johann Tröster sintprimele lucrari lexicografice tipärite avind ca bazä limba romära

1 Vezi mai sus, studiul Cele mai vechi atestdri ..., p. 16-17.2 Vezi DLRV, p. 70.3 Pentru interpretarea grafiei vezi: Mioara Avram, in Crestamafie romanicd,

vol. I, p. 180 181; I. Ghetie, in Istoria ,stiintelor in Romdnia. Lingvistica,p. 13-14; Idem, Inceputurile scrisului in limba romtind, p. 24-25 (Cartea dupacare s-a tradus a fost tiparita. in 1562).

4 Asa-numitul A nonymus Caransebesiensis; vezi M. Seche, Schild ..., I,p. 11-12.

6 Despre acestea vezi: D. Macrea, Lingvisti fi filologi romdni, Bucuresti,1959, p. 46-66; M. Seche, Schild ..., I, p. 25-32 ; Ion Ghetie, Opera lingvisticda lui Ion Budai-Deleanu, Bucuresti, 1966; Mihai Mitu, loan Budai-Deleanuet les problgmes de l'étymologie slavo-roumaine, Revue roumaine de linguis-tique", XIV, 1969, nr. 2, p. 143 154; I. Pervain si Maria Protase, Petru Maior0: Lesiconul de la Buda, Cercetari de lingvistica", Cluj, XV, 1970, nr. 1,p. 11-23. Asupra lexicografiei etimologice moderne românesti vezi: I. Siad-bei, Lexicografia si istoria cuvintelor, Limbo. romana.", VI, 1957, nr. 6, p. 1431; M. Sache, Schitcl III, 1966 1969; C. Poghirc, Problèmes actuellesde l'itymologie roanaine, Revue roumaine de linguistique", XIII, 1968,nr. 3, p. 199-214; I. Coteanu si I. Danaila., Introducere in lingvistica Fi filo-logia rom&neascd, Bucuresti, 1970.

www.dacoromanica.ro

61 Not mirturli privind latinitates limbli romfine

§i, in acela0 timp, cele dintii glosare româno-latine (al doilea§i cu traducen in limba germanä).

Glosarul lui Miron Costin este cea dintii lucrare de le-xicografie etimologia a unui invátat román, care continuäli dezvoltä consideratiile sumare mai vechi ale lui GrigoreUreche.

Glosarul lui Del Chiaro este prima lucrare lexicograficäromâno-italiank tipAritá..

Toate cele patni glosare, impreunä cu notatiile de cu-vinte române§ti la autorii citati din secolele al XVI-lea §i alXVII-lea, imbogAtesc lista manuscriselor, documentelor §i. tip5.-riturilor in care apar cuvinte romäneti sau texte intregi culitere latine. Spatiul dintre cea mai veche atestare a unuicuvint romänesc cu litere latine, in sec. X, li tipáriturile ScoliiArdeIene se completeazä astfel cu citeva lucrad lexicograficenecunoscute pinä nu de mult sau prea putin valorificate infilologia romaneascá.

www.dacoromanica.ro

O DIMENSIUNE PUTIN CUNOSCUTA A CULTURIILUI M. EMINESCU: LIMBA PALEOSLAVA.

1. Studiu introductiv

Cercetatorii manuscriselor eminesciene au observat de multpreocuparea marelui poet de a studia printre alte limbivechi i noi (latina, greaca, sanscrita, germana, franceza, ita-liana, spaniola) paleoslava, atit de necesara cunoasteriiintelegerii culturii noastre vechi.

Inceputul l-a facut G. Calinescu, primul care, in urmacercetdrii integrale nu numai a operei publicate, ci si a celor49 de manuscrise pastrate la Biblioteca Academiei (mss. rom.1829, 2254-2292 [sub nr. 2275 si 2276 se aflä. cite 2 mssej,2306-2308, 3194, 4850, 5186, 5453)1, si a trei caiete de laBiblioteca Centrala Universitara din Iasi (Cat. I, nr. 5783),ne-a infatisat in toata complexitatea nu numai pe genialulpoet, ci si pe multilateralul om de culturd, format in urmaunui intens si vast studiu in domeniul filozofiei, istoriei, eco-nomiei politice, dreptului, literaturii romane pe toata intindereaei, al literaturilor straine clasice i moderne, al lingvisticii,In particular al limbii romane si al mai multor limbi straine.Cit priveste cultura lui Eminescu, in totalitatea ei, inca TituMaiorescu scrisese cu toata raspunderea, la citeva luni dupastingerea poetului: Rege el insusi al cugetarii omenesti, carealt rege ar fi putut sa-1 distinga?" Si mai departe, continuin-du-si ideea, daltuita ca un aforism: Eminescu este un om altimpului modern, cultura lui individuald std la nivelul cul-turei eurofiene de asazi. Cu neobosita lui stdruintd de a ceti,

Vezi: Lista manuscriselor lui M. Eminescu din Biblioteca A cademieiR.S. Roma' nia, in: M. Eminescu, Opere alese, I, ed. 2, ingrijia i prefatat5, dePerpessicius, Bucuresti, Ed. Minerva, 1973, p. 245-253 (Ed. 1, 1964); Ni-colae Mecu, Indicele manuscriselor eminesciene in Opere, volumele I VI,Bucure,sti, 1939-1963, edifie ingrijitd de Perpessicius, Caietele MihaiEminescu", III, 1975, p. 200-244. La acestea, Flora $uteu 0 Octavian$chiau au adAugat 12 pagini de versuri, copiate de Eminescu in albumulMitei Kremnitz (Manuscrisele eminesciene din colegia Mite Kremnitz, Studiide limbl literarl i filologie", vol. II, Ed. Academiei, 1972, p. 409-435).

www.dacoromanica.ro

63 o dimenslune pups cunoscuti a culturli tut M5 Eminescu: limbs paleoslavi

de a studia, de a cunoage, el 10 inzestra fara preget memoriaCu operile insemnate din literatura antica. i moderna. Cunos-cator al filozofiei, in special a lui Platon, Kant fi Schopenhauer,0 nu mai putin al credintelor religioase, mai ales al celei cre§-tine i buddaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operelepoetice din toate timpurile, posedind ftiinta celor publicate pinaasteizi din istoria i limba romeina, el afla in comoara ideilorastfel culese materialul concret de unde formeze inaltaabstractiune care in poeziile lui ne deschide aa de des orizontulfara margini al gindirii omene§ti."1.

Afirmatia lui Maiorescu se baza, evident, nu numai peopera poeticä i proza publicata, ci 0 pe energia cu care [Emi-nescu] a redactat Timpul, inaltimea de veden i ce apare intoate articolele lui"2, ca 0 pe manuscrisele pe care le pästra0 pe care le-a depus ulterior la Academie. Insemnatatea acestuiact n-a scapat contemporanilor in ciuda unor nedumeriride moment i mai ales generatiilor mai noi de scriitorioameni de cultura. Cind Titu Maiorescu daruia AcademieiRomane, in §edinta de la 25 ianuarie 1902, cele 43 de volumede manuscrise cu 15 000 de pagini, care insotisera pe Emi-nescu, impreuna cu lada de carti, i sporind mereu, in toatäviata lui paminteasca, el &idea pe cel mai mare poet al ei,In gindul intreg i adeveirat"3.

Or, printre limbile vechi de culturä., menite a-i deschideorizonturi largi spre literatura altor popoare, ca i spre aceeaa poporului roman insu0, un loc de seama il ocupa limbapaleoslava. (veche slava), alaturi de latina, greaca i sanscrita,pe care marele poet le-a studiat ani indelungi, cu o asiduitate0 o competenta impresionante, dupa cum o dovedesc citevadin manuscrisele sale.

Abia intors in tara [in vara anului 1874, cind implinisedoar 24 de ani] scrie G. alinescu, in monografia funda-mentala Opera lui Mihai Eminescu, aparutà in prima editieIn anii 1934-1936 , i poate cu gindul tot la studii de arhi-vistica, incepea caligrafieze capitole de gramatica slavei

2 Eminescu Fi poeziile lui (1889), in Critice, II (Prefat5. de Paul Georgescu.Text stabilit ... de Domnica Filimon-Stoicescu), Bucuresti, EPL, 1967, p. 331332, 335 (in text, subl. n.).

3 Ibidem, p. 332.Emanoil Bucuta, Eminescu, geniu romantic (conferint& la radio, 26 mar-

tie 1940), in Pietre de vad, vol. II, Bucuresti, 1941, p. 163 (Serien, II, Bu-curesti, 1977, p. 278, 523).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin eunoscuti a eulturii lui M. Eminescu: limba paleoslavil 64

(altbulgarische)' §i sa se deprinda chiar cu alfabetul glagolitic"2(subl.n.).

Cel de-al doilea exeget 0 editor devotat al operei emines-ciene, Perpessicius, semnaleaza 0 el in doua rinduri, in seriamonumentald de Opere ale lui M. Eminescu (vol. IVI, Bucu-re§ti, Fundatia pentru literatura i arta Editura Academiei,1939-1963), manuscrisul 2307, invocat atit pentru una dinvariantele Doinei, cit i pentru extrasele poetului din litera-tura populara. Astfel, vorbind despre versiunea G a acesteipoezii, aflata pe ultima firá (184v) 0 pe cea lipita de copertafinala a manuscrisului 2307, Perpessicius il descrie pe scurt,mentionind, printre altele, un breviar de gramaticdslavcffi unglosar" (subl. n.)2. Manuscrisul, un registru oblong, de tipcomercial", datat 1873-1876, este descris mai pe larg, invol. VI, care cuprinde culegerile lui Eminescu de Literaturapopular. Aici se fac urmatoarele precizari despre textul carene intereseaza: intre ff. 36-153v compilatia, dimpreuna cu

unei gramatici paleoslave (subl.n.) 0 la f. 163 docu-cumente din ale [Spitalului] Sf. Spiridon (de fapt, 3 rindurijumatate in slavone0e). Este, precum se vede, un manuscriscu o ambianta bine conturata, inceput poate din vremea direc-toratului sau la Biblioteca Universitatii din Ia0 (sept. 1874august 1875). In plus, editorul reproduce o insemnare a poetuluipe marginea gramaticii paleoslave, cu exemple din limba româna,pentni a explicita sensul locativului4.

In acela0 an in care a aparut vol. VI al Operelor emines-ciene, citat in notd, Gh. Bulgar, care a pus in lumina prega-tirea i conceptiile lingvistice ale poetului, in special in dome-niul limbii române, nota, dupa Calinescu: alt loc incepe

Ms. 2307, f. 36 u. (nota lui G. alinescu).2 Ms. 2306, f. 50 (nota lui G.C.). Aici i in continuare dam dupä editia

a doua, publicata integral dup1 moartea autorului, in seria de Opere, vol.12 13,Bucuresti, EPL, 1969; pasajul de mai sus se all in vol. 12, p. 465. Dealtfel,inc. in Viaja lui Mihai Eminescu (ed. I, 1932), G. CAlinescu mentionase, ref e-rindu-se la aceeasi perioada din viata poetului: PregAtirile ce se vede a le fiMcut in vederea documentatiei exercifii de paleoslatui (subl. n.), copienide documente slavo-latino-bizantine ii maresc mereu sentimentul r5.spun-4lerii ..." (dam dupd ed. a V-a, reprodusb. in Opere, vol. II, EPL, 1969, p. 182).

a In: M. Erninescu, Opere, Editie critic& ingrijita de Perpessicius, vol. III,1944, p. 16.

4 In: M. Eminescu, Opere, vol. VI, 1963, p. 624.

www.dacoromanica.ro

65 0 dimensiune pupa cunoscutn a milting lul M. Eminescu: limba paleoslavi

sei studieze, slava veche, vechea bulgard (ms. 2307, f. 36) nece-sareil descifreirii textelor istorice..." (subl. n.)2.

Un alt biograf eminescian, I. Cretu, mentioneaza, de ase-menea, referindu-se la perioada directoratului la BibliotecaCentrará din Ia0: hare refturile bibliotecii, Eminescu inceputraducerea din nemfefte a unei Gramatici paleoslave, reimasiiinscl neterminatir a.

Aceea0 informatie se regAsete in biografia poetului, scrisänu de mult de George Munteanu: La bibliotea. (...) poetulse adinci in experimente filologice, cu &dui de a dobindi oatitudine mai tehnica fatá de limbk dar 0 pentru croi pirtiidirecte spre vechile tezaure de intelepciune i frumusete ; cduta,

locutiuni 0 forme gramaticale uitate in scrierile rorrane§tidinainte de 1800, iar paralel alcktuia un Dictionar al litnbiisanscrite i traducea din germaná o Gramaticei paleoslavel..."4

In sfir0t, iatä ce spune Constantin Noica, in recentul säueseu despre Eminescu: Omul acesta mare, ce copia pe curatlocuri i aproape arti intregi, care scria cu voluptate in hieregrecoti i slavone (a§a cum desena Goethe litere arabe), poetulgenial, (...) care pe zeci de pagini transcria un tratat de fizic5.0 pe 117 file mari o gramaticil slavoncl (subl.n.)5 te invatáceva dincolo de once genialitate: binecuvintarea cantitätii.Cáci, de la un moment dat incolo, cultura este o chestiune decantitate. Calitate am avut i avem destulä in inteligentaromaneascá: n-am avut intotdeauna staruintk cantitate. Netrebuie multa, multa, nu doar multum, cum spun filistinii.Geniul este 99% o chestiune de cantitate i acumulare, demuncä (...). Numero0 cercetatori tineri de calitate sint perraanentangajati in cultura poporului nostru. Dar dacel nu ftiu slavonei

greacei, nu fac nici o treabá deosebia in cultura veche roml-neasck" (subi.n.)6.

In text, probabil greyeall de tipar: necesare.2 Eminescu despre problemele limbii romelne literare, Bucureyti, ES, 1963,

p. 15. Vezi i monografia sa ulterioarA, Momentul Eminescu in evolufia limbiiromane literare, Bucureyti, Ed. Minerva, 1971, p. 69.

3 Manuscrisul 2307, f. 35-148 yi 152-153" (Mihail Eminescu, Bio-grafie documentara, Bucureyti, EPL, 1968, p. 165).

4 Hyperion, 1. Viola lui Eminescu, Bucureyti, Ed. Minerva, 1973, p. 118.5 De fapt, 114 p.

Eminescu, sau ginduri despre omul deplin al culturii rcmtinefti, Bucure§ti,Ed. Minerva, 1975, p. 64. Caracterizind acest eseu, Dan Zamfirescu sub1iniaz5.ca ideea lui majorA este aceea de a arAta dimensiunile exceptionale ale perso-nalitclfii spirituale eminesciene, izvorite dintr-o uricifa sete de cultura, servitcl deo egal de mare forld de mincer sistematica fi consecventa" (Eminescu fi vasalitateaopiniei critice, LuceafArul", 9 august 1975, p. 7).www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limbs paleoslavi 66

Acestea sint, in esentO, informatiile de care dispuneampinä nu demult clespre cea mai mare parte a continutului manu-scrisului eminescian 2307.

Studierea amänuntitä a textului in discutie ne-a convinscä au dreptate acei cercetätori Perpessicius, I. Cretu)G. Munteanu care vorbesc de traducerea din limba germand,si nu de simpla transcriere a unei gramatici paleoslavel. Intr-adevär, dupä cum am putut constata, confruntind textul sitranscriindu-1 in vederea editärii integrale, este vorba de oexcelentä tähnOcire cu unele comentarii proprii , intr-unlimbaj surprinzdtor de modern si. cu o terminologie din celemai adecvate, a unei mari pOrti din cel mai bun manual delimbei slavei veche ( fialeoslavii sau bulgarei veche) de pe atunci,ce apOruse cu citiva ani inainte si care a fost timp de pesteo jumAtate de secol cartea de cOpktii a oricärui slavist. Estevorba despre Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavi-schen) Sfirache. Grammatik. Texte. Glossar, von A. Leskien,Weimar, Hermann Böhlau, 1871, VIII + 246 p.2 Cit de apre-ciatä a fost aceastO gramatia, devenitä clasia in slavisticaeuropeank se vede din faptul cä., in forme revizuite si comple-tate, a fost reeditatd de patru ori in timpul vietii autorului (1886,1898, 1905 si 1910) si de douà ori ulterior: 1922 si 1955 (ed. aVII-a, Heidelberg, Carl Winter Universitätsverlag, XVI+354 p.). Editia a doua a fost tradusä de A.A. Sahmatov siV.N. Scepkin in limba rusä, cu un supliment gramatical dupä.Evanghelia lui Ostromir (1056 1057) : Tpammamuica cmapocm-efinCK020 R3biKa C donoAuenuem no R3bilfy OCMpOMUp06a cealizeritiR(Moscova, 1890). In sfirsit, la 17 ani dupd Eminescu si fä.rä sáaibO cunostintà de manuscrisul sail, primul profesor romOn defilologie slavd, Than Bogdan, a prelucrat o parte din acest ma-nual (ed. 2, Weimar, 1886), in cursul sdu litografiat Morfologialimbei fialeoslovenice (Bucuresti, 1892, VI+84 p.), pe care-1\TOM utiliza mai jos pentru comparatie.

Dupä cum se stie, August Leskien (1840-1916), profesorde limbi slave la Universitatea din Leipzig, a fost unul din

1 Multumim prof. Jean Livescu, membru coresp. al Academiei, directorulBibliotecii, dr. G. Strempel director-adjunct si §eful cabinetului de manuscrise$ carte rarl, s'i colaboratorilor lor, pentru posibilitatea °feria de a cercetapretiosul manuscris eminescian. Multumim, de asemenea, colegului MarinBucur, datorita indemnului aruia am flcut o prim& prezentare a acestei tra-duceri, in Caietele Mihai Eminescu, IV, 1977, p. 80-107.

8 Pentru confruntare am recurs la exemplarul de la B.A.R., cota II60096. www.dacoromanica.ro

67 0 dimensiune putin cunoscuti a culturil lui M. Emtnescu: limba paleostavi

reprezentantii de frunte ai colii neogramatice germane, carea avut o contributie deosebitä in modernizarea metodelor decercetare in domeniul slavisticii 0 al lituanisticii. El este, deasemenea, autorul unei mai ample Grammatik der altbulgarischen(altkirchenslavischen) Sfirache (Heidelberg, 1909; ed. a II-a0 a III-a, 1919; traducere rusä. de N. Petrovski: rpammamuicaapeelie6o.vapacoao (dpeexeyeplcookocnaenucicoeo) 'mom, Kazan,1915)1.

Inainte insä de a ne ocupa mai indeaproape de traducerealui Eminescu dupä. Manualul lui A. Leskien, credem util ada o descriere amanuntitä a manuscrisului 2307 de la B.A.R.,pornind de la indicatiile lui Perpessicius, care a 0 reprodusunele texte din el.

Avem in fata un registru de tip comercial, liniat, de formatmare (32,5 x 25 cm), cuprinzind 184 file de hirtie velinä.Pe interiorul ambelor coperte este lipità cite o filä, de ase-menea liniatä.. In prezent, peste copertele invechite, de epockBiblioteca Academiei a aplicat supracoperte groase, de culoaremaro. Pe baza quasi-totalitatii textelor cuprinse, manuscrisula fost atribuit de Perpessicius perioadei de la Ia0 (biblioteca0 revizoratul), respectiv anilor 1875-1876; numai varianta Gdin Doina, scrisä pe f. 184v 0 pe interiorul ultimei coperte,este datatä cca. 1882" (perioada bucurWeanä). Toate textele,intr-o caligrafie exemplarä. in afarà de acesta din urmä ,

sint scrise cu frumoasa cernealä violetä de Ia0"2.Conlinutul manuscrisului:F. ir. Pe sfertul din dreapta sus, consideratii privind ma-

tematica: Minunile n.aturii sint ca 0 minunile matematicei..."Perpessicius intentiona sk le reproducä in Fragmentarium.3

Ff.2r,v-3r. Proverbe romdnegi. Seria I. Reproduse dePerpessicius, in: M. Eminescu, Opere, VI, p. 363-367, cuprecizarea cä, impreund cu cele de mai jos 0 cu cele din mss.2275, sint extrase din manuscrisul 213 de la B.A.R. al lui Ior-dache Golescu, Pilde, poveituiri i cuvinte addvdrate i povqti...4Fila 2r este facsimilatä la p. 365.

1 Recent au fost reeditate: Slavische und baltische Forschungen. Mit einemVorworth von H.H. Bielfeldt. Teil 1-2, Leipzig, 1975; cf. si R.V. Kravciuk,3 icmopii cnoe'nucbxozo moeometecmea, Kiev, 1961, p. 106-107.

2 Perpessicius, in: M. Eminescu, Opere, VI, p. 624.3 Ibident.4 Vezi: Opere, VI, p. 627; Perpessicius, Menliuni de istoriografie literard

fi folclor [I], Bucuresti, ESPLA, 1957, p. 199-268. Culegerea lui IordacheGolescu a fost publicatl de Iuliu A. Zanne, in Proverbele ronainilor, vol. VIIIIX, Bucuresti, 1900 1901. www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limbs paleoslavi 68

F.3v. Alba.F.4r. Pentru pustietate sate singuratate (Din cugeteirile

lui Oxenstierna. Traducere din 1750). Transcris de EminEscudin manuscrisul propriu, azi la B.A.R., nr. 2773, copie din1779, imprumutat lui M. Gaster, care 1-a utilizat in Chrestomatieromând, II, LeipzigBucure§ti, 1891, p. 46-491.

F.4v. Alba.F.5r. Pentru vin (din cugetarile lui Oxenstierna). Vezi

mai sus.F f .6r 24v (Scrise pe ambele pagini; ff. 23v-24v, cu un

scris strain, mai neingrijit cu litere mai mari). Vedenie ceau viizut un schimnic Varlaam de la mcineistirea Secului dinMoldova la anii de la zidirea lumei 7329, lar de la intrupareamintuitoriului nostru Is. Chr. 1821 (Manuscript). Identificataca fiind opera lui Vasile Pogor tatal, poema a fost publicatacu un studiu de Emil Virtosu2. In plus, s-a precizat cä Emi-nescu, transcriind, a intervenit in poemul vechi, 1-a literarizat,eliminind regionalismele prea numeroase"3.

F.25r-v. Alba.Ff .26r 27v (Scrise pe ambele pagini). Proverbe. Dupa

primele 12 rinduri apar titluri (preluate de la Iordache Golescu,In ordinea alfabetului chirilic): Vorbe (f. 26r) ; Viiduve (26v);Vinzeitoriu (27r) ; Virsta (27r); Vremea (27r); Vrednicie (27v);Gura (27v) ; Gust (27v). Reproduse de Perpessicius, in: Opere, VI,p. 367-372; fila 27r este facsimilat'a la p. 373 (vezi maisus)4.

Ff.28r-32r (Scrise numai pe recto). Intrebdrile din pancaBucovinei si reispunsurile din partea boierilor la leat5 1782.Copiate dintr-un manuscris mai vechiu, cu indicarea filelorlipsa (f.31).

4 Vezi: G. CAlinescu, Opere, 12, P. 460; Al. Elian, Eminescu si vechiul scrisromtinesc, Studii i cercetAri de bibliografie", I, 1955, p. 145, 149: G. Mun-teanu, Hyperion, 1, p. 156-158.

2 0 salircl in versuri din Moldova anului 1821, extras din Studii si mate-riale de istorie medie", II, 1957, p. 465-540.

Gh. BulgS.r, Eminescu despre problemele ..., p. 39.4 Toate aceste proverbe au fost retiparite de Perpessicius, in: M. Emi-

nescu, Opere alese, III, ed. 2, Bucuresti, 1973, p. 363-371 (ed. 1, 1963).

5 In text cu litere chirilice.www.dacoromanica.ro

69 0 dimensiune puIin cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: Ilmba paleoslavi

Ff.33r-35r (Scrise numai pe recto; f. 33r aproape intreagä.§i f.35r de altd minä). Alte efite ponturi de intrebeiri din parkaBucovinei...1

Ff.36r-76r (Scrise numai pe recto). Traducerea cärtii luiA. Leskien, Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavischen)Sprache. Grammatik. T exte. Glossar,, Weimar, 1871. In manuscrisfkrä titlu. In aceste pagini sint cuprinse, aproape integral,[Fonetica]: §1-45, i, intercalat, o parte din Cuvinte [Glosar]:literele II, E, K, F.

Ff.76v-77r. Insemndri de gramatick romäneasc5. (partialIn germanä.) i clteva grupuri de rime. Acestea din urmk aufost reproduse de Marin Bucur 0 Victoria Ana Täu*an, in:M. Eminescu, Dictionar de rime, Bucure0i, Ed. Albatros,1976, p. 700-701.

F.77v. O poezie in limba germanä., o insemnare de prozodie0 un Inceput de adresare, ingrijit caligrafiatk: Märia Ta,Prea-Inältatä. Doamnk".

F.78r. Grammaticalia. I. Vocativul; II. F ci H; III. Dela narrn... (Vezi mai jos).

F.78v. insemnäri privind formarea unor nume romäneti.insemndri in limba germanä. Porede (consideratii privindformarea poreclelor romäne§ti).

Ff.79r-148r (Scrise numai pe recto)2. Continuarea tra-ducerii ckrtii lui A. Leskien: [Fonetica], §§ 46-49; Partea fle-xionard (Formenlehre), §§ 50-75, i cea mai mare parte dinCuvinte: literele A, 6, Z, 3, II, I, E, 111, II, 0, JI, pinkla cuvintul 110MHH4TI-1,-H4IA,-HdIEW11 (no-mkotTo) a-0 aduceaminte, a pomeni (pomind )".

F.141v. Douä insemnäri (Vezi mai jos).Ff.148v-151r. Rime compuse. Reproduse partial 0 co-

mentate de C. Noica, op. cit., p. 58; integral, de Marin Bucur0 Victoria Ana Täup.n, in: M. Eminescu, Dictionar de rime,p. 701-709.

Eminescu nu le citeaz6. in cele dou5. articole ale sale publicate in Curie-rul de '&0", nr. 108 0 109 din 1 0 3 oct. 1876, respectiv nr. 106 din 30sept. 1877 (vezi: M. Eminescu, Scrieri politice ;si literare, vol. I, ed. I.Scurtu, Bucure§ti,1 1905, p. 20 1-2 11; Opera politica, vol. I, ed. I. Cretu,Bucure§ti, 1941, p. 64-70, 113-116; alcoane vechi ,si icoane noldi e, ed. Gh.BulgAr 0 Al. Melian, Bucure0i, Ed. Eminescu, 1974, p. 75-81, 93-97).Aceste douä documente nu par a fi fost comentate de cerceatori.

2 Cu doua exceptii: f. 115v 0 141v, mide apar unele explicatii sau insem-nari privind imprumuturile slave in limba roman& (Vezi mai jos).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin nunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limba paleaslavi 70

Ff.152r-153r, v. Continuarea traducerii artü lui A. Les-kien: Partea flexionara, §§ 76-77 (pinä. la Nota 3, rindul 5).

Ff.154r-162v. Albe.F. 163r. Documente din ale [Spitalului] sf. Spiridon. Se

reproduce inceputul unui document slavo-romän (vezi mai jos).Ff. 163v-183v. Albe.F. 184r (coltul din stinga sus). Scurte insemnäri privind

formarea unor cuvinte románe§ti.F. 184v. Incercare brouillonark" a Doinei, datatä. de Per-

pessicius cca 1882" 0 reprodusä in: Opere, III, p. 18, notà.Fila lipitii pe interiorul copertei finale. Versiunea G, pe-

nultimä, a Doinei, datatà de Perpessicius cca 1882" 0 repro-dusä in: Opere, III, p. 17-18.

Constatdm, a§adar, cä traducerea Manualului de limbabulgarei veche (paleoslavei) al luí A. Leskien ocupä cea mai mareparte a acestui manuscris, i anume: ff. 36r-76r (41 p.),79r-148r(70 p.) 0 152r-153r,v (3 p.), in total 114 p. deformat mare. Acestea corespund paginilor 1-53 (inclusiv douäalineate din p. 54) ale Manualului slavistului german, precum

paginilor 179-220 din Glosar (piná la cuvintul al 5-lea dincoloana II) respectiv 42 de pagini. Au rämas netraduse dinGramaticei doar paginile 54-72 (19 p.), iar din Glosar paginile221-245 (25 p.)1.

Un calcul sumar n.e aratä. cä Eminescu a tradus cea maimare parte din aceastä carte fundamentará pentru studiullimbii slave vechi: aproape 3/4 din Gramatica i aproape 2/3din Glosar.

Iatä-1, a§adar, pe marele poet, in perioada directoratuluila Biblioteca Centralä din Ia0, cind in speranta cä se vaintoarce in Germania säli dea doctoratul preciza cä ocu-patia sa intotdeauna va rämine tiinificci i literarer (subl.n.)2, aplecat cu asiduitate asupra studiului limbii paleoslave,una din componentele de bazä ale cunoa$erii istoriei i cul-turii noastre vechi. &intern chiar in mäsurä sä precizkm ter-menul post quem a inceput el aceastá operatie destul de difici-lä färä precedent in filologia románeascä modernä i mo-bilul imediat, care nu mai era doctoratul propriu-zis. intr-adevär, dacä in scrisoarea citatä., din 19 septembrie 1874,

2 Paginile 73 176 sint ocupate de Texte.2 Scrisoare atre loan Al. Samurcas, secretarul Agentlei romfine din Berlin,

datat5. 19 sept. 1874 (I.E. Toroutiu, Studii ,si documente literare, vol. IV, Bucu-resti, 1933, p. 122; vezi G. Chinescu, Opere, 11, p. 182; G. Munteanu, Hype-rion, 1, p. 115).

www.dacoromanica.ro

71 o dimenstune putin cunoscuti a culturit lui M. Eminescu: timba paleoslava

Eminescu adauga d., in vederea atingerii acestui scop reali-zarea unei lucrari cu caracter istoric"1, pe baza de documentemedievale referitoare la Tarile Române ,va intra in cores-pondenta cu D-nul Hijdau, pentru a afla de la el numele dictio-narelor auxiliare (a limbei latine corupte din acel timp i a pres-curtarilor uzitate pe atunci) i toate preservativele critice, pecari cineva trebuie sà le aplice la documente, pentru a afladaca sunt autentice sau apocrife; cáci in critica documentelornu e permis a visa"2 aadar era preocupat doar de studiereadocumentelor in latina medievala, abia mai tirziu in atentialui intra i texte slavone.

Biografii i exegetii poetului §i-au exprimat admiratia fatade rivna cu care Eminescu el insu§i asiduu cercetatorcolectionar de manuscrise i carti vechi, multe imprumutateunor filologi i lingvi§ti ca Gaster i Tiktin 3 s-a straduit skinzestreze Biblioteca Centrará din Ia§i cu textele literaturiiculturii romane vechi, dovedind o competentä §i o sigurantàegalatä pe atunci doar de T. Cipariu i B.P. Hasdeu, filologide meserie i mult mai in virsta decit el 4. Or, intre manuscriselepentru care el solicita, la 17 ianuarie 1875, aprobarea Minis-terului Instructiunii in vederea achizitionárii pentru biblio-

1 G. alinescu, op. cit., p. 178.2 Toroutiu, IV, p. 122-; G. Calinescu, Opere, 11, p. 182.3 Vezi; G. Calinescu, Opere, vol. 11, p. 181-187; vol. 12, P. 458-465;

Al. Elian, Eminescu ,si vechiul scris romtinesc, P. 129 160; Gh. Bulg5x, Emi-nescu despre problemele ..., p. 15-29; Dan Zamfirescu, Studii ,si articole deliteratura romana veche, Bucuresti, EPL, 1967, p. 35-48: Eminescu ,si litera-tura romdna veche; Aug. Z.N. Pop, Noi contribuyi documentare la biografialui Mihai Eminescu, Bucuresti, Ed. Academiei, 1969, p. 137 167: Eminescubibliotecar la Ia,si; I. Cretu, Mihail Eminescu, p. 163-167; Dan Simonescu,Din nou despre Eminescu si limba noastra veche, Caietele Mihai Eminescu",I, 1972, p. 109-111; Octav Paun, Mihai Eminescu, director al BiblioteciiCentrale din Ia,si Documente inedite, ibidem, p. 261-273; G. Munteanu,Hyperion, 1, p. 115-158; Florica Dimitrescu, Contributii la istoria limbiirom&ne vechi, Bucuresti, EDP, 1973, p. 246-266: Mihai Eminescu ,si limbaveche; Petru Vintill., Eminescu. Roman cronologic, Bucuresti, Ed. Cartea Ro-mfineasa, 1974, p. 268-351; Paul Cernovodeanu, Eminescu ,si cronografeleromtine,sti, Caietele Mihai Eminescu", II, 1974, P. 55-74.

4 Eminescu citise absolut tct ce se tipArise pin5. in 1883 din textele vechirominesti conchide Dan Zamfirescu in articolul citat mai sus , cunosteaintreaga literaturä de specialitate, avea o foarte intins5. cunoastere a manuscri-selor, ceea ce nu se poate spune despre nici unul din contemporanii Säi, Cuexceptia lui Cipariu i Hasdeu, maestrii i inaintemergAtorii s61. Egal in eru-ditie cu ei sub acest aspect, Eminescu posea. irisa un element in plus: formida-bila sa inteligenfa artisticâ, adia acea stiint5. de a aduna, folosi si transfigurasursele livresti pentru o operä de creatie unid, i epocalà." (Eminescu si vasali-tatea opiniei critice, p. 7).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune puln cunoscuti a culturli lui M. Eminescu: Ilmba paIeoslavA 72

teck se afla i unul cuprinzind un diclionar slavo-romdngramatica limbei slave biserice#i". Poetul-bibliotecar anexa ra-portului acest manuscris pentru a fi väzut de un expert 0 ai se stabili pretul, el insu0 descriindu-1 pe cit de circumspect,pe atit de exact, in esentà. Iata textul integral al acesteiadrese:

Domnuleitlinistru,Manuscriptul alkturat, proprietatea d-lui Iancu Codrescu,

are file douk sute optzeci i douä., contine un dictionar slavo-roman i gramatica limbei slave biserice,sti.

Dupá aparentk se vede a fi compus in diferite epoce, iarepoca conceptiei lui primitive va fi, cred, aceea a introducereilimbei romane in biserid. i stat. Subsemnatul nefiind insdcompetent in critica limbei slave fi a semnelor grafice de pe aceavreme i neputind susline cu sigurantd vechimea manuscriptului,am onoarea a vi-1 trimite cu aceasta Dv., pentru pune inved erea unui cunosaitor al limbei noastre in epocile ei anterioarede dezvoltare §i al limbei slave bisericegi. Manuscriptul se oferOde proprietarul s'a'u spre cumpOrare, iar pretul cenit este de700 lei noi.

Cred insk de trebuintO ck pretul cenit sau trebue redusprin Dvs., ca ofertantii Il propun totdeauna mai mare tocmaiIn prevederea unei reducen, sau sO mi se deie mie insärcinareade a-1 putea reduce dupà cit se va putea. Reducerea insk se vaputea face numai dupO ce critica manuscriptului fäcutk decatre un barbat competent va fi ardtat cu claritate valoareasa interna.

Observatiile asupra semnelor grafice, a hirtiei 0 a manu-scriptului peste tot, pe care le am a face eu, sunt urrratoa-rele:

Pink' la fila 23 sunt insemnOri intimplätoare de cuvinte,LTA ordinea alfabeticd i facute in decursul intrebuintOrii ma-nuscriptului.

De la f. 23 pink la f. 41 e o incercare mai sistematick, intre-rupta de dese notäri intimpldtoare.

Cu fila 41 incepe adevaratul manuscript vechi, al cOruiinceput, dupk cum se vede, lipse§te. Aceastä lucrare, care poatefi foarte importana, dacä s-ar putea constata vechimea, secontinuä pinä la foaia 217, unde incepe tilcuirea sau arätarea

www.dacoromanica.ro

73 0 dimenslune puttn cunoscuti a culturii lui M. Emblem': limba paleoslavi

gramaticei slavonesti. Sfirsitul acesteia lipseste, iar foile de la261 pina la 282 sunt goale" (subl. n.)1.

Asadar, dupci aceastcl data', 17 ianuarie 1875 pe and impu-nise 25 de ani se va fi hotarit Eminescu sa-si completezecunostintele i in domeniul limbii paleoslave. Orientarea lui eracu atit mai pretioasa si mai fertila, cu cit in epoca respectivanimeni in Romania in afara de Hasdeu, care-si facuse stu-diile in Polonia si in Rusia nu studiase aceasta limba inmod stiintific.

lin scrisorile lui Erainescu gäsim i termenul ante quem; elera deja stapin pe cunostintele de fonetica i gramatica paleo-slavä. La 15127 octombrie 1877, inaintea plecarii sale la Bucu-resti, poetul scria lui T. Maiorescu, printre altele: Din « Co-lumna» am inteles limpede cà D-1 Hasdeu pricefie in modpractic paleoslava, dar in ce priveste fonetica face greseli cutotulelementare. Lucrul mi s-a pärut curios, cdci daca el ar fi cunoscutfonologia slavei , i-ar fi fost foarte usor sa puna la locul lor peetimologisti i sa rezolve definitiv chestiunea ortografica"(subl. n.)2, ceea ce inseamna cä lui ii era cunoscuta la aceadata. Or, dupa cum am väzut, Perpessicius a datat cu sufi-

1 Vezi: G. Zane, ateva §tiri despre M. Eminescu, Revista FundatiilorRegale", an. VI, 1939, nr. 2, P. 320-321 (conceptul scrisorii, pAstrat la Bi-blioteca UniversitAtii din Iasi); Al. Elian, Eminescu fi vechiul scris romdnesc,p. 136; P. Vintill, Eminescu, p. 288. Cu toate acestea, manuscrisul n-a fostachizitionat nici atunci i nici mai tirziu cind Eminescu revenea cu o non&adresk la 21 iunie 1875, Cu putin timp inainte de a pleca de la bibliotecAajungind curind In colectia lui Dim. A. Sturdza, de la care I-a obtinut pentrustudiere B.P. Hasdeu (Glosar II, in Cuvente den bdtríni, t. I, Bucuresti, 1898,p. 259-312). Donat ulterior Bibliotecii Academiei, unde se pAstreazA in colec-tia manuscriselor romlnesti, nr. 312, manuscrisul a fost identificat de D. Strun-garu ca fijad compus de grAmAticul Staicu din Tirgoviste, intre anii 16601670 (Vezi: Al. Elian, op. cit., P. 136-137; D. Strungaru, Inceputurile lexico-grafiei ronalne, Romanoslavica", XIII, 1966, p. 148-158; G. MihAilk Con-tribula la istoria culturii i literatura romdne vechi, Bucuresti, Ed. Minerva,1972, p. 312-324).

2 Originalul este in limba germanA i, ,,dup. unele informatii (...), s-arafla la Gustav Finkelstein" (I. Cretu, Mihail Eminescu, p. 228). in Contempo-ranul" din 29 august 1952, p. 5, unde se reproduce traducerea du$ editiimai vechi (de ex.: M. Eminescu, Poezii, ed. 2, ingrijitA de Al. Colorian, Bucu-resti, 1942, p. 31-32), se dA facsimilul unui fragment din scrisoare, din caretranscriem: Aus der .Columna ist er mir wieder klar geworden dass HerrRdsdeu das altslavische praktisch versteht, aber hinsichtlich der Lautlehre ganaelementare ..." (aici se intrerupe facsirnilul; in traducere, am inlocuit vecheaslavond prin paleoslavd das Altslavische" i fonologia slavond prin f onolo-gia slavd). Vezi, de asemenea: Gh. BulgAr, Scriitorii romdni despre ,astil, Bucuresti, 1957, p. 139; idem, Eminescu despre problemele ..., p. 29, 77-78.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pu fin cunoscuti a culturii lut M. Eminescu: limba paleoslavi 74

ciente temeiuri manuscrisul 2307 in anii 1875-1876, ceca cese confirma i prin consideratiile de mai sus. De altfel, si maitirziu poetul-filolog facea referiri directe la un alt clasic al sla-visticii, Fr. Mildosich, pe care-1 consultase si in unele problemede lingvistica romaneascä. Astfel, in articolul de fond (faratitlu), publicat in Timpul" din 3 martie 1881, Eminescu scria:Din dictionarul lui Miklosichl constatäm cá cuvintul voievode compus din doua, din voi (bellum, fázboi) i verbul voditi(ducere), deci inseamna conducator in razboi, belli dux, Herzog,«Duc », iar Mircea se numeste «Grand Duc »"2.

Asadar, acum mai bine de o suta de ani in rastimpul ianuarie-iunie 1875, pe cind era director al Bibliotecii Centrale din Iasi,poate i in etapa urmatoare, pe cind era revizor scolar al judetelorIaisi Vaslui (numit /a 1 iulie 1875) si redactor la Curierulde Iasi" (din iunie 1876 pina in octombrie 1877), Eminescu astudiat si a tradus cu intermitente - marcate de faptul caprintre paragrafele de Fonetica i Morfologie sint intercalatesegmente din Glosar (de regula, cite o litera.)3 - cea mai mareparte a Manualului lui A. Leskien. Aceasta este cea mai activaepoca a poetului (...), cind siguranta relativa a existenteiingaduia lucrul intelectual - scrie G. Calinescu -. Cele maimulte scrieri gut desavirsite sau meditate in acesti ani. Atuncitragea inca nadejdea sa-si poata da doctoratul, si de aceea oultima oard, in 1877, mai continua cu citeva rinduri inceputatraducere din Kant"4.

Avind in vedere locul pe care-1 ocupa aceasta traducere informatia intelectuala a lui M. Eminescu, valoarea intrinsecàlocul ei in istoria filologiei romanesti, in particular a studiilorde slavistica, o reproducem, in continuare, integral. In tran-scrierea textului respectam, in esenta, principiile adoptate deeditorii actuali ai operei eminesciene - Perpessicius, Flora

2 Este vorba despre Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum,Viena, 1862 -1865, p. 73.

2 Identificat i publicat de L Cretu fn.: M. Eminescu, Opera politica, vol. II.Bucuresti, 1941, p. 213-215: Titulatura vechilor no§tri domni (citatul la p. 214) ;vezi Gh. BulgAr, Eminescu despre problemele ..., p. 95-96.

3 Astfel, paragrafele de Fonetica sint scrise pe ff. 36r-40r, 41r-48r,52r-57, 64r-65r, 68r-76r, 83r-85r, cele cuprinzind Partea flexionara-pe ff. 86r-87r, 89r-95r, 97r-99r, 102r- 113r, 118r- 119r, 122r- 124r,128r-130r, 135r- 136r, 140r- 145r, 152r- 153r,v, iar Cuvintele [Glosarul] -pe fi. 40r, 48r-51r, 57r-64r, 65r-68r, 79r-83r, 85r, 87r-89r, 95r-97r,99r- 102r, 113r- 118r, 119r- 122r, 125r- 128r, 130r- 133r, 136r- 140r, 145r -148r.

4 Opere, 11, p. 267.www.dacoromanica.ro

75 0 dtmensiune pups cunoscuta a culturii lul M. Eminescu: limba pateoslavii

teu Eugen Simionl, D. Murä.rau2, Aurelia Rusu3, Gh. Bui-gàr Al. Melian4, Marin Bucur Victoria Ana Ilup.n 5 0altii 6 , j anume normalizkm ortografia in conformitate cu prin-cipiile actuale, pästrind 'frisk faptele de fonetick specifice poetului

epocii sale, precum i unele particularitäti graf ice ale termenilortiinifici preluati din original. Cit prive§te punctuatia, am con-

siderat util s-o unificäm i s-o normalizAm tinind seamade originalul german intrucit Eminescu a lksat scapeunele inconsecvente, inerente fazei de manuscris, pe care sin-gur le-ar fi inldturat in cazul publickrii traducerii (cum s-arputea deduce din unele note proprii, ce par a fi destinate unoreventuali cititori vezi mai jos). Intre paranteze drepte notdmnumerele de ordine ale paragrafelor, atunci cind lipsesc In ma-nuscris, mai ales in partea de inceput a textului, sau introducemunele explicatii sau supliniri de cuvinte i litere strict necesare.Observäm, cu acest prilej, nu numai cä scrisul lui Eminescueste deosebit de ingrijit 0 de citet, dar i cä reproducerea cu-vintelor vechi slave 0, acolo unde e cazul, a celor grece0i estefacutä cu toatä acuratetea i siguranta. $tim, de altf el, ck slovachirilicä Ii era cunoscutk trick de acask, dinainte de a pleca laCemkuti in 1858, pentru a urma clasa a III-a primar57: la dataaceea nu se trecuse oficial 0 definitiv la alfabetul latin In scrierealimbii rom5.ne, decizie ce va interveni abia la 8 februarie 18608.$tim, de asemenea, cä poetul s-a preocupat de studiul limbiigrece§ti 0, in tot cazul, a invAtat literele i rudimente de vo-cabular i gramaticä, chiar dacä. la Blaj, in 1866, nu luase

M. Eminescu, Prozd literard, Bucuresti, EPL, 1964.2 M. Eminescu, Poezii, III, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970.

M. Eminescu, Articole §i traducen, I, Bucuresti, Ed. Minerva, 1974.4 M. Eminescu, Icoane vechi i icoane nou4", Bucuresti, Ed. Eminescu,

1975.5 M. Eminescu, Dictionar de rime, Bucuresti, Ed. Albatros, 1976.

M. Eminescu, Despre cultura si add, ed. ingrijia de D. Irimia,Ed. Junimea, 1970; Scrieri de critia teatrald, cu un studiu introductiv sinote de Ion V. Boeriu, Cluj, Ed. Dacia, 1972. Vezi, de asemenea: Diclionarullimbii poetice a /ui Eminescu, sub red. acad. T. Vianu, Bucuresti, Ed. Acade-miei, 1968; Luiza Seche, Lexicul eminescian in lumina statistic& Bucuresti,Ed. Academiei, 1974. Recent, Ion Ghefie, unul din redactorii Dicjionarului,a formulat o serie de propuneri Pentru o noud edifie a poeziilor lui Eminescu,In Caietele Mihai Eminescu", III, 1975, p. 126-139.

7 G. CAlinescu, Opere, 11, p. 53-58.Vezi: D. Macrea, Probleme de lingvistica romélnd, Bucuresti, E$, 1961,

p. 73-99: Ortografia cu ¡itere ¡atine a limbii romane; Flora Suteu, Influentaortografiei asupra pronuntdrii ¡iterare romilne,sti, Bucuresti, Ed. Academiei,1976, p. 47-74.

www.dacoromanica.ro

Vezi: G. Gálinescu, Opere, 11, p. 89. Mai tirziu insA a arAtat o preocuparest5.ruitoare i chiar pasiune pentru studiul limbii grecesti (ibidem, vol. 12,p. 376 38 1, 510).

2 In mss. 2269, f. 60rv, sub titlul Cheia numerelor greco-slavone, se re-produc literele chirilice cu valoare caria. (vezi: G. Cllinescu, Opere, 12, p. 38038 1).

3 Tabella I. Vocabula Slavica apta Valachos civitate donata, in Fundamen-ta grammatices linguae romaenicae (1812), tipgrite in: Scrieri lingvistice. Textstabilit i glosar de Mirela Teodorescu. Introducere si note de Ion Ghetie,Bucuresti, Ed. Stiintifick 1970, p. 55-71; un tabel similar este anexat laLexiconul romknesc-nemfesc (1818).

Co6panue emermcnux nepeoo6pa3nbrx aloe, ynompe&membrx e eanaxo-mcmaaecnom n3buce, in: Co6panue conunenuti, e npo3e u cmuxax, clen ynpaaw-uenun 6 ealaxo-mortdaecnom s3une, St. Petersburg, 1840, p. 174-200.

O din-tn.th.r.e fLin CLECiCtii a cato.rii Id M. Emine.sca: limba paleoslavil 76

examenull: oricum, manuscrisul de fata nu tradeaza, din acestpunct de vedere, vreo nesiguranta, in afara, uneori, de accente.Evident, Eminescu copiazá dupa Leskien, la inceputul tra-ducerii sale, i intreg alfabetul glagolitic, care mai apareIn mss. 2306, f. 50r (cu incercari de scriere a unor cuvinte,inclusiv pe f. 51r)2.

Traducind cu deosebita acuratete Manualul lui A. Leskien,Eminescu a adaugat pe alocuri unele explicatii, deosebit deinteresante pentru conturarea preocuparilor sale lingvistice,pe care le vom releva in note. De asemenea, o semnificatiedeosebita o au cuvintele subliniate (de regula, cu dota sau treilinii) mai ales la Glosar , prin care poetul traduce cuvinteleslave vechi (evident, pe baza echivalentelor germane din textuloriginal): in acest fel, el atrage atentia asupra faptului ca res-pectivele cuvinte rornanqti sint de origine slava, i anumeprovin din cuvintul glosat sau de la unul derivat din aceea§i

Cititorul va observa cà numarul acestora se ridicaaproape la o suta, ceea ce echivaleaza cu tot atitea etimologii,In esenta judicioase, alaturi de citeva apropien mai putin fon.date, explicabile prin stadiul de acum un secol al etimologieiromâneti. Sa nu uitam a la acea data nu apäruse inca volu-mul al doilea al Diclionarului etimologic al lui A. Cihac, con-sacrat, printre altele, elementelor de origine slava, ce aveafie tiparit abia peste patru ani, in 1879. In momentul in care,studiind printre primii in Romania in mod temeinic limbaveche, Eminescu i§i facea notatiile etimologice, in filologiaslavo-romana nu existau pentru cuvintele de origine slava decit:tabelele manuscrise ale lui I. Budai-Deleanu din anii 18121818, necunosci-'..e pe atunci publicului tiintific3; lista decuvinte a 1h Iacov Hinkulov, apàrutà in Rusia (1840)4

www.dacoromanica.ro

77 o dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Erninescu: lintba paleoslavd

cea a lui J. Sterija Popovi6, tiparitä. in Serbia (1847)1, inacce-sibile poetului; Vocabularul de vorbe streine, tendentios 0 imper-fect al lui I. Heliade-Radulescu (1847)2; in fine, lucrarea eti-mologica a lui Fr. Miklosich (1861)3 0 ref eririle acestuia pre-sarate in Lexiconul paleoslav-greco-latin (1862-1865), citat deEminescu mai tirziu, in 1881. Chiar etimologiile lui Hasdeula cele 200 de cuvinte extrase din Lexiconul slavo-romdn (atri-buit ulterior lui Staicu din Tirgovi0e) pe care Eminescuvoise achizitioneze pentru Biblioteca Centralä. din Ia0aveau sà apara in volumul I al Cuventelor den bcitrini abia pestetrei ani, in 18784.

A§adar, in aceasta luminà trebuie apreciate eforturile poe-tului de a stabili etimologia unui mare numar de cuvinte roma-ne0i de origine slava. Cunoa§terea acestora, printr-un studiuaprofundat i prin citirea i transcrierea atitor manuscrise cecuprindeau limba veche 0-nteleapta", Il indreptatea sa scrieastfel intr-o perioada chid in unele cercuri dominau Inca tendin-tele puriste:

Celor cari vor o purificare absolutä a limbei li vom ras-punde ca acele vorbe pe cari vor ei sà le alunge sint aa deconcrete, aa increscute in tesatura limbei romane, incit tre-buie sà rupi tesatura toata ca sa le scoti 0 cum ca limba sede0rä alungind vorbele de-o iluzorie origine slava, e dovadaIn latini0ii no§tri".

incheind prezentarea acestei surprinzatoare traducen i emi-nesciene, nu putem sa nu subliniem faptul ca ea se inscrie intr-osuita de preocupan i de a imbogati cultura 0 §tiinta romaneascacu transpunerea in limba noastra a unor lucrari fundamentalepentru fiecare din domeniile respective: Arta re prezentlirei dra-malice de Heinrich Theodor Rötscher (ed. 2, Leipzig, 1864),

srbskoslovenske u vlalkom jeziku poznate, Glasnik Dru2tva srbskeslovesnosti", I, BzIgrad, 1847, p. 30-58.

2 Reprodus in: Scrieri lingvistice. Editie, studiu introductiv, note si biblio-grafie de Ion Popescu-Sireteanu, Bucuresti, Ed. Stiintifick 1973, p. 251-317.

3 Die slavischen Elemente im Rumunischen, extras din Denkschriftender kais. Akademie der Wissenschaften. Phil.-hist. Classe", Bd. XII, Viena,1861, p. 1-70.

Vezi am5.nunte i bibliografie in cartea noasta Studii de lexicografie;si istorie a lingvisticii romeine,sti, Bucuresti, EDP, 1973, p. 168-177.

5 Mss. 2257, f. 68; vezi: Gh. Bulgar, Scriitori roméini despre Umbel i stil,p. 140-141; Idem, Eminescu despre problemele ..., p. 74-75; M. Erninescu,Despre culture! ;si add, ed. D. Irimia, p. 220.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin ccnoscuti a culturii tut M. Eminescu: limba paleostavi 78

efectuata in anii 1868-1872, in vederea Criticaratiunii pure a lui Kant (ed. 1, Riga, 1781; cf. §i ed. 2, 1787),traducere partialä inceputa la Berlin in 1874, in perspectix aproiectatului curs de filozofie la Universitatea din Iai, i con-tinuata in tara, in 1875, i 1877 2; douä. capitole (XVIIIXIX) din II Principe al lui Machiavelli (1513), transpuse inromane§te, sub titlul Ideile lui Machiavelli, in epoca gazetarieibucurWene (1877-1883)3 ; in sfîrit, Gramatica sanscritä, carereprezinta traducerea efectuata in 1884-1886, la Ia§i (pe dudlucra din nou la Bibliotecä., pe post de sub-bibliotecar), aprirnei jumatati din Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprachea lui Fr. Bopp (ed. 4, Berlin, 1869: 320 de paragrafe din 623)§i a unei zecimi din Glossarium comparativum linguae sanscritae

1 Vezi: Perpessicius, Eminesciana, Bucure#i, Ed. Minerva, 1971, p. 230-231; Marin Bucur, Revela tia unui manuscris eminescian, Manuscriptum",III, 1972, nr. 4, p. 6-16; IV, 1973, nr. 1, p. 6- 11 (se reproduc dou5. fragmente) ;M. Eminescu, Articole traducen, I, ed. Aurelia Rusu, p. 277-523 (textul)0 589-594 (note); cf. recenziile semnate de Mircea Zaciu 0 Marin Bucur,in Manuscriptum", VI, 1975, nr. 1, p. 173- 182.

2 Prezentatk cu unele fragmente, de I.A. RAdulescu-Pogoneanu, inConvorbiri literare", iunie-august 1906 (Studii, Bucure§ti, 1910, p. 23-55;cf. 0 p. 54-77) 0 publicat& nesatisacator in editia de Opere complecte, Cu oprefat& de A.C. Cuza, Ia.0, 1914, p. 596-643, aceast& important& alm&cirefilozoficl a lui Eminescu a fost reeditat& recent - cu plstrarea ortografieivremii - de C. Noica i Al. Surdu: M. Eminescu, Lecturi kantiene. Traducenidin Critica raliunii pure, Bucure#i, Ed. Univers, 1975 (vezi i articolul luiC. Noica, O traducere de care ne-am lipsit un veac, Caietele Mihai Eminescu",III, p. 140- 142). 0 all& reeditare este anuntatä pentru volumul II de Articolesi traducen, ed. Aurelia Rusu (vezi vol. I, p. LXIII). Din placate, Tr. Br&ilea-nu, care a tradus Critica raliunii pure, in 1930 (Editura Casei Scoalelor), nuface nici o referire la tAlmacirea eminesciank iar N. Bagdasar abia semna-leaz6. editia din 1914, in lista de Opere ale lui Kant apdrute in limba romana,anexata la noua traducere tipArità la Editura Stiintifick in 1969 (p. 699).Tot asa, in timp ce G. CAlinescu consacr& capitole intregi filozofiei lui Emi-nescu (Opere, vol. 12, p. V - XIX, 337-357; vol. 13, p. 7-223; cf. 0: TudorVianu, Opere, 2, Bucureqti, Ed. Minerva, 1972, p. 387-402: Eminescu ci eticalui Schopenhauer; Liviu Rusu, Eminescu i Schopenhauer, Bucure§ti, EPL,1966, 0 alte exegeze romaneti i str&ine), autorii recentei Istorii a filozofiei

romlinesti (vol. I, red. resp. N. Gogoneata, Bucure0i, Ed. Academiei, 1972)ai Micului dicfionar filozofic (red. coord. R. Sommer, R. TomoiagA, ed. 2,

Bucure§ti, Ed. Politick 1973) nu consacrA nici dou6. rinduri lui Eminescu.Ce e drept, Antologia gindirii romdnesti. Secclele XV-XIX, apArutä Cu citivaani inainte, cuprinde o selectie destul de bogat& din publicistica eminescian&(Partea a II-a, red, resp. acad. C.I. Gulian, BucurWi, 1967, p. 544-561).

3 Publicate de G. CAlinescu, sub acest titlu, in revista Roma", XII,1932, nr. 2, p. 8-16, cu o introducere, Eminescu si Machiavelli, p. 6-7; vezi0 Opere, 12, p. 330. Este curios c5. Nina Façon, care a tradus Principele laEditura Stiintifick in 1960, nu face nici o mentiune, nici in amplul studiu intro-ductiv i nici in note.www.dacoromanica.ro

79 o dimensitme putia cunoscutII a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

(ed. 3, Berlin, 1867: 49 de pagini din 451 p.) al aceluiasi fonda-tor al gramaticii comparate indoeuropene 1, ca sà nu mai vor-bim de traducerile de versuri, proza i teatru din literaturilegermana, franceza, englez5., suedeza, latinà, greaca i indian5.2.Asadar, in timp, traducerea Manualului de limba paleoslavdal lui Leskien se plaseazä. dupa Critica ratiunii pure (in parte,chiar paralel cu aceasta) i inainte de Principele lui Machia-velli, toate cele cinci talmaciri ilustrind, pe rind, teoria arteiteatrale, filozofia, lingvistica §i. istoria. Daca cel putin unelear fi fost publicate pe atunci cum se pare ca intentionaEminescu Insui , ele ar fi jucat un rol deloc neglijabil incultura si stiinta romaneasca. Oricum, traducerea prezentatäIn paginile urmatoare ne releva o latura aproape necunoscutäa poetului, plasindu-1 alaturi de Hasdeu O. de Cihac printreinainta§ii slavisticii române§ti moderne.

Astfel, ne intoarcem din nou la cuvintele lui N. Iorga,scrise la un an dup5. ce T. Maiorescu donase Academiei manu-scrisele genialului poet:

Se destainuiesc scrieri ale lui pierdute prin ziare, se co-munica o suma de caiete, in care se cuprinde poezia í prozape care nu le-a tiparit. Dar nici nu le-a distrus, 6.'6 el §tia bine

Trei caiete pgstrate la Biblioteca Centralg. din Iasi (Cat. I, iu-. 5783).Vezi scurta prezentare a lui Radu Manoliu, O traducere a lui Eminescu ( eGra-matica sanscritd ), Arhiva", XVIII, Iasi, 1907, nr. 9, P. 415-416 (Retineatentia aprecierea: Caracterele sanscrite sunt facute cu multá exactitate",p. 415); G. Calinescu, Opere, 12, p. 455-456; Karl Kurt Klein, BibliotecaUniversitdtii din Iasi, Boabe de gnu", V, 1934, nr. 5, p. 273: reproducereaunei pagini din manuscrisul lui Eminescu. in legatura cu aceasta merit& safie reamintit urmatorul episod relatat din non, recent, de G. Munteanu, chip&Mite Kremnitz (Amintiri fugare despre Eminescu, in: Toroutiu, Studii fi doc.,IV, p. 39): Revenit la Bucuresti, in 1888, Eminescu era dus uneori de Ni-colae Petrascu la Teatrul National. intr-o seara, vazind pe Mite si WilhelmKremnitz intr-o loj5., s-a dus in pain& la ei cu o mina stralucitoare, intre-bindu-i cu vervá si spirit asupra a tot felul de subiecte. Pomenind, intre altelecá acum traducea din sanscrita, Mite s-a mirat: eDe cind tii d-ta sanscrita?e0, aun stiut-o dintotdeauna s, replica el linistit si se retrase, asigurindu-i cA

va raspunde cit de curind invitatiei de a le face o vizita" (Hyperion, 1, p. 341342). S-ar parea ca Th. Simenschy, unul dintre putinii nostri sanscritologi,fost profesor la Iasi, n-a cunoseut traducerea lui Eminescu, de vreme ce nuface nici o mentiune in prefata Gramaticii sanscrite (Bucuresti, ES, 1959),prima care apare in Romania". Vezi acum, in urrna : Amita Bhose, Gra-matica sanscritd micd a /ui Fr. Bopp in traducerea lui Eminescu, in Gaje-/ele Miliai Eminescu, IV, 1977, p. 68-79.;

a Vezi: G. Calinescu, Opere, 12, P. 323-331, 362-381, 448-455; AmitaBhose, Cosmogonia indiand si Scrisoarea I, Caietele Mihai Eminescu",p. 6 1 68.

www.dacoromanica.ro

80 o dimensiune pupa eunoscuti a eulturil lui M. Emineseu: limba paleoslavii

cá sunt in ele diamante care asteaptä numai ceva mai multätaietura pentru a straluci deplin. Se väzu astfel cä Eminescuimarele cetitor, era si un mare comunicativ, un foarte harnicscriitor (...). Un nou Erninescu apiíru (subl. n.): minte setoasäde a sti, suflet doritor de a se impärtäsi altora (...), ochi pu-ternici, tintind necontenit idealurl.

2. Traducerea

HANDBUCH DER ALTBULGARISCHEN(ALTKIRCHENSLAVISCHEN) SPRACHE.GRAMMATIK. TEXTE. GLOSAR

vonA. LESKIEN

A.o. Professor der slavischen Sprachenan der Universität LeipzigWeimar, Hermann B6hlau, 1871, VI + 246 p.

[GRAMATICA (GRAMMATIK)

I. Fonetica (Lauthehre)]

Scriere i rostire

Douà alfabete s-a[u] intrebuintat la scrie-F. 36r rea limbii slavonesti unul, cel cyrilic, se de-

duce de la crestiratorii slavilor, MetodiuCyrill (din suta a noua dupä. Hr.), al doilea,cel glago[li]tic, au fost intrebuintat mai cu samäde slavii de sud catolici. Acest din urmà segäseste in monumente limbistice din suta a1i. Dui:a unii pare a fi o iscodiredupà altii caracterele grafice, aducind cu runele,par a fi cu mult mai vechiu [sic!'].

Eminescu si genera tia de astäzi, Sam5.ratorul", 16 noiembrie 1903,reprodus in Oameni cari au fost (ed. I. Roman, vol. I, Bucurqti, EPLBPT,nr. 368, 1967, p. 38); cf. C. Noica, Eminescu ..., p. 66-70.

Aceast5. introducere (in afara titlului) nu se all la Leskien.www.dacoromanica.ro

Ele se scriu astfel 2:a gl. = a se nume§te 43"k (azil)

sorw (buky) 3JP" e = bP PP Pl

" % PP1.11dromiA "'=d P/A"PG

E " 9 = e " urrkPP PI

NOilitTEs PP =z PP stAoPl.3 ''ea =-- z ''3EM,11.1i, g i PP

WillE

lp i " gr =i PP 1P [H] i (?)K " PP= c " Kai°4 " cfb =1 PI PP

MO...1,HW

M " gg = Ill PP PPWhiCAHTE .

PP PIHJWkH ".p = n

PP PPO 9 = o OWIt

PI IV PP PP noxortp " b =r PP putt'

" E =s PP ,,CAORO

T " VV = t Pt PPTEins.AO

or " 3) ,,= u " OVIM4s, ,, 4). f ,, JP

443111.11,

6 = ch PP PP rtp-kW " at = 0 " PP

WTI. I37 41, W, gl. Ity egal cu §t n-are nume

Li. gl. V = t se numete umti " # = c(tsch) "

,1 w PP PtWit"43 a PP "ifp-k

-14 gl.,B2C,438 = i PP PPifiri.1

,, 43 1 PP PP lE"

2 Titlul paragrafului in original: Schriftzeichen und Umschreibung (Lite-rele si transcrierea). MentionAm a in textul lui Leskien (ed. 1) nu se utili-zeaz5, majusculele la substantive (ca in ed. a 2-a i in urmAtoarele); atuncicind copiazä substantive germane, Eminescu le lasä uneori asa, alteori le-scrie cu majuscule.

3 in continuare, Eminescu renunta la transcrierea numelor litereloralfabet latin. De altfel, structura tabelului din original:

este, dupl c-um s vade, intrucitva, modificatri.

Kyrillisch Zahlwert Glagolitisch Zahlwert Unischreibung J Name

4 1 a i4sazu

to. O dimenslune puhs cunoscuti a cultui.li lui M. EmMescu: limba pakoslaa

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pulin eunoscuti a cultarii ha M. Emineseu: limba paleosIlavi 82

f f l f10 CP = ¡U toc-t

f 7fI/I " - = ia. f

1.1

FE" . =-- ie " I ,

Iff f c1F1

" W = 4, on frant. "ha " De --- ie, ien 11 PP 1,91

"As "4a = i4, ion frant.." INNa 11t ps kp 4-11

o " = th " eHT4=y = fi rch = ijitaValoarea numerick a literelor4.Urmind acelasi sistem de scriere a numerelor

ca si grecii, slavii le-au insemnat asemenea Cu.

litere. Aceste numere le vom desparti in treigrupuri, de la 1 pin' la 10 pentru insemnareaunimilor, de la 10-100 pentru insemnarea zeci-milor si de la 100-1000 pentru insemnareasutimilor.

Numerele de la 1-10 sunt:1

-.= 2I. =3

=4E=_- 5S =63 =7ii=8

9I = 10.1

38 Pentru insemna.rea zecimilor se intrebuin-teazk literele de la idurcia (kako) incepind,asadar:

uz=20t1 30tt 40

ii 50a =60o =70

De la acest titlu pina la [Nota 1], textul reprezintl, o redactare proprioa lui Eminescu, pe baza coloanci cup.rinzind yalorile numerice ale literelor.

www.dacoromanica.ro

83 o dimensiune puiin cunoscua a culturil lui M. Eminescu. limba paleoslavd.

n = 804 =90p = 100

Pentru insenmarea sutimilor se intrebuin-teaza literele de la atypa (slovo) incepind,elar

c =200T 300otr = 400

=500r 600

=700w = 800

900

Urmind uzul vorbirei de la toate popoareleindo-europee (Evoca, duodecim, dreizehn, un-sprezece, odenatziti5), slavii scriu de la 11--19 unitatea inaintea zecimei, asadar 1 11

Fa 12 .a.m.dDe la mie incepind se repeta hterile

dupla cruciulita inainte (1), asadar 41 = 1000= 2000 s.a.m.d.

A( In manuscripte si tiparituri, literele insemna-toare de numere se pun in genere sub o träsa-turd verticala G, care sau e comuna pentru toate,.sau facuta in bucdtele pentru fiecare Asa-dar,tawK4 sau.1(.47iTK-4 1821.

[Nota 1 (Anm. In glagolitic se-ntrebuin-teaza pentru le tot semnul lui e (ifc-rk), [lafel_ pentru ë (t) i ja

Pentru ii (j = jota) nu este semn decit incombinatiunile

[Nota 337 In manuscriptele vechi, se afläsemne cari hotarasc mai de aproape saucuiesc uncle litere 8. Dintr-aceste VOM pomenimai cu samd semnul dupd p, aratind

in ucraineara (dialectal)6 Lapsus calami trebuie7 Eminescu a (Dims Ncla 2, intrucit a utilizat unele indicatii privind scrie-

rea numerelor in aliniatele de mai sus, privind Valoarea numericd a literelor.8 Poetul a ornis indicatia din parantea: (s.z B. Codex Suprasliensis,

Ed Miklosich, Enleitung)" www.dacoromanica.ro

9 De fapt: j; poetul a equis: z.D. nurorkuni= rAdromeum".39 Textul din parantezá. adaugat de Eminescu.32 intreg acest paragraf a fost prelucrat de poet, ca raportare la orto-

:gratia románeascá.32 In editia a doua (1886), Leskien a corectat, precizind cá, s = dZ.33 insotit".34 In luss., greit: 9..39 ,,Bisericeascil" (sla75, veclie).

O dim ensiune pulla cunoscutb a culturii lui M. Emiuescu: timba paleoslavb 84

cä aceste sunete s-au muiat prin un 9 ;

senmul deasupra lui n (A), aratind ca aceastävocalä s-a scurtat (ta i in rom5.nete in *pm, A):noNoir.

RostireanLiterele cari au equivalente in românete

sunt: a, n, g, r.1 s (ca z)'2, 3 W, ti (i),(i), K, A, M , u, o, n, p, c (s), T, olf, *, r (h in

hre7, hierbe), w (o), tn W), U. (0, 01 == CD,IN (), hl, If, 5, t.

Litere cari n-au equivalente i trebuesc no-tate ca deosebire sunt.:

t (tTk) egal .c-un e lung cam inginat13 de-un i (tf fermé) sau ca e deschis românesc incuvintele: merge, pepene, N'eche, undcnotri scriau itttpi,ie, rrkpfuE, RtKE.

E (Errk) ca it german (ai fr.). La glagolitiegal cu ie (E), pe cind e se scria314.

=-- i, citeodatà ca if, in copii, spari (era),nom, sing., ripini (craii), nom. pl.

I este fonetice§te egal cu nsi se scric numaiundc sunt doi ii, d. ex. npnatTE (a priimi).

--=if (ca-n englezqte bid).

k f in eafif, napf, bani.egal cu -in in frant. enfin sau ca polon

JI on " " prison "ien, ion nazal.

th, =15, fi frane.),I-40 [Nota.] Cantitatea i into.riarea (accentul)

limbei ieratice15 nu s-au mai putut descoperi;t ì oy, dei orikinar, diftongi, au fost desigurodatd lung,i, tot a. ,a in multe cazuri a.I

www.dacoromanica.ro

85 0 dimensiune pula cunoscuti a culturit lui M. Emistescu: limba paleoslavi

41 VocaleSistemul vocalelor

(§.3.] Imfulrfirea vocalelor. In epoca cunoscutd denoi, limba are numai vocale simple (§i vocalelenazale au sunet simplu vocalic), iar nicidecumdiftongi.

Vocalele se impart:Dupä organele cari sunt mai cu samä

active la rostirea lor, in:guturale k E, t, gutural-

o, -11, gu-palatale palatalelabiale oyJ 1g labial-palatal j tural-labiale

Dupä inriurirea asupra consoanelor gutu-role (K, r, premergätoare, se impart in:

aspre: a, o, oy, -k, j,ft, inaintearora consoanele guturale rdmin neschimbate ;

moi (palatale): E, H, b, t, la, inaintearora consoanele guturale se prefac in duplefo-nuri (Doppellaute) consonantice dentale sau pa-latale, bunä.oafä nom. sg. 4110KtKla (om), gen.

AOlitKd, VOC. LIA011t4E, nom. pl. 4110Htli,H.

Nota. io, ta, 1E, IA, Miklosich le nu-me§te, in inceputul cuvintelor sau dup4 vocale16,praeiotate (j), dupä consoane praeierate (w);dar noi nu le numäräm intre vocalele proprii,precum fac gramaticele slave, fiinda nu in-chipuiesc decit inginarea 17 lui j cu vocalelerespective; asemenea trecem i peste AA, EA,

§.a. (pe care Miklosich le nume§te vocalepostiotate), pentru cä in paleoslavica mai vecheele nu fiinteaza 18 Inca, ci pretutindene undeobvin am, EH, OH (cari mai tirziu sunt de

samä cu aï, el, of.) ele au greutatea de aa,ea, oii.I

Dovedirea raportului dintre paleoslavaindogermanica primitivá este treaba gramaticeicomparate (vezi Schleicher, Compendiu de gra-

42 [§.4.]

18In mss. se repet5.: le numefle.ansofirea"; Eminescu a § ters cuvintul inceput: impreurnarea].

18 Poetul a sters: existcl.www.dacoromanica.ro

E§.5.]

O dimenslune putin cunoscutb a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi 86

maficä comparata, fatal9 121). Aicea-i destulsä amintim cà sunt de privit ca vocale funda-mentale (nici sldbite, nici adaose):

pentru seria a: a, E, o (despicarea sune-tului originar a din periodu12° praslavic)

pentru seria i: Hpentru seria u: -hl.Vocale sldbite sunt:'6, 6 din a originari PI

'ILll

Ca vocale adaose (gesteigerte) putem priviIn seria a: o, e, t

11 111:: t (originar ai) oj, dj

11 ll 1114: oy ( au) OH, Od.Dupä legile slavice indeosebi se mai pot

privi ca21 vocale adaose:in fata la k §i

61 in fata alor k §i 'h.[I.] Vocalele seriei a

k st5.' ca vocal daba opus in dreptul illi E:

pum (zi, 2 p. sing. imp.) la pEKA (I sing.praes. zic) ANLG 22 a räcnim ;

Th11,11 (fugi " 11 ) 12 TEKX ( 12

fug) ;rimo cd% (fu i ingrijit " 1 1 ) 11

HEFM CA (i ,, 11 " sunt ingrijit);HkHEpd (ieri) din HEHEpd (HEHEIY6) sara;

19 Eminescu a sters: pag. Trimiterea se refera la: August Schleicher,Compendium der vergleichenden Grammatik des indogermanischen Sprachen,3. Aufl., Weimar, Hermann Wahlau, 1871 (ingrijita de A. Leskien si de J. Schmidt;editia 1 a acestei lucrari aparuse in 1861-1862).

29 Poetul a sters: epoca. De prisas A spunem aici, ca si in alte locuri,cä reconstructia vocalismului slav comun a fost modificat5. partial in deceniileurmatoare. Cititorul interesat poate consulta, de exemplu, manualul: Slavaveche ,si slavona romiineascci de P. Olteanu, G. Mihaila q.a., Bucuresti, E.D.P.,1975 (cu indicatii bibliografice).

21 Se repeta in mss.22 Analog" (?).28 Cuvintele subliniate cu dota sau trei linii (reproduse la tipar cu aldine)

reprezinta, dupa cum am spus in Studiul introductiv, raportarile etimologice,corecte sau mai putin fondate, ale lui Eminescu. Aici, si in continuare, vominsoti de succinte note numai acele cuvinte la care apropierea etimologica acuvintului romanesc de cel vechi slav glosat nu se justifica: in cazul de f ata,a rdcni provine din v. si. pavos.

www.dacoromanica.ro

87 0 dimenslune pu/in cunoscuti a culturli lui M. EmInescu: limba paleoslava

43 [§.6.]

[P.]

r0Hh3HATH lingä rOHE3HATH a se mintui (degoansá? 24);

infin. MI1ATM (a mAcina), 1 sing. MEMA

(macin)inf. CTkAtTH (a intinde, a desf4ura), 1 sing.

CTEMA (intind)Ettp4TH (a lua) " " gEpx, iauAkpdTH (a rupe) " " mpx rup

" nonkpaTH (a cälca-n picioare)-nEpx calc in picioare.

Nota. In cazuri izolate -6 e opus lui E, bunk.-oarä. rKH4TU (MUTH a vina), ;mix vinez, goni.I

ca vocal slabit e opus lui o:la capätul trupinelor in o, precum: nom.

sing. ECirkKla (lup), instrumentalis KA-kKO-A% culupul;

apoi in K-krAa (cind), T-KrA4 (atunci),aläturi cu Korm, Tora; rkTtTH (a voi)turi cu KOTtTH; inf. KlipdTH (a lupta), 1 sing.sow, lupt; inf. K-11A4TH (KAdTH a macela 25,schlachten), 1 sing. KOMA taiu; inf. *n-kpaTH26(npirrii a rupe), 1 sing. now& rup.

Mistuire 27 Deja in izvoarele cele mai vechivocalele slabite K, 1,28 pier adesea Cu totul,mai cu samk inaintea lui p, bunäoard spdTH =KkpdTH, MAtTH =MkAtTH, KAdTH, KfidTH =*KliAdTH,*rrkiwrii. Acest It final 11 pierd insá regulat incomposite prepozitiile EEs% (färä), 119131i (pe),113% (din), pes-k (reex-, dis-, fáz- auseinander,zer-), precum: H3HTH (a ie0 afarà), HmecTii (aduce afara).

Nota. In unele cazuri b nu se mai poatedovedi c-au existat i trebuie dedus dupà. ana-logii.

24 Goand e postverbal de la a goni, provenit din v.sl. mom', dupa cumva observa Eminescu insusi in Glosar, s.v., si partial mai jos.

24 Verb creat de la nuicelar.24 Aici i in unele cazuri, in continuare, poetul a omis s noteze asteriscul

(*), pentni a marca dupa Leskien ca forma respectiva este reconstituita:am socotit otios a semnala toate aceste marunte omisiuni involuntare, astfelca le-am corectat tacit.

22 In original: Schwund disparitie".28In mss., gresit: www.dacoromanica.ro

O dimension putin cunoscutil a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi 88

[§.8.] Urcarea lui E la o se gäsete adesea inderivatele numine primare29 prin mijlocul su-fixului II, fem. a. A§a bunäoara: spEAx eutrec peste, spoA% vad; REA x conduc, npogo,a,iiconducator 30 (prohod) ; EtE3,T.31 (merg Cu cäl-ruta), K03-6 chutä.; META impletesc, momgard; pEKX. zic, npo-pork profet ; TEKA (curg,alerg), Took riu (de acolo rdstoc cascadd, firi-tocesc vinul, moarea)82. Tot astfel la verbeledenominative pe33 -HTH: KOAHTH a conduce, cf.

TO4HTH a turna, Cf. TOK11.Nota 1. Fiindca poate fi A = en, iar A este

on, de aceea raportul dintre A; A E: o,bunäoarä. MATA incurc, anAT-6 incurcalä. ; AMAindoiu, AAK11 arc; KA3A leg, KAU leg5.turä(de acolo vinjos, poate i ginj)32.

Nota 2. E, ce este a se presupune, lipse§teadesea din formatiile verbale, §i. sau e slähitIn h, sau e mistuit cu totul (cf. -k: o §i mis-tuire 34), bunäoara: sKpt-rii (aptTH) a vedea(a zäri/zare) ; nptskptTu a despretuiprizärit), nptaop-is. dispret ; mkpt-ru (aaptm) amuri, mop% cium5., moartel

41 [§.9.] Urcarea lui E la t se intimplà adesea laverbe frequentativ-durative, deduse din celeprimitive, precum: META arunc (inf. norm),freq. antTax, MtTdTH, arkTamum arunc, aruncare,arunci, He-rIEKA coc (inf. nEwm), freq. tic-nticam(inf. HcntKern), de acolo piclu, a piclui; narrx%impletesc (inf. f1AECTI1), frequ. nntTaby. (inf.fliitTtiTH) ; 0Kp1WTA gasesc, capät (inf. osptcm),frequ. °RATAK (inf. OKfitTdTH).

Nota 1. Dupä consonantele paiatale xc, 4,

W, wT se ivete a in loc de t, de aceeach-wErx. ard (inf. notawm), frequ. ris)ileirdb%(inf. chacaraTH) pentru *»ctram.

2° In original: primulre nomina.30 Inseamn i insotire, conducere", sens p&strat in cuvintul rom5.neso

prohod.31Inmss. gre0t:88 Textul din parantez.1 ad5.ugat de poet.83 In original auf (aici cu sensul) in"." Tratate mai sus, in §§ 6,7, cum 0 face trimiterea Leskien.www.dacoromanica.ro

89 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavii

Nota 2. Cind treapta E 1ipse0e 0 e repre-zentatä prin h, in formele urcate t pare acoräspunde nemijlocit c-un h, '6 din formelepe cari se-ntemeiazd, bundoard: IllsC-KACHATItexcitar excitare; Ihr113HATH a lu-neca, nntarrif a se &H. Asemenea stä adeseat in infinitiv, acolo unde formele prezentuluiau k (11): sptwili (a purta de grijä), 1 sg.sphrx (aläturi de sptrx); aptwTH a arunca,1 sg. aphrx, ; OTIt-HACTH a deschide, 1 sg. OT-

Ep113A HALUTH a imbläti, 1 sg. Hpl&KA.[§.10.] Urcarea lui o la a; in formarea numinilor,

d.e. aoAirni a duce, aom-actcAa aquae ductus;THOpHTH a face, 'Mph opus, fäpturä.; in for-marea verbelor frequentativ-durative, d. ex.aoAA impung (inf. ocm), frequ. EdAdIA (inf.EdAdTH) ; 11-ha-ropm CA ard (inf. witaroptni),frequ. 11-karepebv, (inf. ailsrapaTii) ; morx pot(infin. MOWTH) frequ. no-maram ajut (inf. no-MdrATH) ; gla-HOEMA innoiesc (inf. 11113HOHHTH),

inf." 11'63-Hal:CAM% (inf. HILS-HdEMOTH).Nota 1. Nu arare lipse§te treapta o, incit

a pare a sta in fata numai a unui h (II) dinrädäcina, d.ex. airk-rtm (EpkT.) a intoarce,EpdTHTH; 1141.rhEli 11Med, !Mere umezealä;Mp-h8HATH (MPUHATH) a ingheta, Aiwa% inghet.

Nota 2. In cazuri putin numeroase stä infata unui t, urcat el insu0 in 36 silabele radi-cale, un a in derivate. D. ex. crptrA eu pä-zesc, crpeich (paznic, strAjeriu, strajA), ntsx

45 pä§esc, nettA37 repo (irif. Ad3HTH) ;I Arm adicA*ctATH a a§eza (1 sg. caKk planta,grädinä., cwiTH a planta, a sddi. Urcdrile t0 a nu se pot proprie referi una la alta, ciamindouk se referä la un a originar, t deocam-datà la un e, cf. 1 sg. cio,x, id est sen-dcl, cuCtCTH.

Nota 3. In vro citeva cuvinte altemeazä a cuo, o cu E, färä ca sä existe relatii de urcare;dar atunci o 0 E sunt de privit ca släbiri sau

86 Trebuie: frequ.36In mss. se repetl, la inceput de rind.87 in mss., greqit, sub influenta cuvintului precedent: Ad3A.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscutd a cultual lui M. Eminescu: timba paleoslavi 90

ca variante dialectice 3 8 Asa gäsim pos l'higauzitatul pawk (slugá); prepozitia 003% (dis-,raz-) lîngä pd3'11; TOEIAls cald lîngä TErIA-6(a topi 09); mont-rn a invinge lingä. 04,EAtTH.Regulat rämine o in nominativul singular altrupinelor in " s, pe cind celelalte cazuri au E,

de pildä.: HERO (ceriu), gen. MECE (cf. gre-cescul ytvog, gen. ygve-og). In cuvinte impru-mutate, o inlocuieste adesea pe a, de pildä :COTOIld satana; non-k papa; norawk paganus(pogan) ; onTapk altariu. O schimbare deacest soiu, afä insämnätate pentru formatiunese-ntimpa intre t si e, de pila WAtCTH, aaspläti, lîngä KAtICTH ; Tptga iarbä, lîngä T0dRel.

II. Vocalele seriei i

Sldbirea lui i in k s-au intimplat regulatla capátul (auslaut) trupinelor in i, de pilca:HOWTk id est *HOK-Th noapte, cf. litvanulnak-ti-s; )KkAdTH a astepta, astept; IllaCATH

a scrie, ElliWA scriu ; skAam a zidi, skogAAzidesc; apoi 11K6TA infloresc, 11,FAICTH a inflori,41sTen numár, 4HCTH a numára.

Nota 1. poate sà i piarä cu totul, deaceea i wAaTn (cf. § mistuire 41).

Nota 2. Despre despicarea lui u in if maitirziu 42.

Urcarea lui i k) la t inaintea consonan-telor, de pilca RAHCKdTH a stiálUCi, RAtCKlastrálucire (bleasc in rom. suflet de animal");0-RHAtTH a insulta, a chinui, atm silä., nevoie;gnAtTn a vedea, EttAtTH a vedea"; WICtTHa atirna, Ktri% cumpánä.; CHtTtTli, CWITATH alumina, CHtTla luminá, lume.I

88 Dialectale".Adlugat de Eminescu.

49 Se repet5. in mss.41 In original: vgl. §. 7"." In original: Lj vgl. §. 21".43 Adlugat de poet.44 De fapt, a sti" (in original: wissen").www.dacoromanica.ro

91 o dimensiune pulla cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

46 [§.13.) Urcarea lui i (u, k) la oj, ej inaintea voca-lelor, de pildä; rilliTH a putrezi, r110/1, mor, idest *rnojk =*rnoj-k gunoiu 45 (poate de acologunoiu 46).

HFITH (a §erpui winden), 3411011, 34-HOR §erpui-tura (windung) ;

All-laTH a turna, AOH, Aofi ski;110-411-TH (rädäcina ki) a se odihni, no-gon,

odihnä.Unde formatia cuvintului o cere, o parti-

cipä la urcarea lui o in a (cf. g urca rea lui ola e 47), de acolo ej, de pildä AH-TH a bea, 1 sg.m'IR, beau, nOliTH id est noj-wrn, 1 sg. no kw aaddpa; de acolo frequentativul oa-neraTo, 1

sng. ne-neleiA.

III. Vocalele seriei u

[§.14.] Sldbirea unui u originar in -k se-ntimpläregulat la capktul trupinelor in u, de pilca

casä, CIJHK fiu (sunù-s), dar de altfeladesea, de pila, EllAtTH a fi treaz, cf. lit vanulbud-rù-s (de§tept, in veghiare, wachsam),

CRt a roO, cf. poicAk id est *ryd-jilNotd. Despre despicarea lui ii in vezi

mai incolo 48.t.15.) Urcarea lui û48 (i, %) la oy inaintea vo-

calelor, de pila; EllAtTo a fi treaz (cf. Et113-

61.14,4TH a se de§tepta), EITAHTH a trezi ; rte[g]HXTHa se pierde, rOVEHTH a pierde (a pagubi) ; Alkr-HATH, AIJX4TH a sufla, 4.01/1-4TH a sufla, arespira, Aoyúk] respirare, spirit, Aorne räsu-flet, suflet; CT1.1AtTH cia a se ruina, cTosrA%rtnine.

[§.16.] Urcarea lui û49 (-hl, 11) la og, a inainteavocalelor, de pilca:

KIMITH a copen, KpOrk coperi§;riAl2.1EUTH a pluti cu corabia, nnorrn a innota,

45În mss., lapsus calami: punoi.46 Adlugat de poet. Leskien: s.§.24,4".47 Leskien: §. 10".45 Leskien: §. 21"." Leskien: u".

www.dacoromanica.ro

O Mmenslune putM cunoscati a cultuell fui M. Eminescu: Ilmba paleoslavi 92

a pluti (plurd, plutM, 1 sg. naogx plutesc,HAOHL-U,11 corábieriu;

poli a sapa (de acolo lit, rititä),porit groapa ;CirlsW4TH a auzi, cnoy---ru a se cherna, 1 sg.

CAOES-A mä chem, CA011-0 cuvint.o, care se na§te in acest mod, ja parte la

urcarea comuna de la o in a, precum CA0110

cuvint, CAdHil glorie de la cnorru; naogx plu-47 tesc

Jde la inf. nnorm, frequ. maga!" inf.

HAMIdT11. Citeodata lipseste treapta mijlociea lui o, de pila. 113-6-61-TH" (a fi liber/a izbu-ti), HMIR-HTH 51 a libera ( a izhivi).

Nota. *y se schimba in genere in og, in-data ce se mai adaoga o vocala, de pilaKornorK, cumpar, inf. 101(11011dTH.

[§.17.] Urcarea de la b. la H, de la 11 la III. Conside-rind inrudirea sunetara 52 dintre ksi u sidintre rezulta, firWe, C H §i cavocale mai grele se ivesc adeseori ca urcarialor e §i incit putem stabili urmatoareleproportii: H k r*, t: E sau a: o, mai ales laformarea verbelor frequentativ-durative, incare caz e egal la care vocal se reduc 6 si(La adica H§i sunt de privit ca lungiri (deh-nungen) alor K i Procesul este asemana-toriu cu cel din limba lavarla, unde gäsim,de pilda, kél-ti a ridica, kil-ti a se ridica, kyl-¿ti a ridica. Pe treptele mai tinere ale limbeilungirea reprezinta adesea urcarea din pe-rioade mai vechi).

6 urcat la H, de pildei:Els94TH a lua, gEpx iau, frequ. rls-supaTri,

Elipdlffl;AM/4TH a rupe, AEpA rup, Pas-AHP 4-

TH, paa-Aupabv, (reFhir); inf." }KkAL-T. apas,acATI-1 a apasa, " c-h-muma-rn, C'11-NCHMdliR;

aiipt-ru (apt-ru) a zari, 314-1s% (3p17R) zaresc,frequ. 11-6-311pcITH, 11-11311P4171;

52 In mss.: H3-RhI-TM.51 In mss.: H38115-HT14.

52 Fonetica" (in original: lautliche).53 Trebuie: I sing.

www.dacoromanica.ro

93 o dimensiune pupa cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleosla4

mkptTH (mptTH) a muri, mkpx. (Aim.) mor,dur. no-mHpaTH, no-mnp,HA;

CES6TtTH (a luci), CHILLUT, . lucesc, frequ.T4TH, CHHTMA.

Citeodatä lipse§te treapta h §i nu se g'5.-sWe decit E, de pildà: >i<HraTH a arde cores-punde Cu SKEWTH, 1 sg. wErx, (dar obvine 54

scrierea »ara); norpHsaTH linga no-rptgaTHla norpERA ingrop, inf. norpETH; adHAHT4TH aimpleti lingà adrintTaTH la rinrrx, in HAECTH

(ZaplaZ 55) ; Hd-pHU,ATH a numi la pE8x, inf.pEWTH a zice; H-h-THEI,dTH (einlaufen) la -rum,inf. TEWTH ; tOtU§i cf. plgl,H, ThIAH (§.5 ; h eopus ca vocal sldbit lui E). La acest procesau contribuit analogia de la sEpA, 66pdTH,CliDifhITH §.a.j

48 -k urcat la de pildk:a-k84TH a cherna, 30RA chem, frequ. Hd-3-61-

BATH, HdalailltHA;01,14HATH a fäsufla, Ai&xim räsuflu, 11-63AW-

DITH, Erik3AhlKdK of tezAlLrdTH a minti (lften), tiliHíA mint, 06,11.1-

ram, osivigram defaim;C114TH a trimite, Clutht trimit, frequ. nocw-

HOCIJAdFiN (S01).

Notti Drept o lungire a lui '11 se poateprivi in nominativul sg. masc. a adiecti-velor compuse (determinate), de pild5.:

Ao6p11-H care obvine inc5.citeodatd.1

52 Legi fonetice ale vocalelorThriurirea reciprocit a vocalelor una

asufira alteia si inriurirea consonantelorasufira vocalelor

E§.18.] Hiatus. intilnire nemijlocita intre douà vo-cale nu gäsim inläuntrul cuvintelor (Inlaut)(afarà de cazurile din §.19), decit numai in

54 Survine".55 Cuvintul pare a fi inrudit cu plaz (v.sl. *za-plazta)www.dacoromanica.ro

O dimenstune putin cunoscuta a culturii lul M. Eminescu: limba paleostavi 94

compozite, de pila: E0r0-06Pdalstils dupà.' ase-manarea lui Dzeu ; MIsHOr0-0114EWls noXu-gaefig ;npii-osptcTH a c4tiga (erwerben).

§.19. Asimilarea vocalelor Numai asi-milatia deplind proactivä (vorwdrts wirkend)se gäse§te, dar §i aceasta numai dupd dispari-tiunea unui j dintre vocale.

In gen., dat., locativ sing. masc. i ne-utru a declinatiei compuse (hotdrite) a adiec-tivelor:

gen. ,opa-Kro, AOfipd-Er0, AoEpa-aro (Aosp-kbun); dat. Aospoy-wmoy (provine 58 mai ade-sea), Aospopymor; loc. Aosirk-ifmk, AosptEmk(in Codex Ostrom. obicinuit), Aogirktmk; dela trupinele in ja de pila: *AOKAinenAll, AOR-ANNA% (A06/16 viteaz).

Notti. Un fenomen asemenea se aratä.In instrumentalis sing. al neutrelor terminatein -11tE, dei mai rar, de pila Atrawitimk =Atimunfmk (Atraumf) facerea, das Thun.

In formele prezentului a verbului tiMtTHau HANdritMls, 1-1MddW11, liNtddTis egalitate cu *HIM-

HMdtEWil 57. Alai rar se intimpld aceastala trupinele derivate terminate in 4, de pilaElsigadTls Els/RdIfTh el este, de la BIA4TH.

Despre imperfectele Atildark §.a.a.vezi la conjugatie.

[§.20.] Contractiimea vocalelor. Aceasta se gdsWeIn cazuri foarte putine in limba paleoslavd.HE (ne, nicht) la inceputul formelor prezentului(incepdtoare cu FE) ale verbului ElsITH (a fi)se contrage, eliminind pe j, iar E + E devinet. Astfel litCMk irkai egal cu HE-FECH§.a.m.d. Afarà de aceea se mai gäsesc inizvoard variante ca rIPHTH =np-i-liTH (a veni,a intimpina, herankommen58) i alte cazuri,ucor de recunoscut.IY

58 Survine".57 in mss. se repet5.; Leskien: u. s.w."58 Este interesant de semnalat cà Eminescu c1à alt verb german decit

Leskien: herein gehen. www.dacoromanica.ro

95 0 dimensiune pups cunoscuill a culturil lui M. Eminescn: ¡buba paleosla4

53 Contractiunea vocalelor ce se intilne§teidupä. §. 19, se gase§te abia in dialectele slavemai noua, dar dintr-acestea au trecut parte0 in izvoarale paleoslave, de pila. AosparoAoEpaaro; 4,0EpOIrMOIr = Aospoyoymoy; Aosptmk =Aospttmil; IINI4Tk (de regard) ==i1N1d4T6, Atildrk =Atnaark ; tot de acestea se sine i contragerealui in 1.1 in declinatia adiectivelor compo-zite, de pilda: gen. 0 loc. plur. Aosp-K% = Ao-sp-bairi §.a.m.d.

Despicare 59. Dad ti, vin a sta inainteaunor vocale, atunci se despid in b.j, 'kg (cf.§. 11, §. 14); io se preface in lag in acela0 caz,de pilda:

H in : WITH a bate, part. praet. pass. EMEHI.

1.1 in 11H : Kfl'iJTH a acopen, part. praet. pass.; %MIA-TN a uita, part. praet. pass.

AA'111 bute, gen. AirisHE; KOlrKlq fag,litera, gen. COVIC1sEE.

io In 101: plOTH a mugi, 1 sg. 01ex, sau EH:

Nota. Foarte rar se intimpla inaintea voca-lelor trecerea nemi¡locita a lui u originar inH, de pila MEABbills adj. poss. al miereiANEAls rniere suff. kirk ; in compozitul MEAR-

tAls mincator de miere, urs (medvé ung.60).Lungire compenzativei (Ersatzdehnung). Lun-

girea vocalelor prin pierdere de consoaneasimilatie de vocale e restrinsä in paleoslavala putine cazuri, ce se pot cunoa§te 15.murit;atunci corespunde t lui E, a lui o, H 1lli k (incitt, a, H sunt a se privi ca lungimi, lucru cerezulta din imprejurarea cä aceste vocale searata ca trepte de urcare pentru E, o, vezimai sus), de pilda: iityrk 1 sing. aor. comp.de la pEWTH (1 sg. praes. pEim a zice pentru*rek-sti; npii-Ttrk 1 sg. aor. comp. de la TEWTH

(1 sing.) TEKA a fugi pentru tek-si ; npo-secia

59 in orig. Spaltung despicare, disociere".60 AdAugat de Eminescu.www.dacoromanica.ro

O dimenslune putin cunoscuti a el:Until Jul M. Eminescu: limbs paleoslavi 96

3 plur. aor. comp. de la COCTH (I sing. goAx,) aimpunge pentru *bod-se; %KM " LINCTH

(1 sing. ilikTA) a numära pentru nit-sc (cf. laconjugatii).

[§.23.] Vocalele nazale. Vocalele nazalizate (+ na-zalä n, m) nu pot sta nici la capätul, nici inain-tea unei vocale, decit inaintea lui j sau a unui

fonetic pus intre m §i j (KOMI miros; 3EMMa

pdmint). Din impreunarea voc. nas. se nascIn imprejurärile citate vocalele nazale, i anu-me A inaintea consonantelor §i la capdt eegal = cu a, o, 1% + nasal inaintea vocalelor,Rt E, H, nas., de pildá goAa apä, acc. KOAAROHM miros, AVM a mirosi; 1 sg. A-knm, inf.AATH a sufla; gen. HMEHE, nom. HAIM nume;

54 3 sg. praes. Hooin I (inf. Hoorn' a purta),3 plur. Hocian id est *nosinti; 1 sg. KAKHA,

inf. K1ATI1 a b/estema; 1 sing. »CIIMA inf. ,KATIIa apäsa.

Nola. Prin compararea limbelor inruditerezultà in cazuri mai dese ea 01r, '64 l se reducla (cf. Schleicher, Compendiu, §. 81,2). In-läuntrul limbei paleoslave se poate observaacest fenomen la prepozitia rk, cu care inunele compozite sunä. Ina ca coy (ori-ginar sam), de pildd: cx-nork -a-Xozog, cOlf-MktitTH a se indoi; tot a§a in flexiune, depildd, nom. sing. masc. KAMial piaträ, gen.KAIMEH-E (cf. nom. ntr. HM A ; participiul pre-zentului de la trupinele prezentului fàräj estede pildä. (KM% merg cu aruta) ; iarde la cele cu j participiul prezentului este, depildä,Atnabia( dupä j in loc de x, v. §. 24,5)de la AtAdTH, 1 sing. Atnete& fac ; trupinele [in]a masc. au in acc. plur. %.1, de pildá pes-u,nom. sing. pas% (Knecht), cele in ja, at, depildä Kpem, nom. Kpari margine, id est *krajil 61

§.24. Schimbärile vocalelor prin un j premergä.-tor sau prin duplesonuri consonantice lingualesau dentale (näscute din impreunarea unui j

61 In mss.: -if. www.dacoromanica.ro

97 0 dimenslune pupa cunoscuti a culturii lut M. Eminescu: limba paleoslav4

55

62 Leskien: *pmcir".

cu guturale sau dentale): WT, >114,; 4, »Cs 111, i, 3(dar la acestea dona din urma numai cind suntoriginar = kj, gj, nu cind se nasc direct dink, g); astfel dar se prefac:

1. o in E, de pila.:KpdlfArk dat. plur. de la Hpari margine= *kra-joma', compara pdsonrk (acelasi caz de lapes% rob) ;

ong ntr. sng. cimp = *fioljo, cf. Atno lu-crare;

FIEKAWTEMk (instr. sng. de la nErw part. praes.act. la EIEWTH a coace), cf. npocTomk (acelasicaz de la nporrk simplu) ;

ADKAEbT. (instr. sng. de la AawAa dare, daj-die), cf. ROA017% (aceeasi de la ama allá);

HIJLIEM% (part. praes. pass. la ErtJUATH a ins-trui), comp. cticonvk (aceeasi la ctwTH a taiè) ;

ROKEM-k (part. praes. pass. la K/A34Tli a lega),compara HfEronrk (aceeasi la stEWTH a arde) ;

Aotrumm (instr. sing. de la Aotrwa suflet), com-para sn'11017Y, (aceeasi de la sn-kre purice) ;

OTKU,Eddk ('' OTkU,k tata), compara 1)4-

E0" (" " " pas-k rob) ;11111-1/A3EMis (dat. plur. de la Klall1A3k), com-

para pesonch.12. t se preface in pentru jH jt se scrie

numai n, care atunci trebuie a se citi ca ji(vezi §.2) ; de pilda in locativul singular:

KpdH id est KpdiH= *Kpajt de la KPdri mar-gine, comp. park de la pas% rob ;

non id est nonju, din care cauza se si scrienon= *nonjt cimp, conf. Atnt de la Atode opera (werk) ;

OriplsWTH de la Or4plaWT4 cort, comp. tipk-rkla HplaTA linie ;

AdwAH de la AdHcAd dare, comp. KoAt de laHoAn apa ;

HpHT111111 de la npHT-K44 metafora, comparatie,comp. Ihyntt id est *poHkt62 de la px,Ka mina;

n-kx.11 de la 4104Cd minciuna, comp. Host idest *Hort de la Hora picior;

www.dacoromanica.ro

O dimenslune pu/in canoscuti a culturii lui M. Emlneacu: limb* paleoslavi 98

Aoywn de la myna suflet, comp. orrtet idest *oyi-txt de la orrtra mingliere;

°TWA IrhH/A3H, comp. IrkeTOU:k=*frIkCTOKt dela HItCTOKlx räsarit; ROSt = *sort de la son%Dumnezeu.

%I se preface [in] H; iH = j-ki, se scrie H §ise citqte ji, de pildä in instrumentalul pluralmasc. §i neutr.:

Ivan id est Kpajn de la 'van margine, comp.pas-k, de la pas% rob ;

non"' " " nonjn, de aceea se §i scrie man dela now cimp, comp. Atn-k, de la Atno °pea;

cINKOpHWTH de la C-660pHWTE loc de adunare,comp. gpami de la sprra plur. tant. poartä;

MOM de la MI016 cutit, comp. rklcu de la11,111K% 11.1p 63;

01.10KAn de la A-k3cAk ploaie, comp. rpeA-ki dela rpa,a,-k ora;

cTpamin de la rum% paznic, comp. An-kr-w dela An-hrk datorie;

ntwn de la ntwk pe jos, pedestru, comp.c-rpark, " c-rp.irk spaimä.

% se preface in pentru jk = j-k sescrie dupä vocale H, pentru care se intrebuin-teaza semnul A; acesta nu provine 64 Incä inizvoarele mai vechi; dar 11 vom pästra in celeurmatoare din cauza claritätii (recte ar trebuisä se citeascä totdeauna jf, dar in genere secite§te numai ca j, cum se §i pronuntä in dia-lectele slave mai nou5.). Pentru njis, pjk, njkse scrie numai , ph, H6, sau ca in unele izvoa-re Rh, Dh, Hh. De pildä.:

rna id est rnojk = *rnoj--k, rad. rHH- (rHH-THa putrezi) cu urcare 65 §i suffix comp.Kpoz--k coper4, format asemenea din räda-cina Kirhl (tcpw-TH a copen);

56 opkgk (opkn-k) adj. poss. de la opkn-k vulturopknjk din *opknkk ;

63 Acest exemplu e inversat cu urrnAtorul fat5. de testul original." Nu se gSse,ste" (in orig.: nicht vorhanden).66 Leskien adaug1: (§. 13)".

www.dacoromanica.ro

99 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturii tul M. Emineseu: limba

OCIO/AWT6 adj. poss. de la OCIO/A, trupinkOCIO/AT- asellus din *OCIO/ATi'k;

insnitAk ro§u din *pwA-jk, comp. irkAtTH ase ro0;

tinotrktrk adj. poss. de la ilAORtiCk om, din*Hnoirkickk;

trItHCla minciunos din *n-krj-k, comp. AlxrdTH aminti;

tot a§a, de ex., in genitivul plural al trupinelor[in] -ja originare: pxim66 la pmcd66 mina, insä.HOA6 (Kont1) adica Honjk la coma vointa;WT6 67 la CoirILWT4 67 cort; AcHAk la Ammdare; IIPHTItills la °Arnold parabola.; irkHCk larrkwa minciuna; mywit la Aorna suflet.

5. Unde stä o vocala nazald, ea este deregula de ex. gen. sing. KOAbA la Boma voin-ta; npin-kgat la npirrhge parabola (comp. gen.sing. so4,1.1 de la Kom apa, §. 23, nota) ; nitwikpart. praes. act. la nkcerti a scrie (comp. KE3-61,§. 23, nota), dar poate raminè §i. x, de pildäacc. sing. ROMA, flPirrkilA ca HOAX; I sing. praes.minxs.

Unde ar trebui ca 6 sa stea inaintealui j (to, la, if, by, IA), se scrie in genere H, de pild5.

Ekifilla (V. §. 21) ; Ef3dKOHHIE 6E34-

K01-161E (lipsä de legi, gesetzlosigkeit; in cod.Suprasliensis k e adesea conservat in scriere).In inceputul cuvinte[lor] 6 nu se scrieci in locul lui se scrie totdeauna H, in acestcaz = jk68, de pilda: originar ja-m (a lui)68,slav. *film, de acolo jfm, inf. hATH (v. §. 23),1 sing. jimq, scris HMA. Dupa consonante apareiara§i 6, de pilda: H-6 Hk intr-insul; OT-6-H-6MA(iau, nehme weg) (despre H cf. §. 47 [48]).

66 in mss. Cu in loc de A.67 in mss. oy- in loc de 0,68 Leskien adaugl: (so. 4)" [vezi mai sus, nota 4].69 Leskien: (acc. sg. pron. 3 pers.)." in continuare, Eminescu a omis:

slaw. *jig, daraus ji., geschrieben wurz. jam (nehmen)..."

www.dacoromanica.ro

O dimensfune putin amoscuti a culturit lui M. Eminescu: lImba paleoslavi 100

§.25. Impreunarea lui p sau 4 cu vocale, dacaurmeaza o consonanta, nu poate fi alta decitp, niciodata viceversa, de pila'rpa,4% ora, 1Up.

Notei. Aceasta regula se poate admite cagenerala pentru limba paleoslava, dei c[on]-soanele cele mai vechi nu sunt tocmai conse-quente, mai ales cind vocala in cestiune este

astfel se scrie de ex. in Evangeliul Ostro-mirens HAlsKis i KKMCK, ,3113101(41TH i 4,193CdTH.

57 §.26. Inceput vocalic (Vzcalischer Anlaut). Paleo-slava are aversiune impotriva inceputului vo-calle al cuvintelor; i nici se gásqte alt inceputdecit in vocalele: d, H, o, oy, niciodatá inE, 11, rar t.

Unde originar e e la inceput, se punede pila IECM6 (sunt), de la radacina es,as.

Inaintea alor %I se pune s, de pildark (in), etimologic germ. an (91 ca vocalk na-zalá originara vezi §. 23); 01r4HTH (doceo),insa ECKIK-HATH (disco).

ca inceput originar nu se afla(comp. §. 24, nota).

Inaintea lui t se vira j, jt se scrie insä saucu ja precum HCKdTH a cauta (comp.vechiu germ. eiscon) sau ra, de pila MCTI1 =tCTH a minca, precum e §i scris in evangheliulOstromirens.

Inaintea lui A se vira j sau H, de pila11A3dTH a lega, comp. As% legaturä; din aceea4iradacina mal% boala.

inceputurile d, o, mi', A pot sa capete unj sau un 11 inainte; a§a gasim, de pilda, las%lingä (1.3% (eu); loTpo linga orrpo (mini) ; !Asa,

lingá A3d legatura, dar aceste forme inj sau z se-ntemeiaza in parte pe inriurireadialectelor mai noua; zoma (miros) de la APITHa mirosi pare a fi singurul caz a unui s inain-tea lui o. I

www.dacoromanica.ro

101 0 Mmensiune pupa cunoseuti a culturii 1ui M. Emblem': limba paleaslavi

64 ConsonanteSistemul consonantic al Umbel paleoslave

[§.27.] Impartirea

Consonante momentane(ce nu se pot pro-nunta decit in momen-tul unirei c-o vocala)70

Consonante durative(Carl dupa o vocala se

pot prelungi: m,hhh) 71

Nota 1. Semnui inseamna duplusonul 4(ci), care se tine deci atit de linguale, citde dentale, tot astfel u, sunetele ts, amindouadentale. Pentru scurtare i comoditate multiobicinuiesc a rezuma sunetele w, §iWT, »CA ca palatale, caci toate s-au nascut dininlegatuirea" lui j (palatala pura) cu guturalesau dentale.

Nota 2. ri, insemneaza intima impreu-flare alor H, p, cu j, deci §i pronuntia lorpalatala ( a, ca-n italiene§te regno, famiglia),dar e-ndoielnic dad aceasta pronuntie, care-ifoarte rdslatita in dialectele slavice mai noua,patrunsese pe deplin i in paleoslava.

Nota [3]. *, e nu sunt numarate, stra-ine fiind limbei paleoslave.

72 Explicatiile din paranteze adlugate de poet.71 Omis in MSS.72 in original: Verbindung unire, imbinare".

mute(te-

nues)

suna-toare(me-diae)

mute

(te-nues)

spirantesun&toare(me-

diae)

su-netena-zale

sune-teler &l

guturalepalatale

X

(ri) (0, a)lingualedentalelabiale

AE

Lll

c}11

371P, 4

www.dacoromanica.ro

O Mmensiune putin cunoscuta a culturii lui M. Eminescu: limb& paleoslavii 102

65 [§.28.] Despre raportul intre consonantele paleo-slave si cele originare vezi Schleicher, Comp.§. 175. Aici observAm numai urmdtoarele: K,T, n73 a. orig. k, I, fi; r, A. a corespund cumediile atit aspirate, cit i neaspirate, deci =g, gh, d, dh, b, bh; j, H, H, p, corespundCu orig. j, y, n, m, r (l); r s-au näscut tot-deauna din s originar si este si reprezentatIn celelalte limbi inrudite prin s: KOAFITH, W.74sad a merge ; corch uscat, litv. saasas (suhat)75.O regulà hotäritä pentru ivirea lui r nu sepoate stabili; In cele mai multe cazuri insäs originar stetea intre vocale, mai rar la-nceput,rar inainte de consoane. Paleoslavicul S76

poate corespunde c-un k originar, de pilaCIHsklattE, comp. actp8-1a, cord-is; AECIATIs, comp.Staa, decem; a corespunde cu g, gh originar,de pila 31-14-TH a cunoaste, w. gna, comp.yt-ywixncco; 31-1M4 iarriä, comp. vechiul indichimas, id est *ghimas, grec. xattiqint (totusia se poate naste dupà legile fonetice si dingj, y. §. 36).

§.29. Schimbarea lui c in r e relativ tirzie,chiar In paleoslava insäsi formele c i r segäsesc lîngá olaltä., de pila flpfl-IACOfirk I plur.aor. comp. la npii-iihni (a primi), de comunnpH-WArOM11-; -WACat 3 plur. al aceleiasi

-IriWat, id est *-mrA (v. §. 38).

Legile fonologice ale consonantelor§.30.] Schimbdrile pe cari le sufär consoanele in-

launtrul limbei paleoslave in formalia (stam-mbildung) trupinei (derivatie, formare de cu-vinte) i formatia cuvintelor (wortbildung, flexi-une, declinatie i conjugatie) se-ntemeiazä. peInriurirea reciprocä a sunetelor ce se intilnesclingk olaltä. (asimilatie i disimilatie), atit a

73 in mss.: p.74 Wurzel r5.a.cinV.

Ad5.ugat de Eminescn ; suhat este ins& cuvint de origine turcia." Leskien : e.

www.dacoromanica.ro

103 0 dimensfune pu/in cunoscuta a culturii lui M. Eminescu: limaa paleoslav

68 0.31.]

69 [§.32.]

consoanelor asupra consoanelor, cit 0 a voca-lelor asupra consoanelor; la acestea se maiadaoga intercalarea de consoane ajutatoare.1

I. Asimilatiune.

1. Asimilatiune nedeplina (samaluire);schimbarea sunetelor consista intr-aceeaunul se apropie de cellalt sau cä se apropieamindoua reciproc.

A. Consonante tenue inainte de tenue, medieinainte de medie.

Dupa o lege generale nu pot sta decittenue inainte de tenue 0 medie inainte demedie; in paleoslava insä nu este decit cazulea' c devine inainte de medie 3, iar 3 inaintede tenue s 76.

inainte de A se face a: Avta-Apa parteandinläuntru carnoasa a coajei, de la MAC° carne;1103APH plur. nari, de la Hoc-b. nas.

Not& Deja in izvoarele mai vechi, c inprepozitia c (cu), pierzind pe vine sa steieimediat inaintea unei medie 0 devine 3, depildä. 3R/A3dTH Cls-K/A3d1TH a lega la un loc,small% = cl.Apairk sanatos.

inainte de T se preface in c: 1 sng. praes.BMX, in MTH a merge cu caruta, 1 sing.praes. ntax a 0.0, inf. ACTH. I

Prepozitiunile 6E36, 111131s78, 113h, pa% pierdIn genere la compozitie pe 91; iar 3 famineatunci numai inainte de vocale 0 de medialer, A, 8, H, H, na, (asupra lui p vezi §. 47), iarinaintea tenuelor K, T, n, (despre c v. §. 44)se preface in c, de pilda EECK010016W6 nesfir0t(din EE3ls färä., KOHE.U,Is sfir0t); HisC-K'IsiKtTli aclocoti; HC-FIEWTH a fierbe; PdC-TIVIsrHXTH afringe; HC-KOMITH a ie0.

77In mss. lapsus calami: parnea.78 In mss.:

www.dacoromanica.ro

O Mmensiune india concomita a culturii tul M. Emittescu: timba pa/ros/ay* 104

Nota. In cuvintele REC-40 (lopatd,de la RE3X, merg cu cdruta, fahren; Auc-Aountdelemen, de la AteserH a unge (salben);C%-111AC-A0 legáturá, vindex [?]; oy-ciite-Aodiadem, la RA34TH a lega, s a devenit c inain-tea lui A, care este prin urmare tenuu in acestecazuri.

In unele cuvinte T, A inaintea lui a[u]devenit c (A este deci i aici tenuu): gliCAO(cf. gliCAIIA) numár, cisla, din iikTA, in 41-ICTII anumára; P,T.C11-1 plur. instrument cu coarde,guslä, zither, [din] rxem a cinta in chiterd;lacAti plur. iesle, din rádácina inf. racma minca. Asämäluirea consistá i intr-aceeacá inaintea durativului a mutele T, A se prefacasemenea in durative.

{§.33.] B. Schimbdrile consonanteloy In legäturä cuj itymtitoriu (asada" inainte de to, ra, lf, b, 17%,i680 in loc de *i-k,

[1.1 La impreunarea labialelor cu j, conso-nantele insile rámin neschimbate, dar intren; R, mi j inträ un A, de pildä. I sing. praes.orkuiT, pentru *Keynb% (cf. 2 sing. Koynnwn,

inf. KoyfIHTH a cumpara), ¡Mg-A- FEIrk part.praet. pass. de /a Atosirrn a iubi (cf. Rapieritde la lidpliTH a fierbe) ; Aog41 viteaz, nobil =*Aog-jk =*A0E-i11; 13113HOR-4-1A 1 sng. praes.la in -HOECHTI-t, 2 sng. -H0111-1WH; IENIAIA 1 sng.praes. la inf. HMATH.

Nota:. Cum cä aceastä intercalare a luieste relativ nouä., rezultá din imprejurarea cávocal + nasal rämin neschimbate inaintea luisi se confirmá prin pastrarea unor forme färäA de pildá in Codex Supra[s]l. 3E" acc.sing. = in genere sumar% pámint. In Cod. Su-pra[s]l. sunt obicinuite scrieri ca OCTARKIfirk, ingenere OCT,EAlfill% part. praet. pass. de la OCTA-

KliTH a päräsi. In evangeliul Assem. (glagolitic)

79 Eminescu a omis a doua liniut.a de unire, care marcheazá limita intremorfeme; considerAm de prisos a semnala in continuare cele citeva mb,runtesal:151-i de acest fel ale poetului fata de original.

80 1n mss.: ej.

www.dacoromanica.ro

105 0 climentiune pupa cunoscuta a culturli lui M. Eminescut Hiram paleoslavi

70 se gäse§te 3EM/A id est sEMlia gen. sing. = in-deob§te 3EANnua; SEAM dat. loc sng. sEmjHIn loc de *aEmjt, vezi §. 24, 2) = indeob§te3EMAH; 1311341060116 id est 11913MOSIEHI. (§. 1, nota1) = de obiceiu ¡Homan. §.a.

[§.34.] 2. Combinärile Hj, pj, nj rämin neschim-bate, de pildä coma miros, mopiE mare, non fEogor, gen. noma, dat. Homo. Aceste forme suntcele mai vechi; pare insä cä de timpuriu senäscuse plecarea 81, care a §i pdtruns In lim-bile slavice mai nou5., de-a impreuna pe jaa de tare cu H, p, a 82, Mat acestea se prefacIn palatalele $, dupä care poate sta j,dar poate i lipsi, aa in codul Supr., de pild5.morita, 1 sing. praes. de la MOAHTH a se ruga;u,tabv, (== u,trun,.) aceea§i de la IttAtITH a vindeca;Hcnn-kiiorh part. praet. pass. de la HCHA6HHTH aimplini; spaPHA =--spam-A) 1 sing. praes. lacpialliTli a lupta.

Notcl. Fiindcä noi cäutäm a scrie paleoslavain forma ei cit se poate de veche, de aceeasemnul n nu este in cele mai multe cazuri deprisos, dar in cele urrnatoare Il vom intrebuintanumai pentru mai mare lämurire, acolo unde,dupä n, p, a, H e egal cu jn, iar cu

5.35. 3. La impreunarea dentalelor T, A cu j,dentalele rämin neschimbate, dar j se prefaceintr-o §uierätoare lingualà, incit Tj se prefaceIn TW, M In M. iar aceste duplefonuri seintorc in WT i>KA:

a) WT = Ti, de ex. praes. ospAwTA, ospiA-WTEW11 *ospAilx (inf. 06pRiCTI-1 a gäsi) ;1 sng. praes. spkwTA = *Kpk-dx (2 sng. HA-THWH, inf. gphTtni a invirti) ; oCA/ALUTK

*ocnsaj-k (§. 24, 4), adiect. pos. la OCItAlit, in locde OCKA/AT, asellus.

81 In original: Neigung inclinare", aici tendintA".82 in continuare, Eminescu a comprimat trei rinduri.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pupa mmoscuti a culturli lui M. Eminesca: limba paleoslavit 106

Daca inaintea lui T stä un c, atunci acestase asimileaza cu f 1 si dispare cu totul, depilda 1 sing. praes. patimt =*fltICWTX.=*PtICTiA,inf. NICTNTH a face sä creased, a inmulti.

b) xc,a, -..-- Aj, de pilda NC/AMAA, NIAN{AEWFIs.a.m.d. =: *aciAAPh s.a.m.d., inf. NCA,11,4TH a inse-ta; 1 sng. praes. powAx (2 sng. poAqwq) =*poAjx, inf. pommi a naste, pioisAk ros = *pl.,-Ajii, comp. IntAtTH a rosi.

Un a care stà inaintea lui A piere prinasimilatie cu j, de pilda: 1 sng. praes. linK,a" =*tas,ajA, inf. tamirrn a caldri, a merge-n ca-mp.'

71 Un p sau s (dupa §.33, totdeauna sit) caristau intre T, A §i. j nu opresc de fel impreuna-rea lui j cu dentalul, de pi/da: 1 sng. praes.rimowTpm = *ckmoTphy, (2 sng. r6MOTpNWH),inf. CliMOTpHTH a privi; 1 sng. praes. oymA-XSAphr% = *-AMAphYt, inf. -MXAJJIITH a intelepti;1 sng. praes. 01FAWKWTHAIA, part. praet. pass.OyMp6WTHAIEW184, illf. 01rMplITEWTH a °moltTotusi, gasim si exemple unde aceastä schim-bare nu se face, de pilda CILMOTpEtititE=--- Clk-moTpIEHME.

Nota 1. Grupul WT se naste, afara de-aceea,prin inriurirea unui j asupra grupului cs;crcj ar da inainte de toate cq (vezi §. 36), darIn locul acestuia vine totdeauna WT, depildä 1 sng. praes. NWT.% = *IICKiA, illf. HCKATHa cauta (isca). (Romaneste: cunosc, -noW,-noa,ste) 85.

Nota 2. Daca in compozitie se nimerescC-N, a-xl, ele se prefac in WT, A. Aicea iarse impun primei veden i praepositiile sEs-,6%3-, N3-, pis- (vezi §. 32), de pilda EEWTHCAbIrknenumärat = *EEC-411C/1104-6 pentru 6E3-4HC411111%(V. §. 32); ElaWTATH a incepe = *H11C-tIATH pen-tru slis-qATH86; FoxAELLN 1 sng. praes. de la

83 Leskien: w." In mss.: -iirriam-.85 Cuvintele din paranteze adgugate de poet.88 in MSS. : SU-.

www.dacoromanica.ro

107 0 dimensiune putin cunoscuta a culturii lui M. Emtnescu: limbe paleoslard

H3-IntliaTli a izgoni *113-)KEIVIC ; Wil,d,EllITH aarde = pd3-NCEWTH. Totusi se g5.seste i scrie-rea KitctotrAirrn cat (a se minuna). (Asupra luiCE414C4ktils y. mai jos, §. 44).

§.36. 4. Impreunarea guturalelor K, r, r, cu j. Laaceastä impreunare 87 amindouà consonantelese schimbk (asämäluire reciprock de pildäk-j se preface in t-§ Aceste schirn-bäri se impart in douä clase, adicä dupre cumj se preface in suierätoare lingualä (palatalä)w, aceasta e clasa intiia, sau se prefaceIn suierätoare dentald (c, a) §i aceasta e adoua clasä.

Schimbare fingualä. (palatalä). Kj se pre-face in 4: 1 sng. praes. wag& 2 sng. ElA44E1104*rmaKjx s.a.m.d., inf. flA4K4TI-1 a plinge; 4Ao-

*Ii4ostKki (v. §. 24, 4), adj. poss. dela 4A0litKit om.

rj se preface in praes. Aux, AloKEffins.a.m.d. =*4-hrjA etc., inf. Alsrerti a minti;CT94)K4 santineld *crparja, comp. crptra,, eupäzesc; KEAk-INONS6 (cu multä putere, optimat).*-morkk, comp. Aftorx pot.I

72 r se preface in w. Praes. nawx, Hamm=*narja,, etc., inf. Harem a ara; ,a,oy-

suflet =*Aoyxja, comp. Aotirk spirit (Pa-triarsi, Trei Ierarsi I fii, ciii, flick ciiicä, fiind,

fincisin)96.Schimbare dentala. Kj se preface in u, nu-

mai in unele cazuri deosebite i mult mai rardecit Kj in 4: sufixul masc. ntr. IsLI,E 89,

fem. Hu,a stä. pentru IAA pen-tru *ti Ili 4, de pild5.: OT1111,k = * OTIs Ili is tatä.;CEAME sätut = *CEAlsKiE; tot astfel rrh.THu,a =* rl 9° pasere; comparä. apoi 3A4THK11 mo-nedä de aur cu andrHu,a aceeasi, 01/TOAIsHHK1s

unul ce place, adorator, ottroAkHuma una ce

89 In mss.: ftnpreunarea." Cuvintele din parantez5. adlugate de Eminescu.89 111 mss.: MUA.90 In mss.:

www.dacoromanica.ro

O dimendune pupa cunoseuti a culturli lui M. Eminescu: Umba paleoslavi 108

place; ORKWTIAHKIa participator, OChWItHHU,d par-ticipatoare.

La formarea unei clase de verbe frequen-tative, un u,, care asemenea s-ar putè esplicaca derivindu-se din Kj Il reprezenteaza pe Kdin capatul radacinei (Wurzelauslaut), de pila:KAHU,4TH linga MUTH i KAHKHATH a striga,a cherna ; THUATH linga TtKdTH la TOG% (1 sng.),inf. TEWTH a fugi.

rj se preface in s, dar asemenea rar, deex. CT1134 carare, din *crkrja. La formareade verbe frequentative r e iara0 reprezentatprin s, de pila AKH34TH linga 8la3-AEHr4TH, laAglirliATH a mica.

§.37. 5 c, u,91, s se prefac inaintea unui j inW,

W = cj, de ex. praes. EIHWA, EIHWEWH §.a.m.d.*nucjx, etc., inf. 116CdTH (11HC4TH) a scrie, DAUMp4une = *necja, comp. necx pasc.

4 = uj, de pila: praesent KAH4X, KAHLIEWH§.a.m.d. = *ICAHRjx., inf. KAHU,dTH a striga ; OT'k-

= *vrku,j-k, adj. poss. la OTIW,1% tata.sj, de pila praes. ESOKX, KAOKEWH etc. =

*K/A3i.% etc. de la in K/A34TH a lega; ALMAunsoare = *maid, comp. ArtatITH a unge;HAWK = *K1.14/A3i1L, adj. poss. la Kl&HRt311 prin-cipe.

(Cneaz, cneji; praz, praji, viteaz vitejilbreazbreji, obrazobraji, nacaznacajit;frantuz, englez, putreziputrejune, vetejit) 92.

No/cl. Un n, if care ar sta intre c, 3 i jnu opre§te schimbarea, de pila 1. sng. praes.MidWAIA (2 sing. AMdCAHWH), in AWCAHTH a cugeta;1 sng. praes. gnaNCHIX (2 sng. gAd3HHWH), inf.8Ad3HHTH a duce intr-aiurea, a-1 rataci pe ci-neva. I

91 In mss.: 4.92 Cuvintele din parantez& adlugate de poet.

www.dacoromanica.ro

109 0 dimensiune putin cunoscuti a culturil id M. Eminescu: limbs paleoslavil

73 §.38. C. Schimbarea guturalelor inaintea vocalelorpalatale.

Schimbarea guturalelor inaintea vocalelormoi (palatale) E, H, k, t, poate sa fie saulinguala (palatala) sau dentará, ca i inaintealui j. Cazurile in amanunt sunt:

Inaintea alor e fi k nu are loc decit oschimbare ic se preface in de pildavoc. tinostile, nom. tIA0EtiCk om; 2 sng. praes.HE4EWH, 1 sng. riesx fierb; de la 11110Htins vineilA0EttikeTHO humanitas, genus humanum (orne-nie, omenime);

r se preface in m, de pilda voc. some, nom.or Dzeu; a 2 sng. praes. HCEHSEWH, 1 sng.

merx, ard; de la sork deriva EONCIseTHO dumne-zeire, divinitate;

se preface in w, de pilda voc. sing. Aorne,nom. Aorck spirit; a 2 sng. praes. liplsWEW11,1 sing. spiqx tmblatesc; de la mark spaimaderiva CT0411111111 spaimintator; de la MIThrkcalugär deriva. Numinkcs-k calugaresc.

(Leah le§i, le§esc) 92.In cazurile putin numeroase, unde in for-

marea trupinei i in flexiune se-ntilne§te oguturala c-un se-ntimpla asemenea schim-bare linguala, de pildá, de la OTp0K-k copilse formeaza diminutivul OT004/A copilw a3 plur. aor. Aiwa deriva din 1 sng. (pEwTH

a zice).Inaintea lui H i t se-ntimpla atit schim-

ban linguale (palatale), cit i dentale, §i. anu-Ille: linguale, cind vocalele acestea se tin deelementele ce formeaza trupina (sufixe, cari nusunt nemijlocit tenninatii de conjugatie §i de-clinatie) ; dentale, cind vocalele acestea se tin deten-ninatiile flexionare (sufixe ale declinatieiconj ugatiei) .

In elemente formatoare de trupina t in-riure§te ca M,j se pierde in sunetul lingual,carele se na§te, iar ca vocal famine numai d.I

02 Cuvintele din parantez5. ad&ugate de poet.www.dacoromanica.ro

O dimeaslune pupa cunoscuti a culturll Id M. Eminesca: limbs paleoslavil 110

74 Exemple:K se preface in u., q de pilda: nrkIch pilc,

roata (de sold.), ordine de bataie, nom. pl.nn-hum, loc. plur. nn-ku,tr% ; verb der. 114%1KITHCA a se inorindui, a se apza in ordine de ba-taie, unde -H formeaza trupina verbaia ; TEKXaierg, 2 sng. imp[erat.] TkU,H, verb derivatTO,IHTH a turna, 1 sng. imp[erf.j wHaers (com-park HEctark la unde t formeaza tru-pina imperfectului).

r in a, wc: Apor k amic, nom. plur. ApoysH,loc. plur. Apoyatrk; verb derivat ApovuoiTic CAa se imprieteni; ucErx eu ard, imp[erat.] a 2sng. MIt31-1 arzi, im[per]f. ucE)Kddrk = *ucErterk ;NMI-10r% MUlt, comp. MHO}ICal = *AVIIHOrtA,comp. AoRptil.

K in c, w: mg% spaima, nom. plur. mew,loc. plur. cTpactrk; verb derivat CTpdWHTH

a speria ; co uscat, comp. corua = *coy-KV-19s.Nota 1. Dupa H, uc, w nici nu sta in genere

t, ci unde etimologice§te ar i trebui sa fie,se gäsete numai a, de pilda: (MC% timp, lin-ga mai vechiul Htc-k

Nota 2. cK inaintea unui H sau k flexivic94trece dupa regula in cu in locul acestuia insäprovine adesea cT, de pilda thIOKt4kCK% ome-nesc, loc. sing. masc. Hnoattmcu,t sau LIAOKt-,111CTt.

§.39. Grupurile KT, FT, KT se prefac inaintea alorH, K in WT, de pilda inf. PEWTH a zice *pEK-TH,1 sng. praes. pEKA; inf. }KEWTH a arde *)KEr-TH,1 sng. praes. ucErx ; inf. KptwTH a imblati =*KAKTH, 1 sng. praes. HpkrA ; FIEWTk soba,cuptor = *HEK-T6 de la rim& inf. nEwTH a fier-be ; nomourrk ajutor = *-morTh de la mor,T., inf.mourn a puté. Citeodata derivarea lui WT dinKT nu se poate dovedi decit din limbile inru-dite, a§a de ex. HOWTII noapte, comp. litvanulnakti-s.

33 La Leskien, gresa15. de tipar: *corr; Eminescu a scris intii corect,cu IC, apoi a sters si a adlugat deasupra r.

91 in original: flexioisch flexionar".www.dacoromanica.ro

111 0 dimeasiune pulla amoscad a cultarli Id M. Emiaescu: timba paleaslavii

75 §.40.

§.41.

§A2.

76

2. Asimilafia deplind. Din dota consonantedeosebite se fac douà egale, o dupläconsoanä;dupleconsoanele fria nici nu se scriu in limbafialeoslavei (cum nu se scriu nici in romlneste,afarà de nn, mm)95 (de pila', lECH *IEC-CH,

comp. me-mk, a 2 si 1 sng. de la räd. ;fe-a fi; RE34K0HHIE neorinduialä. =*KE3-SdKOHHIE.

A. Asimilafie retroactiva: cea din urna con-sonantä se asemeneazä cu cele precedente.Fiindcä consonantele duple nu se scriu, rezul-tatul este totdeuna, privind pe dinafar5., c5.In aceste cazuri ar fi rä'mas numai consonantulultim, iar cel de-ntiiu ar fi cäzut.

K stind intre c §i H se asimileaz5. cu H (cade),de pila nnECK- plaudere 98, a juca, cf. nm-CUTH, de unde HAECHATH == *IMECK-H)TH.

T i A se asimileazei:inaintea lui H, de pila OCK6HATH a se

lumina de ziuä = *-ClikTHATH, räd. CHLT-, comp.0-CHHTATH aceeasi; 11-63611HXTH a se trezi*611,4HXTH,räd.W6A-2 comp. sl,AtTit aceeasi;

A inaintea lui nn, g, c a terminatiilor per-sonale -Mh, -Kt, -CH, de pila rád. t4,-(lak)a nunca, 1 sing. tmk =*tA-mk, 1 plur. tink,1 dual tat, 2 sng. tal;

T, A inaintea particip. praet. act. II, depila rdd. rmET-, inf. nmeTH a impleti, part.praet. act. II nmArk = *nnrrini; räd. flor,inf. nacTii a adea, de acolo nan% = *naA".

n, s se asimileazd inaintea lui H, de pilaO1f-C-6HATH a adormi =*-CIA-FIXT1-1, fäd.comp. C101-4TH a dormi; rIOIXTH *rhs-nxrn,cm-hl-mili a pune-n falduri, a impatura, comp.C%-r7gEdTH aceeasi (dar aceastä regia nu-i färäexceptii, comp. rhlEtITH, r61RHXTH a peri);

n, K, a se asimileazä inaintea lui T din in-finitiv i supin, de pila no-tiptm haurire ",schöpfen = *Liptn-Tn, 1 sng. praes. tiplinx, su-

95 Propozitia din paranted. adIugatI de poet." In mss. pare a fi scris plaudern (Am corectat dup. Leslden).

Lipse§.te In original (SI fi utilizat Eminescu uneori un dictionar german-latin ?).

www.dacoromanica.ro

Q dimensiune pith' ctmoseuti a çulturH tut M. Eminescu: limba paleoslavi 112

pin no4ptT-6 ; rpm a sap. = *rpEs-Tu, 1 sng.praes. rpegm; ;MTH a trä.i *minim, 1 sng.praes. minm.

Notei. Grupele nT, ET sunt supuse asemeneaaltor legi, comp. §. 47, 2.

Asimilatiune In aoristul compus I (veziconjugarea). Inaintea lui c sau r(w) a verbuluiauxiliar, adaos radacinei, se asirnileaza oricareterminatie (auslaut) consonantica a radä.cinei(ilb[er] d[ie] eintretende Ersatzdehnung s. §. 22),de pilda:

räd. pu- (inf. pEWTH a zice), 1 sng. aor.ptrk *QEK-rk, *pEK-Cli, 2 dual ptcra = *pEK-CTd,3 plur. ptuva = *pEKW/Jt, *IJEK-X-Rt, *pEg-ezit ;

rad. iaA- (inf. LICTII a minca), 1 sng. aor.lark = *gwerk;

" rpm- (" rprrii a säpa),norptc-6 = *-rpEg-c-K

3 in prepozitiile 6E3-, 6113-, 113-, paa- sepreface in compozitie in c inaintea unui c(c-c se scrie numai c): CECAOHECKWIt tiXoyog =--*BE3-CA.; g'11CMIMaTH Cat a ride = *6113-C(111.; lirk-KHATH a se usca =- *H3-C14. ; pdCTOtaTH a fi de-parte *paa-cT.

Not . 3, care inaintea consoanelor mute4, w, u, se preface neaparat in c, poate sa se

asimileze cu acestea §i sä dispara cu totul,de pilda EE4HCA6H11 nenumärat =4'6E3-4., flinnhA15,risipit, auseinander gegangen *paa-w.;AHTH a lecui *HC41,. (alaturi Cu HCHAAHTH,HCTtilliTli v. §. 38, not[a] 2). Despre WT dinC4 vezi §. 35, nota 2.

B. Asimilatie anticafiatel 98 Consonanta in-tiia îi asimileaza pe cea urmä.toare, care prinurmare dispare cu totul.

g din prepozitia og% (germ. UM, rom. inin incungiura, impresura, imbujora, imbro-bodi99) se asimileaza in compunere pe 1" unurmator: dupä eliminarea lui termina tiv, de

99 in original: vorwartswirkende anticipata".99 Exemplele române*ti adaugate de poet.loo ,,Cu".

www.dacoromanica.ro

113 0 dimeusiune putin ctr000cuti a culturii tut M. Elm'fiasco: limbs paleoslavi.

pila osnturrn a se schimba (de straie), a seimbrdca =*os-antw-rn; ostm giuruintd, fägà-duintá = *os-Kt-r-k (comp. EAT'k sfat, invo-iala)101.

83 §.46. II. Disimilatiune;cloud consonante identice devin neegale.

T i A se prefac in c inaintea lui T, de pildd:r5.d. nne-r, 1 sng. praes. META, inf. HAEC-TH*MET-TN, supinum IMECTIL *IbIET-T1L a I'm-pleti ; r5.d. NA 1 sng. praes. neA.%, inf. 114C-TH =*norm, supin nac-T% = *naA-m. a adé ; räd.udA, 1 sng. praes. KA4Ax. (inf. FLUCTII a domni),de acolo ILUC-TIL domnie =*11,1dA-T1s..

§.47. III. Intrepunere ci premuere de consonante.1. Intre 3 §i p se poate vIri A. Cele mai

multe cazuri care se tin de aceastä norma serefera la compunerile prepozitiilor sea-,113-, Cu cuvinte ce incep c-un p, depildä 11113-A-P4CTH a crete, na-A-pEurn a vorbi,pa-A-ptwwrn a dezlega. Afarä de acestecompuneri se mai gäse§te in Ha-A-PAU-MIL Israil,3-Airknit pentru apt,vk copt. Se mai g5.seteciteodatä intre p, d.p. IgApto gitit5., gitlej,wApkgRt 102

mptno, wp-kgst 102.84 Nola. In formatia trupinei se poate observa

citeodatà intrepunerea lui T intre c-p, precumnkc-T-pls. pestrit (pistruiu), de la 0E.CrITH ascrie, a zugrdvi, suff. -p-k, comp. Aos-frh. bun.Spre 104 cTp = sr in inceputul rdd5.cinii veziSchleicher, Compendiu, §.182,7.

2. !rare T al infinitivului si desinenteleradicale n, poate sà aiba loc intrepunereaunui c, de pila rpEs-c--rn (a säpa), no-qpno-c--rn

a imple 103, in locul obicinuitelor

101 Despre insenuarile de pe ff. 76v 78v vezi descrierea manuscrisuluiin studiul introductiv.

102 in MSS.: -BA.103 Tradus gresit; in original, Filllen minz", dar cum era scris cu liter&

mica, Eminescu a crezut a e verbul »Wen a umple".104 in original: tiber Despre".

www.dacoromanica.ro

O dimensittne pupa cunoscuti a culturii lul M. Eminescu: limbs paleoslavi 114

(haurire)105; intre n §i c provine Is, de pildàno-tipkn--kc-Tn; In fine, labiala se poate asi-mila cu c, incit se nasc formele rpErrn,1104ACTH.

Notii. Infinitivele acestor verbe pot aveaa§a darà urmktoarele forme: rPETH (§.42),rpEscm, PPECTH, notipurkeTn.

3. Inaintea lui j incepätoriu al cazuriloroblice ale pronumelui H (gen. nro, dat. mmoy,instr. HM k id est jimux §.a.m.d.) se prezintä unH (n), clack acestea atina nemijlocit de-o pre-pozitie adevaratä. (BE31s, Ell, AO, BA, FIBls, lk, Hd,H401,11, 0, OT11, no, no%, npn, nptA-k, c, oy), depildá KM% n-Kro fárk dinsul, Hd HL pe el elkHHMH cu ei, oç ritirk la ei; ins5. r Kr° Nu-TEpinit. Cu mumk-sa.

Tot a§a la cazurile oblice ale relativuluinwE (gen. lErO- .a.m.d.) §.1 la adverbele re-lative, formate din n, de pildä. Kona unde,Aorik,e,E,KE pinä. unde, 171my de unde, OTIt HIA,40yde de unde; Krm ca, mfrAa.

4. Premiterea unui n mai poate avea locIn compunerile din OTlx, cu verbul MTHa lua, de pildk ell-n-km% part. praet. act. I,CI:H-10,01 subst. adunare; OTIL-H-ñt id est -n-wa3 sng. aor. comp. (dar §i. OT-L-HM11-3, OTlx-MTH).

Premiterea unui 11 se mai întîmplä regulatintre c i verbul HTH a merge, Wk-H-HTH,Clk-H-HTH.1

85 Mail de acestea se mai gäse§te aceastäpremitere in unele cazuri mai rare si nu pestetot, de pildá. CTH aläturi de Cit-laCTH(a consuma), C11-H-HCKaTH (a aduna),! irk-II--ovum-I a auzi (vcotgecrOat).

Legea desinenfei (Auslautsgesetz )Nici un cuvint paleoslav nu se poate ter-

mina intr-o consonantä.; unde comparatia culimbele inrudite ne dà o terminatie consonan-tick n i ni din terminatie s-a[u] contopit cu

Vezi nota 97.www.dacoromanica.ro

115 0 dimensiune pupa miasmal a culturli lui M. Eminesen: limbs paleoslavti

vocala premergätoare in vocale nazale (§. 23),iarà celelalte consonante au cazut (comp.Schleicher, Comp. §. 183).

Esceptiile de la aceastä regula suntnumai aparente: se gäsesc adesea in monu-mente scrieri ca 6E3 iiar färä noi, Ha rpamdin ora § §i altele asemenea, dar aicea prepozi-tia §i cazul dependent se pronunta, dupä pier-derea lui 'k din prepozitie, atIt de impreunateuna cu alta, incit au un singur accent §i sepot privi oarecum ca un singur cuvint. Deaceea In asemenea cazuri a din prepozitie §ija parte la toate schimbkrile fonologice desprecari am vorbit in §§. 20, 35, not. 2, 44, 47, depildä tic KAMEHE = H3is KtIMEHE din piatrà, HW-

TptHd = 0311 tiPtHil din trupul mamei, 6Erk-114 = CE3'k CisHd faa somn, 6E3AP4ins = 6E3ispark Mira rana; ba încä tog Hiero = Hs% mere,(comp. §. 37, nota), analog cu turium =

1"-IHM11 q.a.as. I

86 II. Partea flexionarà

(Formenleltre)

A. Declinatie1. Declinatia numelor (substantive, adiec-

tive).§.50. Consideratii generale.

Limba paleoslavä deosebe§te urmatoarelecazuri: nominativ, genitiv, dativ, accusativ,instrumentalis (cu ce? womit, cu cine?), lo-cativ*); (la cine? bei weim? unde, wo?), vocativ;trei genuri: masculin, feminin, neutru; treinumeri: singular, dual, plural.

*) Pentru ca cititorul roman sa aiba idee de locativ, vom cita citeva exemplede locativ, pastrate in unele locutiuni romanesti.

La cine?A merge dracului (la dracu).Unde?A sta locului (la loc), a merge pustiei (la pustia) 1O6.

ne Nota lui Eminescu, in coltul din dreapta jos al paginii, reprodusa dePerpessicius, In: M. Eminescu, Opere, VI, p. 625.

www.dacoromanica.ro

O dimensfune putin cunoscuti a culturii fui M. Eminescu: tiraba paleoslarit 116

La numile neutre nom. acc. §i voc. sin-gular sunt identice, tot astfel nom. §i acc.plural.

Dualul are numai trei forme de cazuri:una pentru nom., acc., voc.a rima " genit. §i locativa treia " dativ §i instrumentalis.impartim declinatia dupà desinenta tru-

pinelor nominale, dar din cele cu desinentaconsonantick nu facem o clasà deosebita, cinumai o clasa subordinatà a clasei [in] -i, pen-tru ca acelea in cea mai mare parte au trecutIn analogia trupinelor [in] -i 107

Cdp5..am a§adar urmAtoare impärtire:I. Trupine in i i consonanteA. Trupine in i (desinenta 6 slavon.):

masculinefeminine

B. Trupine consonantice:trupine in s (desinenta c)

l, ( )3H)

107 inca de la editia a doua (1886), Leskien a imbunatatit clasificareadeclinarilor. Profitam de aceasta precizare pentru a reproduce aici, cu titlude comparatie, pa-cajul corespunzator din Morfologia limbei paleoslovenice,editie autografata de loan Bogdan (Bucuresti, 1892, p. 1-2), prelucrata dupäeditia a doua a Manualului, ceea ce explica unele diferente de continut (nor-malizara ortografia):

Declinatiunea nominaldLimba paleoslovenica are 7 cazuri: nominativul, genitivul, dativul, acu-

zativul, instrumentalul, locativul si vocativul; 3 numeri singular, plural sidual; 3 genuri: masculin, neutru si femenin. Dualul are pentru toate 7 cazuriletrei forme: una pentru nominativ, acuzativ si vocativ, alta pentru genetiv silocativ, a treia pentru dativ si instrumental. Neutrele au o singura forma pen-tru nominativ, acuzativ si vocativ, atit la singular, cit si la plural. in pluralnominativul implineste s'i functiunea vocativului la toate trei genurile, iar lafemenine acuzativul implineste functiunea nominativului.

Nota. Locativul insamna locul unde se afla sau se intimpla ceva; instru-mentalul insamna mai ales mijlocul prin care se factueste ceva, exista insa siun instrumental de spatiu, de timp, de mod etc. ; functiunile acestui caz suntfoarte variate, el coraspunde, de regula, ablativului latinesc si dativului gre-cesc [Adaugata de I. Bogdan].

Clasificatiunea temelor nominale o facem dupa terminatiunile lor. Deose-bim, prin urmare, 6 feluri de teme: 1. teme terminate in i (h), 2. teme terminateIn consonante, 3. teme terminate in fe (14), 4. teme terminate in u (%), 5. temeterminate in a (a), 6. teme terminate in o".

www.dacoromanica.ro

117 o dimensiune putin cunoscuti a culturil Id M. Entines= limbs paleostavi

87

89 [§.51.]

,P "r ( 11 p)PP

nom. ram% drumgen. nAriidat. 1lATHacc. nA-rkinstr. raak-nu%loc. FIXTH

VOC. rbiran

nom. (MTH- FE

gen. mr.TH-ridat. nATIL-Ml.acc. HATHinstr. HATII-Mtl10C. IlATIs-risVOC. ca nominativul

" t ( '0.12. Trupine in a (4) (rig, 'Is) 108

Trupine in 17 lung (w)" ii scurt (%).

3. Trupine in aA. Trupine in a curat, lard j:

m[a]sculin 0 ntr. (desinenta slavicä o)feminin ( PP PP e)

B. Trupine in jamsc. 0 ne[u]tr. (desinenta slavicA if)feminin ( PP PI la). I

1. Trupinele in i 0 cele consonantice.A. Trupina In i; desinenta It. De aceastä

clasä se fin numai substantive masculine 0feminine. In singular s-au identificat in urmaunor legi fonologice genitivul, dativul, locativul§i vocativul (Despre forma originarä a sufixelorflexionare atit la clasa aceasta de trupine, cit0 la allele vezi Schleicher, Compendiu, incapitolele respective, de la §.243-263).

Singulara) masc. b) fem.

l/

In La Leskien apare numai u, dar precizarea lui Eminescu e corectd,In acord cu ceea ce urmeazd; am corectat pe ;A din mss.

norn. KOCT6

gen. KOCTH

dat. KOCTH

acc. KOCTIs

instr. KOCTH-b%

loc. KOCTH

voc. KOCTH

Pluralnom. KOCTH

gen. KOCTH-ii

dat. KOCTII-Mlsacc. KOCTH

instr. KOCTII-MH

IOC. KOCTIa-Xls

voc. ca n9minativull

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putIn cunoscuta a culturil lid M. Eminescu: limba paleoslavi 118

90 Dualmasc. fem.

nom. 8: acc. navrn KOCTH

gen. eit loc. nATn-to KOCTH-I0

dat. 8: instr. HATIs-M4 KOCT1s-M,1

Altele de acest fel sunt masculinele:roneRgh hulubrocnoAK domn (are adesea gen. rocnoAa,

dat. rocnomy ca trupinele-n a)rOCTIL oaspeteairkpk109 fiará3/ATIs ginerenio1-ilf nom. plur. oamenimEAntAh ursTAT6 furTkCTIs socru (list in Transilv.1")

4p1sIlk vierme §.a.Asemenea P.HIs (zi) formeazá cazuri dupä

aceastá clasà: gen., dat., loc. sing. Atalil, gen.dual Akillsrk, nom. plur. AlsHHE, gen. ~HA, 10C.Aklikrls (Instrumentalul singular are citeodatä.[forma] femininä Akimby.).

De feminine se tin numeroasele substan-tive feminine formate cu suffixele k (i) qiTh(ti), de ex.:

sanontAk poruncäptLik cuvint (oratio)1nHAdCTIs domnie, stäpinireMOWTIs putere, puissance 112paAocn bucurie §.a.m.d.Nota 1. u inaintea terminatiilor 1, lf, 10, 17R

stà in locul lui k (vezi§.24, nota), carese §i gäse§te citeodata, de pildä. CIIMpkT1113%,instr. sing. de la CMpkTk moarte, i alteleasemenea in cod. Suprasl.

1" In msp.: e-.no Adaugat de poet ; tist provine ing din magh. tiszt.

Ad5.ugat de Eminescu.na La fel (Sä fi utilizat uneori un dictionar german-francez, pentru a-si

clarifica unele sensuri?).

www.dacoromanica.ro

119 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limbs paleoslavi

Nota 2. Inaintea terminatiikorP13 cazuri-lor cari se sfir§esc 114 Cu %, t (§i-ncep 114 Cuat, jc) se gäse§te deja in izvoarele cele maivechi ca k in multe locuri, ba uneori pestetot, s-au prefäcut in e, de pildä. nIOAEM% =-----

91 ill0,46M11, I AIGAErk -== AIOAkrk ; HEWTErk =--- REM-Tkrk (11EWTk lucru, res 115) §i. tot a§a la toatecuvintele cite se in de aceastä. categorie.

Nota 3. Trupinele in i trec nu arareori inanalogia trupinelor in ja, comp. §. 59, nota 3.

§.52. B. Trupine consonantice. Nu se pot flectaconsonantic cleat nominativacusativul §i ge-nitivul singular; genit. dualis §i. nom.-acc. gen.pluralis. Celelalte cazuri urmeazä analogia tru-pinelor in i, iar unele a celor in a.

a) Trupine in s; terminatia trupinei c, depildä CAOHEC- (cuvint), nom. sing. cnoeto, Cupierdere[a] consonantelor desinente. Substan-tivele din aceastä categorie sunt toate neutre,de pildä HERO (ceriu), Ttit0 (trUp), 401(A0

(minune), *KO (ochiu), orco (ureche). Desprecele douä din urmä cf. insä §. 65.

SingularNominativ: CAOHO cuvintulgenitiv: CAOHEC-E al cuvintuluidativ: CAORECH cuvintuluiacc.: CAORO pe cuvintulinstrum.: CAOBECkMK (prin) cu cuvintul

& CAORECEMII

locativ: CA 08E01 la cuvintulDual

Nom. §i. acc.: CAORECH

gen. §i loc.: cnosec-ordat. §i instr.: cnogeckma & cAOHECEMd.

113 Poetul scrisese inainte: in terminaliile, apoi, inlocuind primul cuvintprin Inaintea, n-a mai corectat forma celui de-al doilea.

114 In mss. ad5.ugat deasupra: ausl[autenden], respectiv anl[autenden],dup5. original.

115 Adlugat de Eminescu (Leskien: Ding),

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pupa cunoscuti a culturn lui M. Eminesca: limba paleoslavi 120

Pluralnom.: cnomc-4gen.: cnosEC-lxdat.: cnoaEcknukne & cnogEcEAA-K

acc.: mom,'in8tr.: CAOREC6MH & CAOKECIll

loc.: CAOHECIsrls & CACCECEr6. I

92 Nota 1. 6 inaintea terminatiilor cazualeincepätoare cu sau se gäse§te chiar inizvoarele vechi foarte rar §i nu se poate ilustrapretutindenea cu exemple (cf.§.51, nota 2),totu0 Inca obvin forme cu Kt de pildä: C4OKE-

C6M6, TtAECIsMd, 1401(AECKINH, CAORECIsrls. InStIll-mentalul pluralis are indeob§te forma tru-pinelor in a: CAOKECIII, dar §i nom.-accusa-tivul dualis poate avè aceasta formä, ap.darCAOBECt.

Nota 2. Cuvintele ce se in de aceastä ca-tegorie pot sa urmeze in genere analogia tru-pinelor neutrale in a, i anume lepädind inflexiune cu totul sufixul -EC-, de pildä [gen.]Ttne, dat. Ttnor §.a.m.d. (cf.§.58).

L53. b) Trupine in n; 1. trupinä masc. KdMEH-

(piatr5.), nom. singular UMW; al doilea trupinä.neutralà HMEH- (nume), nom. sing. HM A (§. 23).

SingularMasculin Neutru

nom.117 KtIMIJ nom. HMAgen. KdMEH-E gen. HMEHE

dat. KdIMEHH dat. HMEHH

acc. KAMEHE acc. HMlitinstr. K4MEH6M6 instr. HMEHIsMis,

KAMEHEMIs i HMEHEMIsloc. KdMEHH loc. HMEHH

VOC. KANIEHH VOC. HMA

Dualnom. & acc. KiIMEHH nom. & acc. HMEHH

gen. & loc. KdMEHHIO gen. & loc. Hitani-oydat. & instr. KdMEHkMd dat. & instr. HMEHIsMd

n° in mss. adlugat:17 in inss. precede cuvintul Singular, de prisos.

www.dacoromanica.ro

121 0 dimensiune putin cunoscutà s culturii lui M. Eminescu: limba paleaslavi

Pluralnom. KdMEHE nom HMEH-dgen. KdMEH-%& KaMEIlliii gen. HMEH-%

dat. K4MEHI1M%& KdME- dat. HMEHIsM% & HMEHEM%HEM%

acc. KdMEHH acc.instr. KaMEHIsMH instr. HMEWIal

10C. KdMEHIsrls 0 Ka- 10C. HMEHIsrls & HMEHEK11.1MEHErls

voc. caret 118

93 De aceasta categorie se tin, de pildä:KopA, singurul masculin cu in nominativ

singular;Komiu cremene;rinaiww flacara;nnEnva ntr. (trupina, neam, ytvog);Eptona, sarcina;eptAvit vreme;ctmia simintä 11 9 .

Nota 1. Masculinele pot avé deja in no-minativ singular forma [in] i: KAMEHIs

ba unele nici nu se pot cita decit numai intr-aceasta forma: flpisCTEHIs deget (prisnel), pEMEII6

curea, CTEllEffis scara, schitä. (steapenà), IMEHIs

cerb.Nota 2. Formele regulare a[le] trupinelor

In i, citate asemenea in paradigmä sunt rareIn parte neilustrabile (cf. §. 51, nota 2 &

§. 52, nota 1); totu0 insa obvin bunkaräHMEHI&Mls, KOpEHisMI% q.a.

Nota 3. Instrumentalul plur. ntr. pare aavé totdeauna forma trupinelor in a, cf. cno-BECIJ, §. 52.

Nota 4. Dupa aceasta paradigma formeazä.AIsHls citeva cazuri de la o trupind A611-: gen.sing. acc. sing. gen. dual Aku-oy,gen. plur. AhH-lt (cf.§.51).

118 Lipse#e" (Precizarea lui Eminescu).118 Cuvintul vechi slay e inrudit, pe plan indoeuropean, cu lat. semen,

care sta la baza rom. silminta" (<1at. pop. sementia).

www.dacoromanica.ro

O dtmensfune pulin tunoscuti a culturil tut M. Eminescu: limba paleoslavi 122

c) Trupinele in r sunt toate feminine; tru-pinä hump- (mamä), nom. sing. MATH; trupinäA-kwTEp- (flied), nom. sing. AlsLUTH.

Singularnominativ: MATH

genitiv: MATEp-E

dativ: MATEpH

acc.: MATEp-E

instr.: MATEPHIAloc.: maTEpHvoc.: MATH'

94 Pluralnom. maTENgen. MATE-'Kdat. MATEPhMls & MATEpEMisacc. maTEpHinstr. MATEAMHloc. MATEArls & MATEpErkvoc. caret 120

Dualnom. acc. M4TEpHgen. loc. maTep-oydat. instr. maTEpkma

Nota 1. Despre formele cu K cf.§i §.51,nota 2, §.52, nota 1,§.53, nota2; dykurrEpitx-h12'se gäse§te.

Nota 2. Acc. sing. are adesea forma tru-pinelor in i: M4TEp6.

d) Trupine in -t; trupina HcptsmT- (minz),nom. sing. wptsm; substantivele categoriei aces-teia sunt toate neutre, de pildä OTPO4/A (prunc),TE A/A vitel, Iiirl-IM (miel) §.a.

Singularnom. ,tcptsmgen. HcptsmT-Edat. HCPtgiATH

120 Vezi nota 118, p. 121.121 In mss.: At-.

www.dacoromanica.ro

123 0 Mmensiune putin cunoacuti a cultudi luf M. Eminesco: limba paleoalavII

95

97 §.56.

acc. wcpts/Ainstr. xcpsiaThmk jNIPtgATEMILloc. ,KAVATHvoc. ca nom.

Dualnom. acc. 31111tEATI1

gen. loc. mpticia-r-oydat. wptsiaTIO/14 122

Pluralnom. mcptswregen. mtptsietT-%dat. xcptsiammi& & »cptgATEM%acc. xcptglivrainstr. ,Kptsia-rmloc. wirksdperkx-k & »COSATEK11.

Nota 1. Despre formele cu k cf. §§. citati 123.

Instr. plur. are forma trupinelor in a; cf. c40-HEC111,

Nota 2. Loc. sing. are nu arareori formaSISptsaiTE.

Nota 3. Trupinele participiale 0 compara-tive, care formeaza unele cazuri dupa trupi-nele originare consonantice vezi-le la §. 63. I

2. Trupine in u 124 (adia. î, d)125A. Trupine in w, nom. sing. w, de pilda

u,pbacw biserica. inaintea finalelor casuale, caripresunä c-o vocala, i se despica in jg, procesprin care trupina devine consonantica: u,pionsa-;dar dupä norma trupinelor consonantice seformeaza numai gen. 0 acc. singular 0 geni-tivul plural; in celelalte cazuri trupinase trateazä ca trupinele in i sau ca feminineleIn a. De aceastä categorie se tin numai substan-tive feminine, de pilda goyim (fag, literä),

(amor), CREKIYM (S0aCli.), CMOK1.1 (smo-china), wring (cumnata)

122tu mss.:123 Leskien: §, 51. Anm. 2, §. 52. Anm. 1, §. 53. Anm. 2".124 Gresit la Leskien: trebuie a.122 AdAugat de Eminescu.

www.dacoromanica.ro

O dimenatuae pulla canoscuta a catturil lu/ M. Emineseu: limba paleoslava 124

Singular Dualnom. u,p111M1 nom. & acc. *111,P6K1ACHgen. U,p6K1111-E gen. & locativ *u,pkirk-

111110

dat. tkpliKliftli dat. & instr. *U,pl1rh-114M4

acc. 1p6K11R-Einstr. 11P6K111111

loc. 11PKWIECH

l'OC. 101111111

Pluralnom. 1p111Clatigen. 11p6K-118%

dat. u,phiCkEtIM1L

acc. RplaKialittinstr. LtpliKliEC4Aill

10C. 11,1310CMCdrk. 1

98 Nota 1. Si alte cazuri decit cele citate Inparadigma se gäsesc formate dupa analogiatrupinelor in i, chiar nom. sing. ca MOROH6 --=-1106-1" ; acc. sing. asemenea AIOROHK, upoc-KEk,Kfnzt. (singe, care nici se gase§te decit in aceas-ta forma; *Kp-h, nu se poate esplica decit dindialectele noua) formeaza in acest mod nu-mai genit. sing. 1q3101E, iar celelalte forme dupatrupinele in i, de pilda Kp-knri, KIVIOS6M-6, Kfrk-Hl+MH, Despre cazurile formate in felul trupi-nelor 126 fem. in a vezi §. 58.

Nota 2. Dualul nu se poate ilustra; for-mele citate sunt formate de noi dupa analogiacazurilor pluralului.

§.57. B. Trupine in 127 '11, trupina C1.1111%-, nom.sing. C%1I-111 (fiu). inainte[a] mai multor termi-natii cazuale cu presunet 128 vocalic s-au urcat

126 in mss. adaugat deasupra rindului: trupin.127 Eminescu a omis: auf ursprunglich kurzes u, slaw."128 Preocupat de crearea unor termeni lingvistici in romAneste, dupä

modelul celor din german5.. Eminescu notase pe coltul din dreapta sus al fileiprecedente (f. 97):

deson Auslaut desunapreson Anlaut presunaintreson Inlaut intresuna

www.dacoromanica.ro

125 0 slimenstune patín cunoscutii a cultual. lui M. Emiaescu: limba paleoslava

desunetul (dat. sing., nom. gen_ plur., gen.dual. Comp. Schleicher, Oc.nomme °caos

cnassmcnix smixax, Petersburg, 1867 129).De Ja aceste trupine mai toate cazurile se potilustra cu exemple, dar ele nu formeazä odeclinatie vie de sine stätgtoare, pentru csdseflecteazä dupä analogia trupinelor masculineIn a 130 (al cäror nominativ singular se sfir§e§teasemenea in), precum trupinele mascu-line in a, la rindul lor, pot primi forme carioriginar se tin de trupinele in u. Cuvintele cese pot admite ca numkrindu-se intre trupineleoriginare in u, precum mEA% (miere), KOAls

(bou), non (lature, jumatate), Aona-K (casà)sunt toate masculine.

Singularnom. Milisgen. ciliodat. ClaINOKH (urcarea desunetului) 131acc. Clan:instr. ClAWIsMIs

10C. ClalHOy

VOC. clan-Dual

nom. acc. r6011Jgen. loc. cwHogoy (urcarea desunetului)131dat. instr. (CWHistILI) I

99 Pluralnom. clalHOKE (urcarea des.'31)gen. CIJHORls

dat. C711fi1Mls

acc. C-611-11s1 132

instr. CislinsM11

10C. CWWIsrls.

presunetdesunetintresunet".

129 Indicatia completa la Leskien este: (CKnoliemie ocnoB na-y-B cna-nsnicxnx n3bncax. 11panomic. K XI T. 3an. Alca. Hayx. C. Herep6. 1867#.

129 Temele masculine in -o.121 Adaugat de poet.132 in MSS. : CIAllfh.

www.dacoromanica.ro

O dime:mime pulla cunoscuti a cultual lui M. Emineacu: limba paleoslayil 126

102 [§.58.]

103

Nota. Dat. plur. are totdeauna o: Clalii0Ailk ;dar provine O clamp. (loc.). Dativul dualului,pentru care nu tim exemplu, e format dupanonikMd. I

3. Trupine in a 133A. Trupine curate in a (rara j); a) masc.

trupina paso-, nom. sing. pas% (rob), ntr.trupina Ateto-, nom. sing. Atno (opera);b) fem. trupina ingsa-, nom. sing. rusa (pqte).

a) Masc.Singular Plural

nom. pes%gen. pasadat. pasoyacc. pm%instr. 9aKON16

loc. pestVOC. pasE I

b) Neutru

nom.gen.dat.acc.instr.loc.

Dualnom, & acc. Atntgen. & loc. Atnoydat. & instr. Atnoma

pACH

pa%PJ60AVIapasigpasIgpastr6

133 De fapt, temele in -o (masc. si neutre) si in -a (fem. si citeva mascu-line), asa cum apare deja in editia a doua (1886) a cartii lui Leskien: reunireaçelor doua tipuri de declinan i in una singura se baza pe considerarea faptuluica, in slava comuna, o provine si din 4 (a scurt), nu numai din 6.

nom. Atno nom. Atn egen.dat.

AtnaAtnor

gen.da.t.

AtAI,,A;k110Aalx

acc. Atno acc. Atainstr.10C.

AMO"AtAt

instr.loc.

AykA1.1

AtAtrK. 1VOC. AtA0

Dualnom. & acc. pasagen. & locativ pasoydat. & instr. pasoma

Singular Plural

www.dacoromanica.ro

127 0 dimenaiune putin cunoscutii a cdituril Id M. Ealiescu: timba paleostav

104 e) FemininSingular Plural

Dualnom. & acc. watgen. & loc. poydat. & instr. p-usema

Nota 1. Pentru a aduce aminte schimbA-rile la cari sunt supuse guturalele inaintea alorE, H, t, ajunge sä citäm: masc. HAIIICK (lup),loc. sing. sn'ku,t, voc. sing. Hírkge, nom. plur.HA1111,H, loc. plur. HA'111trk ; fem. Hora (picior),dat. loc. sing. HO3t, nom. acc. dual Host. Re-gula general:A vezi-o la §.38.

Nota 2. In instrumentalul singular se 0.-se§te adesea -1. pentru o: AOIrr6M6 134 (4,oy1kspirit) in cod. Ostrom. regulat; tot a4a ininstrum. plur. minimH (mp-K dar), rptrium(rptrk pAcat) §i. in loc. plur. o in loc de t, depila. AHopork (Agop-b. curte). Aceste forme aleinstr. §i loc. plur. sunt desigur imprumutatede la trupinele in u (in loc. plur. stà a§adaro pentru %), v. §. 57, pentru cA formarea latrupinele in a e din vechime alta (pes-bi, pastrh).Pare deci a §i instr. sing. cu -k e o forma atrupinelor in u (Despre amestecul trupinelorcelor in a cu cele in H cf. §. 60). I

105 Nota 3. Numele masculine ce se terminAIn -Hirk (mai mult nume de popoare §i locui-tori), de pildA, whrapHwi bulgar, rp.i*MHHH-litirgovet, pierd in plural silaba -11H11 §i for-meazA nom. plur. consonantic in E: KAlsrdpE.

134 In mss.: ..N.

nom. fruHe nom. p-k.iswgen. frigE111 gen. inlia%dat. frust dat. frusenrkacc. rus.% acc. ingmginstr. plgROM instr. irt.mmHloc.voc.

ingHt¡migo

loc. Inmert.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a et:linen lui M. Eminescu: Hmba paleoslavi 128

Celelalte cazuri ale pluralului se formeazi maimult dupà analogia trupinelor in a, de pila;instr. plur. poym-w (poymmrk OcoilaTog), dat. plur.EeNtraptatom% (sontaputrk boier, principe), pe lingä.acestea insá mai rar se gä...sesc formatii in fe-lul 135 trupinelor consonantice sau in i; depila, dat. plur. conoyinatifiwk (conotruraniim dinTesolonic), loc. plur. rpawmtiErh.

Nota 4. Masculinele de formä." femininalä,de pila &mom (capul o§tilor, Duce), gild-Avita (domnitor), cnovre (slug5.), urmeaz5,cu totul in flexiune substantivelor feminine.

[§.59.] B. Trupine in ja; a. nac. -ntr.; msc.trupina pam- (in loc de Kpajo-), nom. sing.Kori (margine) ; trup. KOHN-, nom. sing. Kofill

(cal) ; trupina mxwE- din *nixr-jo-), nom.sing. MANCIs (bärbat) ; ntr. trupinä. §i nom.ntimie (cintec), nomf (cimp), AWE (Wernut,din *Aor-jo ).

MasculineSingular

110M. Kfldri loHkM.TOKKgen. Kpald KOHM MAS>Kd

dat. Kpaio KOMO ilAA>KOIr

acc. KpdI KOlikMAS?Kb.instr. Kpdiftials KOHIEMIs fil.1C}KEMIs

loc. Kpdil KOHN MA}KH

VOC. Kpaio MOM MA5KOIr

Dualnom. acc. Kpera KOHL) 1111 C

gen. loc. !cote. KOMO ALTOKOF

dat. instr. KpatEma KOHNNtd MA)KENtd I

106 Pluralnom. KpdH KO& MASKI1

gen. Kpdri KOHIs MA}Klsdat. KpdIENVIs KOHNAkis M.TOKEMis

135 In mss. urmeaz6. celor (de prisos): in continuare, au fost tliate cuvinteleconsonantice sau.

www.dacoromanica.ro

129 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleestavi

acc. KtMIA KOHlia A11,,,HiRt

instr. Kpan Koan Mr1S}Kl1

loc. KIMFIX% KOPIHrls. MrAWFIX-11

NeutruSingular

nom. wknn FE DOA If A OWE

gen. ntnnra noma 10>tiddat. ntnnio nomo /10)NOIr

acc. ntnn FE DOME AOHfinstr. ntnii If MK n01%1E4115, AOHIEM6

[loc. HUI II-1 110A "%OWN]

Dualnoannom, acc. ntrinn Aown

gen. loc. ntnnio HOMO A0)1:01(

dat. instr. Mk FIH lEtlad 11011 !EAU A MENU

Pluralnom. ntnma n OA LI 110»tdgen. ntnnri no'n't., AOKI.dat. FltHH KWh non KWh A OFKEMIL

acc. Frknnia 00,11,1 A 0}líd

instr. ntunn noRn ,tominloc. nttninn. lioanri. ilownrk.

b) feminine; trup. §i nominativ anua (. ar-pe), II onm (vointà), Aorna din *Aolgja, cf.Aorch spirit) suflet. 1

107 SingularNominativ: amnra Roma AolfindGenitiv: 13 MI liA BOMA AMNIADativ: 3MtIFI BORN Aoyinn

AoyinxAccusativ: amnbv, Kona,Instr. : aitui Kw& [Oil WM AOIrtlIEMS

[Loc.: 3150111 Ii0;41 A01(11111]

Vocativ:130,1 FE3MH FE

Dual4,0y.wE

nom. & acc. 311M4F1 goo Aoirtun

gen. & loc. 3-no Homo Aoymoir

dat. & instr. 3MHIrliN4 110,11i1A1d Aoywamawww.dacoromanica.ro

lU Leskien: nomina agentis.

O dimenstune putin cunoscuti a culturii tut M. Eminescu: limba paleostavd 130

Pluralnominativ: amti ROAM 1101/"WA

aenitiv: Smoil 1104 ASTalkdativ: aHri&wi oiwAoirwam%accus.: 3AM-Ibi% ROAM AOYWIAinstrum.: 3MlirdMH 130A14AMI AOtrIlldAAH

locativ: 3MHIArls 110/11drk

Nota 1. Schimbarile vocalelor ce au locdupä j vezi-le la §.24.

Nota 2. Masculinele in -11,1s, -als au dereguld in vocativ sing. E : OTKtIE (0T1111,11 tata);KisHROKE (K1sHABIs principe).

Nota 3. Unele cazuri se gasesc nu ara-reori i in forma trupinelor [in] i (cari innom. sing. sunt egale cu trupinele in ja), a§abundoara: instr. sing. GT114611111 (OTIsU,Is tata),instr. plur. HONIIsMH (HOW% cutit). Dar mai ade-sea coincide nominativul plural: MAWHIE, regu-lat la nomina agentia (-ens)136 in -TEI16, de

p011TEAHlf , ,(pArinti; alaturi de pom-T El% . Despre asimilatiunea lui IE Mkt in-HIM% in instr. sing. al neutrelor comp. §.19,nota.

Nota 4. Trupinele feminine ce se mintuiecu -WOW- au in nom. sing. -Willi, de pildä:Etldr1.1HEI (bundtate), sorhuill (zeita) §.a.I

108 Nota 5. Dupa paradigma 3Mlita se declinao suma de masculine terminate in (desigurch. i -un, precum in nota 4 pentru -HM, suntmasculine cu forma femininala precum 110/E-

R0M), de pilda: cAAHH (judecator), gen. sing.CAAHIA, dat. cxAHH, acc. exAm-x. §.a.m.d., tota§a cärturar)

§.60. Trecerea trupinelor masculine in a in ana-logia trupinelor in u i viceversa. Declinatiatrupinelor in a, aratatä. in §.57, se tine maicu sama de izvoarele mai tirzie; in CodexOstromirensis, Suprasl. aceasta declinatieeste rail §i (exceptind terminatiile 11, 11) se

www.dacoromanica.ro

131 o amensiune puliu cuncact.ti a cullurii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

§.61.

109 §.62.

aplicä mai mult la cuvinte monosilabe, pre-cum pag-i% (rob), rpo,% (ora), MlatIK (COO §.a.

Urnatoarele cazuri obvin sub forma de maijos:

Dat. sing. pagogis, KOHNEit

Nom. plur. pdKOECE, KOOK/SE

Gen. plur. Pc16013%, ROMEErb.

Gen. dual pelE011011", KOHIMOV.

(Dativul singular obvine mai des la numeproprii, mai ales la cele strdine). Silaba -OK,care se na§te prin scdrire 137, din inceputavut locul numai in cazurile numite mai sus(cf. §.57). Alai tirziu insa aceastä silaba apàtruns §i in alte cazuri inaintea terminatii-lor trupinelor in a, astfel:

Dat. plur. pesottowk, !MUMMA%Acc. plur. Pt160111J, KOHIffnal

Ins tr. plur. pdtIOKI.1, KOOKEMI

Loc. plur. PAGOlitra 138, KOHIflitrli.Viceversa, chiwk, de ex., se poate trata

cu totul ca trupinele in a, gen. sing. chnia,nom. plur. clan §.a.m.d.

Declinatia cuvintelor streine, mai cu samäa numelor proprie, se conformä cu declinatiacuvintelor slavice. Deosebirea cea mai esentialàeste urrnältoarea: masc. ce se terminä in sin-gular Cu -Erl, de pildä: imperi (igpeúq) formeazainstr. sng. HIEpE0Alk (deci cu cäderea lui jintimplindu-se schimbarea lui o in E), dat.plur. liFEpEOM11., dat. dual 111EpEOMQ, dat. sing.

litEpEORII.

Adiectivele se tin toate de trupinele in asau ja; declinatia lor nu se deosebqte de aceeaa substantivelor, de pila :masc. Aosp-h. (bun) ca ipdsa,

PP HEillin (mare) Kpari

137 In original: Steigerung urcare".138 Leskien adaug5. dedesupt: im loc. plur. darneben pasosoKi.".

www.dacoromanica.ro

numai Ca' vocativul trupinelor in ja e la mas-culin egal cu nom, sing., iar voc. fem. e pestetot egal cu nom. sing. fem.

§.63. Participiile prezentului activ, participiilepreteritului activ I i comparativele sunt toatetrupine In ja, iar declinatia lor se deosebestede-a 139 acestora prin urmatoarele: nom. sing.masc. contine o trupiná (consonanticd) färája; afard de aceea, nom. plur. masc i nom.sing. fem. nu au formele ordinare. Din cauzaacestor abaten i si a schimbärilor de consonante,cari pot incurca pe Incepätor, (Yam urmátoa-rele paradigme:

1. Partic. prezent activ ; nom. sing. flEKIJ

fierbind (inf. fIEWTH, 1 sng. praes. flElcT fierb ;ii conf. §.23, nota), trupina FIEK,RT- (formaoriginará pak-ant-); pentru celelalte cazuri(afara de nom. plur. masc.) flEICAWTE- =-- nEKAT-jo

(forma originard pentru pak-ant-ja); pen-tru nom. plur. masc. IlEKAT-6- ca trupindIn i (forma originará pak-ant-i).niasculin neutru femininsing. nom. nEing 11E102J sing. nom. flEKAWTH

gen. EIEKX5111T4 gen. IlEKAWT/iidat. HEKAWTOIr dat. flEKAWTH

acc. HEIMWT6 REKAWTE I acc. W'rAr%

110 instr. IlEKAWTEMb. instr. IlEKAWTE1717%

10C. flEK,NWTH loc. EIEKX111T11

239 in mss.: de-al.

ntr. OEPO

BEM tE

))

11Atnontiniff

IJ PP 11nonFE

3»AORAThWTE

PP ))AO}KE

fem. AOUPti.1)

131.1M1

EEiHM1.1

MHla

4,06M4)) 1)

EICAM

T11111T4 AOTtUdp

O dimensiune pupa cunoscuta a culturii IM M. Erninescut limba paleoslavi 132

Aosak (viteaz) " " Kali%

T11111Tb. (desert)

www.dacoromanica.ro

O dimensiuse putin cunoscuth a culturii lui M. Erniarecu: limba paleoslavi 133

139 "8 Eminescu a adilugat din neatentie: plur."140 In mss.: aciea.

plur. nom. flEKAWTE FlEKAWT4 plur. nEKAWTAgen. nEKAWTh flEKAWT6

dat. IlEKAWTEM% IIEKAW Titt%Vh.

acc. FIEKAWTA flEKAWT4 nEKAW TA

instr. 11EISAWT1-1 IlEKAWT&V111

10C. flEIMIIITHJUK. nmw Tdrh.dual [nom.] IlEKAWTA dual flE1A1JT11

gen. nEKAWTOr nEKAWTOIr

dat. IlEKAWTEMd nE1AWT4AA4.

111 Nota 1. Nominativul sing.139 bis ntr. esteegal cu cel masculin, iarä forma asteptatäOEKAWTE pare a se gäsi numai in forma com-pusä nEKAWTE-FE (vezi mai jos §. 67). Voca-tivul singular e pretutindenea egal cu nomina-tivul. Nom. plur. masc. are adesea forma co-munä trupinelor in ja: nEKAWTH.

Nota 2. Participiile trupinelor prezentuluicu j sau i au in nom, sing. masc. A (comp.§. 23, nota), de ex. mum (inf. OhCdT11), kildild%

(inf. rEdttliTli a läuda, 1 sng. Kgdill-A laud);A rämine insä la celelalte cazuri numai laverbii aceia"° care au in a 3. sng. praes.-11Th, de aceea gen. sng. 111-1WAWTA (3 sng. nlillIETti),insä. Kgdiliallffil (3 sng. XlirlAtiT6), ropiatuTa (nom.ropA, in ropt-rii a aide, 3 sng. ropiin).

2. Participiile praeterit. activ. I; nom. sing.msc. flEK-11, trupina flEK1xC- (forma originarápak-ans-); pentru celelalte cazuri (afará denominativ plural masc.) trupina REIMWE =---

*nEK-kc-jo (foima originará pak-ans-ja-); pentrunominativ plur. nEtChC-6- ca trupinà in i (formaoriginará pak-ans-i).

www.dacoromanica.ro

141 In mss.:

O climensiune pulin cunoscuta a culturit lui M. Eminescu: limba paieosiavi 134

masc. neutru femininsing. nom. nail& FIEK11 FIEIVIs.WH

gen. tlEIVIsUld tlEKILWAdat. OEIC1111101r OEK1111.1H

acc. OHChM,. 11EIVKLUE EIEWkWA

instr. OEK1111JEK

loc. HEICKWH

plur. nom. Mt0M flEKKW4 OEK1silliTt

gen. MK%Wla HEICILW15.

dat ITEKIMEAlla fiErlsWrIAIlkacc. OEIVI1WRt ilEK1sWd FlEK11111St

instr. nEwkwii ElEIV11WdtMl1

loc. flEKKWtIrK namwerel112 dual nom. nuchwe IIEIKWu FlEtildini

gen. OEK1sWOIr nER-Kwoydat.

Nota 3. Nominativul singular neutru nEK-k-ILE, care era de a§teptat dupa legile limbei,nu pare a proveni decit in forma compusa

Vezi mai sus nota J. Vocativulsingular e egal cu nominativul. Nominati-vul plural poate avé i forma FIEK1sLIlli (Vezi maisus nota 1).

Nota 4. Tot a§a se declina' i participiilepraeteriti terminate in -Eh, de ex. rgdalKla,gen. X-RAMESlitlld §.a.m.d., precum i cele ter-minate in -6, de ex. pm% ( =*xffenj-k); nu-mai ca.' la aceste din urma stà inaintea lui wpretutindenea K, deci gen. XB4AM114 §.a.m.d.

3. Comparativele; trupina in loc de*mkiijikc- (forma originara min-jans-), de acolonom. sing. masc. *MIA, dar care pare a nuproveni astfel, ci numai in forma compusä.MhíHA 141, 0 nom. acc. ntr. ; pentru cele-lalte cazuri (afara de nom. plur. masc.) amamum-pentru *mktikjejo- (forma originará min-jans-ja); pentru nom. plur. masc. Mkt-WC-6 ca trupi-nele in i (forma originara min-jans-i).

www.dacoromanica.ro

135 o dimensiune pulin cunoscuti i eulturii lui M. EmMescu: limba paleoslavi

113

118 §.6,1.

singular nom.gen.dat.acc.instr.loc.

plural ncm.

dat.acc.instr.loc.

dual nom.gen.dat.

nom.gen.dat.acc.instr.loc.

TpHFE

TpH

TPIsMis. (TpEAAls)

T1311

TP1sAitH

Tplsrls (TpEr-k)

MalsIlLA Alkilb.H111

AUJI'LWOV ma6woyAdalsWEAAci Ma-IMAM&

Nota 5. Acc. sng. msc. poate fi egal cunominativul: M1sHA. Vocativul sng. e egalcu nominativul. Nom. plur. msc. poate avési forma NIKHIslIfil (compara mai sus notele1 & 3).

Nota 6. Tot asa se declina i comparativeleterminate in -tri, d. ex. Aosptrt (aicea formanecompus5.), gen. Aosptrana s.a.m.d. I

Observatii asura declimrii numeralelor dela 1-10.

mAtitch ca -r-K, tot astfel rnr (unus, alter);v. §. 66.

A1114, AKA ca dualul TA de la Tls.Timic 4. 4ET14111f sunt trupine in i in

plur., de aceea4ETIApHIE

4ETialpls,

(-pEmil)MET-bJP11

4ETIATPIIMHtiETlalptsrs (-PEN.

ntasculin neutru(%O-HA) MIME

MallsWA

MALI% AAKHIE

NallsWEMb.

¡SHAWN

MisglaWE 41111111Wd

ANKIllsWis

AAkillsWEAAls

AAlskwit

mkilkwiquk

www.dacoromanica.ro

242 in MSS. :143 Sublinierea atrage atentia asupra faptului cä i in romane§te poanid

are sensul colectiv de struguri".

O dimensiune putin cunoscuti a culturti lui M. Eminescu: timba palcoslava 136

5. FIRtT6; 6. 111ECT6; 7. cmk; 8. ocmk;9. AEKATIs ; 10. AEciATK sunt trupine [in] i femi-nine (singular) si se declinä. ca i KOCT6, numaica la formarea numerelor de la 11-19 acc.de la AECATK este AECATE, precum A'1114 Ha

AECATE (12), iar la formarea zecilor de la 20-90se intrebuinteazä nom. plur. AECATE, de pila'HETlyJpHlf 142 mciaTE (aldturi de AEcATH; 40)conform cu aceasta se mai intrebuinteaza gen.plur. AECATII, gen. dual AECATOy dupá feliultrupinelor consonantice.

Observatii asura citorva cuvinte.Pluralul de la spaTil (frate) e inlocuit prin

fernininul colectiv spdTHIa (gen. gpa-rmAIn genere inlocuirea plur. prin colective (ntr.sing.) este foarte deasá in limba paleo-slavä, de ex. rpoa-b. (strugure), rpoa,mitE (stru-guri, poaml 13); (copac), (copaci) ;at-rek (ram), (ramuri; propriu rdmuris),I

119 otrAi, (membru) îi poate forma pluralul dela o trupina oyAEce

OKO §1 mg° (ochiu, ureche) urmeazä in dualdupd analogia trupinelor in i: ou, oywn;011110, OyWHFO; 04HM4, orunime.1

122 2. Declinatia pronumelor

a) Pronumele cu gen: trupind In a: To-,nom. sing. Th (acela) ; trupiná in ja: nom.sing. H = =ji (el) 8z CE-, nom. sing.(acesta).

Singularvise. neutru

sing. nom. Th, TO acelagen. Toro a aceluiadat. Tomoy aceluia

www.dacoromanica.ro

137 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba palcoslava

acc. T'll, TO pre acelainstr. TtArils prin mijlocul aceluia10C. TOMIs la acela

femininsing. nom TA aceea

gen. Tom a aceleiadat. TOfI aceleiaacc. TA pe aceeainstr. TOIA prin aceealoc. Tal la aceea.I

123 insc. ntr.144plur. nom. TH, TA aceia14°

gen. Ttrk a aceloradat. Ttm-k aceloraacc. ThJ, TA pe aceial"instr. TtmH prin aceial"loc. T.krk la aceial"feminin

plur. nom. T1.1 aceleagen. Ttrk a aceloradat. Ttm% aceloraacc. T-111 pre aceleainstr. Ttnui prin acelealoc. Ttx-% la acelea.

dual nominativ Td, T'k acei doiacele douä.

gen. T010 a acelor doiTOW a acelor douä.

dat. Ttme acelor doiTtmd acelor dour'.H, i, ra (el, ea)

msc. ntr. femininsing. nominativ II, FE la ea

genitiv !fro !La, a eidativ ioy 1E0 eiacc. u, u IA pre eainstr. HMIs prin ealoc. wiu wA la ea

144 In mss. inversate.www.dacoromanica.ro

O dimensiune pups cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: Ilmba paleoslavi 138

nom. pluralis ii, ra ei ma ele[gen.] iir% a lor 1-1X% a lor[dat.] NM% lor I'm% lor[acc.] tia, la pre ei IA pre ele[instr.] HM11 prin ei HMH prin ele[loc.] Hrs. la ei Hrk la ele.

dual nominativ ra, H H

genitiv 180 1E10

dativ HM4 !Md. I

124 C1N, CE, cH acesta, aceasta

MSC. neutrusingular nom. ch, CE acesta

gen. cgro a acestuiadat. CEMOV acestuiaacc. Ck, CE pre acestainstr. CHMk prin acesta10C. CEMIs la acesta

femininCH aceastaCEle% a acesteiacgA acesteiaam, pre aceastaCEIA prin aceastaCEA la aceasta

plur. nomin. ell, cii acqtia CHIA

gen. CHrk a acestora CHX%

dat. CHM% acestora CHM%

acc. CHIA, CH pre acWia CH1M

instr. CHMH prin acqtia ciontiloc. CHrt la ace*tia Clirla

dual nominativ CHM, cli cli

gen. COO CE10

dat. CHN14 CHM4.

Ca i T% se declina:0ei1, OH % (el); K-K-To (cine? particula ani-

nata -TO ramine numai in nominativ, de aceeagenitiv Koro); cam% (insui); T4K-11, am% (ast-fel, taus); Kaich, rain% (ce fel, qualis); KIsC4K%

(HIsCtins, HisClaK% fiecare).www.dacoromanica.ro

139 0 dimensiune putin cunoscuti a nulturii lui M. Emincseu: liniba palenslavi

128 [§.67.]

Trupinei in a112SC.ntr. femininsingular nominativ Aospria, AospoK Aospata

gen.Aospaao AoRP'1107%

dat.r

Aospoyoymoy Aogfittiacc. Aogpvil, Aospolf AospAb%instr. ACCIAJIIMII Aospoa,loc. Aosfrktmb. AoEPtri I

129 msc. & neutru fenzininplural nominativ Awful, Aospma AONTIJIA

gen. 4.0gPvtirk ca mascul.dat. Aonfrixonwil

),

acc. ,3,06fYINIIA, Anima AORPJIAinstr. A0Epl.IHMH ca masc.loc. AogfrkiHrk

145 GreW: trebuie iot.

Ca si u se declina:ilk (in genere cu particulä. aninata ,111-TO cc),

exceptindu-se gen. sing., care este taco;citeodatä se gäseste tratat ca trupinä

declinat dupä. TIt, de ex. dat. tiEcomov,loc. 4EC011/111 (liltCOAMI) ; in fine, possesivele: nroA(al meu), moil (al tau), Mal (a lui), lidW6 (alnostru), EC dWk (al vostru), 4HA (a cui?) ; apoi

(talis); IIKCK (tot, ficce), dar ace st dinurmà se trateaza la instr. sing. HItCtMK, gen.loc. plur. Kketx-h, dat. plur. nctwh, instr.plur. uctAiti).

Declinatia comfiusei (hotliritc1) a adiectivelcr.De cazurile adiectivelor, declinate in mod

nominal, se alipesc cazurile analoge ale luiH (el), precum: nominativ sing. Aosp-K-A, gen.Aogpe-wro, dat. Aospoy-mmor. Aceste cele maivechi forme provin in realitate la aceste cazuri;In genere insa formele sunt schimbate dupalegile fonologice pertiatate de noi la [§. 17,notä], §. 19. Din cauza schimbärilor vocalice,provocate prin j (ier) 145, dam alaturi cu para-digma unei trupine in a 0 pe aceea a uneitrupine in ja.

www.dacoromanica.ro

O dimensfune putin cunoscuti a culturfi fui M. Emlnescu: limbs pafeoslavi 140

dual nom. A0gpilla, Accfrk0 Aospt0gen. Aospotrio ca masc.

77dat. Aosp-b.mma

Trupind in jaInsc. i ntr. feminin

singular nom. Aodiiii0, Aou If If Aosmaragen. Aosnmaro Aosniimiadat. Aosmooymoy AoRRari

acc. A OgaH A, AGRA If If AOKAMIX

instr. AoRRivimk A0EilifIA

loc. A0E:IMO% AMAMI

plur. nom. A0611H, AORAMIa AO6AliAbi%

gen. AccRaurk ca masc.dat. A0a1Htlork 77

acc. MUMMA, Aognrara AosniiabAinstr. ,.1,06HHA4

17

JPloc. AogRuHrb.

dual nominativ Aomuara, A0aHH AoE00gen. Aodn'ioro ca masc.dat. Aosaimma 77

Dupa aceste paradigmate se declinà u§orformele compuse ale participiilor i ale compa-rativelor (insd observindu-se totdeauna celezise in §. 63),I

130 A§a de ex.:participial prezentului activ

nom, sing. msc. 'Magi ntr. FIERAWTEIE,, 77 "77rEtrIARtri rlithl AWTE FE

gen. 73 17fiEKXWT4drO

77 71 7) KIldfliitWTddr0

.a.m.d.femin. ElEICA.WTHIii

XgrlitiAWTHrel

gen. 77flEKAUBTAIriN

,r ,,prIARtWT/i1iti%

. ..a.m.d.www.dacoromanica.ro

141 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturli lui M. Eminescu: limba paleoslavf

135 §.68.

participial praeteriti activinom. sing. msc.

11

1.1

I)gen

Pl 13

PY

femin.I

FlEK1.1r1

KILIÁI-111

nfichwaaropamiglalladroxgeakwadro

nEwhwiira

KKAAH1311WHIa

rialbWHIaFIEK11W/ithik

xemii[il-k]wiAb%

r134,14WRibi1

comparativnom. singular msc.

(Aosptri)gen.")3 nmirikwaaroIf Aosptriumaro

ntr. AMIN FOE fem. MISIKWHM

AORAFIWE 4,06(Y1r1WHMMkriKUNtliA

Aosptriwaiva.

Nominativul plural masc. are nu arareori-11H: flEKAWTHH, MISII&WHH, pe lingO -EH: FlEKXIBTEH.

Ca acc. sing. ntr. figureazä. imtliiKwEff. I

Pronumele Whirl (qualis, quis) are declinatieparte compusk parte simplä:

WT. FIEKI&WE11

KILIAHEMWE

rildAMBE

msc. ntr. fem.sing. nom. KOFE KdM

gen. KOlfrO KOFEM1

dat. KOFEAAOlf KOlfri

acc. KOFE

instr. KIJHMb. KOEHN.

loc. KOFEAM1 KOFEri

www.dacoromanica.ro

O climensiune putin cunoscuti a culturit tut M. Emluescu: limba paleaslavi 142

lnsc.-ntr. fem.plur. 1411H, Kdra !Mild%

lbJHk ca msc.

!MIA, KAM1061HNIH ca msc.

dual nom. KdM, KOH KOH

gen. KORIO ca msc.dat. KIJHAlid

P) )1

§.69. b) Pronumele personale !ara gen: 1 pers.nom. sing. 431%; 2 pers. nom. sing. Tlq; reflexi-vum nom, sing. lipse0e, tot a. a, pluralul, caree reprezentat prin singular.

persoand 2 persoand reflexlysing. nom. 431% ml

gen. mEHE TEE E CEBE

dat. MN TEEt, TH CEKt,acc. avainstr. MkUOIif TOKOIA COKOtriC

loc. AVIllit TEKt CERt

plur. nom. Mlalgen. Hach Edelldat. KAM%acc.instr. FI4MH &MAN

10C. HdC1% KdrKI136 dual nom. gt

gc n. 144» HMO

dat. 144M4 &Mild

Dativul plural umwk, gam% e inlocuit adeseaprin tiisi, KIN!.

B. Ccnjugatie§ 70. Trupincl verbal& trupina prezentului, tru-

pina a doua. Toate formele verbului slay (intrecari numdräm aicea i participiile, infinitivul,supinul, de0 sunt forme nominale) au dreptbazd tiupina verbalä, care este sau fäddcinainsd0 sau o trupinä derivata din rddacina (dupä,aceastd imprejurare deosebim apoi, in genere,

www.dacoromanica.ro

143 0:dimensiune pulla cunascuti a culturii lul M. Eminescu: timba paleoslaci

verbii primitivi de cei derivati). Din trupinaverbalä se formeazä douä trupine, cari suntapoi bazele formelor singulare 146:

trupina prezentului, de care se tin pre-zentul, imperativul, participiul prezentului activ

pasiv, precum i citeva imperfecte;a doua trupinä (nu a prezentului, tru-

pina infinitivului), din care se nasc: aoristulsimplu, aoristul compus I, aoristul compus II,citeva imperfecte, partic. praeter. act. I, part.praet. act. II, particip. praet. pass., infinitiv,supin.

Cel mai simplu semn pentru recunoastereatrupinei praes. este a 3. sing. praes.147, dupäce-am deslipit suffixul infinitivului. De pildä,3 sng. praes. HECE-Tla, trupina praes. IIECE-;infinitiv HEC-TH, trup. a 2-ua HEC- ; 3 sng.

trup. praes. nnwE-; in trup.2-ua nkca-. Legile fonologice, intrucit provin,-trebuie considerate, de ex. HdC-TH a cädea,a 2-94 trup. na,4,-, nu nac- , 3 sng. ridAETI% [(§. 46)]

I

140 §.71. Terrninatii personale1) prinzar e

sing. 1. NO plural 1. mi& dual 1. Ht2. um (cH) 2. TE 2. Td

Tia 3. [H] Tk148 3. T4

2). secundaresing. 1. [m] plural 1. ivrk dual I. Et

[6 2. TE 2. Td[T] 3. [HT] 3. Td

1 sng. s-au pästrat numai in unelecazuri (ßt-mh stiu, Ad-MK dau, mäninc,IfCM11 sunt 149, sum). In toate celelalte cazuri laau cdzut, iar 44, impreunindu-se cu terminatiatulpinei (auslaut) s-au prefäcut in vocala na-

146 In original: den einzelnen Formen, aici a diverselor forme".147 Eminescu a omis sà tradua: das des maten Stammes der Infinitiv

(iar a trupinei a doua infinitivul).148 In mss.: [n]n.149In mss.: san/.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscutII a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi 144

zala ca suffix al persoanei a doua singu-lare s-au pastrat in verbii citati mai sus (st-et! etc.). -H dintr-a 3 plurala se-mpreuneazacu sunetul vocalic al trupinii §i se preface invocala nazala, deci -Am,

141 Terminatia secundara (1 sing.) M s-a fiprefacut in nazald, impreunindu-se cu vocaladesonanta a trupinei, iar nazala a fi trecutprin slabire in (comp. §. 23, nota) ; e dintr-adoua persoana sing. Ì T dintr-a treia sing. autrebuit totdeauna sa cada, pe cuvintul celorzise in §.49. La terminatia secundara a pers.3 plur. -HT au trebuit sa cada T, iar u, impreu-nat cu vocala desonanta a trupinei s-au pre-facut in -A, -IA.

Terminatiile primare i se cuvin prezentuluiimperativului), cele secundare aor4tilor §i

imperfcctului.§.72. Imp& firea in clase verbale. Von' imparti

flexiunea verbala dupa trupinele prezentului,iar subdiviziunile le vom face dupa trupinelede-a doua mina. Dupa acest fundament a/diviziunii rezulta urmatoarele clase:

I. Truftina prezentului ,formatd din reiddcineiprin addugarea suffixului E, o (originar a):a doua trupina = cu raddcina; 3 sng-.

ilEc-E-Th, inf. HEC-TH (a purta).a doua trupina se formeaza prin addo-

garea lui a la radacina; 3 sng. REp-E-T11, inf.C60-d-TH (Rp-a-TH a lua).

a doua trupind se termina in t; 3 sng.AMsp-E-Tb. (M13-E-T11), inf. 11/114-t-TH (&%p-t-TH) amuri.

II. Trupina fir ezentului se formeazd prinsuffix HE, no(orig. na). A doua trupina e egalacu radacina sau are suffixul H: 3 sng. MOW-HE-T1s, inf. *AECHLIJ-TH (§. 39) Ri Agiir-ux-Tii (am4-ca).

150 In mss. urmeaza: din.

www.dacoromanica.ro

145 0 dimenstune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslarS.

III. Trupina prezentului se fonneazd dintrupina verbului prin suffix if, jo (orig. ja).

A. Verbi primitivi:a doua trupinä ega1à cu raddcina; 3 sng.

3Hd- /E-Tlx, inf. Bild-TH (a sti, a cunoaste) ;If -T11, inf. At-TH (a pune).

a doua trupinä primeste a la rädäcinä.;3 sng. HHWE-Tli =- *HHC-If-Tk, §. 37), inf. EIKCd-TH

['Aaron- If-T6, inf. rAdrOAd-TH.

142 B. Verbi derivati:trupina verbalä desunä in 41; a doua

trupinä e egald cu cea verbalà; 3 sng. Atna-H-Tk,.inf. At/Id-TH.

trupina verbalä desunä in t; a douatrupina egalä celor verbale; 3 sng. »EA- If-T6,.ini.HCEAt-TH (a don).

trupina verba1à in o; a doua trupinIadaog6 d cätrà trupina verbalä, carea min_aceastä imprejurare desunä in -0E4- (§. 16,nota) ; 3 sng. Koynoy- FE- Tk, inf. toy-nos-a-Tim(a cumpära).

IV. Trupina prezentului desuna in H.

a doua trupinä = trup. praes. ; 3 sng.XILIAH-T11, inf. KFL41H-TH a läuda.

a doua trupinä desunä in t; 3 sng.ropli-Th, inf. ropt-TH a arde.

§.73. V. Resturile alloy fortnatii ale prezentului-(verbi irregulari).

Observatii generale asupra fcrnarii timpu-rilor.

Formarea prezentului rezultä din cele-spuse in §.72.

Trupina aoristului simplu se formeazänemijlocit din trupina a doua prin suffixuLE, o (originar a) atunci cind trupina a douae = cu räddcina i terminä-ntr-o consonantd,deci la I-a si II, la aceasta din urmä, ancitrupina a doua nu are HA.

Aoristul campus 4i are numele de la for-marea sa prin addogirea 151 unui verb auxiliar

151 in mss.: adoogirea.www.dacoromanica.ro

Mmensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleaslavi 146

(1 sng. orig.-sam, v. Schleicher, Compendiu,§. 297, comp. gr. 1-?u-aa; s originar al ver-bului auxiliar e pdstrat inaintea consonantelorca c, inaintea vocalelor au devenit in mareparte r (in forme arhaistice insà i c), caredupà legile fonologice se poate preface in w(cf. §.29). Baza este totdeauna trupina adoua; iar verbul auxiliar poate proveni indouä. moduri: I

143 a) nemijlocit impreunat cu esunetul152 tru-pinei a doua, d.p. scriam) ;dad trupina a doua esura in consonant, atuncise manif está legile ailtate la §.43, de p. ptri(vorbeam) pentru *pEK-rk, *pnc-c-k. Predomni-toare este acea formatie la toti verbii, a drora doua trupinä se termind in vocalä. Desprelungimea restitutivd (ersatzdehnung), care semanifestà la trupinele consonantice ale rAdd-cinilor comp. §.22.

b) mire trupind si verbul auxiliar std o, dep. nm-r-o-r% (impleteam). Aceastá formatie pro-vine numai acolo unde trupina a doua seterminO consonantic cu esunetul rädácinii, decila La 0 II, dad a doua trupira nu are HA.

Notti. Formatiunii de sub b. 'Ii lipsqte a2" 0 a 3" sng., acestea se inlocuiesc prinpersoanele corespunzä.toare ale aoristului sim-plu, d. p. 1 sng. nm-r-o-r-h, 2 & 3 sng. nAETE,METE pentru *INIETEC j *1111ETET (dupO §. 49).De la nAET-0-rls. a 2" sng. ar fi sd fie *nmT-o-c-c,a 3 sng. *nm-r-o-c-T; iar dintr-acestea arfi trebuit sä se nasca *nm-ro, i chiar ecu putintä. ca METE sa se fi 0 derivindde la *nArro prin slabirea vocalei din esunet,'Mat coincidenta cu persoanele corespunzAtoareale aoristului simplu sa fie numai secundará.

Noi deosebim cele douO formatii a. 0 b.numind pe una aorist compus I, pe cealaltàaorist compus II.

152 in original: Auslaut sunet final".

www.dacoromanica.ro

147 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

144 §.74.

§.75.

4. Imperfectul e asemenea o forma verbalacompusa; verbul auxiliar are in esenta aceea§iforma ca §i-n aoristul compus; numai a 2"§-a 3" sng. se formeaza altfel (-WE, -we, orig.-sas, -sat, comp. Schleicher, Compendiu, §. 305)§i a 3" plur. se termina' in -rA; dar deo-sebirea de capetenie de aor. compus con-sista intr-aceea cä verbul auxiliar al imperfec-tului asuna (incepe) 13 totdeauna cu LaI, II, III-a, IV-a, imperfectul deriva de latrupina prezentului, care atuncea esuna Cu.

t (dupa linguale §i j cu a, §. 38, 2), astfel d. p.HECt-elrls (HE4d-dr6), Atra-arh,x-EttiAld-Ant. La TIM, c, d, e, IVb, imper-fectul se formeazä de la trupina a doua mcd-arh (nHcd-arh), Attid-drls, KOVII0Ed-ax-k, ropt-drh). I

Imperativul este un rest al unui optativoriginar (v. Compend., §. 290) §i se tine tot-deauna de trupina prezentului. A 2"° §i a

sng. (1 lipse§te) se termina cu H, celetrei persoane ale dualului §i la §-a 2ua plur.(a 3" lipse§te) au inaintea terminatiilor per-sonale t (care insa conform legilor fonologice-se poate preface in a §i 11).

infinitiv, supin. Sloveneascaare doua participii ale trupinei prezentului:1) participiul praes. activ (formarea i flexiunea.vezi §. 63, 1) ; 2) participiul prezentuluipassiv, suffix -m-b. (fem. -ma; ntr. -mo), de-pilda HECO-AVls, X114111-11/191 §.a.m.d.

Participiile cu /54 sens preterital deriva de-la trupina a doua: 1) participium praeteritiactivi I (formarea §i flexiunea v. §. 63, 2; suffi-xul in forma nom. sing. msc. -Ech se adaogala toate trupinele al doilea, cari esuna cu VO-cale) ; 2) participium praeteriti activi II, su-ffix -n-h (fem. -ne, ntr. -no), de pilda

153 In original: anlautet incepe Cu sunetul".154 in mss. se repetä la cap de rind.

www.dacoromanica.ro

O diraensiune patín cunoscuti a culturii tul M. Eminescu: timba paleaslavit 148

3) participium praeteriti passivi, suffix -EH%(fem. -Elid, ntr. -Elfo).

la I a, iircEirkI c, »aspEHis

II AMASEN%

parte III a, sinfinIV a, rEdAIEN11111;

însä suffixul -11-11 (fem. -lid, ntr. -no) la I b,glspritl'h (Spdtils)

parte la III a, 316111-6III b, I1kCaHK (11HCM1)III C, AtAdHlsIII d, ,KEL1tWkIII e, Koynogains.IV b, npt-stiptiri (dispretuit).

Pe linga -E1-1, provine, irisa mai rar, su-ffiX111 -TI. (fem. -Td, neutr. -To), de p. OTh-Efl6C-T% (deschis 155), 1 sng. om-KpKa-A (totniruse;ste d, o) 156.

145 Infinitivul (format totdeauna din trupinaa doua) are suffixul -Tu, precum: 11EC-T11,

KEdAH-Til, 801/110114-TH

Supinul se formeaza de la trupina a doua,prin aninarea suffixului -Trk, de pilda:ropt-T-k, nkce-Til s.a.m.d. Numai la verbii,al caror infinitiv se termina in -WTI1 ( = *-KT11,

*-rTH, §. 39), supinul se termina in-WT6, d. p. NE WTK (inf. HEIBTH a coace).

152 Paradigme§.76. Clasa I, a; trupina verbala (rädäcina)

NEC (a purta); trupina prezentului HECE-, HECO-;trupina a doua NEC- , v. §. 72. Drept para-digma s-au ales un verb, a cärui desi-nenta radican. 157 nu e supusa nici unei schim-

155 In mss. pare a fi: descris.155 Textul din parantezä nu se afM la Leskien; participiul rusesc citat

provine, de fapt, de la omeopumb.157 In original: Wurzelauslaut sunetul final al rAdAcinii".

www.dacoromanica.ro

149 0 dimensiune pupil cunoscutd a culturii WI M. Eminescu: limba paleoslavL

158 in mss.: meek-.

Part. traes. activHEC111

Part. praes. pass.HECO-Ml&

A doua trupindAorist simplu Aor. I compussing. 1. HECII Htels

HECE

HECE

plur. 1. HEco-Ark *Htcom%HECE-TE HtCTEHECA HtCA (HtWA)

dual J. HECO-Rt *HtCOlitHECE-Td trkcT4HECE-T1 HtCTd

153 Part. praet. act.Part. praet. act. IIPart. praet. pass.InfinitivSupin

HEC'h

HEC-Als.

HEC-EHI.

HEC-TH

HEC-T11.

Aor. II compusutco-r1(HEcE)

(nEcE) §. 73, 3b.

HECO-X0M%

HECO-CTE

HECO-WA

HECO-rOgtHECO-CTd

HECO-CTd.

Notd Persoanele a 2. si a 3. singularà dela aoristul I nu provin ; dar se gäsesc arareori

bäri fonologice; despre asemenea schimbäri vor-bim mai jos.

Trupina prezentuluiPrezent Imperativ Imperfectsing. 1. HECA HEct-ark

HECE-WH HECH HEct-amEHECE-TK HECH HECt-dWE

plur. 1. HECE-M1x HECt-M'x HECk-4X-Ohr6HECE-TE HECt-TE HECk-dCTEHECXTK HErk-dXA 158

dual J. HECE-Ht HECt-lit HEC-&-dX0IAHECE-Td HECt-Td HECt-ACTdHECE-Td HECt-Td HEC-k-dCTd

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pu/in cunoscuti a culturii luì M. Eminescu: limb& paleoslavd 150

exemple chiar pentru toate persoanele cele-lalte la un singur verb; 1. pers. dual si 1. plur.din paradigma sunt concluse dupä analogie.

§.77. Prefaceri consonantice in desinenta trupineiverbale

1. Trupine verbale cu desinent5. guturalkse trateazk conform §§. 38, 39.

159 mss.: pintori.

Prez. PEKX

pE4EWH

Part. praes. act.Part. praes. pass.

s.a.m.d.Imp. PIsU,11 MG

§. a. m. d.

Imperf. poleax-%

Aorist simplu *pEK

pE4E

sppEKOM%

MOP.T.

MO}KEWH

§.a.m.d.pEK1J

pEKOM11

3H 11p6CH

m.d.MOHCdelrls

Aorist I compusPtrk

ptKOArtsPt CTEptwiaptroRtptc-r4ptcre

Aorist II compuspEKOrt.159(PE4E)

(PE4E)

pEKOICOM11,

s.a.m.d. Ca Hecori.1

11p1sWEWH

Ephumer-k

*gpb.pi*HPKWE

*IlphWE*0p/sKOMIN

*aptqcox-k*(HPKWE)

*(gpkwE)*gpkroyom-h

www.dacoromanica.ro

151 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavit

153v Part. praet. act. I pm% mork *Etpkx-kPart. praet. act. II OKA% morn%Part. praet. pass. pELIEF NriL MOCE1i11 HpktnumInf. pEWTH MOWTH HAWTH

a zice a putea a imblatiSupin p EWTK MOWT6 IKAWT1i

Nota 1. Dac5.-vocala radicalà e E, se sld-beste in imperativ mai totdeauna in 11, cf. §. 5.

Nota 2. Urmätorii verbi cu vocala radicaläk in prezent au in infinitiv t: RAliKA

ilAWTH160; TAI1KX,TAIIITH (a impinge); sper2E.(dar ades si Eptrx)sptwTH a purta de grip.' ;KpkrxgptwTH a arunca; Kwcx,EcptwTH a im-bläti.

Nota 3. Forrnele c-o * nu le pot ilustrala acesti verbi cu exemple; sunt insä formatedupa analogii ce se gdsesc foarte des.

160 Eminescu a omis traducerea: ziehen a trage, a tier.www.dacoromanica.ro

161 Acilugat de Eminescu. Apropierea v.sl. ¿sins de rom. abia, abie afost facut& atit de Fr. Miklosich (Die slavischen Elemente im Rumttnischen,Viena, 1861, p. 14), cit si, mai tirziu, de A. Cihac (Dictionnaire d'étymologiedaco-romane. [II]. tlements slaves, magyars, tttrcs, grecs-moderne et albanais,Francfort s./M., 1879, p. 1), care credeau c& primul este sursa celui de-al doilea.Opinia contrar& a fost formulat& de slavistul francez A. Vaillant, care consider&ca cuvintul vechi slav (prezent ulterior doar in slavona rus& i cea sirbA) esteun imprumut din romanica balcania, mai exact din romdria comun& (rom.abia, abie < lat. ad-vix). Vezi articolul su Vieux bulgare et roman de But-garie, Bulletin linguistique", XIV, 1946, p. 9; cf. Linda Sadnik R. Atizet-

Vergleichendes Wiirterbuch dcr slavischen Sprachen, Lief. 1, Wiesbaden,1963, p. 7, nr. 6.

162 De la cum s-ar zice adAugat de Eminescu. Este interesant de obser-vat a exemplul btilsesti se leagA de cunostintele din copilArie ale poetului:tatal sAu fusese vechilul boierului Constantin Bals din DumbrAveni.

163 AdAugat de Eminescu ; in realitate, lat. agnus este inrudit cu cuvintulslay pe plan indo-european.

164 Adaugat de Eminescu.165 in MSS.: 44111{447A, AAVIAKA46WH.

40 Cuvinte

Ea.]

conj. insd461-IFE adv. indatd (poate abia, abiè)161, sogleich.azpeamnk adj. posesiv pentru a lui Avraam

(dHP,I4N111), cum s-ar zice in române§te caibal§qti (ai lui Ba4). A cui-s caii?

162.

arrEA-11 msc. dyyzkog ingerdlikrEAls).

arrEAKcitil adj. ingeresc.8rm1u.K masc. (de la agnus) 163 miel, arum neutr.

(gen. 4f111ATE) miel.Jai pronume I pers. Eu.dlil%1 adv. cum, cind (poi. jak) 164aAagacTin% msc. aál3acrrpov, vas, §ip de ala-

bastru.dA0H1-1-6 adj. din.ala = &MTN.4A-LISdTH (dA1.4A, 4A11,1E11111) 165 a-mi fi foame, a

fi fldmind, Ult34111,114TH C/A a flàminzi.dAlltikl-111 adj. flämind.dMHFIlt amin.,INApE011% adj. pos. pentru ariApEa, 4ikApEr4,

airkApEA, a lui Andreiu.

www.dacoromanica.ro

153 0 dimensiune pupa cunoscuta a culturii lui M. Eminescu: limba paleostavi

dHOCT011-6 MSC. 6.7CÖGTOX0g, Apostol.dp0AUTil msc. típwa. 166.appilfpEri, appopErf msc. apxtspsúg, Arhiereu.applEpEouk, apx-HEpEork adj. pos. la apxnEpEri al

Arhiereului (Ha mop-11 dfiXHIf0E01111 lidH41.1Mat. 26.3167 adj. poss. si gen. lingdolaltä).

AWTE conj. dack (si), dupä pronume relativegeneralizind, ca grecescul ay. 1-ENCE dWTE

rAdrOMETk Ö TL v Myrj loan 2.5; dWTE

HE clack nu, fdrä. ca Mat. 26.49; dWTE Addacd, in cazul clack; aWTE H i dacd; dWTE Andar dacä, dar dacà si; aurr H m HE dardacd nu; dupä. verbii -dicendi, sentiendi,oare (ob); dWTE ()IN° oare dacd; awn! --== dWTE EH pentru 6111, dWTH HE KliCTdArls.= dWTE EIJ HE dar dacä n-ar fi inviat. I

48

RarptHii de purpurä adj.REadKOHKHHIS% msc. färä-de-lege, om räu (EE31,

3,1KOH11, 3d1C0H1011 legiuit) (cf. bazaconierom.) 168.

GEWOAKI-111 adj. timpuriu (unzeitig) dicatpog(rom iccup6g).

sEsroAkurk adv. la precedentul.SE31% prepozitie, cerind genetivul, färk.RE311A0E6H1s. adj. (3100Ed räutate) eticakog, färä

planuri rele (ränke), ingenuu, simplu.REcnpaHhAHJE ntr. (ma-, npaEhm) färä. dreptate

(rechtlosigkeit), nedreptate.HEctAa fem. vorbire, feliul vorbirei (rede, re-

deweise).BECtA0134TH, (sEctAa) a vorbi,

a cuvinta.

166 Poetul a omis cuvintul urm5.tor.167 Aici i in continuare, trimiterile se fac la Textele reproduse in Manua-

lul lui Leskien.168 Ad5,ugat de poet.

www.dacoromanica.ro

O dimenslune pufin cunoscuti a culturii lul M. Emiuescu: limba paleoslavi 154

EELIFICMEHK11% adj. (sEs-q. 169, 41-1CMA, gen. ,IFICMEHEIlUMar,11HCTH, LIkTx, a numäsa) nenumärat,fard numär.

REWTI1CT611% adj. (EE3_,07o, %CM) de batjo-curd' , batjocurit (becisnic).

EliTH, EFO-A (E617%), glnEWH a bate;Hamm a °moil (izbi) ; I

49 HOEHTH verb perf. la 6HTli. loan 10.31 X106-atv a arunca cu pietre, deplin KdME-

FNMA% 171 HOEFITH loan 11.8;nposirm 172 a bate, durchschlagen, zerschla-

gen ;oyami a ucide, a omori Ioan 8.22. futurum .

6/1116 msc. biciu, flagellum.uaroAtm isneromn binefacere, gratie.EildrOA'kTI&Hla adj. binefddtor, MaCi10 ar o -

AtT61.10 untdelemnul gratiei (gnade).EAdr0H3110/11EHHIE ntr. (H3110AHTH) bunAvoint5.,

snarocnotarni -HAM, -ECHWH a binecuvinta, ciAoydv.snarOCAOHMEHlilf, mai vechiu -KkIEHHIE 173, ntr.

substantiv verbal la cel de mai sus, bine-cuvintare.

&Uri adj. bun.snansaiii fem., gen. -1117%, bun, avere, /ALDO-MA

Endri,JHbit bunurile vecinice.g4d»CHT11, -30-1WH (murk) beare, a binecu-

\Pinta ; 61413CEWk 174 ferice (paidtptog, selig 175) ;

EAdMEH/JA beatus, dint.6,1,1314HTH, -3HHWH (6,1,1311%; Et1d3H6 fem.

irrthum, argerniss), irre fairen, drgernissgeben, argern, scandeld, a scandaliza, ainduce-n eroare, a inciuda.

162 In MSS.:172 Leskien: see-v.171 in mss.172 Eminescu a scris nptgirrii, dar a reprodus traducerea de la nposirrii,

omitind in schimb traducerea lui nptsiiTH, care urmeazà.173 in mss.: -1106HUI6.274 in mss.: -L.172 in mss.: seelig.

www.dacoromanica.ro

155 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturii Id M. Eminescu: timba palcoslark

Chlt1431111T11 verb. perf.; c-ksAassHTE ent Mat.26.31. fut[urum; N'A veti scandaliza.

EtWHIlstris adj. apropiat, aproape (GAI-1311).

61111314k11,11 msc. gemene.BAlalx (KAH31%) adj. indecl. aproape, praep. cum

gen.CAFICTATH, HCT4IiY,6AtICTIIEWH lUCeSC; 06411CT4TH

a luci imprejur.snio,yk msc, blid.6MOCTII, 61110A1, RMOAEWH a observa, a supra-

veghea, a pdzi;chsniocm a pàstra, a conserva; CligillOAET6

loan 8.51 futurum i adesea astfel.snx,Akim adj. curvariu (RAAAls 176 curväs5rie, cf.

EAACTH, snraA,% a rdtäci, a vaga, scortari),risipitoriu, ntr. EAAAIsHO Luca 5.31. adverb.

so conj. cdci, da.soram adj. bogat.gOrdTKCTHO ntr. bogätie.

50 soropomm fem. (po,yrni) nascAtoare de Dum-nezeu (0co-Tencoq).

60r0-411T1:11,1s (41iCTH, ,IkTdYs) veneratorul lui Dum-nezeu (Oco-ot

nork msc. Dumnezeu.goialu dumnezeesc, a lui Dzeu, EONCHH C-611111

fiul lui Dzeu.60Als mai hotdrit177 KOAFIrl, fem. E0AlsW1-1, ntr.

sonif adj. comp. mai mare, major.E0At3His fem. (sontni) durere, board.sontTH, -AV" -AHWH (sont% msc. bolnav) a fi

bolnav, a avé duren, a boli.EMIE (V. sonk) ntr. adv. mai mslt (plus).60CTH, ROAA -AEWH a impunge;

nposocm a strilpunge.cOMTH, E01-" 601111111 cal a se teme, cu genitivul;

oysor4TH ciA a intra in fric5, a se s'Alié,OTIL soro de cineva.

176 in MSS. ZAOHAL177

176 TI1MSS. :www.dacoromanica.ro

178 b18: Adaugat de Eminescu.179 In MSS. : literae.189 Probabil buiestru (mai ales: in buiestru <(mbuiestru) este mostenit

din latina (lat. pop. *ambulester din ambulare, Cu suf. -ester, ca in pedester;vezi DA, I, I, p. 680).

O dimenaiune pulin cunoscuti a cultura lul M. Eminescu: limba paleoslavi 156

SP4K-11 msc. cäsatorie, nuntä i plur. spaumnuptiae.

spaik fem. luptä, razboiu, oaste.speTHra fem. colectiv plur. la spam.spa-rp% spaTi1 frate.spatnork adj. (cf. EPdrh) de nuntä., nuptialis.EpdWIIHO ntr. mincare, nutriment, bucate.spiontE ntr. noroiu.sptr-k msc. mal, tärm.sp-kw-ru, wykr,n, spt)sEum a avé in grijd ceva;

NEEptWT11 a nu alié grijä de ceva, a ne-griji, cu genetivul sau o + locativ; dWTEAH Ad HE KPt)KETK IlKWENHLI,St AENUTH

katTKI-01W-1 (iicnità) 178m8 dar dad lasa griul sàstee in jicnitä. p. 100 (dat. cum infinitivodupa HE sp., pe cind EIKWEI1110,4\ atirnä prinatractiune direct de verb).

soyAHTH, -)KAA, -AHwH (s-KAtm) a trezi ;11113601rAtITH a trezi.

soyri adj. tont (insipidus), obraznic, sälbatec.soys-k, fem., gen. -KM, fag, literd;

plur. litterae 179, scrisoare.soraTH, -m-A, -121f WI-1 (soyfi) a fi nebun, tont

(thöricht) ;osoyram gwpaivso-Oat, insipidum fieri p. 95

(despre sare).soyiwrk fem. (covri) obrdznicie, sälbätdciune,

cruzime (buiestru) 18°.silAp% adj. (silA-tTH) treaz, päzitoriu.uhAtTH, -Aminn a sta treaz, a veghea.

nos-KAtm aceeasi, insä. ypriyopfluat Mat.26.40, pe cind s-b.AtTH ypiyopsTv.

51 611PdTH (WidT1I), 60p-Xs, gOpIEWH a lupta.slix--Kma adv. Cu totului-tot, HE-ElirhANd de loc,

de fel, nici intr-un chip.Blilli4b1C, 61%1EdIEWH a se intimpla, a de-

veni, a fi (durativ la glaJT11) ; EIJKdKnura'Ea ytyv6usva ;

www.dacoromanica.ro

157 0 dimensiune putin cunoscuti a culturli tul M. Eminescu: timba paleoslari

H3-glA4TH a exista cu prisosintá, a abunda,abundare;

npt-suaaTa a räminé, atailtvetv, a dura;lç-1 HIEOl( p. 99 la el.

arhrra a deveni (werden), FECiNki, Km, futursaAEwa (compozitele numai in forma

aceasta), a fi; Cisi particip. prezent activ,fiind; KIJI111111dla ntr. plur. cele intimplate,T& ycv6p.sva; uria arm amoy 61.1CTIs IlplIKAH-

WdT11 c, cind i se intimpla, cind avu degind a se apropia ;liarbiTH a fi cu prisosinta (abundare), a rä.-

miné de prisos;nptsw-ra a räminé locului, a petrece intr-un

loc ;Cisg111T11 cia a se intimpla (csuilflilval), a se

indeplini.EbpdTH (EpdTH), REpX., SEIJEWH a lua;

113E6pdT14 a alege dintre, lua, nagKpairkpe ales;

c-Kg6p4T1-1 a aduna, CA a se aduna, a conveni.stra-ra, -raawii a fugi (durativ la ataceTH,

ov(atra,,&-ra a fugi).stm, fem. sild, nevoie.

noatAaTa181 a sili, a invinge;aEnostAlira% neinvins.

atace-ra, atam, Etaaiwa a fugi (entfliehen182)(bejanie) ;ovatataTa a scäpa prin fugä de ceva (ent-

laufen, entrinnen), cu genitivul (einerSache).

atin& adj. alb.EtCHTII, EtWA, EtCH11111 (6tels) CiPt SatpolgacrOat,

a fi turbat, iesit din fire, rasend, wuthenduasein, toben;6113-StCHTH CIA a se-nfuria.

Ktch msc. demon; EtCls HAUTis Satp.6vtovExct (bezmetic) 183 bis.

181 Eminesu a omis verbul de baza: stAirrii.182 Leskien: fliehen.183 Leskien: wiitend.183 bis Adaugat de Eminescu; bezmetic provine din ucr. 6e3manwic

(stup) 'ara mata".www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslarà 158

EKCIAOHATII, -1101r1r1S, -1401rIEWH (6telsHis adj. lastc-k) a fi turbat, nebun, rasend, unsinningsein (besn 184) .

GAA.% vezi MTH. I

57

Kamm, -)KA.T., -,Ammi a invinoväti;06dAliTl1 aceeai (a obidui) ; rrk c. dat. la

cineva p. 93.KtiprtElsiiti s. Repaid msc. gr. nume prop. Bapaßßtlq.aPHTH, -pi, -Rim a merge inainte, c. acc. a

merge inaintea cuiva ; Mat. 26.32.futurul.

EdpiiTH, -pm a fierbe, a face sä clocoteasa ;aceea§i (comp. aufkochen).

HMIs pron. poss. II pers. plur. al vostru. I58 KdIHHIE ntr. (subst. verb. la &MTH, UM, KalfWH

sculpere) sculptura, statu5.REal'A adj. mare; rtldrk EWA glas mare185.IlEilliK11 adj. mare; Aklik zi mare (sdrbdtoare) ;

mirk glas mare.ntr. mdrime (de la REMK11).

HEill&MH adv. foarte (comp.6EiltTII, -Abirs, -MUM a voi, velle (comp. 110Ala),

a porunci ;11011EATH (verb. perf.) a porunci (anbef[e-

hlen]), a insArcina, a permite.ECEMITH, -Mani (sEcE,I-k vesel) a bucura, a

veseli ; Ca a se v.Ell3HECEMITII CM a fi vesel, a petrece, a se

amuza.HECEAHN ntr. veselie, ospdt (fest[t]mahl).

ECTI-1, -AA, -Arum a conduce (a purta),KEAETb. kan 21.18. futurul ;InalECTH a introduce; IllattCA (apostol. 9.8)

3 plur. aorist.Hi%3KECTI1 a duce sus (hinauffiihren) ; oqii a

ridica ochi, indrepta privirea insus; ca se ridica ;

184 in realitate, bezncl (nu besncl, cum se scria uneori) provine din slavon.solodic

185 Sublinierea atrage atentia asupra calcului lingvistic.www.dacoromanica.ro

159 0 dimensiune putin amoscuti a culturii lui M. Eminescu: timba paleoslavi

11311ECTI1 a duce afard;IldRECTI1 a conduce la ceva, contra a ceva, de

pilca HdREAE H4 HbR ROAA Exod. 15.19;a duce acasä. (a nevedi).

OT1sRECTH a duce din loc;FlptiliECTH a aduce (herbeifiihren, herbringen,

hinfiihren, heimbringen).RE4Erls msc. seará.HELIEpla fem. cinä (5cravov).RHAlsCdliAd fem. gr. BiOcrui8CE.KHAtHHIE (subst. verbal de la BHAt-rii) vederea,

loan 5.37 ET8og formä.amt-rn, -)KAA, -Allifin a vedea.

fem. cauzä, ocazie, pricinuire; vinä;pretext, dezvinovdtire, scuzà.

RI11-10 ntr. vin.RHHORIsills adj. vinovat; 11111-1011111-1d T110pHT11 a

invinui pe cineva.inmorpeKK msc. vie, podgorie; vitä de vie,

butuc.1111TH, glitrY. (WAT.), KlitE11111 a se impleteci, a

incungiura cu vitele;34RIITH a intoarce, a infäsura ;OEHTH a tnfäsura, a infäsa (de acolo obialà

si oghial) 186;

hEHTH a infäsura la un loc.RIHMEOMIICK1s adj. vitleemic.enecatiAkcinx adj. vitsaidic (gr. 3rOactiSet.).1

59 IlltdAWKd msc. (insä. Exod. 15.14, cu adiectivIn forma femininä, precum adesea acestecuvinte) domnitor (KAA", ErtrICTH a domni).

HildCKHMtird =

ildCTIs fem.. (LtildCTI1, R1141AA a domni) stäpinire,putere, domnie, c. instr. RA.3E"Iflit% stápinireasupra pämintului (si verbul c. instr.).

HA4C*11MHCITH, -Cdtdr,, -CdIEWH 13Xamptgetv.ride*HMHIa fem. fiXacsyritact.

Rtldrls msc. pär.

186 AdAugat de Eminescu.www.dacoromanica.ro

O Mmensiune putin cunosauta a eulturn lui M. Eminescu: limbs paleoslavi 160

11114411TH, "IX -LIHWEI a trage, a tirii;113HAtItIOTH a trage afarä.

11,11stils MSC. 1Up.RAIslia fem. undä, val.gAispis msc. mag, farmäckor, plur.6001KirlsUACK% adj. färmdcdtoresc.HAWTO, a trage, a tIrii;

113BAWTO a trage afarä.;ogAturii a imbraca, cu instrumentalul obiec-

tului Math. 27.28; cu acc. Mat.27.31;

npligivkffrii a aduce (heranziehen, herbei-ziehen); npligAtg,h Ioan 12.32, futurul;

risliAtUITO a dizbraca (haine), de pilddHittKOWA CI. NKr° pati1H,A"; ClsEtAtins part.praet. act. I.

Rom fem. ap5..Komm, -)KAA, -MUM (BEAX, RECTO) a conduce (a-1

purta p. cnv.) ;KitsgoAirrh a duce-n sus, a ridica;hagoAwrii a duce afard (izvodi, izvod) 187.

HOÀ0110Ch msc. la adicä. apariu (Kom, hErrii),caná de apd.

gor, msc. osta. ; plur. KOH soldati, oaste.msc. osta, soldat; KOAH4 fázboi.

110AOTH, -1111W11 a voi (vele), a prefera(malle) ;113BOAHTEI a don, a alege, a prefera, c. acc.;

a se invoi cu ceva, c. dat.; HE H3Et0t1H c.inf. noli.

goivis msc. (gen. -Aoy, u- trupind) bou (bi-vol) 188.

goma fem. (cf. BEATH) vointd, voie.goma fem. miros. I

69 ECOIEBOAd masc. (Koh; -Kom de la 11EAA,campodux, cäpitan de oaste, principe.

gpar-b msc. vräjma.Kpa-rd ntr. plur. poartä.gpeTephu,4 fem. de la gpwreph portäreasä.gpereph msc. portar, uOriu.

187 Adaugat de Eminescu.188 De fapt, Wed provine din mediobulg.www.dacoromanica.ro

161 0 dimensiune pu/In cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: timba paleoslavi

HP4THTH, -WTA, -THWH a intoarce, a invirti(comp. sphT-tni, -WTA, -THUM aceeasi);11113ESPdTHTH a intoarce inapoi, a da-nnapoi,

CA a se intoarce;0HP4THTH a intoarce, CA a se intoarce (la

religie), fázvräti 189;

OTI%KNITIITH abwcnden, wegwenden.Bpd-r-k msc. instrument de chinuire, equuleus,

p. 102.HP6E{Ix funie.apik-rorpmapk msc. grädinar.apk-rorpe,s,-k msc. grädinä.11136110-6, apk-r-hrn. (comp. Ept+T% grädinä.) grä-

dinä.HplIKORIOrk adj. (Km%) superiorul, cel mai

inalt (verhovnic).Eptim adv. sus, deasupra; praepos. c. gen.

afibloy AEAd pe ghiatd.HPKrit msc. (loc. spkxoy) capätul de sus, virful;

iitHpbloy In virf ; Ao apkKa pina' sus, pinäla culme, la margine.

HAAHTH, -*AA, -Atiwii daunä) a-I pägubipe cnv., a-1 jigni.

apt-k msc. (valoare), HE sptkor cvraopimi adispretui, a respinge (vrednic).

aptnnA ntr., gen. -MEHE, vreme.aptTH (apt-ra), HPA, RPEUlli a viri, a bäga, a

muge;npotcptTif a 195.ga prin (durchstecken).

liptwTH, epkrx, apkWEWli a zvirli, a arunca;a-haptwTo a arunca inläuntru; 11101p11>NETK,

p. 100 fut[urum];HaafrkwTH a arunca afarä ;o-npo-apturrii a rdsturna;OMECIltWTH a zvirli de la sine ; c CUM gen.

a se intoarce de la , a se lepdda de cine-va, a tägädui; Mat.26, 34.35. futurum.

noalrkw-ro hinverfcn, a zvirli la, Ha 3EsIA1111(loc.) la pämint.

189 Alai exact, din slavon. pgsaperwra, format din aceeasi ráciAcinA, Cusufixul tus-.

www.dacoromanica.ro

61

190 In continuare, Eminescu omite 13 trimiteri (de ex., suecni s. [vezi]litCTH ca si mai jos, toate cu prefixul Irk3-, pe care nu le mai mentio-ram; de asemenea, nu vom mentiona omisiunile de trimiteri nici la litereleurmAtoare.

191 Adverb creat de la trop, dupá germ. tropisch.192 Apropierile lui Eminescu n-au baza etimologicA.

O dimenslune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba palenslava 162

Rh praep. Cu loc. & acc. in ; cu locativul aratälocul: IMICEA11% MliPt in toatd lumea; g'11Al0Ahrla intre oameni; FUlLKFrk dtre mineMat. 26, 10; acuzativul aratá directia localä:11-6 rpexh spre oras, la... ; locul in timps-aratä asemenea cu locativul: Clilr%

HOWTIL in astä noapte; FrIx 11P6V6111 AH6In ziva de-ntiia; frk EptmA oto in vremeaaceea. I (Arata in genere durata timpuluisau un punct nedeterminat inläuntrulunui rdstimp, ca punct fix). Scop: ES%

ildAVAT6 in amintirea; OThAdHlilf rptxonviMat. 26, 28 spre iertarea pdcatelor. insam-nä: g 11A1/6 onu,4 in numele tafälui 190.

131s313tCTHTH, -WTA, -CTHWH (11tCT% adj. cunoscut,vestit, subst. veste, comp. RtAtTH) a vesti,a anunta; 11-113HtlIlTA loan 16, 25 futurul;11-1131KtCTIIT6 Ioan 4, 25; 16, 13 futurul.

ErharpetcAaTH, ->KAdirA, -)KmiEwil a zidi (proprietropice 191; IrkarpdAHTH a clddi, rpe%).

11-63rfleilAEHHIE ntr. subst. verb. Erbaung (insens duhovnicesc).

Elt3AlipdTH, -paiEwil a rupe (zerflischen)(comp. AlspdTH, AEpA).

131.3,A,PdCT'h msc. (grk.3-A-pecTi1 a creste mare)virsta maturd,

131%3HpdTH, -paiftun (g-kaiiptTH sub 311ATH)a contempla; lid F16 a-1 privi pe dinsul (nidin Transilvania si nani 192).

IrK3AHEdTH, -litIFEWH (comp. 13-k3maTH) aturna de asupra (aufgiessen).

11113,110>K6H-K adj. (Eck.3-, mowTH) posibil.13113ANAWJTEHH1E ntr. (subst. verb. la 11-63-ANXTHTF1)

miscare.

www.dacoromanica.ro

163 0 dimensiune puttn cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

193 Se omite un exemplu.194 Trebuie: conj.193 Cuvintul romanesc este mostenit din lat. ([in]illac intro sau in intro).196 Paranteza lui Eminescu.

11-631-16CTil (1111CTI1), -1163" -3EWH a prinde, auf-stecken, anheften.

(foarte rar afará de compozite) cereacuzativul 193.

gls311111-1TH, -111-1KWH a striga (ausrufen).111000IrW4TH, -111AF" -Wd1f111H (1111KOI(CHT11) c. gen. a

gusta.Ill&MteTHTH, -WTX, -CTH11111 (proprie va sa zica

a pune, a aseza intr-un loe, Arttc-ro) a cu-prinde (despre vase), fassen.

-WTd1, -WT4KW1-1 a cuprinde, aincdpea ceva; c,totco mow HE RitiWkWTJETh

Hill cuvintul meu nu gäseste loe in voi.111" adv. afarä (conf. glo-rk); praep. cu genitiv

Hl" KOHOU din cazan afara.1111116CTH, -1463X, -31111H (Comp. 111±.3-HIICTO ein-

stecken, a bAga in (... buzunar, in sac).Inalit adv. afard (draussen).

adv.194 cind (als).1111-H-2hT0K adv. inlduntru, innuntru, inlontru195.KisFIHTH, -11111f0111 a cherna (schreien) (conf.

Erka-knirm).ErKnm msc. chemare, strig5.t.1111110dWdHHIE ntr. (subst. verb. la R'hIlpdWAT11)

intrebare, interogatoriu.-11141" -W4lfW11 (K-k-npocirrii) a inte-

roga, ausfragen, a intreba de ceva (cu gen.obiectului), a iscodi pe c[ine]va; o 1-11EANK)KEtritnihnuatEnvh Bato de ceea ce và-ntrebarn peamindoi;

62 chnopewaTH c c a se intreba reciproc,a disputa cu cineva.

HiaCdAKHHK% msc. (sens propriu: cel ce sadepe ceva, comp. 131.C41,61111. calare [pe cal] 166,EltedAHTH)

-AtrYs, --11;101-1 a se a. eza, a locui;IrkeEtlElidia (SC. 3EAMIA) pä.mintul locuit, orbis

www.dacoromanica.ro

O climensiune pupa cunoscutb a culturii lui M. Eminescu: limba paleaslava 164

terrarum, trad. din fi olicoup.tvn (conf.HecEmiTH) (nasa1ie1-97, seli§te).

IrKeKplICEHIHE ntr. (subst. verbal la nikc-Kpk-cm xTti) invi ere.

RitCKphCIVITH, -I-1X, -IIEWH a se ridica, a invia;111ICKIACHETh. loan 11, 23, 24 futurum.

1111CKACHTH, -CHUM (caus. la 111c-Kpkc-ibT,Tii)a trezi, a scula din ...; whogrk" loan 2,40, 54 futurum.

n-kuptcurk adj. al invierii, ressurectionalis;OlpSdadHlilf IllaKptekHOlf dovadä. invierii.

1311ICKptUl4TH, -11141A, -11.1dIEWH a scula din (morti).Ir6CKPtWEHIOE ntr. (subst. verbal la irkocptcwrii)

scularea (din morti), trezirea din (...).Ill&COMTk 199 adv. indärdt, innapoi (o-nATK

aceea§i) (ponci§?) 199EV1ICTdHHIE ntr. (subst. verb. la Ent-CT4TH) inviere.131xCKOAKH1-111,4 fem. (s-hcx-o.3,-b. sui§ in sus, EVItCKO-

A111-11i adj. pentru el) 67ccpov, Söller.IrlirOpHU,4 fem. (KI.Top-k 200x) dualitate, Sud; (cf.

Tpom,a) ; instr. IrkTOpHU,Eb% de-a doua oarä..11-kirop-k num. ord. al doilea; KlITOPOIE de-a

doua cara.rbJcokrk adj. innalt.IllACOTA (rhico-K-K) indáltime.n-hanE adv. (v. FIWWIN) mai nalt, sus; Cli EVLIWE

de SUS, MUTE KI.TO HE p0AHTIL C Ch ECIUWE'

B-111WK, mai hotärit liWWHri, fem. Irk1W6WH,

ntr. KIAIDE, adj. comparativ la KlACOK-11; 131.1WEadv. v.m. sus.

11111WKOK adj. (K-hnnk) deasupra, 111.1WItHliri cel mainalt, cel mai de sus.

lilaila fem, git.illt,A,OFIHU,d fem. vAduva (lm'u aceeni).

63 klbCdKl% (116CtrK, HkCIa10%) pron. fie§cine, fiecare.

197 In realitate, provine din slavonlitocHno.198 In mss.: -a-.199 Apropiere fArá baz5. etimologicl (ponc4 e derivat rornanesc de la cu-

vintul dialectal ponc deal").$00 in mss.: -s.

www.dacoromanica.ro

165 0 dimensiune puin cunoscuti a culturti lui M. Eminescu: liznba paleoslavi

201 De fapt, provine din poi. pote &Ica.20018 In MSS. : -4TH.202 din bg. zairepa.203 marcheaza faptul cä locutiunea cuprinde cuvIntul crezare

(< crede = tpc.s4- N).204 Apropiere f5.rä bazà etimologicà eg continuä lat. viiricus).

KKCErAd adv. (Kkch) in once vreme, totdeauna.RkcEApkWCHTEAls. msc. (Apufca-rH) atotstäpinito-

riul, atotputernicul, navtoxpettov. I63 RIsCh, MICH, 111sCE pron. atot, tot, fiecare; [MC6

mHpk ô x6o-goç, lumea-ntreagd, lumea toatä.Rise& fem, sat, xcopiov.Kkca;,401( adv. de pretutindenea, din tot locul,

pretutindenea.136CAAt adv. pretutindenea.KbE4 adv. ieri.RtAtTH, RtMk i RtAt a sti, a cunoaste;

He-no-KU-km a se spovddui (confesa), be-kennen (povatd 201);

nogtAtTH 20 ibis a propovddui, verkfinden;oirEtAtTH a esperia (ytywkocetv), a invdta.

atatE ntr. coll. Oata, ramuri de dafin; in genereramuri".

atic-k msc. vreme lungä, vac, aevum, ai(bv,vecinicie; g Htins 81; TÒV ai8va;In veci, Ens EA111.1 KtKOAlls in vecii-vecilor;OT11 rkKil tK TOD aiOvo; din veci, von ewig-keit her.

RtHist1k msc. cununa, coroanä.RtillOidTH, -441.01111 a incununa, a incorona.Ktpd fem. credintd; R tpA MTH a prinde cre-

dintä zaverd 202) .

atpoHaTH, -poymum a crede, cu K-k dat.a crede in..., cu Kls acc. aceeasi; at-poyirrE loan 3, 12.

gtpurk adj. vrednic de crezare 203, adevärat;credincios.

FACHTH, -WA, -CHWit a atirna hangen);nog-kcal% a anina, suspendere;ClsgteliTH a läsa s-atirne.

KtTp-k msc. vint (vitreg 204).

[Awn% adj. vecinic, etern.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscutII a culturii lui M. Eminescu: timba paleoslavit 166

HtWTATH, -TMEWH (FitT1s. orig. sentent5.,Ofjp.a; comp. HtTlirl, gen. st-rima, orator)a N'orbi, a grai;H3HtWT4TH a o spune, a pronunta;06tWTATH (Comp. OBkTk promisie) a promi-

te, a giurui, a fägádui;OT'KEAWTdTH " 0-r1SirkVIL) a rdspunde;Cl%HtWTITH " nork-rk) a consilia, a satui.

13413dTH, HAN<A, -»IEW11 a lega;014A3dTH a lega-mprejur, a inf4ura, a lega

(rdni); OglA34H11 HOrdAid H pliKama legatde mini §i de picioare (obezi 205);

CI.H/A3dTH a lega la un loc, a lega butuc, acetlui;

OVHAUTH a lega, a incununa.HAWTK, mai hotásit gírturrnii, fem. HiMIITKWH,

ntr. HAWTE "06, adj. compar. mai mare, ntr.mai mult. I

65

r ca numár= 3, TpHE, TPH.reao4synanita fem. yaCo(pukeuctov, aerarium.rdAHAEACK% adj. galileic.rdrIFIAEM fem. Faktkaia, Galilea.rgo3mriwk adj. la riosmil, 11303,A,k MSC. Cllill

(clavus); ra3ga r1103AHr1Hd rana de cuiu. I66 rEérkCHMdHH, rETINCHALIHH FEAcrrip.a.

rAdHd fem. cap.mtdrond-rH, -A" NWH (rAeroivh) a zice, a vorbi;

H113rAdrOAdTH proprie a anunta, a spune pede rost; His3rAdrOAKTh CA se va spune,se va povesti.

murowh msc. cuvint.raç msc. foame, foamete.rAecirril, -CHWH (rnarK) a-§i ridica glasul

tare, vocem emittere, a striga;H-63rAdCHTH (proprie aufschreien) a cinta

(cuco0i) ; Mat. 26, 34 a cherna, cpcove-tv (cufär5. obiect); 1311HrA4CHTk loan 13, 38

futurum.

205 (pl. obezt) provine din v.sl.206 in mss.: wre.

www.dacoromanica.ro

167 0 dimensiune pu/in cunoscuti a cultura lui M. Eminescu: limba paleoslava

rnac-K msc. glas.radwals, -WdlfW11 a cherna, a numi.rnAsnna fem. adincime.rnx,soK-K adj. adinc.rntKam, -RdifWH c (rntirh minie) a se

minia ; Hd acc. pe cineva;nporntgam cm 937 a izbucni in minie, in

zorn gerathen ;paarntga-rn CA a se miniè, a se otári, ergrim-

men.r04,11Hd fem. oar5. (roA-K timp, icatp6g; i oard,

hora).rOAHTH, -Anwn, sens propriu in r. ciA con-

tingere, fArá. CA a fi potrivit, pläcut (lavreme?) ;ErlsrOAHTH a pldcé.

ron-Kraea roXya0d.ronKnK fem. Schenkel, fluerele.ron,NEK, gen. -611, hulub, porumb.rOHE3HATH, -HEWH a fi mintuit, a deveni

liber, a fi liber, cu gen. de ceva.rOHHTH, -10111H (risHdTH) a goni, a urmdri

a persecuta;HarOHHTH a izgoni.

rOMENFIlf ntr. (subst. vcrb) goaná, persecutiune.ropa fem. munte.ropK, mai hotdrit ropnri, fem. ropKwn, ntr. ropiE,

adj. comp. mai rau.ropmeK adj. amar, amAriu, dureros, crud, ntr.

ropmco adv. Mat. 26, 75.ropKu,t adv. la ropKrK cu arnäraciune, cru-

deliter 208.ropt adv. 1h sus.ropt-rn, ropa., -pm a arde intrans., a dogori.

67 ropif ntr. räul; cu dat. ca exclamatie: vai !(tie), ropiE Linogticoy vai omului. Mat. 26, 24.

rOCHOAHH% msc. (rocnoAK) domn.rocnoAK [msc.] domn.rocnoAKNK [adj.] a Domnului.

222 In mss.: no-.208 Traducerea 'atila nu e in Manualul lui Leskien.

www.dacoromanica.ro

O dimenslune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: Hmba paleoslavii 168

rocnowAd fem. Doamn5..rOCTHMHEIK% msc. ospdtar, birtas (gastwirt;

rocn, OCTHHKW1 hospitalis).l'OCTIMI1HHU,4 fem. birt, ratos.porn& msc., gen. rocrii, oaspete.rOTOUTH, -FULA, -KIHEIMI (POTOH% gata 209) a pre-

gàti, a Oti, a para, prepara;oyro-rogrrii verb. perf. a prepara; oyroToRawk

gata.POTOEFITH, -HtNA, -HMO a face gata, a prepara;

01/TOTOEWTH verb. perf., OltrOTORkiNHIL

gata, pregdtit (inarmat).ro-roirk adj. gata, pregAtit.rpmaTa, -Aawa (rpm%) proprie a ingràdi,

a incungiura cu zid; a zidi;orpax-rru a ingràdi; a incungiura cu zid.

rpexi% MSC. oras.rpaALw% msc. oräsel, tirgwr, sat.rpm, -sar., -REM a sä.pa, rudern;

norprrii a ingropa.rparopail msc. Gregorius.rposi% msc. groapä, mormint.rpoan% MSC. (Comp. rrkAMITH, rpi1mnbN, rpiuunitai

a tuna) tunet.rpt%tmcs-hi adv. (rpkahcsi% ad[j.] grecesc) gre-

ceste.rptx% msc. pkat ; Mat. 26, 28: ommaatE

rptKomis iertarea pdcatelor (dativul la sub-stantiv, precum i acolo unde in limba germ.de ex. se pune posesivul sau gen. obiectiv).

rptunfra, -wawa a p5.catui, a gresi; chrpt-MTH a se gresi.

rptwkamck msc. pàcätos (rp6W111111), Mat. 26,45: Kla pAu,t rptwkaasoml% (in evang. Ostr.

rpewhawari%) in nainile pädtosilor.rptiam, rptbv,, rptawa a incalzi.rplANHATN, -HEWN a se surpa;

norpiaaHATH a se surpa, a pätrunde.rpACTN, rphtAA, rphAEwil a veni.

209 Cuvint autohton, de origine traco-dacl, inrudit cu v. si. roTork.210 in mss.:

www.dacoromanica.ro

169 0 Mmensiune Win cunoscuti a culturn lui M. Eminesca: li nbì paleoclava

rpx,m, mai propriu rpAsiwA, fcm. rpa,muni,ntr. rplasn if, adj. comp. la rp,vs-h ;

rpAshum nom. plur. msc. forma mai ve-che rpAcnkwE p. 106.

rp,ss-k adj. roh, fàrà experienta, ig-norant.68 rpArk msc. razatoare (?Schabeisen 12), p. 102.

royEHTH, -sHwH a nimici, a 1 pierde pecineva (perdere, rIMEHATII perire);HoroysHTH aceeasi, a pierde; noroyswrK loan12, 35 futurum.

roymmio ntr. Tenne, Scheuer.rb.HATH, "XMAS, WEHEWN a haitui, a urmari, a

prigoni;Harkli4T11, HMAEHA 113-ilí) . loan 6, 37futurum; »C,A, EHATI1 kan 15, 20; 16, 2 fu-turum.

rEJEATH, - FEWN (Comp. rialgHATH) a per,umkommen;nomsaTH dass. verb. perf. mor-isme I T k

arcoXotivrat Mat. 26, 52.ttlEHATH, -HIT., -HEWN a peri;

H3r/J6HATH a peri cu totul, a se prapadi;HOrlg6HATI-1 verb. perf. a peri, a se pierde;Mat. 26, 52; loan 10, 25 futurum.

stm+ fem. nimicire, risipà, peire.rAse fem. burete. I

79 A.conjunctie, ca (intentie i consequentd), ut,Iva, cbg, 65crts; In propozitia dependentastä verbul perfect. (futurnm), pag. 107 jos,dativul cu infinitiv; inaintea formelor indi-cative ale verbului, Ad inlocuieste impera-tivul: Ad HAETI1 meargä! Ad rAdromerk

211 in mss.:212 Semnul intreblrii apartine lui Leskien; Fr. Miklosich, Lexicon, p. 148,

scrisese: instrumentum quoddam". in realitate, grafia r- reprezina o gresalaa copistului Codicelui de la Suprasl, din care a fost extras cuvintul, in loe deIt par. cerc" (instr. itpzron% in jur, de jur imprejur"); vezi: Codex Supraslicn-sis, edidit S. Severianov, vol. I, Graz, 1956 (reproducerea fotomecanicA dupàed. de la St. Petersburg, 1904), p. 268, r. 18, qi nota; Lexicon linguae palaeo-slovenicae, II, Praga, 1973, p. 81.

213 Cuvinitele de pe aceastS pagin& (pinl la Ammonite) salt scrise pe doulcoloane.

www.dacoromanica.ro

O diraensiune putin cunoscuti a culturit tul M. Eminescu: timba paleoslavi 170

vorbim amindoi; dupa un MOTE premerga-tor, M incepe madulariul urmator al uneipropozitii conditionale: 4111TE IICT)11ACEWH H AdEldAETK p. 98. Daca la0 sa cada §icade; Ad HE ca nu; laso m pentru ca;Ad 41.1.1TE daca, in caz dad., a§adar daca;Ad oygo mirrE ap.dar daca; Ad dWTE oyso HEa§adar daca nu; MILITE Ad V. MUTE.

AdgHTH, -111111111 a zugruma, a gitui;01rAdWITH a zugruma, a innadu0; CA a

se spinzura.AdnuAork adj. poss. la mrkiA-k, a lui David.ms.kiA-k msc. David.A4nE4K adj. departe, departat, ntr. AdAEHE adv.

departe, in depärtare; H3-AdilEild 214 de de-parte, din departe.

Adfn msc. dar.AdTH, AdMk, AdCH a da (perfectul 215 esprima

deci i futurul, de pila. A4CTE yeti da,Mat. 26, 15 i adese); cu dativul persoanei

infinitiv, a permite, a l'Osa, comp. TtnoAdgisWE 01r193dCTH, p. 105 jos, lasind sä furetrupul;111tAdTH a preda, a da in sama;11113A4TH a da-nnapoi; xdiv 11-63A4TH a

a duce lauda;o-rkAaTif a rasplati;DOMTH a oferi, a da in dar, a darui; nommk

p. 98 futurum; cu dativul cu infinitivnomwm oriEnnsom% rkwkre-rn ei li ciadura.ucenicilor (pu tinta) de-a minti;

npomTn a vinde;nptm-rn a preda, a vinde; nptAddrh Mat. 26,15 fut., nptmrrk Mat. 21, 23 futurum §imai adesea astfel; nptAaTif Aoywx, s. Aoyrka-§i da sufletul, a muri.

Adraiinw ntr. (subst. verb. la AmaTn) dar.

214 intrucit in original cuvintul e tipArit la sfirsit si la inceput de rind,Eminescu n-a scris liniuta de unire.

215 Trebuie: perf[ectiv].www.dacoromanica.ro

171 0 dimensiune puin cuncscuti a culturti lui M. I mineicu: liml a rsicc,lasa

AdkITH, Ml, AME11111 a da (durativ la ;8144AMTH a preda; ,41.WTE116 HA 61118-6 a-§i

mdrita fata; cm a se da, a fi dat, a semdrita (nubere);

111.3AAIiITH a da innapoi, x-ReA,T, a da mul-tdmith;

npolkara-rii a vinde;nptAareni a preda, a track; trd-

ddtorul (ca insu§ire durativd a celui ceimbld cu trddare), vinzätor.

A811rHX.TH, -HEWH a mica;R'63,41111rHATI1 a erige; K-K3Amirlix. loan 2,

19 futurum.,411WICEIEHIE ntr. (subst. verb. la ,411E1r11A.T11)

m4care. IABHUTH, -34IELIM a mica (Agmr-HATii);

00,481-O4TH aceea0 (perf.); cia a se gräbi,a se osteni, a lupta.

Aeop-K msc. curte, ogradä.ACKIlk fem. §i plur. ARKpH u§5.' ; K-KpAiari

pkmu Joan 10, 1, intrind pe u0. (prinmijlocul

AKI.PKIIHU,A fem. päzitoarea u§ei.AEEC4T-1% num. ord. al noudlea.MIllATK num. noud.AECKHHL1d fem. (AEcurh) mina dreaptä..AECKWK adj. drept (dexter); AECI&HAla (scic.216

p,I;Ka mina) dreapta.AEcA-rh num. ord. al zecelea.AEcRtn num. card. zece, plur. AEciaTH, AECATE ;

AlsESA HA AECATE doudsprezece (subst. atirndIn dual de la Al%Kti sau in gen. plur. de laAEciaTE); Tpti AEciATE treizeci (subst. in ge-nitiv plural i aa la toate zecile); 4ETIJPEAEC/ATE patruzeci; FliAT6 ,A,ECAT%

s.a.m.d.AHECHTH, AHHAV., AHHHWH C (AM% MSC., MHO

ntr. minune) a se minuna.

80

?) 217 cinzeci

212 Lat. scilicet adia.".217 Semnul intrebärii apartine lui Eminescu: probabil n-a inteles c. aici

e genitivul plural, lucru explicabil, intrucit nu ajunsese fna la morfologie.www.dacoromanica.ro

0_ dimensiune pullet canoscati a culturii lU M. Eminucu: lima palcoalavi 172

Alinwk adj. minunat, de mirare.AuragorK msc. 81.613oXog, drac.AirhroTrktrbitilf ntr. (Ani1ro, TfrurkTH) !Iwo-

Oupla, indelungä-rabdare.10ECHT14, -}KHI1111 (Awkr.k lung) a lungi.npom-urniTH a lungi, a intinde; 1111I npoA-

nioinicTEHa 218 p. 105 ati tinut un cuvintlung.

AArkwkwh adj. (An.krk datorie) dator, indatorat.Ao prepozitie cum genitivo, pink pina la;

Ao Toro AkHE pin' in ziva aceea ; Ao ciimp6THpina la moarte; Ao Agopa pin' in curte;npuHTH Ao Hill& a veni la ei.

Aosporogtrurk adj. evlavios (Ebacf3fK; roztTri,-irkbv a onora), dreptcinstitor.

AosponostAktrk adj. binebiruitor, xu'Alvucog(nostAa victorie).

AoctiopoAkento ntr. (p*AliTH, poxh), na4tere no-Eirytveta.

AoRpis adj. bun ; Aogfrkn, AoEpiirtuni, Aogpt 1E comp.4,01i11411Wk (A0EVELA61111, A0110,16H1a) adj. (comp. 219

AOHINATH 220) suficient, indeajuns, idoneus,capabil. I

81 A0Ept adverb la Aospi1 bine 221.A011kAtTH, -AtIELHH -AHWH a fi de

ajuns, a ajunge; HE A. a n-ajunge.Amu adv. pina., A0M14 H AO ICOHLI.(dpina-nAO3KATH vezi akirkTH.Aoma adv. acasä.Amyl& msc. casa (gen. loc. dat. Aomor, gen.

plur. Aomog trupina u]222).AOAC15.1CAHTH vezi

AO-H-KAENCE conjunctie (v. tiAmE) pina (recte:pink unde), pe cita vreme.

AordAHTH, (AocdAe fem. ciud5., su-parare) a inciuda, a ofensa, a maltrata.

212 In mss.: pega.219 COMPard.220 In mss., färä .221 Acest articol trebuia a fie plasat inaintea precedentului, ea in original.222 Parnteaza dreapt5. apartine lui Eminescu, dup6. Leskien.

www.dacoromanica.ro

173 o dimensime pulla cunoscuni a culturn lui M. Eminescu: Ihnba paleasla%3

AOCAHCAATH, -HCAdadY., -W,d,dif111H (AocaAirni) a su-päxa, a inciuda, a ofensa.

AOCTATH vezi CT4TH.AOCTOAHls adv. (v. AocroraTH) vrednic, demn,

cuvenit, cuviincios, HtCTIs 223 A0CT011H0 OiJK

gecrti nu e permis.Aorrorniku-k adj. vrednic, demn; AorroAtiktio

(scl. FECTIs) pag. 105 gi6v tcrci.AocTomotuf ntr. (subst. verb. la AocTomm, recte:

cele cuviincioase) mostenirea.AocToram V. cTolaTo.APar% adj. scump, pretios.APGyr% adj. altul; Apoyatia unii, citiva;

Apoyami HHH (HHHH) sau HtsU,HH unii altiiiunii ceilalti; Apoyrk Apovra (Apornt Apoy-rey) unii altora, ei in de ei.

APyrk subst. msc. amic.APormile fem. amicitie (si totalitatea conso-

tilor).APhwaiu fem. (ApkwaTo) Domnie, putere.ApKaTH, -EN, -Naill1H a finé;

0.4Poturni a tiné tare, xcittxstv; HEAArls"0,01s>KHM-Is 10Vit de-o board.

otrApkwaTH a 0116 tare; oyApkwA pag. 99futurum.

Af1634TH, -341" -3dIfWH (AIMs3H;ITH) a fi curagios,cu inimá bunä..

APK3HATH, -HELBH (ApKaik adj. indräznet)a indrdzni; dirz, a se indirji.

API130114TH, -301ri" -soyiEwo a indräzni, a lucracu indräzneald, p. 106 34 His pentru din-sul, spre apärarea lui. I

82 APKKOA6 msc. mäciuca (druc 224) .AWk8o ntr. lemn.AirkMtiTH, -"112%, -mniEuni a dormita;

11113AptMATH a adormi.AOSFH,T.TH, -HR%, -HEIBH a sufla (cu gura).Aoyrk msc. suflare, duh (spiritus), spirit (comp.

Anam).

223 In mss.:224 SA fie drug?

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a cultual lui M. Eminescu: limba paleoslavi 174

Amplia fem. suflet, viatd.miga (Aga) num., fem. -ntr. Al&Ht doi, doud

(flex. §. 64); ,AltIld H4 ,AECATE doisprezece;A1014 AECATE S. AECATH doudzeci.

A-kBori (Agoil) adj. numeral, duplu, ntr. AKoK casubst. numeral; Ntl AHOIE pMAI414 225 C/i1 serupse in doud.

Aw,KAK msc. ploaie.Almo ntr. pdmint (grund, boden).A-Kcita fem. scindurd, masä. (doascd la cdrti) 226.

4:1JVHHIE ntr. (subst. verbal la Aldp1TH) respi-rarea (spiritus); fiintä., ce rdsufld, vietui-toare (dihanie).

AIJK4T11, -KM" -KJFEWII Si -111Effill a respira,a rdsufla, a sufla.

AKspil fem. vale, colcdritaur 227rnAkHI lTIEC., gen. »HE (§. 53, nota 4); AkH11

HErIIIK% zi mare; ES% AKIIE (loc.?) loan 11, 9ziva 228.

,A,KP4TH (AIHITH), AEPA, A,EpEuni a jupi, a rupe;oAtIrwril a jupi de piele;p43Akpwrii a sfisia; CA a se rumpe (in-

trans.);oyAKpaTH a tunde.

226 in mss.:226 Explicatia din parante/à apartine poetului, care marchea7á astfel

originea slavcnà a rom. invechit doascd.227 Foarte interesant acest cuvint popular (variantà a lui cociltdu, pl.

cociltauri coclauri, locuri anevoioase de umblat"), folosit de Eminescu si inpoernul de inspiratie folclorick, postum, Câlin Nebunul:

Trece selbele-argintcasc, trece-o vale, un colcantaur.Pind vede dinainte rcicdrind pcidurea de-aur.

(Opere, VI, p. 36, v. 9 19-9 15; cf. §i p. 989, 727). Poemul are cinci variante,primele patru (AD), datate de Perpessicius (p. 985) cca 1874, Berlin",iar ultima (E), 1875, I*" (in versiunea B: Trece de argint pddurea, treceecii si un colcdntaur, p. 989) aw.dar, din epoca traducerii de fata. Citatul afost reprodus in DA, I, II, p. 610, dupä editia lui Il. Chendi (Minerva, 1902,p. 133), dar cuvintul nu apare in Diclionarul limbii poetice a lui Ennnescu,pentru motivul ardtat in C /m'in/ inainte (p. 3): numai postumele tipArite inprimele editii au fost luate in consideratie, alAturi de poeziile i proza publi-cata in timpul vietii poetului.

228 Sublinierea atrage atentia asupra intrebuintArii adverbiale a cuvin-tului zinc:, la fel cu v.sl. Aktu ; semnul intrebarii dupa indicatia locfativ] apar-tine lui Leskien.

www.dacoromanica.ro

175 o dimensiune putin cunoscuti a culttuii lui M. Erainescu: limbs paleoslavi

AtRe fem. fecioara.AtKIA4AtAATEAK MSC. (AtiIdTH) lucràtoriu,tärant

yEopy6g.

AtAdTH, -AMA, -AMEWH (Ato) a lucra;ckAtnaTH a face o treabä, a o duce la capat;

a erige.AtAHTli,

parte) ;)1130/1HTH a imparti bucati; pa3AtAb% Exod.

15, 9 futurum.Atno ntr. opera, lucrare; Apostol 9, 36 ca

trupina cu -es, gen. plur. AtnEc-k.83 Atnia prepozitie cu genitiv, pus[5] dup'a cuvin-

tul sub rectiune: printre, pentru, din ca-uza..., 8per11 Attua pag. 105 printre dus-mani.

AtTH fem. plur. (trupina -i) copii.AtTH,A0KA,%, AvKAEwii (si Atm, OK* a pune;

whsAtTil a ridica, a intinde;saAtTo a impune;oAtTH a strapune, a imbraca;npoAtTH anlegen, anhalten.

Atram, Ails, AtRum (At-To) a face; HE

Ato nu ace, las'; de acolo HE Atm-rii insens de a 15.sa (gay); HE AtliTE wro HTH

loan 11, 44 lasati-1 sà mearga; HE Atli ifir%loan 12, 7 las-o.

85 6.

EHpEliCK1.1 adv. evreieste.-.-El 15, HATI1 Ha AECATE.

EAU msc. aatov, untdelemn.EThWk msc. EUriv, grec.

msc. Aivtag.EHOH-11 nom. propriu local gr. Aivciw. Ioan

3, 23.EnEu'A)fTk msc. gr. EThEV561-1N.

E*pEM1L msc. Tcppatg.

Atmium a imparti (Ativk

www.dacoromanica.ro

O dimenslune putts) cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslava 176

87

HírtrIOCT6 fem. NittAIL subst. indeclin. 'ECMMb.tit 229 mi-i jele) jale; MItIAOCTI% AomorTgogro jale pentru casa ta.

-HEWH a speria, stupefieri;OrICACHATH CA a se speria, obstupescere.

legat de pronume i participii (M-KAE,TaKo-)KAE) insemneaz5. identitatea, ca-n la-tine§te -dem in idem, eadem, ibidemromAnWe in aceeasi, acela# 23°.particulà a accentudrii logice, a punerei inielief (gr. ye, lat. quidem), pus[a] nemij-locit dupd cuvintul pe care-/ intärqte;adesea dupà pronume i participii, i anumea acelora cari sunt negate prin HII-, NH-

IVItTO-HCE, apoi, dupä. H (el) 0.particole relative, acest }HE formeazA rela-tive IIHSE, raeo-»; ca conjunctie insemneazä

pentru a caracteriza o antitezä.corespunzind cu grecescul

NI MATH, -AA%) -rItlIEWII a don.H(Elld fem. femee, nevastä..iICEHI1X0/111 adj. poss. la HZEIllirl% a mirelui.wanix% msc. mire.seEinicK-11 msc.1 fekpeesc, a femeei.WECTOKIt adj. asprtr, crud. I

88 SHEUITH, »ir, HIEWEIIIH a arde (trans.).BeliEWTH a aprinde; 3,1)KkigE 27, 7 Mat.3 sng. aorist;PtiMAEHITH 232 pea-w.) a arde, a se jd-

rd§ti233.-X111311111, -11I1WH a inviè ()man.)

OiKHHHTH a insufleti; OWHI1111A = OHZIIHAM pag.98 (§. 33, notd).

WHHOT'll msc. viatd.w/1130ThIrk adj. al vietii, pinea vietii.

223 in mss.: Altoi.230 De la in z hnz aici, adAugat de Eminescu.231 Gresit la Leskien, in loc de adj. (de la ed. a 2-a pira la a --a, tot gre-

sit: f.).333 In mss.:233 Cuyintul nu este inregistrat in DA.

www.dacoromanica.ro

177 0 dimensiune pupa cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limba paleoslav4

89

234 In MSS. :

wiltrk (-A, >iniTii) adj. viu.wisAoaliwk msc. evreu.

msc.WHAIIWTE ntr. OKH411, locuintd.1101TEAlt MSC. lOCUltOr.:401TH, WHIM, -13EWH a &di;

11WAHT11 113-711. §. 35, not. 2) a-si petreceviata (in senz de a o uza), in genere aintrebuinta, a cheltui;

03101T14 a prinde suflet, a reinvié; futurumla wtrrH loan 5, 25; 1/, 25;

notarrif a tedi putin (men° DON01H'Is pag. 94) ;npli-inicAwrii a cheltui (a da) pe deasupra,

insuper impendere.}EHTFIlf ntr. viata, biografie.}101T0 neutr. pine (grine) (jitariu).MiliTisHHU,d fem. (marrhirk adj. la Norro) hambar

jitnita.h4,k fem. mdciucä., botà.

WIllsTgd fem. jerta (Wpft-TH).}Iíj/IsTH (wilpt TH, Wpt >K1sp,v,, itaspEWH (N1pA,

>1<p0111-1) a jertfi; wpEwil nif p. 96 jos: jertfi-vei?N10641sCK-Is. adj. (»cpiok de la iiírnsTH, jertfitor,

preot, mag), preotesc; CTdp6111111111s1 X101stliseKlabmai marii magilor (KA-61111sCr61).

mptsia msc. sorti.wptsia ntr., gen. wptgATE, minz; 114 WptEATE

(loc.) loan 12, 15 (§. 55, nota 2).N<KAATII, >10-4.1,T+, Noi,A,Ewii a astepta;

nowkArril a astepta ceva.NiK3111-11E ntr. plur. coll. la mtkan-h.whaerk msc. vargä, bAt.Iftkptim (xcptni V. ;KATO a jertfi.Mils.ptTH (mpk-rti), xckpA, WIspE11111 234 (wpx.,.

mpEuni) a inghiti; nompt-r14 a inghiti.:11/i1,44TH, NCSOK,A,A, Wh't)N,I,E11111 a insAtosa;

IrlslIC4AMT0 11763-i11. y. §. 35, nota 2)Ch't a cdpdta sete, a inseta.

www.dacoromanica.ro

O nimensfune putin cunoscuti a cultual lui M. Eminescu: timba paleoslava 178

NCAAKHls adj. insetat.;RATES,1 fem. recoltd.;RAM, )1S111-IEWli a cosi, a tdié, a secera.

S.s = 6, WECT6.

95 3.sa prep. dufiii ; cu acuzativul aratä directia

incotro, in urma cuiva, drept lîngà, ling5.;otrAapwril sa 11,11-IHTA a bate pe obraz; 3epx,Kx IATH a lua de minä. ; fientru (in interesul,spre apararea); fientru (wegen), sa MOHO3SEHt loan, 4, 39, din cauza cuvintului fe-meiei; paAoyIETK cia 3,1 rack IRElilirOgla sebucurá pentru glasul (d.c. g1.235) mirelui;24 FUE de ce, pentru cà, ad; cu instrumen-talis aratd locul, aa ictii CTOIA stind inurma tuturor.

seurrk fem. (34-11RA-tT11 a zavistui) zavistie,invidie.

3,11314TH V. 1111TH.

sagtTil msc. (et-ri sfat; contract, invoialà)pact, contract; HOHIJH 3MItTls noul testa-ment (noua 1egatuintà,...236).

34,1tATH V. At111.3,1>KEWTH V. NCEWTH.

3,1>KH34TH, 34MCH3417Y, 34>ISH3,11MH (3d-3SEWTH) aaprinde.

3aINtls msc. (34IATH a imprumuta) imprumu-tarea; Ills 3dtiMls MTH, Aaram a da cu im-prumut.

3,1KA4TH V. IMITH. I

96 BdKtHI1dTH, NdliYs, -1141f11111 a-1 jura pe cineva,a-1 conjura (34KAATH); 341SAHH4IA TA RoromkNCHIllsiliMk Math. 26, 63 Te jur pe viul Dum-nezeu; o RE,I1-111t cHnt pe puterea ceamare.

235 Din cauza glasului".236 Trei cuvinte indescifrabile.

www.dacoromanica.ro

179 0 niniensiune putin cunoscuti a culturti lui M. Eminescu: limba paleostava

&IKON% msc. lege.34K0H6EIHKI. MSC. (34KOH1011. adj. la 3d1C001)

jurist, pravilist, cunosc5.tor legilor.unogto fem. porund (noetAtm).3Ht3,44 fem. stea.sEKEAEoirk adj. poss. la &OM:nog a lui

Zevedeiu.sEmma, mai vechiu BEMI4, 3EAA1114 237, fem. p5.--

mint, arä*.

3Emhilk adj. pdmintesc, pamintean.304THL1d fem. ban de aur.3114T0 ntr. aur.3IVEt4k fem. fiere.BAUM fem. sarpe.3MVP61-111 adj. din smirnd, criApvi4.aticIMEHATH, -HAM, -H11E1101 a insemna c-un semn_

(31-h4MM, -MEW), a pecetlui (obsignare),indegeta 238;

Hd3H4MEHATH a indegeta, a aviza.3H4MEHHIE ntr. semn.311dTH, 31-lelbT5, 3lidiEWH a cunoaste;

nostierri a recunoaste (poznä 239).

3PKHO ntr.31agdTli, 301{X, 30110101 a cherna, a invita;

E{1.31NEUTH (13163-3.) a esclama;0031J/4TH a provoca, a invita;11131431014T0 a cherna la sine.

msc. fäcdtor de rele, criminal (Atra-rii),.31x110-TR0pIrITH, (T110pHTH) K01COVp-

yetv, a face räu.31tA% adj. ràu.alot adv. rdu, in mod räu.36,1,ATH, 311M4X., 31-1}KAEWH a zidi;

Ck36AdTH a cadi, a erige, a crea.

237 incepind cu editia a doua a Manualului, variantele i explicatia (ine-xact5.) lipsesc.

238 (Neologism, aproape iesit din uz, la axturarii bucovineni i ardeleni)a indica", formatiune hibridä din in si lat. digitus, chip& germ. Fingerzeig4indicatiune *" (DA, II, I, p. 62, cu exemple din I. Sbiera i S.F1. Manan).

239 Etimologia necunoscutà., pin6. astAzi.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: timba paleoslavi 180

skirkm, skpm, npnwn a zari, a privi;g-kahlyk.rn a privi la ..., a p in sus;Aoakirkm a vedea pina la.., a zari inca ...,

a ajunge cu ochii;nponptm a privi din ..., avaliktnetv, a

capata iarài vederea;oyab.ptTH v. perf. a zari ; adesea ca futurum,

comp. loan 16, 16; giimTE ca praes.,01(310HTE ca futurum.

97 atno adv. tare, foarte.3/ATk msc., gen. -TH, ginere, mire.ax,s-K msc. dinte (a zimbi? 240). I

.99 H. 241

conj. si, asemenea; u Hsi si, nu numaici i, atit cit

pron. 3 pers. el (§. 66).ii-so conj. caci.FirEmotiourk adj. poss. la lirEMOHlk ; soram nrE-

N1OHORII soldati ai locotiitorului.iirEmoin1 msc. prefect, locotiitor (flycpsiw).Hroymark msc. fiyagevog, egumen.HAE-we conj. unde interr[og.]); HAEHCE dWTE

ori§iunde, orunde ar fi.ti:EAEHA V. sub ritHATH.HM* pronmne relativ, care, ce (§. 66) ;

instr. sng. ca conjunctie, ca, pentruca ;traduce citeodata articolul grecesc: HKE TGAIICTPdWliKti p. 106 cei aa de frico0.

113-EdWITH, -64HAM, -1141WH a libera, a mintui,a izbävi (cauzal la 113K1.1T11 a se mintui,a izbuti).

H36HTH V. gliTli.H38111TH V. 611ITH.H36111ThK1s MSC. 11111445..113-fitCTIs adj. sigur.143-HtCTIs14-6 adj. sigur.H3-86CTIllit adv.

240 Apropierea etimologia este justificatl.241 Eminescu a adAugat: O/y.

www.dacoromanica.ro

181 0 dimenstune putin cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limb& paleoslavi

iisosmoadni, -nor7h, -nor *um (omit% bogat)a se inmulti, a se mari, a spori, a crete. I

loo i13PdHAHTtlillirk msc. israelit.lispardifirh, HBApatiang-h adj. poss. la Hapaim-h ;

C'EdWINJ H3Ap4HAFEKH fii[i] lui Israil.Hapatmonbts Fi3ApdHA624]. bis msc. Israil.Ha-IL praep. ca gen. din ... ; rkCTdTH 1131t mph-

TrIAHrk a se scula din 242 morti.Hmi conj. (H-AH) sau, ori ; in intrebari duple

ca latinul an (au) 243.

imma msc.11M4TH, IfALUA, HMAIE111H (HMATH = jhmeni, comp.

MTH, HAM. = jkMX.) a prinde, a pune minape; atp,h Hitid-rii (cf. Etpx, hivrH) a prindecredinta, a crede ;/11%.3HAUTH, K113EMA17% a lua asuprä-§i, a primi;

AO MO t AOIrWiitHJWA ECIxaMilitiEwt. Than10, 24, pina cind ne vei tiné (uns halten) ;

npiAndurrH a primi (a priimi).FulAttim 244 ntr. subst. verb. la /MATH, avere,

stare.HMtTH, HMtblr., HMtIEWH i HMAAM% (HMd4M6),

HANdWH a avé ; cu infinitivul circumscriefuturul, Math. 26, 29 HMdMk MTH am sabeau.

Hmih, -MEHE ntr. nume, instr. HMEHkMk anume,Cu numele.

HALT, V. MTH.

HiforAa adv. (Hirt%) in alta vreme, odata.HIM pron. altul, HHK NH% unul cellalt ;

"Hu 245 moysini 245 unii ceilalti ; "Him 245

npotim 243 unii ceilalti; 111%HHYS intr-una,pentru totdeauna.

HivhAoy adv. (Hwh) altundeva, intr-alt loc.HOMOrk adj. poss. la Hun% a lui Ioan.HOdHla msc. loan.NONA MSC. Ior,h..

241 Ns in mss.:242 Sublinierea releva constructia243 Adlugat de poet.244 in mss.: umoiHre.245 in mss.: -HA.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune puln cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limba paleaslavi 182

HOHIMIlk adj. poss. la HOHd a lui Ionà; HOHrnidnpirrktki trop, imprumutat de la lona 246.

Horma fem. slònnn.Hopmirk, wp,e,aHix msc. '16p8avog, Iordan.HocH4s-k msc. 'Icocrivp, Iosif.

`Hactiag, hala.HCKdpHOTIsCK11 247 adj. 'Icncapubtrig.HCK4TH, FIWTA, HWTEWH . 35, nota 1) a d'Alta,

cu genitivul obiectului; HCK1AWE HO40B1sH4

EptmEHE Mat. 26, 16; I101 lilt3HCK1TH a anta; a-kaHwTETE loan 8, 21;

13, 33 yeti anta.HCKAdTH V. KAdTH.HCKOHH adv. (KOH6 subst. vechi inceput", comp.

KOHKU,K ; proprie 11311 HouH) din inceput, lainceput, v etpxt loan 1, 1.

EICKIMIHk adj. cel mai aproape (HcHpk adv.aproape).

FICHAIIHK adj. indecl. (nn-kwk), plin, Cu genitivulobiectului.

HCHAlaHIEHHIE ntr. (subst. verbal la HCHAlsHHTH)

bielsug, prisosinta.Henpkila adv. ( = 113% nphHa) de la-nceput, din

vechime.IICTEIHd fem. adevAr; K-K HCTHHA intr-adevär.HCTHH111111 adj. adevarat; poss. la HCTHHd: Olt-

CT4R6WHEilf IICTHHKHOlf p. 105 stabilirea ade-v5..rului; AOrCk HCTIM6H1Jil duhul adevá.ru-lui.

HCTHHKirk adv. la HCTHHIsHis.

FICTOR-6 adv. adevàrat, veritabil; HEEICTOK11 IfCTI1

Ioan 10, 20 el e lipsit de minte.HCT04611HKIL msc. izvor (HCTO,IHTH a värsa;

H.CTEKAí, HCTEWTH a curge).naktntTH, IEWH (RtAls, cf. IttAHTH)

a se-nsändtosi.IICKOAHWTE ntr. (Hcro,rok iesire) locul iesirei;

HCrOAHWTd MATHil capetele ulitelor,

246 În mss. gresit: Ioan.247 In mss.: HCICA6i0Thei41,

www.dacoromanica.ro

183 0 dimensiune putts' cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleostavb.

HCALIHTH, "IHWH a usca; HM-10 vinum, cra-pulam exhalere.

HTH, HAA, HAMM (§. 92); mx, Luca 15, 18 fu-turum, HAEm% loan 6, 68 futurum §i mai desastfel; HTH no + loc. a urma cuiva;Erls3HTH a se urca, a se sui; rkwEA-k part.

act. I. loan 12, 20 (§. 44, nota).KisliHT11 a intra, a incdpea; En%HH,A,ETis Ioan

10, 9 futurum.H3HTH a ie§i; HWIsAls ifiBistill V. §. 44, nota;

H3114ETII kall 10, 9 futurum.osirrn a Incungiura;

owhaiii 248 OThWbalrk.OTHTH a merge;npnwrn (npwrn) a merge, a veni, a sosi;g% CElit

npnwk,a,-K au mers249 In sine, Luca 15, 17;nplitiAETIs 3 sng. futurum adeseori;

DPOHTH a lua tAlp4ita, a merge-nnainte;nptirrn a merge-nnainte, a trece pre lingä.,

a trece preste, a peri, In sens de a trece(de pild5. Eptmia); a merge tot inainte;

pd3HTH a apuca care-ncotro ; cat a se risipi;pd3H,AAT6 CIA Mat. 26, 31 futurumadesea astfel;

rk-H-HTH a se cobori. I102 11LtiITH, nuAntam, Hu.ktMlEwH " (§. 44, nota)

a vindeca (cf. HC-KtAHT11).HWIsAls, HUMAlx V. H3HTH sub HTH.

1-11*Ad msc. loactg, luda.noyAEA 251 msc. louSatog, jidan.

HIOAErICK1s, uoç, ... adj. jidovesc.HIOAEM, HOyAEla [fem.] louSaict, Iudea.nioAos%, noyAoRls, adj. poss. la loom a lui luda.nraKosAk adj. poss. la HIZKOH% a lui Iacov.inaKogi% msc. auc643, Iacov.LIMPET', HEpETI msc. lepeúg, preot.infpErionx adj. (HtEpEA) preWsc.

248In mss.: own.k.249 De fapt: a venit".25° in mss., toate cele trei forme cu g, in loc de t.291 in mss.: movou. Mention5,m c in gramaticile i dictionarele recente

ale limbii slave vechi, in astfel de cazuri se utilizeaz5. H, chiar i atunci cindeste scurt, intrucit, in urma ediarii mai multor manuscrise vechi slave, s-aobservat c5. ii a inceput a fi utilizat, mai tirziu, in textele slavone.

www.dacoromanica.ro

O dimeasiune putia cunoscuti a culturii lui M. Emínescu: Hinba paleosiard 184

113

1114101(CdttliMd, EpOIrCdAHIVId ntr. plur. eIepoaókup.a,Ierusalim; HiEpoyC4i1HM-6, flEpOrCdAH411 SIlg.msc. aceeasi- tufpotrcenlimmaHmi-k HEp. msc.Ierusalimitean.

I.

somn pentru cifre . 10, ,A,ECATlx.

iticoycoluk adj. poss. la alcove-1k.mcoyck, Hcoyck msc. Isus. I

K.

K numdr, 20, AlOld ÀECATE.Ka3dTH, KawcA, Ke>rawil a aräta;

HOK43dTH (Si -3dbir.) a aräta, a dovedi, a facecuiva (bine, räu) sau a se ardta cu cinevacumva (HOKd3d o Ariork el s-a arätat catremine cu ...); noK4.9411fT6 loan 5, 20, o datäprezent, alta datá futur; cu cel dinurmä aseamänä MUNCH imp. Ioan 14, 9;

CI.K434TH (§1 -341A) a-1 vesti p. cn., a po-runci; a explica, tálmäci, tticui; cmcmtc,r,Ap. 9, 16; tot asa loan 17, 26.

114311TH, -314WH a se strica (verderben) ;14101(4311TH item; HPOKAIKEH% lepTOS (comp.npoKasa lepra), comp. rom. pricäjit,pricaz 252

Kdillii4Sd MSC. Kaill90.q.KdKO part. interr. cum.Kdrix adj. pron. at, quantus.KamElilile ntr. collectiv, pietris; piar. la KAAA-61

pietrele, stincele.KdAdEHI1 MSC. Vezi KdMig.KAM partic. interr. i relat. incotro.KAM-61 msc., gen. -MMIE, §1 -Akan. piaträ. I

114 Kamtink adj. de piaträ.; CTtHd KdMtHel päretede stIna (stan de piatrA) 252.

K4riEfrkHdOlOW11 MSC. Kalrepvccoúii.KdriliWTE ntr. (germ fem. icoana, statuä) statuA,

chip de idol.

252 De la comp. adlugat de Eminescu ; pricaz (in superstitii) piaz5. rea"253 Adaugat de poet: stan provine ins5, nu din vrtia, ci din murk.

www.dacoromanica.ro

185 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminesca: timba paleoslavi

KdfrkildHd, KOpl&Kdild fem. gr. Kopftuvrtg, ladäde jerta.

Kd CATH, -CdbA, -CdIEWH (V. KOC-HASTH) a atinge;HpliKdCdTH C/A a se atinge, cere locat. fdrá

praep., de ex. loan 1, 9.KdIdTH, KdIAC, KMEWH CA a simti caintd;

PdCKMATH C/A a se di (comp. rom. ca,pociii) 254.

KEAplICKI. adj., HOTOK% K. XeillappOg V.TW Kapcov.KEpHHVICK% adj. Kupivajog, cyreneu.KEcAptita [fem.] Cesaria.KEC41% msc. Kaicup, impdratul roman.K--A num5r, 27, AllKd AECIATE H CEA MI% ; ca numär

ordinal AllEd A ECATE 255 H CEAM% (in).Kildid = icnytig loan, 1, 43.KAdllidTH, -Hlill,Y., - HIMEWH (KAOHHTH) a inclina 256;

CR1 c. dat. a se inclina inaintea cuiva (a seinchina cuiva 256), a-1 onora, a i se inchinalui (anbeten);HOKAAHMTH C/A (y. 110KAOHHTH CA) C. dat. a se

inchina cuiva, a-1 onora (comp. rom.ironic a se pocloni) 257.

KA dTH ( = *KlaAdTH), KOAIA, KOA KIWI a impunge;SdKAdTH a sträpunge, a dsdpi;HCKAdTH a dsäpi (a tdié vitä).

KA Hl ETdPlk MsC. (KA FE ETd calomnie, KAEKETATH 28,-WTX., -WTEWH a calomnia) calomniator,acuzator (comp. rom. a cleveti, cleveti-tor)259.

Kmonotri adj. poss. a lui Cleopas (10,conEig).KAOHHTH, -Ha., -HHWH a pleca, a inclina 260;_ CRt

a se pleca, a se inchina ;flOKAOHHTH CA a se inchina (npoolcuvav 29,

cu dativul, inaintea cuiva sau simplu

254 AdAugat de Eminescu.In MSS. : Ate&

255 A inclina e un neologism din fr. incliner, lat. inclinare, lar a (se))inchina e mostenit din lat. inclinare.

257 AdAugat de poet.259 In mss.: Uf-.259 AdAugat de Eminescu.20 Vezi nota 256.261 In mss., Cu g.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pulin cunoscuta a culturii lui M. Eminescu: limbs paleoslava 186

cuiva, a cinsti, a adora; Ha fontHoyyovuncuIv, genuflectare 262, a ingenun-chea; HOKAOHIrlft cst p. 96 futurum; HOKAOHHTE RtC loan 4, 21, HOKAOHATIs ClA loan-4, 23 tot astfel;

nptKnoiurrii a pleca inainte (Kontwk, PAMIA);OIrKAOHEITH a intoarce-n laturi (abwenden);

CA a se Intoarce, a fugi c. dativo: HA-poAoy loan 5, 13 a-i scdpa norodului.

KAM fem. odaie, chilie, camerd. I115 Kr1104HTH, -4HWH CA1 a se intimpla (o-up.-

PstIvetv); KA104HTIs AAli CiA mi se-ntimpld,trebuie, catä..

K1/ATEA fem. (KA/ATH) blästdm.KARtTH, KAIsHA, KAMIEWH a blastäma, KAATH CA a

se afurisi, blästäma pe sine, a jura, a sejura;HOOKAIATH a blästdma pe altul.

Korm, KisrAti adv. cind.KOWA fem. piele (comp. rom. coajä apoi coar-

jä 1 hibrid din cortex §i KOWA in fine scoartd,ce pare a veni direct din latinä) 263.

KO3KA/A ntr. gen., KO3killATE (demin. de la Konn-k),bärbacut, täpu§or (poate i cäpritd) 264.

KOAECkHH1.14 fem. (Kono, trupina KOAEC- rOatal,adj. KOAECIAls) cärutd.

KonK)KKAo particulà, ce se-mpreuneazä cu rela-tivele = latinescul -cunquc, KOAWKI1,40

quicunque (rom. ori- 265, de ex. oricare,oricine, oriOunde).

KOAHK-6 adj. pron. interr. i relativ, cit de mult?cit de mare? quantus sau simplu 61; KOAHKOntr. cu genitiv, KOAHKO HdriMIsHHK% Luca15, 17 citi salahori (quantum animaliumerant?), wie der Tagelöhner, combiendes choses (multi ai Grecilor) 266.

262 in mss.: genitplectare.263 Addugat de poet; coarld, variantä a lui coajd, se explicä mai degrabä

prin influenta lui scoartit, care intr-adevir provine din lat. scortea.264 Addugat de Eminescu.665 Sublinierea marcheazà similitudinea compunerii.266 De la quantum addugat de poet.

www.dacoromanica.ro

187 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: !india paleoslav3

KOAKAW adv. (comp. Konk adv. quantum) citde tare, cit de mult,

Kont adv. cind (wann); Ao Kont piná cind, citavreme.

ontHo ntr. genunchiu.KOHOgix msc. paneriu, cosnitd.KOHIs msc. cal.KOHKU,11 msc. fine, capat, sfirsit.KOHM-IdTH, -UF" -11dIEWH (KOH61115.) a sfirsi, a

mintui; ClIKOHKUTH a sfirsi, a implini;CIA a se sfirsi, a se implini, a se mintui

(a muri).KOHMIHIld fem. (KOH61111) sfirsit.OMITH, -d" -dIEWH a säpa;

HCKOMITH a dizgrop.-..onum ntr.

KOpd6H1111 msc. (deminutiv la 80pd811, KopaEnk)luntre.

Kopask, Kopesnk msc. corabie.KOP"HHKix msc. (adj. KOpd61011 la HOP,1611 co-

räbieriu; CT4ptriWHH4 1101141EKHHKOAK6 capitancorabiei, adica peste corabieri.

Nota proprie: dat. in loc de genitiv caadesea; in romaneste asemenea, de ex. ea. pitanhotilor, frunte rnieilor, stapin moiilor, Domn

116 tärii. Perind insa I substantivul intliu cu arti-col, dativul devine genitiv in româneste 267.

Kopium fem. prada.opirm, Kopbv, -pHwil a maltrata, a batjocori;

01(110p1ITH a maltrata, a batjocori, a ociri;O(ICOptElf1 ocärit, de aceea de °cara, debatjocura.

KOCHX.TH, -HEWH a atinge;flpHKOCHX.TH CA cum locativo arä praepos.a se atinge de ceva; HE DpHKOCHA tEmk*)el nu se atinse de dinsul.

287 Nota lui Eminescu.*) Nici in romfineste nu-i de trebuint.ä a pune la verbi pronumele personal,

merg, mergi, merge, nu se atinse de dinsul 268.

288 Nota poetului, pe f. 115v, in dreptul rindului respectiv.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoseuti a culturil NI M. Eminescu: limba paleoslava 188

omi fem. os, ciolan, plur. KOCTH oasele (ge-beine).

KOTOpla pron. rel. care anume (welcher); dWTEK.geiv 'rig, st Ttg, 6; ay.

towpm fem. cosnitä, compar. rom. cowiu,ccqariu.

KOWk msc. cos.Kpari msc. margine.KpdHHIElils adj. KpdHH1f110 mtcTo xpaviou T457C0g2

Schadelstätte (Golgotha).fidCHTH, -WA, -CHWH (KPdCd fem. frumusete,

propriu coloare) a impodobi;OyKpdCHTH a impodobi.

KPdCTH, KPdAtTs, KPdAfWH a fura;oirKpacrii a fi furat (verb perf. la KPdCTH),

wegstehlen.Kpa-r-k msc. (trup. in u) la -rpii ori,

de ex. de trei ori etc.KpOdatWkills adj. (Kpomt adv. departe, afard)

extrem.KfrkEls fem. singe (§. 56, nota 1).KfrIsAAHTH, -/IHWH a hrdni 268 bia.

tcp-b.m, KPIsliEWH a acopen, a ascunde;OT11.KpiJTO a descoperi, anoKaMirreiv;flOKIrls1TH a acopen, a ascunde;c-kKirhrrii a ascunde, comp. rom. seicriu, ro-manicul secret 269.

KpisCTHTH, -WTA, -CTHWH a boteza, CA a seboteza, a se lasa botezat.

KplICTIOaliflirk msc. crestin.KplaCTHMHIsCK11 279 adj. crestinesc.KpkCTis msc. cruce.KpkWT4TH, -Td1A, -TdIEWH a boteza.Kptnirrii, -111{WH (Kptn.h, Kirkfriont) a infári;

oyKptnirril item; CA a se inari, veniIn fire (sich erholen).

268 bi8 Sublinierea nu se justificA.269 De la ccmp. adAugat de Eminescu; sdcriu, sictiu provine msA din

magh. szekrény, iar romanicul seyret" din lat. set-fetus (care n-are legAturä Cucuvintul vechi slay in discutie).

270 In mss.: RACTiltainiCK1.

www.dacoromanica.ro

189 o ilimensiune pulla cunoscuti a culturii fui M. Erninescu: timba paleostavb

117 KptnocTk fem. (Kfrkn% tare) tdrie, putere.Kptn-KK-k adj. (Kfrkrrk) tare, puternic, violent.Koynnm, -untan a cumpära;

HCKOIMHTH a rdscumpára, re + ex -I- com-parare, t'a. romänesc --= re + ex 271.

ITHAIslils adj. la Koynma, AMI& Koynnkwk du-gheand, Kaufhaus.

K01(17Ala fem. (101171HTH) cumpáráturá..Koyrrk msc. geämadä.; K Koynt la un loc, gil--

madi 272 (adverb), deodatä..KCIpla ITISC. CLICtn.KOITCHTH, -WA, -mula (numai in compozite) a

gusta;K'kKOyCHTH a gusta din ... (acc.) slav. cu

genit.;IICKOrCHT1-1 a incerca, a cerca. Comp. rom.

iscusit.KOV-1111a fem, un fel de bucate.11Cy1WITH, -WritEWH CA (KOICCHTH) a se in-

cerca;fiCK01(W4TH (comp. ifoloycn-rn) a incerca;noKoywerrn cra a face incercare, a intre-

prinde.uc praepositie cu dativ la, cairel (in roma-

neste se pune pur i simplu dativul) 273,la verbii dicendi, rtirtrOArITH Kls nifmoy a-izice lui (a zice catrd *) dinsul); la verbiimiscdrii tot la, de pildá.: FIPHHTH tels

a veni la dinsul s.a.m.d.; -muy H §.1 incä(dazu auch); Kls -romoy HE incolo nu, maimult nu; ffurrE cEmoy pe linga aceasta(noch dazu).

K-KrAa V. KorAd.ickAE adv. interr. unde?

-K->ichAo (k-KmAo) pron. (§. 66) fiecare; 'Emir%K-h)KkAo fiecine, tot-insul, in parte.

271 De la re adAugat de poet.272 Sublinierea marcheazI intrebuintarea adverbialA, similarA cu a cuvin-

tului vechi slav.272 AdAugat de poet.8) In cArtile romAne bisericesti acesta e un slovenism 274.274 Nota lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pulin eunoscuti a cultual lui M. EmInescu: limba paleoslavi 190

Wis.11Hrd (101Hrd) fem. carte, script.InsHliMilsHHK11 masc. (1C11/110111111-11 adj. la whioira)

ypappar6úg, cdrturariu.IV1111311 (Kilas31s) msc. principe.KisClItTH, -1117R, -1111Wil (InsChills incet) a pregeta.lilt-TO pron. interr. cine? (§. 66), indefinit oare-

cine, Tig; Ad wk-ro va Ttg loan 15, 13.-11dIfWH (K1JTH) a clAtina din ...,

rnagom din cap;1101(1.1E14TH item. I

118 mal pron. interr. carele? qualis, quis.KxAoy adv. intern i relativ, de unde? OTIs

Kry,Aoy de de unde?K.T.rrkmi fem. (KAIldTH a se scAlda) loc de scal-

atoare, lac; la loan 5, 2 lid 011114H KAntminu corespunde grecescului 17Cl. t npoßattil(sc. 7tai3) Kaupßfiepa, fiind KX.iltAli (loc.)unit cu adj.numdr, 29 275, Als11d AECATE H AEIKAT11. I

119

numar, 30, TpH AECATE.Adadjils msc. XgapN.

-HCA, -3HUlli a se Viril (kriechen);His4d3HTH a intra tirlindu-se, a intra in

träsur5;nptdam-rrii a trece preste ..., comp. rom.

pirlaz, prilaz.AdInsTls msc., gen. -TH (in parte declinat in

mod consonantic, gen. plur. ndK10-11) COt(coate, coti 276).

AdlinTd fem. obraz (unul); oyAdiwrii 3d A 41-111TAMateiu 26, 67 (SUITi4E1.V.

AdTHHIICK1.1 adv. (adj. AdTHHKCIlls)A Egl&rHT11, Elrls.111THH11, plur. AE111011TE, MSC.

Xeutrlq, levit.AEA-h msc. ghiat5 ; loc. mAt si nEmy.AErEOWls, MSC. Xeyecbv, legio.

272 Eminescu a omis: Aloca MCATI H als. Ordinalz." (ca numeralordinal, ceea ce se referä la exemplul urmAtor, transcris de poet).

276 Sublinierea marcheaza ambele sensuri ale cuvintului romänesc (caale celui vechi slav), exprimate la plural prin forme diferite.

www.dacoromanica.ro

191 0 dimensiune pulin cunoscuta a eulturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

AEll'Tlin msc. linteum, prostire.AENCATH, ->KA, (radacina mr- in niarx,

nEwTH) a zacè;nplimmuTH, cu locativ fara praepos. (adica

a se lipi de cineva) a ingriji pentrua-i purta cuiva grija.

AETtTH, AEWTX., AETNWH a zbura;13-11.311ETtTH a zbura in sus, HA NEBO ca-

tra ceriu (comp. rom. razlet 277).

AEWTH, itry,AROKEWH a se culca, pune;11-631EWTH a se culca, a se pune la masa.

(comp. 13113AENCATH).

AH conj. sau; ca particulä interrogativa se punein genere dupd cel dentiiu cuvint al pro-pozitiei interrogative, mai ca i ne latinesc,dar §i dupa pronume inter. §i adverbiiinter.; Ali HM la intrebare dupla: utrum

120 an; I m introduce propozitia premisa(Vordersatz) conditionará: HMATE AH crimaGy.,otrreptAHTE De aveti strajä, asigurati; AWTEAN V. sub MITE.

ANKlamsc. chor.msc. foaie.

AHTPd fem. gr. Xit pa.nark adj. insemnarea originard poate ca pie-

nedrept", de aceea odatä: pe deasupra,nimius, de prisos", NC -AFIXA 278 preste ma-sura; al doilea: nepotrivit, neajuns, lipsit,privatus".

mitE ntr., gen. AIWA plur. AH1.d §1. AINECd obraz,fata; HE CAMITE HA MO 1.11) xpivete Klre(3l1/1.V loan 7, 24.

-1111L1111 a face cunoscut, a vesti;06AligHTII a denunta, a acuza, a invinui;

Ioan 16, 8 fut[urum], comp.rom. a oblici 279.

277 AdAugat de poet; relzlet (retznet ) provine Ms& din razna (< V.S1.p36110).

279 in mss.:ne.279 Adlugat de Eminescu.

www.dacoromanica.ro

O tlimensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Entines= timba paleoslavi 192

280 Ar fi trebuit: de la".281 Adliugate temei) de poet.282 De la. comp. adrtugat (l'Ara temei) de Eminescu.283 Leskien:284 Adaugat de poet.285 De la comp. adlugat de Eminescu.288 Apropierea este in esenta corectk diferä doar prefixul (v. si. si-).

Al1111dTH, -W4bR, -LthlIEWH a piada pe cnv. (AHWIITIJCll 280 Afirk In insemnarea de privatus") ;

CA a duce lipsa.AHWIL, mai Flotara AHWHI1, fem. Amumm, ntr. AHWE,

comparativ la AHri ; AHWE onnt-ro a avè deprisos, a avè din destul.

AHL1TH, AttEWFI a turna (comp. npo-mi-TH,-AMA, -AtilfWH);irktlillriTH a turna inlauntru; comp. la,

lare leie 281.irhailtILITII a turna deasupra ;IWAHLITII a turna afara, a varsa; cia a se

varsa;nponmam a värsa. (vergiessen).

AllOOCTpOTla msc. gr. kiNcrrporrov.A 0g1134TH, -610KA, -WEW11 a saruta, comp. Lip-

pe + baiser 282.

n061.13dTli, -3MEWI1 a saiuta ;OHAORI,J34TH icaTaTadv (abkfissen), a s'a-ruta de mai multe ori.

AOHIITII, -Ab% 283, -HltWli a prinde (vinat, peste).AME neutr. (rad. AEr-, V. AEWTH) pat (lager).AOHWTH, -Willt1111 a pune rtEr-, v. AEWTH) ;

R'10031ITH a pune in (einlegen) ;K-K3A0NO-ITII a impune, a pune asupra ; a

anexa ; 13-6340WHAVb. He TA p. 95, noi itiVOM impune; raaEw ErKatIOWKWE H4 ilkfacindu-i rani;

osioom-rrii (osnom-rni) a pune pe ..., comp.rom. obloji 284;

noA-knoxami a pune sub ..., comp. rom.potlog / potlogariu 28;

121 ll0A0>KHT11 a asterne, a pune, a aseza, apune deasupra ; a da (viata pentru cnv.) ;nonof<x% loan 13, 37 & no,to*Hwti [loan13, 38] futura (comp. rom. zá.log 288)

www.dacoromanica.ro

h1411 A IC

iii fti yac .1' Hi; WitC,1411% telit AA:1. 'r b ......6 L..1 KA f 1- iiis i'i'mhH 4.1t1 A A,t faA A , '4C1f ti t. /1 .,'rt'A h 1.'0 Whtiii A 1 AA A

11C I ti (14 tti f Hik11/1/1HOCHM,ICA . CIA'At, irki.v-AlCOTICE-'fAHLf I ; CII4OF Om hp L'itn A tt,ICAAAN'ÒAA.Illf CAN H

i1zfnfititiOCAAliA1tiANA6'0C44ISHT6 , II.R6AH/1461 ,.... . ....

m-nwittrip.o fr 1-1 13.11,4t1,11" Tri'MhICA6f/tihisaCA1.1111AnrA Is% ff:li t to C TA ikhriC1161111AH MA irliAMHH'M 0AffiN.HCTA-Affp°11Vh si 14-A 1 . ;IrttICA 4 li, ,A ck'rA

1 .,iirkno'ffihip . Hmilefi.feSAICAttAillfiCAMiti TC/NiZxv .ia--MeriNI CAA/SANWA/KA RA tin HO1" Hutment)ii ts 1 ti irk felt EA 4" IV(1"-'_.144 A , 4Z--rm H (I 6 : -- : .""'--év-rflimi.,1114 Tfi',AI.A ifTA eta tACIVA r 0 . ft 4' MAAtiO (i . ,-

' f Tfitme tAEAfilfhlm A HpA110,1tliitifitriAlatiffMe Hui tt'C irA et TI'tt eV If C:,A f'ti ik . VA a (.2'..--.111 ...--,-' :-- ,

AtiffACBtrAtiltilftlACTO.fililf (HOW/1'91g AT, is/1St UTISO , ti 1 C7ifil?c1Cti 4-111Alimi tildlA ii6171,1VEA

Cf A 4-11J H . ti HI V il h '6 II:tt-H 1'4 1 (AS r i.,%/* 're HO 111 (AAR i

_,,' no icrs A E'ri a K.als A eiri, . ci'iNf , titi77,7A,§itto',fia

.1f TA , Hfi'ArksvilffiltiCICTliliflOSHASf VAf'1Vrri)Valtlf Ofttill'illth HITIONISAAFIT691-0AHlrfil-1;

i6-Arit SHH 0 ti HAr0 . FS HflAAVE VAL" ht HI C TREANIel

.WIlfit, ii 1 AHICA.,1K Fit( 2 /If w nAla*IA -, CA:91Api IVA ri,,.-- ......

, . , ,,. ,.., ,

"fTHIIARE41-11A ,HiiiiVkl1t5i1116111Aril e r rwri E 11 rk

/irk cirtgAi tt erati. Ivtms.5' si , 541,14,7Kinório'n:VE ft kg,,

['AMA -f ['a . rOIKffil ,Viti.6Iviht:A Eirtint1111HC TAS:, ,

mum . :é. Nt OilN E 6 °Min CT BA fitri,' C Tal,Igs TA iilrr A h

WA A TO MI WEI 5 AKA H rA filiTI 't IS 4."6/10"6 II ?It'll I H

ClTEHHAArStaMfitICTRA . AiiiVOK IX4if,pi'rrAtu ,

CTIFIVAICOX6f fffrOrfiHMHHCf rAotIMH . ti Al*Am-it-orrice c Ira p pi einAvnixatti rt-c runsti cf4 40

1

www.dacoromanica.ro

t

tin411,5. .soci.ire iloXII4Ar1si Cmipti blAtif<bitt ,44

6 HO OrAl rttlAi I. If tAii If 0 rI t mdstintirt iti,tirtr-t

.r)LA-r-titi f eirnAlritilf rt4c Matti (..-: ; ' ' WA Mt L., : -.1

rialarici TlijiMh ern at eic:friedC8L4348-; ifiN Mil.7,

CAM ri pit biltA4 Lfj44t,/,' iidg,.¡LeJ,-,;m;Q1.41r116 tiattat-oirldiqbwirtylo Ilk1A4f,Tk

, ,, .

",.., --,, ... , -'.. , .. 7rCt:KIHeIrsii;,,ineelíttoCNETT1h . Hipt IdT13HO t 11H notilhifjornk .Suave ritooloil Intl

...

itrIOXSAMIMI. rrYeA if HO ii g'ArbtAth kttta a rtitri .Criti.i,%f, 11111 Mi. ii-ri;;MI, Cf,.%ii mail Oil f h .1(

1,, .......

Ail U41:TO 4;1, littriif t1710 oiT,Ard.6,rmi ,rd AfAtilCit lifili7.4 On ulidliIre VIZ:relsfrirr

Ciao ALriWribtil iii;(i,-; 7tA4.i jAaif no HO qS'i -, .., .. ,Ada ['AMA ere evogti tark rrik 0 IT 44_4.44iir,1_1

Hifirtri-nenruol G;Stlika Co H rt c rn I 4 nrrCia--A-- r ... .4-,

GMb 4rrmat94 . Were WO h A ifokriir4 ril4

arrib ntlikiftHilk/hriiiri'HAA c..L?..,rtilA Mric..2.4

AtiC tTliA AfitVe fikAki A VOA r rAbliiii TAW,

.ac(til yntifaMH 1-111f 4 PiMti, tiAlEAA1- -

lire t TI e to., . ti.fin4emft:4.ii.nri:crrphtWHAM ill H6bcf HiPriz Crribm iicA 004 HI

MAh11!BE EiCTVOM-Orn-A CA460CAo8!e H

42:arie rid I. 111 tiIA r,a, 6-4 cK*,r4 Me-rAMH

rifil";I firthihm wiipiveiriyi QA-441:40, ,:-... ' ' .1 P., ,

I ' "e

2

172

www.dacoromanica.ro

./..............."'.0,261.11M....a..*-.......4101W4.2

( !hi, ri $ (;:*%',...

f /

;Tarr! rail.,

AN A eAN

#Nri , VAdrini-/Oit4, I/AK 4 girl/iAt trig 7144.3

All 7 .4..5, -1 , ,ra t ".** ,, j il ;; a '0puer27 to

,,,

pan lh ,rn ;IVA , . y.a ni .. '

gikgrn 1 0!WI'S:no-pee or. , staitomfzeztsi7a 4 - ' (77f

J 4,C '14.%s4,q i, i 0At f A ts4WiNV,IiiNn? ¡Far A'arrilr

d 're fA 4. /I f4r3x.mf , 9i7/0090( &MM. 4,f7.:

,,,IN ,714 (

' b 0 :.`i' gis .9 ;Vtrsfir.4.1jrnt tjtosii44417 e ',Vat mu itorSga,t" i 1.4,0irt

,./ , , JI' ' erN , Ps ,,,,Inovirrt.,. , 0,722-trno sargi * di 1,/11/e1 Irani -

1 Wie MVO" el'yr./Jar. , One i.44tiAt Om Irri; "11/11 i

,..; , - :,44 d 1, t j

0 , p , j', 4 in .7t1 i

ra i n11, irntAlt ,11 tn40» ;p0131,0411fItAA-1721;IM? o loWf I

, If 5"Nj....., r-T j ....2.

r . . - r 744 ,--(7-4 i14/1,t7 1 ,42,1,4.E4:,.1p rue!. tog r Alsoarrmacezi

4,'#11 ' 7L rij r ' mi ilemor Ptiltill oPefte .P3?,f,e7 072,0temi t

'...-J. j- ' ' 4 " 41 .4 row 4 / P4' Ala iirv:i4ur7,...ir from. optitIrt.., nwsmv.,210 .a.f.r 4cl.j 7 3 1 51',

trozoopfx-e%r /Ma c 4,41,777ret_eik,ie ifftyl.,-,

.,I is e-i / y p, , ft '^

-11511f win /AO TZ tro. r illyr 241242r Apiroftsnxe 4.t 4 rivl_

'74,7f! ,,S , iri, c a 1 r4 4. I.,

1 fiPs' .......

3

e,

,

iris

.

www.dacoromanica.ro

t

JAMLE

R Et A T () NV.NI V ER SALI

Di. G. i() VANNf BOTEROBENES.,E

In ere Porti, e cinque ,volumiCon Tauoic di Grogra5a, & Indici copic, a::

particolari à ciafcnno di loro:

It in pa,: noled edifiene proprio Aware, megliarate .

4

Con licenT,4 de saperrnriN BERGAMi, Per Comin

cb b xcv I.

cre

i

www.dacoromanica.ro

EVROP A:'ma trito,d- pe fi o minutamente,diuitni dpi bianco.ppoli fonod'animo ingabile,& fdegnofi: amicidelleiamerne,e- dell'otio. habitan° poueramite,p lo pilicata& Le loro cafe fino di legna,et di paglia,intonica-t e di creta ,coperte di anuciie,delle quati abb-o'dano.

le wercantie fino maneggiate(inaf?ime in Moldamia)da 4rrneni,Giudei,S'aAni3Ongheri,Ramei:& 4'00'

flono m grani,& portano in Ruffia,&' ,-Ionia;cuoi di vacchelihiamineacere,meleaf.hi radici di teglia,gimate per la v. agheza deile tiene car-ni fleche di buelquimi,butiri per Colantinopoli . Vi

paf: il n'O-alego)) Mamagia di. Camdia per Poloni4,e per 411e magna: ende il Preicipe camagrande enti:a-ta .Pefercitio principal( de i natmrali é la vetturaMerano di tirare origine da Romani nel loro parla-re;perche ritigonala lingua Latina,mapi1i corrotta,che ?Mi Itabani .Chiamano il cauaPo ,callo: tacita,apa:ilpane,pa Neiculto diuinovfino la lingua Ser-ulava,che è quafir o/2.ana tra gli Shiamoni 117' urcael,;17;ranfitlpini il Vaimoda,cioé Governatore,che ordinariamente dura poco: perche per le vaniertirche-fche., fino #effï, cacciati ad ¡fianza di chi iferiftemaggior /*ir- na di deNari:O.ammatzati da ipopoli) per

reccefliue grazei.ze. Paga al T urco fettantacati all'anno maper &viere il golierno,alcuno nepagato trecento rnila ,olt; equello , che prefentano a iBap,et gli 4tri minOri del?' iirco,che lor fucchiano il pingue. 11 Vaitioda di Moldavia noné tanto fig-

grito al Turco: ma lipagaper'o tributo: e l'acapagnaalla guerra ,con brion numero di cavaili : de' qualiab-honda imita Vallacchta & fino di fora , & di len.:indefirtigabili. ¿I ditelclotuo pm?)fitre tre mila archi-

L-

5

vini, che

du: ha

:

www.dacoromanica.ro

OANNIS LVCIIDE REGNO

DALMATIAE T

CROATIL IBRI SE X.

AMS TELODAApud IO ANNE M BL AE

NI DC LX VIII.

6

d.

M.1,

www.dacoromanica.ro

ET CROATPro diitorum verb cortohoratione ponen.

a, fun, ahq. verba Val achica, cpLe ¡ton._num cement Idioma A Franc Francdco SM.mirovich Bulgaro Arcluepilcopo Achridanottadua, qui cum multo tamp°. inter Val:-

Valadt

adpaArsineAmara

BonoBan..'BarbaIlarbefalBoxTama!

CardGiftCansal:iCatnipClump lien,cuapanaGuild

glsaCagliaterCaineCaraCa.Oda!C.,.

Denv alDartrnaDasrmaaDenote*'lloattrataDatar

Eris

Latin.Alban,

ApiaalrgentrniAaron,atma.einselmewiper

BonneRonaBarb.,Bari.. iHari,Raptirau

Cabana.Deena.GuairaCamp.Clasp. lonsm&papa.°P.nat.'Canas

CarraLori

cr.x

Fran fearer

Valach.Tine vault damn..lineam,milit redcoat', fieftreSat notrenttra RaattnsPlaifentem do fonge RYNI4111.

Ne triuneAtrial fnentia mobPane libel, UseapalRaman Ahem en

V VolfgangusLazittsASMAIle.

SNP

Baba

/E, LIB. VI. z8 5

clan verfauts, reAiones eorumdem pluricagraver it. & B ulgari cam ,Latinam,italicam'

vaLtchicam, & Turciom railcar linguis, devocabulls, moribus, locorumque fitu, acct.-

ritiluna.ume

Valach.Frairia .

frt./FarFarm

G11. GAR4GraMli4li Aft:palm

¡WULarsLameLaminareLaminefaii

attaireMonteMantani

Mc

?batPalleFinnan:.

RoffaRivalI:amulet

Lain.

frownFurFumy.

LanaLon,.Lam,Candela. Lumen

MajorMarsAlantani

MingleNiger

?Latin

aVtmem nni,ter7a.

Rabe.Arttaba,flaffornRamona

Stela StellaSam Sol

Die, LunaMarcMurcia AfercorriiGuiVinere nutriaSiviettata Sabari

Sirranicum Dies Doratnicus

Linn.Benz yenta! itaattaAtioBent "manta deem; natl. veflesLos am foram RomaniNeifirm. *Prune Roma,aVe tune.Roma amnia fanllailiiTone Inreramio, capireRomania Montanus

RomaneSafi,

loan-

Dammam tot

SpknAlidsib

www.dacoromanica.ro

CharmKalFun&rodePor,relPatnaParumbch.GinskeOiCaUrfulLup illVulypcJepureSarreFepereCarnyeViaOlaginGroapaTörglFmmrerbrurb: bug. Mad,La OdleLa fse cm parfch mid) in Awe.PaCte la dra cal spat-fur sumDracbtea %tuft!.Mununke MAndut,Be BideA ufi moi Sian b3re.He em pranfic Prax.fiofins at b ;MU,

g,ffni" ;Via

. ... i :. ii. :

i ,..6 r(enee5iebenbitrcf. Zerebreibting

Watfacbgeb. 2..4teinifcb. Ecutfcb.Cherna ClogrOg qin Tarter.

Ls ter&

ein !Zinc!),.Elu ow .Fromm: 4:U.Strop eat/,PO, rani aerdiefa.arlloos fume.Palumbo ,*olbtaufle.G4Ifis Gams.0i,u edblf00. eller.Urfio . Ora. 'Lupus golff:Vu'lpf ud)G..Lep us .0aas.Sal Ealipriper Tfeffer;Caw, Rfeifcb.

:am,Cer60.4 edible,: OM/ Z ter..Fo.., 3 ..mano:orooptieruben.

In Infiscum. an _grail.

3

ricrbres Zuct).

unp7fIfo rcti tie22,40a0.,:rfuErdepslie 3n etrbrnbtirlienafar lu Muicre Va. mar Dot Quelb(r.

-..,C21 Flirdyc 31Ingling 3ungfranclor tbrcn ifintern

..mtaAlunytrnaskeaucbw Del 9NOr allkumrnakc tint in in- 03a/1a eta)

,..2.kilramoro1dt lint tm 'alto Mug*mi 3n f cirri tnebr ftati

._:Rumuoy. man 29aUatixn.

fYimilif:cncZailatf,ten half/ tie tic nun tre Irr.,. r ren ni4n ia tancr) a bgefrilbirt FC0Zurcibc atcr

ViricitilibinunbUng4rtfitcuttfict f Ithols tutrtun Zorreu rep;in:2111Rn. 3 run tenm ad) all t11ati)iit nut Bonii10 prr"' ICI..q!,

AZnanocicrr

,,e1111//iffltlf /er

09

.;rrilsoi:cnitre6ollfc.

n1":::ifc:c42""r:

.cnnv/pbritIce)tntt i_f)rt(gtel

1,41r. C11 irofcbiS

n ttibcr,

Dgur

vivoilf unD

in

www.dacoromanica.ro

i en tt,l'"?/1 0,.4(

fit frc.) Z

_

(MI - - C77:4frik

jed en Zet. f 2 fly! nt et

?de ti9.. it

.ftttled - - e IL,

- -4.

a Mt AZ

I»

(//10 - o

jti Atx tA

c:?c,,tit.,1 --C2517...AI," In A- :Pi A.

VP:

girr4Ylev tit( w

9

i7h(1if --igte/j(

To: din -

- -

- -

(Z.

t

-

www.dacoromanica.ro

z.c, (I

I AzDELLE

MODERNE RIVOLUZION1DELLA

VA CCon la Defcrizione del Paefe ; Natura, Coitutni,

Riti , e Rcligione degli Abitanti ;

Annefavi la Tavola Topografica di quellaProvincia, dove fi vede ció , che è re ato

nella Valachia agli Auftriaci nelCongreffo di Paffarovitza :

COMPOSTA DA ANTONMARIA DEL CHIAROFIORENTINO.

Ctiv

OTo

1 ACADrif,:lE1.IN VENEZIA , MDCC. X\ Vit

Per Antonio Bortoli.A fpcfc den' Autore.

Con &otra de' Snperiori, e Privilegio del!' Eceellentift. Senara,e ano della Sandia di N. S. Papa Clemente XL

10www.dacoromanica.ro

BREVEALFABETO

Di alcune parole Valache , le quali hannocorrifpondenza colla lingua Latina,

ed Italiana.

237

ACro.Agro. Ruma. Bruma, 1;nata

Argint . Argento. Batoet . Battuto ./Ur. . Oro. Bettriaa . Bevancla .

4b. AliAgio . Bine. 'Bene .

APP4 . Acqua. Biio . Bat , Sue .

Adappio. Adacquato. Bart . Bonus , BuonoAn. Anno. Berbieci . Vervex .Ada'rvera't . Daddovero .Aideverirtur . Vera .AgIsla . Digiuno . CAriaracction Amaritudo , Ama-

le= .Amlfria . Camicia.

Captan. CapponeCIjciul . CacioCal. Cavallo.

11

.

www.dacoromanica.ro

3 6

e I...44- '''," "-

i.- 3. ha ..,,,P. Si J44:o ...L. (41/Lt-.....4u-1 ea' ris, ea , . 4.1.-

d.4 3.,/-4,44.... 4.4(,,, , .(44,,t. .: era I .1., .:41.. a um. elyi .14,1 /.114. .../

111Aie",...r. . d.....- ,,,..., ,.....- . ,i, ..,..4 .........-

- ri,...., rhoA li,4 ,4 ...,.......4 R. 0.4 1/. .9.0; i--7 1,-,, 1 , ."

en z n . a... , S n. . f3* .40 no..; nenn.i. .

e6 A Je: ,,y, :

A tl. 4. a . . .--0 an. a)3 at' 4? (44»

lf : v 4 kpia

"C 4 lo : 1 , ., T./ xrp-ft n

A , A > 'if I hry,--E , 3 . e 4 ) kern&

'NC , A , ir.i , 4 1 N.-61m i

- ;. 4 z , St A r3 a 0. - .k" a y ic,14ht

# n I 3 - i 43 t vti

IT 4 5 i I I 0

if 3' C 4 h A-4X0

A A - f A rr3iiiii

.It 3 X - 7n ., , 4. P7,1 e.i, rat

kao.

0 , 0 a , a rivb

-Tr N f° , pIr

n ) Ir. We;

e , b l iC , i? .: r h , c.Ifi-r

T 4 rv , t ,F # LT tr" 1r

1'Y .o m 11 43 rila

43 I 4, - 1 4 4 121,Zireb

ajt t t 4 ,, id, 4 è .7tiv

47 , o - D 1 , iotz,a

12

2 '

www.dacoromanica.ro

argnerrerr reerrrra 444:

neery

e

nitdv re: einti , ! rogte44,-

$41000,..er ,1 4(4., I ;XI' 711, 0;1

11,,,,4444 ,ca.; )J/ (so;. ',:/),C ej n,e 1r. 40'443 nri;? en b aN4rt,r b."4

arre.oelaIXfrik54. (dd. if , I am". Tri r tr'r4,

pwrs..n.1p.

e.a

n4 .04, &we , lag4 (.1 al er rfiry , nee /p aG ,

a don, e cL., ;Alp.4.4;ifara,, , ..4Aravi , ar...1sr.otozon I 67;,4.4;lion C# /1447,a4;:v$,t3 .

, aionnb

re tent. ,,fipitt fa . biLp, ta , anto ,

2,,riter".

C 7774.4- at? 7,1 t IrierfArf

ay) atg mot . OtesViCat

Ina ,;;&,. Ike,15 ,

afAnytd4 zeir . apt VWhta 1/4,12I pAn tip et 41, Kalil-. fld

221Lre ee,.y tar.4 41: ro,..G frerurar.e.trniff fak r, 4.4 '

ztz j, , tetra rirrur% Arum n r; ;Nakal an- , 04,4 14J t* E

)44t1 t: Aim.* L 1, awn:.4_1,4 AWAIT tit +..A. Ors f; 4.41, ..14r-rzzE a,

d-era e.. 4.,/ ,

_

13

4 )

...04.71rr tr Pr/

,ow ...i.e.*. el.

hf;.tre;

hJ. /t*.

;

;

?.a9

f .1;

a ,

p;t.

www.dacoromanica.ro

14

/,' ,("ram nialiof......)

j.!teat.

AA, 4, o,

X. 144. f .1 /414%.,.. _ e ,

I.. It.,, , 4-4 A- .

ZtL

$.4.. Th. , 77,10; rrte.ri 4,.rvr

"1r" inft. .TA44 lair' t A

palotA I Irpírsart, . 4 41 ..) , , 4P e.`

41.1 fat n , Itnew .

p=4-,

1c fr., e 1 .(.. i

. ilIoylo &F.; , 4, . A/4Z.

. .yft.Pi; , (new, ,"rr, , , ..t A.

Ac. 4.44 6L

1.1(.1 .fie

. 4;:A -IiJ

`*1, .P.w P. 4. ! ¡rd.: 2- ;¡ I a ,4r

K. 41

;,!.

4,...,1

fll /./.

I/ 4

.

. ,

) v.O.

I I r -

AZ.G. 415.....!

)"1

r /

4 6.1.4:;.' ,

a

.14

,

.

www.dacoromanica.ro

ed.s.e.

MSS EC,

40 atiSt>B

I,3 "J

(.3 n

o r I p)d1 . , (.. T)

15

,a s

In. !ego

.4 no. -21.at !

- 1 a

I.. )

I) 6ghllho "if /11117in. 86

A. Derlitutitr .

I Detlino.1.4 netniebr "sae. .aota,

1.4 rent-tnfe

ti JP) .1:4.. ere-wal4. , .641, , ,e,,he4.1 G.,,a/.)/(:, , ay !

nv.4, , , 441 , '4.41 .r,

I X7` .014,4 # sec

9

J n

46,41,,elor rso/P.:^/^.- , ea.itk., e dseor AneAk- A erf....,;-

Ald:A eta vto., poly. en ht. r. Af .

e5t7r,j4..; dir

A. b

t

p

i

www.dacoromanica.ro

4

16

Alif rilllie.. virs rs to . . 1,

ey/fAvrs rirmeli Lit ; AS 'riff i

,L,. I OfflitiV111,111,141 110y11111(4,1..

P on eirriti I btfATer, +At

4 4-infA.T.iciti .Airtirrpt*.f4tTom 4 IN It 1 rAl Ell TA , 1(1E1%47

j dfrilf ...r.r,A 11711111A0 Mil ..., "1.

,11. /I C E If rilyrkl All /f riff '.,'0\

; 9 ,4

-

www.dacoromanica.ro

193 o dimensinne putin cunoscuti a cult:mil lui M. Eminescn: limb& paleoslavA

CykA03CHTH a pune la un loc, a impreuna;cat a se pune la un loc, a se impreuna.

nose fem. vita de vie.A0311H% adj. la 4034; 1140Alt AO3kHisin Mateiu

26, 29 rodul viei.AOMHTH, -AbiS 287, -MHWH a fringe;

nptnonwTH a sparge;CliA0AUiTH a se risipi, a fringe (confringere),

de la frango 288not° ntr. sin (gremium).1101(114 fem. luna.

4lt3CA, -NCEWH a minti (comp. liigen 289);Alar,ITH a iscodi rninciuni.

AIOICA fem. minciuna.A Ion adj. minciunos (liignerisch, erlogen),

stv.290 msc. minciunos.M1risHIH fem., gen. -r1.1HIA (Mirk-Kit u§or) u§u-

rare, mingiiere.AkritTH, -nHwH a lipi (intransit.), a fáminè

atirnat.MaCTHTH, -WTA, -CTHWH a Inda (comp. List 291).

flptAKCTHTH item.

4ICT11 [fem.] vicleug, inelaciune (List 291).Al&CTI&U,6 msc. inrlatoriu.ntrk adj. sting; ntHem (sc. pica) (mina) stingä.AHHTH, -HHWH CA (AWK) a se lenevi;

osntHI-ITH CA a pregeta.ntn-k adj. conform, amasurat; ntno MCTla opor-

tet, decet.ACTH, ASA, -3EWH (comp. A43HTH) a pa0 (gra-

di), a merge;ErItAtCTH a merge inlä.untru, a intra in;H3AtCTH a se cohort din ...;CltACTH a se cobori de pe

287 T.eskien: -mdm.228 AdAugat de Eminescu.289 E chiar cuvintul Cu care traduce Leskien (fArA sA fie inrudit Cu cel

vechi slav).298 Substantiv".291 List e chiar cuvintul cu care gloseazA Leskien (comparafia nu este

ins& justi1icat1).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscua a culturil lui M. Eminescu: limbs paleoslavi 194

irk-ro ntr. an.AtTK fem. AtTis IfCTIs & AtTHIAC Erns e Cu pu-

tintd.AtIA vezi AHIATH.AIMITH, -RAMS, -DIM a iubi (mos-k drag);

H-113AIOEHTH a indrägi pe cnv.; H11.3A106AIA loan14, 21 futurum §i mai adesea astfe1.1

122 moso particulä ce se-mpreunä cu pronume in-terr. §i relative, generalizindu-le, -cunque,-libet (ori-0, veri-§i) 292, K'kro-nioso ori§icine;nioso H KAHN% chiar daca numai pre unul,pag. 98.

AIOE0-AtHU,d f. curvä.Al0g0,0121HHIE ntr. (subst. verbal la AIOEGAtrdTH a

curvi, a prècurvi) curvie, adulteriu.AtOgO-HHWT6 adj. 91.205-nrcoxog iubitor de saraci.mom 293 fem., gen. A106KHE 294, iubire.nioxiff msc. plur. (trupinä. [in] -i) oameni, no-.

rod, lume.A10,41sCK1s, adiectiv, apartinind poporului, CTd-

PKU,H APJAIsCU,HH batrinii norodului.MOT% adj. amar, crud.niarx V. AHNTH.AlKiiHTH, -tIA, -111HWH a despärti;

OTKARAHTH a separa, a esclude; ClIEOpHWTdloan 9, 22 de la synagog5..

mrAd fem. Lydda. I

125 la.marmivham fem., gen. -MR, MaySeahvq.M434TH, -HCX, -NCEWH a unge, a mirui;

nomasaTti a pomäzui (comp. pommade 295).MMO-HAMEHMils adj. (gptnut) vremelnic, tre-

cAtoriu.Al4A0-MOWT6 msc., gen. -TH (putinä. putere,

MOWT1s, avind, appoxrrog), sarac, calic.

292 Adlugat de poet."a In mss. : AlOrh.294 De fapt, morkie (La Leskien, gresa1ä de tipar : Ain ki §i AJOE6110.

295 Ad5.ugat (far& temei) de Eminescu.

www.dacoromanica.ro

195 0 dimenslune pupa mmoscuti a cultarli lui M. Embosco: limba paleoslavii

NMI% adj. mic; men* ntr. adv. putin, o leach' ;H'IL Aunt in scurt.

MdlidiCTIJpb. [rnsc.] monasterium, mänästire.M4HKI14, NI4I14 fem. IltiVVCL.

4%LIpHH1-11% adj. poss. la mepma, a Mariei.nriapina fem. Maria.mafrr-k msc. luna martie (martius).mecno ntr. untdelemn, unsoare.merit fem., [gen.] -TEPE, mamä..momoy adv. si praep. cu acc. (directie), cu

instrum. (loc) mire; moKAoy CI-1111% intre a-cestea, In vremea aceasta.

MEOfl msc. pscratag.MET/ITH, -WTA, -WTEWI-1 a arunca;

OTIIMETdTli a azvirli; Cia cum gen. a seintoarce despre cineva (verlägnen), a selepäda de cnv. (comp. oTilKirkw-rti ca);

Cl1MET4TII a zvirli in sus.MI-MOUTH, -novm, -notofwii a avé min.* de cineva

sau cu cineva (M141111) (cum acc. obj.);110AMMOILITFI vrb. prf. Comp. CHATI.11-1r6 MO-

AHTIKAMH M 110AMIAOHAHH 67fi,A,EMtt ECH ca sägä'sim toti milä prin rugäciunile sfintilor.

mimocfniAOUTII, -05,01rbA, -AoyFEWH (NUM 0-CpkAlkmilostiv) a fi milostiv, a se milostivi.

MHA0CTI1 fem. indurerare, milä; pomanä (almo-sen).

mwrk adj. vrednic de Indurare, de milä; A11-1A11

HAI% 6111CTK au avut mild' de dinsul.NUM° adv. pe dinainte, pre ling5.; I1TH a trece

pe dinainte.miip% msc. pace.MHp'11 MSC. 111Me ; 10C. Irk MHpOy CEMII RI1Clx MHPIL

adesea pentru ô ics5crttog. I

126 Millsga fem. murmur, murmurare.NIA'6HHIA fem. fulger.MA1144T1-1, -11A, -4HWI-1 a fácb, a reacè;

01(MAllildTH a amuti.mAlomulif ntr. (subst. verb. la MiVkLIATH) ace-

re (stille).M0413HTItCK1t adj. moavitic.Anon, mom, MOIE pron. poss. I pers. meu.

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturn lui M. Eminescu: limba paleoslavti 196

MOAHTEttl fem. (morwTH) inchinaciune, rugaciune.MOAHTH, -46%, -411-1WH a ruga; Cat a se ruga;

ITOMOAHTH CiA vrb. perf.; AOH11,64,EHCE 110MO1tM

Mateiu 26, 36, pina ce nu ma voiufi inchinat;

OirMOAHTH erbitten; ormonm loan 41, 16Ip«rriici.

MOPHTH, -pHwH (atop% moarte; mkp-tTH)a ucide;01(M0pHTH VTb. perf. a omori.

mopkerb. adj. (mop if) a marei; goa mopkocalaapa de mare; comp. (moare, a mura) "6.

mopif ntr. mare.MOCEil, MOHCH, MOyCH msc. /vloisei.MOCEOEls, MOIrCEOEVIs adj. poss. la Moisi, a lui

Moisei.MO4HTH, -4HWH (Comp. MOK-pis Ud) a uda

(comp. tnuced 297);OMOLIHTH a uda, a muiè in ...

MOWTH, MOrX, -NSEWH a puté, SúvacrOat (comp.mo§ie, monean, mo 298) ;E'11.3MOWTH 2" a avé putere, avere, taxúvetv.

Aiwa% msc. raceala, frig (marazAwait% msc. intuneric.MpIsTEls adj. mort.mpk-reku,k msc. mortul.mptmcd fem. rare*.mptm V. meptTH.moyAHTH, -mum (movAil incet) a se &di,

a pregeta, zögern;nptmoyAHTH item.

AmHorawkAH adv. adeseori, des.MitH0r0-1tH6H% avind mare valoare (14tHa),

pretios.

296 De la comp. adlugat de poet (f5s5, justificare); moare este mostenitdin 1atin5. (probabil mona; a mura este derivat regresiv din moare).

297 Ad5.ugat (f1r4 temei) de Eminescu; muced continua lat. mucidus.298 Actlugat (Lis& justificare) de poet; mo,s, ca i moa,sa, e autohton; mo-

sie i moisnean sint derivate de la mo,s.299 In mss.:

Ad5.ugat (Ur& temei) de Eminescu; maraz, mdraz necaz" provinedin turc. maraz. www.dacoromanica.ro

197 0 dimensiune putin cunoscutl a culturn lui M. Embiescu: 'timba paleoslavA

Amor% (maor-K) adj. mult. I127 Mi&HOICHTH 3°1, ->KA, -*HUI, a inmulti (Anulo-

r%) ; CA a se inmulti.m-kaoackcTao ntr. multime, prisosinta.MislCANTH, -WAIA 302, -CANWH (0/1111CAK fem. gind)

a gindi;A0M-hICANTH C/A a gindi in sine (pina la capat),

a-si gindi partea sa, ausdenken, a In-.telege (zu Ende denken) ;

OyMIJCAHTH a iscodi din minte-si, a afla,erdenken, aussinnen.

M1JCAK fem. gind.AVh1TH, MhJb, MIJIEWN a spala ; cia a se spala,

a se scálda a";OMIXIS a spala (ornat 804), umwaschen;oynchrra abwaschen; oymhibm, -ArIANWH kan

[13, 8] futurul; comp. pimatuf 805.AVh1Wlit4 fem. brat.Auy3,4t fem. simbrie.MhH6, mai hotarit Aulaitti, fem. MlifihWH, ntr.

MhINE, adj. comp. mai mic (de ani, de stat),mai de putinä sama.

ANKHHTH, M6H6R,-HHWH CA a deveni mai mic, a scadea.MhHtTH, -Hb15, -HHWH a socoti (meinen); MMINTIL

CIA se pare ea, videtur (ctun dativo);nortsbarkTa a-si aduce aminte, a avé amin-

tire, a gindi la, a se pomeni (trezi).mulptra (mptTa), pa (mpx,), MpEWH a muri;

oymkptTa vrb. perf. a raposa, adesea cafuturum.

Mkilk msc. spada.mtAtirk adj. (mtAk fem. metal 806, XeOlacég)

de metal 206.

MtNI-ITH, -HHWN a schimba (a meni a");

301 In mss.: le14U In IIISS.:

303 Eminescu a omis: tishrkrni auswaschen, reiningen".Adaugat (f 5s5. justificare)de poet ; ~di provine din ucr. o6mem pospai".

303 Adtiugat de Eminescu; de origine slavk intr-adevá.r, ficInulisof pare afi legat de verbul V.S1. 110MIC111, nomerm a nAtura" (deci, v.sl. pomeiuchb).

305 De fapt, aram5.".3°7 Ad5.ugat de poet; a meni provine insi de la cuvintul nungtor, omoni-

mul verbului glosat, mtawra memorare, putare, dicere etc." (Mildosich, Lexi-con, p. 391).

www.dacoromanica.ro

O dlmensiune pu/in cunoscuta a culturil lui M. Eminescu: timba paleoslava 198

113dAtHHTH a schimba (comp. izmenit, smin-tit 308).

MtHHTH, -MAS, -HH11111 (comp. MhATH) a crede, aavé pärere (cu acc. duplu, IAME MtF1HTEgOrls1 quos putatis deos).

mtpa fem. mäsurd.MtCHTH, MtWeR, -CHWIl a mesteca;

nplimtcHTH (beimischen) ; cm cu acc. arapraepos. a se lua cu cineva, a se tinè decineva (flPHMtCHTH cm oriEH111.1,trk Apostol9, 26) ;

C-61W&CHTH a amesteca la un loc.mtcro ntr. loc.

128 mtclitu,k msc. luna.AdtTdTH, -TWEWH (META, MECTH; MET4TH,

MEWTA) a arunca ;trkmt-raTH a arunca inlauntru;flONATATH a arunca spre

MACO ntr. carne.MACballs adj. la MACO, a chnii; HOHLI MAC6H4

miros de carne.mmAporrk fem. (mmAp%) intelepciune.mmArk adj. intelept (mindru).MMIEla msc. barbat.MXISd fem. (muna), chinuire.MATHTH, -WTA, -THWH (MATA, MACTH a mesteca

(liquide), umrahren, aufriihren), a pune ininválmaseard, in iritatie;E'h3M.ITHTH a turbura, a pune in miscare;

CA a se turbura, a fi miscat;CIsMATHTH a irita, a incurca.

AWIEHHK11 MSC. (AWIEWls la MALIHTH) mucenic,martir.

MX01E11111E ntr. (subst. verb, la mmtorrH) martiriu.M.Y.11HTH, -411WH a munci, chinui, martiriza.

mypo ntr. Opov.mypion adj. la Mr30; 110/114 MyllisHdla mirosul

mirului. I

308 Verbo' a se sminti (part. > adj. smintit) provine, de fapt, din v.sl.chmarrti, -merm CA ali pierde mintile".

www.dacoromanica.ro

199 o almensiune putin eunoscuta a eulturii lui M. Eminescu: limbs paleostarti

130

numär, 50, HAM AECATII.Hd praepositie pe c. acc. directie: pe, Hd rnana%

pe cap; in sus spre Hd P43HOrIFIHK4 H3H-

AOCTE; Hd HERO chrptwq-k ; timp: HdntTd; Hd moor° Hp-kma, pe timp lung, multavreme; scop: »MUNK Hd MAtIEHHE spre mun-cá cu germ. zu"); Hd 'ro npHHAe

la asta au venit; Cu locativul pe, la, inloc: Ild Agopt in ogradä, Hd TpEnEst 309 lamasa (ezind); la nacTH, na, i altele ase-man5.toare, unde intrebuintám accusativul,

131 nacTH Ha 3EMII a cadé la pamint; I CtAlsWEHd TpEnEst 309 s-au fost asezind la masä.;pre!: npoAaTH Hd All'IsH03t a vinde pe mult(scump). Insamna' : nacTH Hd a-i searunca de gitul cuiva; pasAkpa CA lid Asomse rupse-n doua. La numere de la 11-19,Alai& Hd AECATE.

Hd-HdAHTli, -AHWH a mina din UXMA.HdHECTH V. HECTH.

Hark adj. gol.HdAEWAd fem. nadejde (Ha-AtIaTli CA a nadajdui,

comp. A-km, AVKAX)HdAls praep. preste cum accus. directie; H4A-11.

im C140AHTli loan 1, 33 a veni asupra lui;npHHAE naà 1111 Luc. 10, 33 AX6s xaf aint5V;cum instr. loc preste.

Hd-AtliITH, -AttEWH CA a spera; cu Hd -Facc. a spera ceva.

Hd3dpEA msc. gr. NaCapaloq.HasaptHHH-k msc. Nazarineanul.H43li4NIEHATH V. 3114MEHATH.

HdAMIAHK% MSC. (HdlATH a naimi; HAWK nai-mire) salahor, lucrator näimit.

HdAdHOHEHHIE ntr. (Ha-maHx.TH a face semn, win-ken) semn; pag. 107, I5onf1 in sens de in-riurire.

HdAtCTl.liHK-Is MSC. 10Ctilt0E (Ha,

li.ffitICTH V. mum, naAx.

309 Varianttl la Tpancsa (< gr. Tpeure4a).

www.dacoromanica.ro

O aneasiune putin cunoscuti a culturli lui M. Emluescu: Hmba paleoslavi 200

132

H4M4CTI1 fem.(Hanacm, -nams) pericol, tentatie(v. napaste).

Hanaram, -ram, -GMEWH (114-110HTH) a adkpa, a dade bäut.

MIA11HHTH V. HAIIHHTH.HAMOHTH V. MONTH.

Hdr111C4TH V. nhC4TH.HdpEWTH V. PEWTH.HdPHUATH, -MK, -M,dIEWH §i. -4A, -4EWH (144-pum,

-pEurnt) a numi; cia a se numi; a insemna(va sk zick).

pm& msc. (comp. pomk neam; po,a,trrn; lat.natio) popor, plur. oameni, norod.

Hdp04HT% adj. (M4-p0Kla sententia, definitio, dela HdPEWTH) espres; atunci atit cit manifes-tus, insignis, Inicrquog.

nainAlk msc. gr. vetp8og.HA CA AHTH V. CdAHTH.HACEAHTH, -Abi,,, -AHWH (CE40 fun.dus, ager) a

coloniza, a se aseza; HACEAKHdla (sc. sEmma)A oixoulatvi, comp. IntCEANHdia.

MdCt1t4II4HIC11 MSC. (HdCittAWE mostenire, comp.HdCAtAHTH a mosteni, adick a urma) urmas,mostenitor. J

HdCT411HTH V. CTACHTH.H4-ClaITHTH, -WTX, -THWH (MITI.) a sktura de ...

(cu gen. obiectului); CA a se sätura;HACIJWTA Exod 15, 9 futurum.

H4Olif4HTH V. oriarrif; comp. a näuci, nauc 3".HdirOAHTH V. KOAHTH.H441KAO ntr. (Hd4/ATH) IIICepllt.H44/ATH V. 'MTH.HellAT'KKII MSC. (HeliiiTla part. praet. pass. la

Nei/ATM) II1Cepllt; NellATItIrla IiiK0 rneronarkHdM'k loan 8, 25. Traducere falsä de laTin/ dpxfiv 6.rt Kai Xca6S biiiv adeck la cemai vorbesc cu voi.

Ham pron. poss. I pers. plur. nostru.HE adv. nu; inaintea numelor preface insem-

narea in contrariu (in, ne).

no Adiugat (far& temei) de Eminescu; nduc provine din slavon. murk%neinvittat".

www.dacoromanica.ro

201 0 dimensiune puiin cunoscuti a cultual lid M. Eminescu: timba paleadas%

HESECKHlt adj. (Hcso) ceresc; 0EAAUM EEEECIIHHH

nourii ceriului.HEso ntr., gen. HEEECE, ceriu; HA HEEECE loc.

Ioan 3, 13.HERECKCIrk 311 adj. (HEso) ceresc; OSAAU,H HEEECKCII,HFI

nourii ceriului.HE-EO-Hlt conj. cäci, /ad yeLp.

HE-11140A111111 adj. (H110Alk intrare) färä. intrare(unzugänglich).

HEstphirk adj. necredincios.HEIACTA fem. mireasá.HEIACTMIHK% msc. mire.HE-rOAOILITH, -AoyFEWH (roA% timp, la

vreme, roAt KIJTH a fi placut, roAoKaTHa fi prietenos) a fi supä.rat.

HEAOCT4TI1LIEH'1 adj. (HE-AOCT4TIxKl1 lipsd, comp.AocTdT11) neajuns.

HEAOCTOIOrk adj. nedemn.HEAx,rh msc. boalä (nAtin

HE-11411HAtTH, -AHWH afill3HEH4EHAtTH vrb. perf.

HE-1140,111T11 adj. necelebrude la HApOLIHT1.), comp.

HE-011tWTEHla V. OH,tCTHTH.HE-00EtAHAA-11 V. EtAHTH.HE-0011HHIsHil adj. nevinovat (vezi RIMA). I

133 HE-000041" adj. (noporrk imputare, no-pacx,-pEWTH, nopoHILH'It vituperandus) neimpu-tabil, neprihänit, neatins.

HE-npaiu1Ad fem. nedreptate.HE-0p4KkAlsills. adj. nedrept, injust.

g? 312)

HEAX01001-6 [adj.] bolnav.HE-)sE & HE-)KE-AH adv. declt (la compar. natiE

HE)CE mai mult declt).HESAINIAS, adverbial a HEBAEMA deodatä.HE-MOWTIIHIL adj. (MOWTK) neputincios, slab.

uri;adica a c5.13.5.ta(comp. 1nsemnärilenenorocit 313.

ail in mss.: HalCk111; de altfel, trebuia scris inaintea cuvintului pre-cedent.

ala Semnul intrebarii e justificat, caci nciting provine, de fapt, din v.sl.turArk lener.

813 Apropierea este justificata, in ultima analiza, Cu observatia a lega.-tura Entre cele dona cuvinte e mediata: nenorocit <nenoroci < tse noroc< V.S1. 114POWL soarta".

www.dacoromanica.ro

O Mmensiane putin cunoscuti a culturll ha M. Eminescu: limba paleoslavi 202

KE-npmaaKk fem. räul, rä.'utatea (np-uaamt bunä-vointä, iubire; npinaTif, -ram Komoy a-i ajutacuiva).

KE-nptimpligil adj. (npt-rmpt-rii a convinge; nK-pt-rii a sfddi, disputa [npt-rii] 314, rmpby.,

nhpEnni a sustiné, a apära un lucru, ca-usam tueri) de necrezut, unzuverlässig.

HECTH, -CEWH a purta, a duce;El%3HECTH a duce in sus, a ridica, fig. a

slävi; Irla3HEC.T. Exod. 15, 2 futurum, 111x3-HECETE Than 8, 28 item.

H3HECTH a scoate afard;OOHECTH a duce incolo;npimerrii a aduce.

HE-OrLIA,A,Abik V. OICHAV,ATH.

HE-KOTRi V. rOTt TH.HE-46CTHEVIL adj. (4b.c-re) neevlavios, fardelege,

ausßfiç.HH adv. nici, oi)St; ne quidem, HH Ib KAN-

Homoy rnaronoy Mat.' 27, 14 nici peun singur cuvint; HH TOr:0 mOrAT6 miro-AdiTli p. 106 nici asta n-o pot spune; HHNHnici nici, neque neque; ca negatie abso-lutá ark' verb: nu; HAH NH in al doileamembru al intrebärii duple: sau nu. Pusäinainte de pronume i participiu, ea schim-bä senzul lor in contrar; 1U4-KliTO nimene;praepositii intra intre ele: RH irk KOMOV-NCE

la nimene.HHIld fem. ogor.HIDICKWIL adj. (11H3% adv. in jos) jos, sub.HH3-6 adv. in jos.HH-KAKO-NIE nici intr-un fel.HHKHXTH, -HEWH a incolti, a ie§i (adick a

se pleca In toate directiile);OpHHHKHATH a se pleca inainte, npoicktatv.

HH-1C4Kla pron. adj. niciun; HE HAAAWH AN HuoroHHICAKOrONCE C'LCA,A,A HH AH pH311111 nu ai tualtceva, vreun vas ori nici o hainä?

134 HH-KOrAtl-WE niciodatä.

814 Paranteza dreaptel. apartine originalului.www.dacoromanica.ro

203 0 dimensiune putin cunoscutit a culturit luí M. Eminescu: 'timba paleoslavi

HHKOAHAAls msc. gr. Nucarigog 315. I

134 HH-KOAH, IIH-KOAH-ME adv. niciodatá..NH-111%,4E-ME adv. nicAiri.10-1-KisTO, HH-IVIsTO-ME pron. nimene.HH-11-11r1-31E pron. adj. niciun, nici un fel de ...HM.1,6 adj. inainte-n jos (plecat), pronus, cu

lata spre pámint; fldCTI1 11110,6 lid SEMI-1 (loc.)a cádé cu fata la pámint.

HH-likTO-NCE pron. nimic; gen. HIILIECOWE adver-bial ca nihil spre inarirea negatiei: nu,de loc nu; 11H npu NECOM6 ME la nimic".

HHWT1s adj. de jos, sarac.HoK% adj. nou.'lord fem. picior.HON16 msc. cutit, spadd.ummiliu,a fem. sing. & plur. teacä..NONO" adj. (NOrd) a piciorului.HosApti fem. dual (uosAph sing.) näri.HOCHTH, -11171. 318, -CHWII (HEcTH) a purta;

Erls3HOCHTH a duce in sus, a ridica, fig. arauda; whallOWX, pag. 98 futurum;

HOHOCHTH a duce; Komoy 1,16TO a-i imputaceva cuiva, a-1 batjocori;

nomourrit a aduce; a aduce prinos (comp.ponosit, prinos).

HOWT6 fem. noapte; HOWTHL" 317 in vremeanoptii, noaptea.

HOVANTH, -MAA, -AHWH a sili;npiniotrAwni erzwingen, a lua cu sila.

HOlir,46NUI adv. cu sila, silnic.HorKm fem. nevoie.His conj. insá.

ir6INI4 adv. acum.wk inainte de pronume i participii dä inteles

nedefinit, ca latinescul ali- ; Ht-KisTO aliquis,Ht-KOAH aliquando. Praepositii despart amin-dota elementele: Ht 0mKoro de la oarecine.

315 In tnss.: Nuct82110;.313 In mss.:817 In mss.: mownwa.

www.dacoromanica.ro

O dimenstune putin cunoscuti a culturil lut M. L'allana: tinta ralcctlava 204

Ht-KOAHrls pron. adj. aliquantus; HtK0111-1K0 ali-quantum; HtKOn0K0 i1irni citeva zile.

Ht-Ko-ropwil pron. adj. oarecine; wbco-ropiiti unii.lit-K-6TO pron. indef. aliquis, oarecine; HUI-1

plur. unii, hotärit HtLVIH (v. lila HtK1110unii,

135 Ht-Kwri pron. adj. indef. aliquis; Htl1,1111 plur.quidam, unii Apoptiti alii, altii, sau unii

ceilalti; nponarrk HttSdId un fel de pra-pastie, xacrp.a Tl..

HteNtls, HtcH, irkeTh HE IECAMs. nusunt, cu gen. subiect. Htrrit mioro nora nueste un alt Dumnezeu.

litttliti V. FitIVIsTO &

136 O.

o praep. pre linga, Ruga, la; c. acc. locul,o AECKHAIrN la dreapta; 190TKKHAIII,Ti CA1 OKaNIEH6 se lovirà.' de o piatrá; c. loc. loc:la, in, EME 11011ElltHO EttlaWla IECTIs oAVItiltTHoptiTH ceea ce vi s-a poruncit a face cumine; VItEAL3HHTE CAt O Whilt voi vá yetiinciuda de mine; o -I- loc. da In mod foartegeneral ratiunea, ratiunea motrice, ocazia,motivul, raportul la ceva, de aceea la verbiidicendi, sentiendi: preste, despre, asupra3";comp. CisEi143HHTE CA%o fillsHt; o CERt 1LIC'

pautob (din proprie putere), asemenea187 locutiuni sunt dese; Ata o sost I rkAtnalie

Epya v 0e0 cipyaagva loan, 3, 21.osa, fem. ntr. ost, numeral, amindoi, ambii;

ORd HJ ÀECATE doisprezece.GEAAHTH V. ILIANTH.06414E adv. totuO, fuá..ostiAtTs, -*AA, -"mi a insulta (a obijdui), a

atinge (comp. stm silá, nevoie);nptosHAATH a atinge, a alca (legi).

OEHHOELITH, -H01(17%, -1011H; HE OCHHOILITH

nappricrugetv a vorbi liber, de-a dreptul(proprie: a nu auta subterfugii, comp.

Ina Enainesca a omis: ncoti moto Ober ihn geschrieben".www.dacoromanica.ro

205 0 dimensiune pu/in cunoscuti a cultura lui M. Eminescu: Ilmba paleoslavi

OEHHATH cRt a se sustrage de la un lucru; sirbobinja fem., de la EHIld pretext, fdtärnicie).

OEHTtAk fem. ldcuintä.0E11U% msc. nour.0EAdCT6 fem. (os-sn.) putere.0EllH4dTH, -44611, "Id FEWH (Cf. 051111(1HTH) a de-

nunta, a acuza°son numeral pron., gen. ~fr.°, amindoi,

comp. 0E4.0E0b1SA0y adv. din amindouä. pärtile.°sima% msc. formä., caracter, chip; icoaná, pro-

totip, exemplu.0spt34miE ntr. (subs. verb, la osptarrii) aiere

imprejur.0EACTH, OEPIAWTA, 0EpRillITEWH (cf.n.-frkerif) a

gasi; 0EpRIWTETIs pag. 105, loan 10, 19fut[urum] §i mai ades astfel;H30EACTH a gäsi dintrenpsosptc-rH a ci§tiga.

0EptTdTH, -TM*, -T4IEL1111 (durativ la osírkrrH) a

os% (os) praep. pe lingd; c. acc. os% OH% non%In partea cealaltd, dincolo.

0E1sHAIDILITH (mai vechiu -11614TH 320),

-1141fillH (0G1sHORHTH) a innoi.06111101111TH, -fillWH (H01111) a innoi; 0611s-

HOEDITIs fut [urum].0E1sH0KMEHHIE ntr. (subst. verb.) innoire.06111,14A msc. (En51K-HA-TH a inväla, a se de-

prinde) deprindere, obiceiu.OEt,40E4TH, -ACTA, -,11,01rIEWH a prinzi.outyk msc. prinz.OEtWT4HHIE ntr. (subst. verb. la 0EtWT4TH)

gáduintá.osorm adv. in vremea aceea; osorAa OHOPM

cind cind. I138 Orls pron. cela, cesta; OH% ORls )fCE cesta

cela; osH OEH 4tia cija, unii ceilalti;GEH HHH item.

319 Poetul a omis cuvintul urmator: ,,OBAWINTIAk MSC. (*mimara) Anklä.-ger", dupä care urmeazä patru trimiteri.

320 Precizarea. lui Leskien, inexacta in lumina cunostintelor mai noi.www.dacoromanica.ro

O dimensitme pupn cunoscutá a culturii Mi M. Eminescu: limba paleoslavik 206

01164d fem. oaie.01111,16 adj. poss. la OHIs11,d; 01164E er4A0 turmA

de oi.oa,h401( adv. din ceea parte; cA,a,or H oe,moy

dintr-o parte i dintr-alta, din amindouàpkrtile.

orla msc. foc; fierbinteala de friguri.OrOAHTH, -AHWH (ron% gol) a descoperi, a

despoia.OrpdAHTH V. rPdAHTH.OrlikeTtTH, -CTtlfWH (rACTis 321 de comp.

Dunst 322) a se indesa, a se condensa, aincremeni.

oAmm fem. (oAtm, ommAx. a se imbraca, apune pe sine) haina, comp. odkjdii biser.323

0A0AtTH, -ti*, -AtKWIE cum dat. a invinge, abirui (cf. odoleani plana' 324);nirkoAontra item.

omrh msc. pat, cäpatii.0,41i1HHIf ntr. (subst. vrb. la 0AtliiTH a imbrdca)

imbrdcaminte, hain5., straiu, cf. rom. o-daie 325.

0-WHAdTH, -Ad" -AMEWH (*IsAdTH, )101,421%) aa$epta.

0-K4MEHHTH, -HHUM 326 a impietri, a incre-meni, a schimba in piatr5., cia a se schim-ba in piatra.

OKO neutr., gen. 04ECE, dual 04H (§. 66), ochiu.oigher-b. adv. de jur imprejur.0A0E0 ntr., 0A0116 msc. plumb.°AA msc. EXatov oloiu, uleiu (untdelemn).OHOIrWTi fem. papuc.oil& pron. acela, el (§. 66).0Htmtm327, -MtlEILH (Ht"11111t) a amuti,

a muti.

821 in mss.: rawris.222 In original e dicht des, dens" ; Dunst inseamná. abur, ceat.b.,323 Adlugat, cu mult temei i utilá. precizare, de Eminescu.824 Odolean, odoleand numele mai multor plante erbacee cu flori tranda-

firii sau albe" provine din ucr. odoAfm.328 Apropierea este nejustificatl, cá.ci odaie provine din turc. oda, bg. °dan.328 Eminescu a omis: (tanyki, St[amm] ICAMIN-)".327 In MSS. : OHIAMS.www.dacoromanica.ro

207 0 dimensiune puin cunoscuti a culturii IM M. Eminescu: limba paleoslavi

MOT% msc. gard (0-0AECTH a impleti imprejur).onoim fem. perdea.0-0p4EMAHTH, -AHWH (npashm) a justifica.onfrkchinonk 328 msc. azimä., pine nedospitä

(nptckim nedospit; srb. prijesan crud,proaspät, de ex. carne).

OpHTH, -[p]Huni a präväli, a rästurna;pe3OpliTli a därima (comp. razor).

139 ophrri% 111SC. vultur.opxoicillf ntr. armä., spadä; ca collect. arme.o-cKAAt-rH, -AtIEWH (CKAA% mic, säräc5.-

cios, comp. scund) a scädea 329, a se im-putina, a decrete.

0-CAti1HTH, -HAM, -11HWH (CAtilla) a orbi.OCAtflAtTH, -0ALINWH item.ocmo-tie-AEcA-rh num. ord. al optsprezecelea.OCMII num. opt.OCORk adv. indeosebi, deosebit, pentru sine.O-COAHTH, -AHWH (conk fem. sare) a sara.OCkAK adj. poss. la omit% a mägariului.OCKA/A ntr., gen., -A/ATE, mägdru, demin. la

OCKAlt.

OCAIKAEHHK11 msc. (ocRoKAEirk part. praet. pass.la OCAAHTH, comp. OrIHTH, 0rIEH11, OrIEHHK10OSinditul, penitentul.

ocx,KeTk adj. rämuros, ghimpos (comp. CAUT15.rämuros, rauh, de la CAK-K ram).

OTdti adv. (Teri adv. in taink tainic; TdrilTH,Tdiair. a ascunde, a täinui) tainic; iaico oTalcbq êv icpuirt0 loan, 7, 10.

OTHpdTH, -pdIEWH (0-TKATH) a terge, ausca.

OTp0K11 msc. copil, bdiet.OTPO4HWT6 msc. dem. la OTp0105. bdietel, bä.-

ietas.oTpowit ntr., -q/TE (0Tp0K1), bäietan,

bAiet din casä, ogradä.OT11 praep. cum gen. de la; directie de unde:

OT% HEEECE din ceriu; origine: OT'll OlrgOrk

328 in rnss.: 03013101%21.329 Provine din lat. *excadere (cf. ital. scadere).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pupa cunoscutil a culturil tul M. Eminescu: limba paleoslavi 208

p. 106 (se trage) din skaci; timp: OTis AlsHEToro din ziva aceea; oTIL cero de atunciincepind, dupä aceea; partitiv: NANO% OMunul dintre ; motiv: OT'k rAARHHIJ MIMIC%IfCTk 330 pag. 108; oTIL oyntiTena de betie,din cauza imbAtáciunii; la passiv: riutro-MEN1813 OTis ijier-k cele spuse de dti4mani.

OT1sEpls)KEHHIE ntr. (subst. vrb. la 071s-liptWTH)lepadare, Verleugnung, Abfall.

OThilpls34TH, -34615, -34IEWH (0T1tIlptCTII) a des-chide.

-Rphsx., -Hpk3E11JH a deschide, decou-vrir, ouvrir 331; cia a se deschide; 0T1s-FIACT'Is part. praet. pass. deschis.

OT1111tTis TEISC. rAspuns.140 OTIslitWTMLITH, -UFA, -114FEWH (OMEAWTdTH) a

r5spunde.OT1sEtWTdTH, -EAWT4171C, -11tWT4IEWH (0TislitTls

V. litWTdTH) item.OT1sAdHliFE ntr. (subst. verb. la OThAsITH) rds-

pldtire, iertare.OTIsMisifiTEI-Mlf ntr. (MIseTk fem. azbunare, pe-

deaps5.; MisCTHTH a razbuna; OT-IsAMseTHTH

a rdspläti) rasplatà, Belohnung.OTlarkKATO, -KdIfILH (AKA, AWTH) a taié,

secco, disseco, sectiune, 332

0'1'646 msc. tata.OTkiik adj. poss. la oTku,k a tatalui, pä.rintesc.OTIs9IsCTI10 ntr. (omu,k) patrie.OU,IsTls msc. otet.o(111WTEHH If ntr. (subst. verb. la 0 t1HCTHTH a

curä.ti; tIHCT1s) curatire.

145

RefaiTls fem. pascAtoare, ima4, pà§une, pajiqte(loc i nutret).

name fem. sin, subsuor.

În mss.: mcm.331 Dupa cum am semnalat mai sus, probabil Eminescu a consultat uneori

un dictionar german-francez.332 Un cuvint indescifrabil; citarca cuvintelor latine nu se justifia.

www.dacoromanica.ro

209 o dimensfune pulla cunoscuti a culturn lui M. Eminescu: [jaiba paleoslavi

EMKOCTk fem. proprie pagubd, batjocurä; na-KOCTH AtMTH a-1 face de batjocurá pe cineva(coXa91C8tv).

neiri = nend adv. iaräsi.E1dMAT6 fem. (comp. MksHtTH) aducere aminte,

memorie, pomenire.nana msc. Papa.napatutirrk m. gr. napeuArrog.napecniima fem., napacnit'rui gr. napaolaufi.HACTH, AA, AEWH a cádea; HA 3EAMI (10C ...)

la pämint;13-104CTH a cä'dea-nnä.untru, a da in ;

HAMICTH a cddea pe ... (ndpaste);OThEllaCTH a cadea din, de la;npvinerrH a cädea in, a da in .., a ajunge in...,

PriPà§i 332 6".pacnecTH CA a cädea de la olaltà, a se

risipi 333.narrH, CA, C. EWH a paste, a pä'zi, servare;

CisH4CTH a pdzi, a mintui; a späsi 334 ; cloacEmCA loan 10, 9 futur.

nerrovrk msc.335 pästoriu.narrb.vk msc.335 item 336.naTpifiap-krk msc. patriarcha 337.ne-rpmap-Kwkont adj. patriarhicesc, papal 838rnruge adv. comp. mai mult, cu atit mai mult

(potius), incä mai mult, cu genit. neta°l'HM I

146 nEpchork adj. persienesc.nrrpoail adj. poss. la nrrfrk Petru, a lui Petru.nETp% msc. gr. Iltrpog.ElE44Als fem. doliu, supärare (in loc de *nEic-tAk ;

nficx CA).HElidAlsills adj. trist.

332618 In rea.litate, din pripas (< bg. npunac).a" De fapt, din bg. pa3cunn.334 De fapt, din slavon. clowns.335 Poetul a omis, in ambele cazuri: (ndirru, nacx.)".334 Eminescu a omis cuvintul urm1tor: lucra fem. gr. neuyxa".837 Asa in original; dup5, cum s-a putut observa mai sus, Eminescu a

lasat si in alte cazuri traducerea germanl sau latiná a lui Leskien.838 Poetul a omis cuvintul urm&tor: anvisupwaherzo ntr. patriarchat".

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putin cunoscuti a culturti lui M. Eminescu: limba paleoslavi 210

HEUTKATH, -Atb1S, -11t HUI a pecetlui (HE44Tbmsc., trupina [in] i, pecete) ;aansiaTkAtTH a pecetlui (ver-, be- 339).

nEwTEpa fem. petera.HEWTH, HEKA, nEHewH a fierbe; HEWTH CA a fi

suparat, intristat cu o -I- loc. de ceva.FIEWT6 fem.34° soba (cuptor? 341).flHjVK msc. ospät.MICTHICHM fem.; incrrucifi; AHTpd MIrfict H41:111,44

CTWOHA "Hormt HhillJb% tradus fals dinM'Epa Itúpou vápSou n'crctrilg natrrigoo unlitru de mir din nard adevarat-pretios.

HHTdTH, -dIEWH a nutri;OVIIHT4TH a ingrasa (vite) ; oyrarreHil ingrasat.

HHTH, -IfILH a bea;OHHTH CA a se imbata, oTik + gen. de ceva;oynHTH CA a se imbata.

HHTONVIa adj. ingrasat (proprie: part. praes. pass.a unei radacini nHT, comp. HHTdTH).

nnark adj. alb (playa'', playan).HA4K4TH, -4EWH a plinge; Cii1 a se pl.;

gliCrlitiKATH a zbucni in plins, a-1 podidilacrimile, a-1 umple 1.; RItCflAtitiETE Ioan16, 20 fut[urum] -actúacte.

H114411 msc. plinsul.HAECTH, -ETA, -TEWH a impleti ;

ClaHAECTH a impleti la un loc.msc. fruct, rod.

fl"HHTH, -HHWH (11/11aHlk) a iMplé;HCHAIIIIHTH a implé (Cu gen. materiei), a

implini, a indeplini; HCIWKIIHTH c mpocTH

a se implé de minie 341 big.nnork adj. plin (cu gen. materiei ca-n limba

germana 342).nn-KTk fem. carne.HAlaTIICK-11 adj. de carne. I

339 Leskien: versiegeln, besiegeln".340 Eminescu a omis: (nacx, nev(tuit)".341 Si aceastá traducere este exact..5..341014 n.A-oetul a ontis: ,,11411AHHTH anfallen".342 De la ca-n adAugat de poet.

www.dacoromanica.ro

211 o dimenstune putin cunoscuti a culturil lui M. Eminescu: limba paler:star&

147 EMEATFI, nmobv., nmoionH a stupi;3411116111T11 a-1 stupi pe cnv., Iturrústv.

111110HOREHIllf ntr. (subst. verb. la HAIOFIXTH) stu-pirea; stupitul.

HAF0HATI1 [IIIINHATII] 343, -HA -HEWN a stupi.no praep. cu dativ, locul: pe dup5., pin'A. in,

de-a lungul, no mopio roARt; HA HATH noifiEmorKE rpAtAtawE Ap. 9, 17; conform cu,dupa ..., no 3dKOH0y dupä lege; no HrrHirkdupá adevär; no MAAPOCTH HMO CAAHTEgK tlf14136,4.1% 110 11X1xTH 110A0E11.111111Arlt HAWKdupä intelepciunea voastrà. judecati dreptasupra acelor asemeni arnii voastre (asupracelor egali; semeni) ; no HME1111 rnatHeTHa cherna pe nume; cu dativul numeralelorno formeazà numere distributive: no Ali-Htme cite doi s.a.m.d., de pila loan 2,6; cu acc. spre, dup5., no HoAx, Frill amerge dup4 ap5.; astfel la CIIII4T11 í alteverbe as5.manAtoare; dind cuvintul 3": nowro de ce? no MICE pentru c5.; distributivno ECIxelit A111111 fattpav zi Cu zi; Cu locat.local si temporal: duficl, HAtatne 110 H1fMkmergea dupa dmnsul, Ii urma; no erkcHpfx-cam MOIEMIs dupä invierea mea; He no Ark-HO31 putin dupä aceea, dupä scurtä vreme;no TOME dupä aceea.

noun-km.1w ntr. (subst. verb, la noun-km) po-runc5..

1101111HOUTII, -11/11101/171%, -E1H1101fIEWN a supune;a se supune.

HOEW111011% adj. (HHHa) vinovat; c-kiHATH (gen.) n.vinovat mortii.

HOHNHATH, -HAS, -HEWN V. 11011HHOILITH.

noRptcm, -Hpkax (-Hp-ha,t), -11p1t3EWli a lega.no-HtAaTH, -minim (comp. erk,AATH) a

enunta, a esprima;3411011tAATH a porunci (irapirryaetv);HCHORtAdT11 a povesti, a propovIdui;nponostAam a propovädui.

343 Paranteza apartine originalului.244 in original: grund angebend indicind cauza, motivul".

www.dacoromanica.ro

O dimensiune putta cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: tiraba paleoslavi 212

noranit adj. pàgin (paganus).norpEnEninE ntr. (subst. vrb. la no-rptsa-Tn,

durat. de la norpm) ingropaciune 345.norp-kgrrn, -UK, -EdIEWH (norpETH) a ingropa.noroyminaTn, -AMR, -AMMO! (mai vechiu -61114TH 346

§.a.m.d. ; norommi) a nimici, a strica.nor-his-knit fem. apunere, peire (no-rills-HA*.nor-wwkiikwk adj. la precedentul; Chltilx n. fiu

al peirii. I148 nonseninE ntr. (subst. verb. la no-MI.134TH C1A

intre altele ayowiCccrOat) luptä. pe-ntrecu-te 347 (trina fräteascd), Wettkampf.

noAokaTif, -Etib%, -6MEWli a se potrivi, a se c.a.-dea ; E10,40StitET6 oportet, decet (comp. no-AoEa IfCTI1 item; f1OA0661-111 cuviincios, cuve-nit), a se cddea.

noAosirrn, -Et1tA, -EOM a potrivi, a face asemeni;clino,a,osirrn (idoneum reddere aut judicare)

a invrednici; CIA a fi invrednicit;oynoAoRnTn a compara.

El0A0Eli1ill adj. 348 cuviincios, cuvenit, asenià..-nä.tor, asemenea.

110APtI4I4TEAlk MSC. (110APANIHTH, -)KA, -XCHWH, deacolo noApemani, -NUM, -)KellfWH a imita) imi-tator.

no-Apoym1 msc. amic, companion.noA-k praep. sub c. instr. (loc) ; cum acc.

(directie) 349.11011TH, [110]bt, rflO]liWH (caus. de la man) a

addpa.H4001-1TH item (m --= indestul, cu sat).

110KAAHMHI-Ilf ntr. (subst. verb, la noknemaTn)inchinaciune, pleckiune, adorare.

EIOICAOHlx msc. [poclon] 3`9 inchinaciune, adoratie.OOKAOtiklitiKl% msc. inchinator, adorator.

348 Eminescu a combinat cu articolul norptsome 0 a renuntat la exemplu.348 Precizarea lui Leskien, inexact& in lumina cuno#intelor mai noi.347 In mss.: pe-ntrecutd.348 Eminescu a omis: (noposa S. noozerH; *Aosa passende zeit)".348 Dupl cinci trimiteri 0 inaintea altora trei, poetul a omis, din neaten-

tie: no34.-11 adv. spat".350 Paranteza lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

213 0 amensiune putin cunoscuti a culturii lui M. Eminescu: limba paleoslavi

al In mss.: ay.al In mss.: 110 A1411..

HOK0hH-6 adj. (noon liniste) linitit, in pace.110Kp0IKEITEAls MSC. ocrotitor, apäsätor (F10-KPIJ-TH

a acopen, noKpogil acoperis, -emint).nonaram, -AMR (Comp. HOAOHCHTH i AEWTH)

a aseza, a pune inainte; a-si da, NnittoT%pune, da viata.

nolvh msc., gen. -no( (trup. in u 351), jumätate,parte; nora instr. dual adverbial, in don-6.,prin mijloc, nptTpwia H HOAlsMil 352 1-autdiet drept in douà (cu ferästräul); nonoy-HOWTH (gen.) la miezul noptii.

noAkma, noithse fem. (comp. Aura, n63,1 folos;Abadi IfeTts licet, i (Ilsat IECT6) folos.

HOAkArATH, -rem, -raiEwil (nomorx, -mowTH) aajuta (cu dat.).

110M4.34TH, -3417%, -34IEWH (comp. me3eTH, memr,)a mirui, Entxpietv.

HOM/MdTH, -HAM, -1141M104 (f10-MIWtTH) a-si aduceaminte, a pomeni (pominA).

3. Anexe

a) Observagi lingvisticeIn afara numeroaselor etimologizäri"

complefári sau note incluse in text, manuscri-sul 2307 mai cuprinde, intre paginile consa-crate traducerii Manualului, citeva insemn5xilingvistice, pe care le reproducem mai jos,insotindu-le de citeva note, ce ni s-au pärutnecesare:

78 Grammaticalia

Vocativul se formeaz5. astäzi I) la unelecuvinte in ul, punind dupä articol un e, deex. omule, pämintule, sfintule, 2) la altele fe-minine, punind dupá cuvintul nearticulat uno, d.p. soato! Despo ! sau in genere pu-

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pups: cunoscuti a culturil lul M. Emlnescu: limba paleoslava 214

nindu-se cuvintul in nominativ cu un o saufärä el inainte, de ex. o pämint, o om ! o soatä.

Nu tot astfel a fost i in vechime i, dacävom judeca dupä analogie, vom vedea cä unmare ...1 pentru reconstruirea vechiului vocativ.Cuvintele terminate in &it, int, aveau in vo-cativ inte, ca nominativul plural, d. ex. cu-vinte ! sfinte ! morminte !

Fraze: a toate tiitoriule cuvinte al tatálui!(Rugäciunea spre somn al sf. Antioh). SfinteDzeule !

Apoi: oame ! Doamne ! Hristoase ! IsuseHr. ! [Se vede a din cauza duplului intelesal acestor vocative §i a confundärei cu altecuvinte i cazuri, au dispärut].

Imperative: ado (adu), vino I mäi badeo,mäi vereo.

F fi H. Oftare i ohtare, vihor i vifor,pohtä i poftä. apoi: hier i fier, hiarä, fhia-IA, i fiará, fiert i hiert, fhiert.

a cäruta, cal-4 cdruti, carutà, äm, mitdem 2

car, drut, cärutä., arucicd, cärucior, ha-raba.

De la nacTH a cädea, na, na,oun avem:näpaste (orig. It4rkiCTI1 a cädea pe ...) a

näpästui I zäpadd, a napädi;prdpastie ( " npinacm " " In ...)

prapastios, a prapadi, a se pr 4.

De la nacTH, IldCA, nacEwH avem pripas,a se pripà0 5.

Doui sau trei cuvinte indescifrabile.2 Patru cuvinte in limba germana., indescifrabile.

De fapt, de la npo-nac . npo-naem.4 Sub acest rind au fost adaugate, en un scris mai neingrijit, cuvintele:

a se pierde pe ginduri,..." (un cuvint indescifrabil).5 Urmeaza. alte insemnari fragmentare, pe care nu le mai reproducem,

ca i pe primele de pe f. 78v, privind formarea unor nume romane§ti; mieledin ele sint scrise in limba germana (greu descifrabile).

www.dacoromanica.ro

215 0 dimensiune putin cunoscuti a culturii lilt M. Eminescu: limbs paleoslavi

78v Porecle. Poate pentru a deosebi poreclelede numele de botez sau de substantivele de lacare derivà se pune in loc de u lung (u arti-culativ) ea, precum:

Bunu Bunea, Lupu Lupea, Miclu (Mi-klós) Miclea (Miklogich = Miclescu Nicu-lescu2), Sturzu Sturzea; OncuOancea; Par-palu Parpalea; Pumnu Pumnea 3; Stro-lu Strolea; Floru Florea; Cracu Cra-cea; Corbu Corbea ; Milu Milea ; (Ti) Ga-nu = Ganea 4.

141v Românii au reprimit dintre slavi ...5Stratul primar, fonologic

secundar, bisericesc, o limba mainouätertiar, malorosian -polonquaternar, rusesc, administrativ-juridic 5.

b) Refiroducerea unui documentDupä. 9 file albe (ff.. 154 162), prevkzute

pentru incheierea traducerii Manualuluicare a fost intreruptä, probabil, odatä cu pie-carea lui Eminescu la Bucuresti, in urma de-ceptiilor de la Iasi, si inhämarea la carul

3 Este semnificativA citarea, prin asociere, a numelui marelui slavistsloven Franz Miklosich (Miklai6, 1813 1891), ale clrui lucrAri erau cunoscuteluí Emínescu.

2 Scris deasupra cuvintului precedent.3 Este chiar numele originar al fostului profesor al lui Eminescu, la gim-

naziul din CemAuti, Aren Pumnul (1818 1866), originar din Cuciulata, jud.Bra,sov.

4 in esentl, observatiile lui Eminescu slut judicioase. Cititorul poateconsulta in legatur& cu formarea numelor de persoan& romanesti urnatoarelelucari: N.A. Constantinescu: Dicfionar onomastic romdnesc, Bucurestí, 1963;Al. Graur, Nume de persoane, Bucuresti, 1965; Christian lonescu, Mica enci-clopedie onomasticd, Bucuresti, 1975.

5 Doll& cuvinte neclare, urmate de trei puncte si de alte douà cuvintenedescifrate.

Cronologiza.rea este, in esentA, justA; primul strat reprezintä influentaveche slava popular& (Lipsesc doar impnimuturile bulgAresti mai noi si celesirbesti, in sudul, respectiv in sud-vestul tArii, care, evident, nu putean fiatunci cunoscute poetului). Peste un rind, urmeaz& o fraza (3 rinduri) cu uncontinut diferit (greu descifrabil5.).

www.dacoromanica.ro

O dimensiune pu/in cunoscuti a culturli lul M. Eminescu: limba paleoslavi 216

greu al unei gazete"1 poetul a inceput tran-scrierea unui document slavo-ronan (f. 163r)direct dupa original (cum se poate observadin unele gre§eli de lectura), din colectia bo-gata a Spitalului Sf.. Spiridon din .1.(qi 2 tlreproducem aici, cu unele corectari in note,precizind ca este vorba de documentul de laAlexandru (Alexandrel) voievod, din 23 fe-bruarie 1453, scris de Dobrul i dat manastiriilui Iatcu din Suceava3:

Documente din ale Sf.. SpiridonASHAOCTTIO KOWIE10 M61 flA04HAP6 HOEKOAd.

rOCHOAdpis 3EMAH MOAAMICKOH. 4M-11-1M 3H4MEH HTO 4

lIC CtArls AHCT0M15. ll. WHM 5 EVIICIAM KTO HdH.

0y3pHT. 11.AH Ero 01(CANIT 6 4T84H. WIOE citoro npotis-ROAN rOCHOACTEOMH 8 HAMM% 9 ErldrklM npoH3-110AEHTEM%. II 4HCTHM i CEHTAKIMI. 10 cpu.e

1 G. alinescu, Opere, 11, p. 267.2 Aici avea si. fie internat mai tirziu, In noiembrie-decembrie 1884, in

urma unei fracturi la picior. Vezi: G. alinescu, Opere, 11, P. 292; G. Muntea-nu, Hyperion, 1, p. 326.

3 in prezent se pistreaz5. la Biblioteca Academiei, doc. XL/3; a fostreprodus fotografic de loan Bogdan, In Album paleografic moldovenesc, Bucu-resti, 1926, pl. 43; editat de M. Costachescu, in Documente moldovene,sli inaintede iefan cel Mare, vol. II, Iasi, 1932, p. 461-465, i acum in urm5. in: Docu-menta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul II (1449-1486), intocmitde Leon $ima.nschi, in colaborare cu Georgeta Ignat i Dumitru Agache, Bu-curesti, Ed. Academiei, 1976, p. 38-40 (vezi i alte indicatii bibliografice).

4 Trebuie: 9114A1EHH TO.

HAIIIHAt.

Aa in original, orcAu7, in loc de OrCA1JUIHT.

7 muronpoissomi.

rocnommo Mil.9

" In original, ca i in alte citeva cazuri, prescurtat: observAmcompletaren vocalei lips& s-a f5cut dupá pronuntarea ucrainean5. (H).

11 In original: cp fgrA terminatia instrumentalului -hi (eventual, -mi.sau Aici se intrerupe textul transcris de Eminescu.

Trad. :Din nula lui Dumnezeu, noi, Alexandra voievod, domnul T5.riiMoldovei, facem cunoscut cu aceasti. carte a noastrá tuturor ceIor care o vorveden sau o vor auzi citindu-se, cá a binevoit donania mea, cu a noastrá bun5.-voint5. i Cu inima curat5. i luminatl ..."

www.dacoromanica.ro

TRADITIA LITERARA C ON STANTINIANDE LA EUSEBIU AL CEZAREEI LA NICHIF ORCALIST XANTHOPUL 0 S, EFTIMIE AL T IRNOVEI

D OMNII TARILOR R °MANEI. STUDIU

1. Intro ducere

S-au implinit trei sferturi de secol de la tiparirea funda-mentalei i pinä in prezent singurei editii complete a operelormarelui prelat i scriitor mediobulgar, patriarhul Eftimie alTirnovei: Werke des Patriarchen von Bulgarien Euthymius(1375-1393). Nach des besten Handschriften herausgegebenvon Emil Kaluiniacki (Wien, 1901, CXX VIII + 452 p.)1. Citi-torii acestei editii au putut constata a printre cele mai vechisi mai bune manuscrise care pä.streazä opera lui Eftimie informa lor meciiobulgarä se num5x5., in primul rind, copiileslavo-romane din secolele al XV-lea si al XVI-lea. Primul

ReprodusA nu de mult with an introduction by I. Duj6ev" (VariorumReprints, Slay. Ser. 2), London, 1971. Din bogata bibliografie asupra vietiisi operei lui Eftimie mentionlm aici citeva monografii i sinteze apAruteultimele trei decenii: Emil Turdeanu, Opera patriarhului Eftimie al Tdrnovei(1375-1393) in literatura slavo-romeind, extras din CercetAri literare", VI,Bucuresti, 1946, 30 p. +IX pl. ; Idem, La littérature bulgare du XIV' siècleet sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, cap. II: Epoque du pa-triarche Euthyme (1375-1393), p. 67 139 (bibliografie generan, p. 167178) ; G. Konstantinov §.a., Banzapacu nucamenu. Euo2pag6uu. Eu6nuo2pag5ne,Sofia, 1961, p. 40-42; Ifcmopun Ha 6bA2apacama numepamypa, 1, Sofia (Aca-demia Bulgarl de $tiinte), 1962, cap. &MIMI& TapnoecKu de acad. P. Dinekov,p. 285-306 (bibliografie, p. 435) ; P. Dinekov, K. Kuev, D. Petkanova,Xpucmomamun no cmapo6bn2apcica numepamypa, ed. 2, Sofia, 1967, cap. EemumutiTaproecKu p. 390-4 17; .b'eneaccumu 6anzapu, I. 618-1396, Sofia, 1968, cap.17ampuccpx Eemumuti de Klimentina Ivanova, p. 487-511; Ivan Bogdanov,Kpanuca ucmopun na 6an2apcKama Aumepamypa, ttacT I, Sofia, 1969, p. 137 142;ifcmopun na OunocofficKama 4111CbA e Banzapun, t. I, sub red. lui M. BAcivarovsi K. Andreev, Sofia, 1970, p. 91 100; P. Rusev, Iv. GAIAbov, A. Davidov,G. Dancev, 17oxeanno cnoeo 3a Eemumuti om Tpuzoputc Ljam6naK, Sofia, 1971. 0expunere sumarl, cu titlul Teopnecmeo Et:7011MM TbcpnoecKozo e PymbrucKux3eunnx, a prezentat Gh. Dancev la al XIV-1" Congres international de studiibizantine (Bucuresti, 6 12 sept. 1971). In sfirsit, recent a apIrut volumul:TapnoecKa taucaocoena uacona. 1371-1971. Me3wdynapoden cumnowym, BeAuKoTapnoeo, 11-14 oxmomepu 1971, Sofia, 1974, din care senmanm comunia-rile ca caracter general sau consacrate special lui Eftimie, prezentate de:P. Dinekov, P. Rusev, I.D. Lludat, E. Gheorghiev, Donka Petkanova-Toteva,Nadejda Dragova, N.M. Dilevski, St. Lazarov, G. MihAilA (o schitA a prezen-tului studiu), J. Rusek, Dora Ivanova-Mirceva, V. Velcev, Svetlina Nikolova,St. Kojuharov, Maria Siarova, A. Davidov, Hr. Kolarov si G. Petkov.

www.dacoromanica.ro

B.A.R. Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Rominia. LaKaluiniacki notat EI (p. CVIIICXI); Turdeanu, La littérature ..., p. 75-76,135-137; Idem, Opera ..., p. 11-14; PT. Panaitescu, Manuscrisele slavedin Biblioteca A cademiei R.P.R., vol. I, Bucuroti, 1959, p. 245-248. Pre-ciari asupra datArii, in cartea noasta, Contribulii la istoria culturii i litera-turii romdne vechi, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1972, p. 26-28.

2 La Kahliniacki, notat DI (p. CVIII); Turdeanu, La littérature ..., p. 88,135-136; Idem, Opera ..., p. 11-14; Panaitescu, Manuscrisele .., I, p. 248250.

Tradifia Mena constantiniani 218

dintre acestea, cuprinzind cinci opere eftimiene (Vigile sfin-lilor loan de la Rila, Filoteia, Mihail din Potuka, loan, epis-copul Polibotului, i Nedelea), apartine renumitului caligrafGavriil Uric de la manastirea Neamtu si e indepartat in timpdoar cu 46 de ani de sfirsitul pastoririi lui Eftimie (1393), res-pectiv cu circa 35 de ani de savirsirea sa din viata. Intr-adevar,cum a subliniat Emil Turdeanu, in documentata sa mono-grafie, cel mai vechi manuscris al lui Gavriil ce cuprinde scrierieftimiene este din 1439 (B.A.R., mss. slay 164)1, iar al doileadin 1441 (B.A.R., mss. slay 165)2. Nu intra in sarcinile acestuistudiu enumerarea tuturor manuscriselor slavo-romane cunos-cute din secolele al XV-lea al XVI-lea, care reproduc operelemarelui scriitor bulgar. Acest lucru a fost facut cu o mare pre-cizie de Emil Turdeanu in monografia citata din 1947 i, partial,in extrasul tiparit in limba romana, cu un an inainte, din carene pertnitem sa reproducem aici concluzia:

Asa se ramifica in spatiu i in timp drumurile pe care ap5.truns opera patriarhului Eftimie in viata literara a TdrilorRomane. Cel mai vechi ciclu pleacà de la Tärnovo i ajunge inchilia monahului Gavriil de la manastirea Neamtu, intre 1438(1439 n.n.) 1441; in aceeasi epoca si tot de la Tarnovo,dar prin mijlocirea unor copisti neidentificati, cred ea au venitsi cele cloud redactiuni mai vechi ale Legendei sf. Paraschiva.Dona' cicluri se desfac din activitatea gramäticului sirb Vladislav,de la manastirea Rila, i ajung in Moldova, in prima jumatatea secolului al XVI-lea; este epoca in care, pe o filiera necunos-cuta, dar tot sirbeasca, apare si o redactiune a Vigii sf. Filo-teja. Al patrulea ciclu calatoreste de la manastirea Zograf, lao data certa: 1532, in umilul bagaj de pelerin al demesticuluibisericesc Varlaam, ucenicul mitropolitului de la Suceava.sfirsit, pe filiere singuratice s-au raspindit citeva alte scrieri

www.dacoromanica.ro

219 Tradifia Ilterari constantiniani

sau redactiuni dinainte cunoscute; cel mai important din grupaacestor texte stinghere este Panegiricul sf. Constantin si Elena.Atitea cicluri, destul de bogate, dau literaturii noastre presti-giul de a fi cultivat cel mai mare numär de texte 0. de redac-tiuni din opera patriarhului Eftimie"1.

Scopul nostru, in volumul de fatd, este de a studia surselebizantine i compozitia literal-A a ultimei scrieri mentionatemai sus, Panegiricul impiirafilor Constantin si Elena, de a pre-zenta in cadrul traditiei slavo-romAne 0 de a publica cea maiveche copie, datind din timpul lui *tefan cel Mare (1474),insotitä de o veche traducere româneasc5., efectuatä in timpullui Constantin Brincoveanu. Copia slavo-romAnd ce o repro-ducem in partea a doua a cärtii este cu cinci ani mai veche decitcea scrisä in slavona sirba, pentru mänästirea Rila, de VladislavGrämäticul (1479), pe care E. Kaiuiniacki a luat-o ca bazäpentru editia sa 2. Dar valoarea ei consta nu numai in vechime,ci i in faptul ca pästreazä particularitätile ortografice i, deci,fonetice i gramaticale ale textului original, in timp ce versiunealui Vladislav Grämäticul reprezintä o copie redactatä in slavonasirbä. Astfel, numdrul scrierilor originale ale lui Eftimie editatedupà manuscrise slavo-romAne cre§te de la 8 (in editia luiKaluiniacki: Via/a sf. loan de la Rita; Viafa sf. Ilarion, epis-copul Meglenului; Viala sf. Filoteia; Via/a sf. Paraschiva;Panegiricul sf. Mihail din Potuka; Panegiricul sf. loan, episco-pul Polibotului; Panegiricul sf. Nedelea §i A doua scrisoarecatre Nicodim, egumenul Tismanei) fatä de numai 4 tipäritedupà manuscrisul lui Vladislav Grämaticul (Panegiricul im-pcirafilor Constantin si Elena, Scrisoarea catre ciflugeirul Chiprianviitorul mitropolit al Kievului, Scrisoarea catre mitropolitulAntim al Tärii Romeinesti §i Prima scrisoare ceitrc Nicodim)la 9, ceea ce permite de la bun inceput sä se aprecieze valoareaacestor copii executate de cärturarii romäni ai secolelor alXV-lea 0 al XVI-lea, in cadrul traditiei slavone din tärileEuropei räsäritene. A§adar, de acum incolo ramin editate nu-xnai in versiune slavonä sîrbá doar trei scrisori ale prelatuluitirnovean, care 0 ele sint cunoscute In copii slavo-romane3.

1 Opera ..., p. 17 18; cf. La littérature ..., p. 139.

2 Werke ..., p. LXXXV LXXXVII, CIII ; textul, p. 103-146. Despreactivitatea lui Vladislav GrArnAticul vezi: G. Dancev, Bnaducnae Tpamamuu,uftuoicoexuu u nucamed, Sofia, 1969.

3 Vezi detalii la E. Turdeanu, La litarature p. 70 135.

www.dacoromanica.ro

2. Eftimie al Tirnovei, autor al «Panegiriculuiimpäratilor Constantin si Elena». Sursele operei:

Eusebiu al Cezareei i Nichifor Calist Xanthopulos

Panegiricul, inchinat patronilor imperiali ai crestinismuluidin secolul al IV-lea, este singura °peed hagiograficä a luiEftimie care nu se aflä in raport direct cu martirologia bul-garä."1. Dar figura primului impdrat crestin, de la a cärui domniese implinise un mileniu in primele decenii ale secolului al XIV-lea,chiar in anii In care s-a näscut viitorul prelat (cca 1325-1330),continua sä se afle in centrul atentiei multor istorici ai bise-ricii i hagiografi. Pronuntat, ca i alte predici solemne, intr-una din zilele de sarbätoare 21 mai , in fata noului tarde la Tirnova, Ivan isman (1371-1393), la cererea cäruia fuse-se alatuit, panegiricul infätisa cel mai strdlucit model de con-ducätor, de care Bulgaria amenintatä de turci, asemenea celor-lalte state balcanice, avea nevoie in acei ani din preajma ca-tastrofei.

Eftimie, care provenea dintr-o familie inaltä din Tirnova,inrudità cu cea a lui Grigorie Tamblac, a infra t de tinär inmänästire, mai intii in capita15., iar apoi, prin 1350, la Keli-farevo, unde egumenul Theodosie organizase un centru isihast.Insotindu-1 pe acesta la Constantinopol, in 1363, avu prilejulsä cunoascä pe patriarhul Calist (1350-1354, 1355-1363),ucenic si el al lui Grigorie Sinaitul, initiatorul isihasmului 2.Dupd moartea dascalului säu, survenitä curind in urma aces-tei intilniri, Eftimie intrà mai intii in celebra manästire Studiondin capitala Imperiului Bizantin, apoi pleacä la muntele Athos,unde-si continuä pregatirea teologicä i literarä in limba greacàsi in slavona mediobulgarä (Lavra sf. Athanasie i mänkstireaZograf). Exilat de impdratul Ioan V Paleolog in insula Lemnos,In anul 1371, Eftimie reuseste peste putin timp sà revink inBulgaria, unde incepe, inconjurat de mai multi ucenici, o in-tensà activitate de reviztlire a vechilor traducen i din greackde transpunere in mediobulgará a noi scrieri bizantine si denormalizare a ortografiei slavone (la mänästirea Sf. Treime,aproape de Tirnova).

2 Ibidem, p. 101.2 Vezi, acum In urm5., A -E Tachiaos, Le mouvement hisychaste pendant

¡es dernières decennies du XIV' stick, Kleroaomia" (Tesalonic), t. 6, W74,sr. 1, p. 113-132.

www.dacoromanica.ro

221 Traditia literati constantialani

Faima lui era astfel stabilita, cind fu ales patriarh al Bul-gariei, in 1375. In cei 18 ani de pastorire, activitatea sa religioasaipolitica i culturalà a continuat cu o si mai mare strälucireintensitate, acum fiind epoca in care-si scrie cele mai multeopere originale. Printre acestea se numarä i trei scrisori cucaracter juridic si dogmatic, adresate una mitropolituluiTarii Romanesti, Antim (cca 1381-1393), iar alte cloud egu-menului Nicodim al Voditei i Tismanei (cca 1385-1393)1.

Ocuparea Tirnovei si a celei mai mari parti din Bulgariade catre turci, in iunie 1393, urmata de exilarea patriarhuluiEftiraie, probabil, la manastirea Bacikovo, in sudul Bulgariei,a curmat activitatea acestui mare indrumator spiritual si po-litic al poporului bulgar, cazut pentru citeva secole sub o greaocupatie. Amintirea inaltului prelat i om de litere, aureolatäde suferinta in lupta de aparare a libertatii poporului saude moartea survenita in conditii nestiute pina astazi (curinddupa 1400), a fost pastrata pentru deceniile i secolele urma-toare de ucenicii sài directi sau mai indepartati, printre careGrigorie Tamblac, autorul celebrului Panegiric al patriarlauluiEftimie (cca 1415-1418), mitropolitul Ioasaf al VidinuluiConstantin Kostenetld i, nu in ultimul rind, prin propriile-iscrieri, copiate i räspindite in numeroase manuscrise, in Bul-garia, Serbia, Tarile RomAne si in Rusia.

Consacrind una din scrierile sale cele mai insemnate glori-ficàrii Constantin cel Mare, Eftimie a recurs, cum era side asteptat, la izvoarele bizantine care-i erau la indeminkcarora a considerat cä le poate acorda incredere. El insusispune in incheierea Panegiricului (cap. XXVIII) :

Ciici nu urmind unor basne raincinoase am alcatuit acestcuvint, ci am ales de la martori ai adevarului i nemincinosi lu-cruri pe inteles, pe care cel ce doreste le va gasi in scrierilesfinte" 2.

lar la inceputul cap. IV se refera in mod expres la Eusebiual Cezareei, primul istoric al bisericii crestine, colaboratorul

panegiristul lui Constantin cel Mare (IiIKOWE CKdBOTETla 6ECEKÎEKEcapIHCKIA" dupä cum spune Eusebiu al Cezareei"), dei, dupacum vom vedea, nu a recurs, in cea mai mare parte a textuluisau, direct la opera acestuia, ci la o prelucrare ulterioark.

1 E. Turdeanu, La littérature ..., p. 119-127.2 De asemenea, la sfirsitul capitolului XXIII, vorbind despre inaugurarea

bisericii Invierii de la Ierusalim, trimite pentru detall la scrierile dumne-zeesti", precizind cA timpul nu-i inglduie sl se opreasa amAnuntit asupralor (vezi mai jos).

www.dacoromanica.ro

Traditia literati coastanttniana 222

Cercetatorii de pina acum s-au limitat, in aceasta privinta,fie la afirmatii generale in esentà judicioase, dar bazatemai ales pe cercetarea modelelor i surselor celorlalte vieti desfinti i panegirice , fie la unele incercari de identificare asurselor printre cele care päreau mai evidente. Iata, pe scurt,evolutia opiniilor in legatura directa cu Panegiricul imficira-tilor Constantin fi Elena.

/nca in urma cu un secol, filologul rus A. Popov, ocupindu-se de izvoarele cronografelor ruse§ti, scria despre Panegiric:Judecind dupa titlu Cuvint de laudd ne-am a§tepta ca

in aceasta opera sa gasim doar retorism, dar Eftimie ne oferabiografia imparatului Constantin, acordind deplina atentie fap-telor istorice. Ca scriere slava consacrata unei probleme deistorie generala, Cuvintul lui Eftimie este impresionant, dar,desigur, nu-1 putem considera o opera absolut originala" 1In continuare, A. Popov afirma ca Eftimie a utilizat, in pri-mul rind, Viata lui Constantin de origine greceasca, pe caren-o indica insa §i pe care o credea a fi tradusa integral in Mineelelui Macarie, mitropolitul Moscovei, compilate prin 1549 (subdata de 21 mai)2: ... la baza Cuvintului sàu, Eftimie a pustocmai aceasta Viagi , dar n-a preluat-o cuvint de cuvint:multe lucruri le-a lasat la o parte, altele le-a aranjat altfel, le-aredat cu cuvintele sale §i pe alocuri le-a modificat dupa alteizvoare"3. In particular, el a gasit identitati intre CuvintCronograful rus deci i Mineele lui Macarie in povestireadespre fuga sí. Constantin de la Diocletian la tatal sau, luptalui Constantin cu Maxentiu, victoria sa asupra lui Liciniucucerirea Bizantului" 4.

In ceea ce ne prive§te, ni se pare ca lucrurile stau tocmaiinvers: de vreme ce A. Popov nu indicà un text grecesc precis,anterior lui Eftimie, este mai degraba probabil ca Macarieinsu0 a utilizat textul slay al acestuia, prescurtindu-1 §i combi-nindu-1 cu alte izvoare. Se §tie ea textul Mineelor lui Macariea fost preluat de mitropolitul Dimitrie al Rostovului, in cu-noscuta sa colectie KHHV4 MTh) CZATIsirk (1689, reeditata laMoscova, in 1762), tradusa i tiparita in romAnWe in anii

063op pycocux xpouozpaffioe pyccuoti peacucyuu, BblII. BTopoti, Moscova,1869, p. 28-29.

2 Bentocue Murat Ilemuu, co6pamme ncepoccnilcxxm mnrrpononwromMaicapnem. 143,nanne Apxeorpa4mtecxol/ Komncenn, St. Pb., 1868-1874 (Dinpacate, lipseFte la B.A.R.).

8 op cit., p. 29.4 Ibidem, p. 29-30.www.dacoromanica.ro

223 Tradifia literari constanliniani

1807-1815, sub indrumarea mitropolitului Veniamin Costachil:asadar, chiar in lipsa textului slavon rus al lui Macarie al Mos-covei, respectiv al lui Dimitrie al Rostovului, se poate facecomparatia textelor 0 ea a fost intreprinsa, in parte, deIulian Stefanescus comparatie care confirma cele spuse maiSUS.

O atentie deosebita o acorda izvoarelor i modelelor luiEftimie in special, scrierile patriarhului Calist al Constan-tinopolului, autorul Vigii lui Grigorie Sinaitul un alt filologrus, Konst. Radcenko, intr-o monografie publicata la sfirsitulsecolului trecut s. V igile lui Eftimie spune el gut scrise,In parte, sub influenta viefilor lui Simeon Metafrastul, dar maiales sub aceea a literaturii hagiografice bizantine contemporanelui, in particular, a vielilor lui Calist", printre care locul celmai inseranat Il ocupa, evident, Viata lui Grigorie Sinaitul.

mai departe: Potrivit procedeelor incetatenite de mult timpIn literatura hagiografica bizantina, Calist asaza inaintea poves-tirii despre viata sfintului o lunga introducere, in care vorbestedespre folosul glorificarii sfintilor prin scrierea vielitor lor"4,procedeu pe care-1 regäsim si la Eftimie 4.

Constructia naratiunii la Eftimie adauga K. Radcen-ko se distinge printr-o arta deosebita. Se vede ca autorulcunoastea bine procedeele artei oratorice bizantine. Eftimie sedovedeste a fi un ucenic fidel al grecilor, nu numai in stil, cisi in sintaxa, insusindu-si, printre altele, maniera de expunerea hagiografiei bizantine contemporane lui

IViejile sfinfilor, 12 volume, Iasi Mliastirea Neamtului, 1807 18 15(Traduse, la initiativa lui Paisie Velicikovski, de ucenicul &la $tefan ierodia-conul). Viala sfintului intocma cu apostolii marelui impärat Constantin si asfintei iubitoarei de Hs. maicii lui, Elenii se af1ä in volumul pe Luna mai (1813).ff. 208r-212v. Textul a fost reprodus ca i intreaga colectie mai intiiIn editia mitropolitului Tarli Romlnesti Grigorie DascAlul: sfinfilordin luna lui mai, Tipografia Mitropoliei [C110.rusani], 1836, p. 3 14-32 1,iar mai tirziu in cea cu Mere latine, ingrijitá de arhiereul Nifon N. Ploestea-nul: Viefile sfinjilor, vol. IX. Luna mai, Bucuresti, 1905, p. 1024-1048. intr-oforma prescurtata textul apare, in sfirsit, in prelucrarea lui Al. Lascarov-Moldovanu: Vieille sfinfilor, vol. IV, Bucuresti, [1937], p. 68-78 (ed. a II-a,1941, p. 68-78).

Legende despre sf. Constantin in literatura romana (1931), in: Opere isto-rice, Bucuresti, 1942, p. 35-39.

3 PeAuzuo3noe u Aumepamypnoe deumenue e EoAzapuu e 3noxy nepec) mypey-KILM 3aeoecanue.44, Kiev, 1898; vezi si E. Turdeanu, La littérature ..., p. 5-15,70 7 1.

4 op. cit., p. 259.5 Ibidem, p. 282.

Ibidem, p. 292-293.www.dacoromanica.ro

Ibidem, p. 311.2 EIMMAilla, nocAeden ma:111(06cm u mpanemincu nampuapx (1375-1391),

Plovdiv, 1901, P. 175.3 Ibidem, p. 176 (despre pasajul respectiv vezi mai jos).4 Hampuapx E8M1L4illti, Sofia, 1938, p. 286. intr-un volum ulterior, Hpoynu

u otrepmu no cmapo6bAzapaca Aumepamypa (Sofia, 1956, capitolul Ef timie alTirnovei, p. 172-208), V.S1. Kiselkov scrie doar atit: Eftimie a compusPanegiricul lui Constantin ,si Elenei pe baza unor izvoare scrise grecestiIn parte, vechi bulgaresti ..." (p. 188): ultima parte a afirmatiei nu credema fi exactS..

5 CMUAlill noxeamu na nampuapx E6MILMUti, «C6opmuc Ha BAH», val. XXXVII,KROH Hcropmco-clmnonorHaeu H (1)Hnoco4Kaco-o,gulecTHea, 20, Sofia, 1942,p. 105 280; citatul, la p. 118.

Traditia literati constantiniand 224

La atit se rezuma observatiile generale, valabile i pentruPanegiricul impeiratilor Constan gin fi Elena. at priveste sur-sele lui, filologul kievean se multumeste sa reproduca afir-matia lui A. Popovl, pe care am comentat-o mai sus. La felprocedeaza, peste citiva ani, istoriograful bulgar Hr. Iv. Po-pov2, care adauga doar ca dei Eftimie afirma cà s-a condusdupa surse veridice, si nu legendare ca fiu al epocii sale,n-a putut sa se elibereze [complet am adauga noi, G.M.]de «basne (legende), cu toate ca a manifestat o atitudine cri-tied fata de sursele sale. Asa, cel putin, se poate deduce dinacea parte a Panegiricului in care vorbeste despre fundareaBizantului de catre regele iudeu Manasse" 3.

Determinind destul de corect caracterul compilativ" alpanegiricului scris de patriarhul tirnovean, cunoscutul istoricliterar bulgar V. Si. Kiselkov facea, citeva decenii mai tirziu,o afirmatie in esenta judicioasa, dar prea generala: In cinsti-rea lui Constan tin si Elenei, biserica noastra medievalä n-aramas mult in urma bisericii bizantine. Scriitorii vechi bulgariau inceput foarte de timpuriu sa traduca vieti ale imparatuluiConstantin si mamei sale. Pe baza acestor izvoare grecesti,patriarhul Eftimie a imtreprins scrierea panegiricului sau com-pilativ despre cei doi sfinti" 4.

Desi se ocupa in mod special de procedeele stilistice ale luiEftimie, apreciat drept unul din cei mai mari oratori si maibuni maestri ai stilului poetic dintre toti reprezentantii lite-raturii vechi bulgare", Tvetana Vranska (-Romanska) 5 nuatinge decit intr-o forma generala problema surselor acestora,in particular ale Panegiricului imparatilor Constantin 0: Elena:In operele sale, patriarhul Eftimie este original in masura in

care era posibil in epoca aceea, cind in viata spirituala bizan-tina, sub a carei influenta directa se afla cea bulgara, totul

www.dacoromanica.ro

225 TracHtia literari constantinlani

era subordonat canonului (...). Ca ucenic al bizantinilor, Eftimien-a putut sa se elibereze de aceasta subordonare, iar ca scriitora creat dupa model bizantin, adoptind formele bizantine"s.a.m.d.

E. Turdeanu, referindu-se, in genere, la vietile de sfinti(WHTTE H HSH3H11) §1 la panegiricele (110pdAHOE ECAOKOD intrecare Eftimie nu face distinctie neta rezuma astfel conclu-ziile cercetatorilor precedenti, fara o referire speciala la Pane-giricul impeiratilor Constantin i Elena: Ce type de composi-tion, il l'emprunte à l'hagiographie byzantine, représentée deson temps surtout par les modèles des patriarches Calliste etPhilothée 2 C'est le type établi au Xe siècle par Siméon Méta-phraste et devenu classique". Rezumatul schematizat careurmeaza se refera insa la sfintii asceti, si nu la cazul particularal lui Constantin cel Mare. Cu toate acestea, retinem observa-tia generalä, dei ea nu are in vedere panegiricul acestuia:Le fonds de ses légendes est emprunté soit aux récits plusanciens, soit à la tradition orale, soit tout simplement aux Vies desautres saints; leur présentation suit fidèlement le type de 16-gende hagiographique introduit dans la littérature byzantinepar Siméon Métaphraste; le style puise ses ressources à desmodèles byzantins, comme ceux de Calliste, que le Patriarchen'hésite pas parfois A. copier littéralement. L'oeuvre d'Euthymen'est cependant pas moins originale que celle de tout autrehagiographe du moyen Age; son intérét s'accroit par la diffu-sion d'assez longue durée qu'elle a eue parmi les slaves desBalkans, les Russes et les Roumains"3.

In sfirsit, acad. P. Dinekov scrie urmdtoarele in tratatulde Istoria literaturii bulgare: Pentru scrierea Panegiricului,Eftimie a utilizat bogata literatura ecleziastica existenta despreConstantin si Elena. Apreciind-o critic, dupa cum singur spune,Eftimie a lasat la o parte «basnele mincinoase », selectind«date exacte de la martori ai adevärului i nemincinosi Efti-

Ibidem, p. 112. Dintre lucrarile anterioare consacrate scrierilor lui Efti-mie, cea a lui V. Kaceanovski (K eonpocy o numepamypnoti de.emeAbnocmu6ort2apcico2o nampuapxa Ee0u.nam (1373-1393), Xpucmuanceoe gmenue", II,1882) ne-a fost inaccesibill. P. Sircu (K ucmopuu ucnpae.4entm lama e .Egmeapuu

XIV eetce. Tom I, B11111. 1. Bpema u 3iCU3Hb nampuapxa E0511.44u.e Tepuoectcozo;marl. 2, .ifumypzugeocue mpydbi nampuapxa Ee0umua Tepnoecicozo, St. Pb.,1898 si 1890) i E. Kaluiniacki (1Verke .., p. LXXXVLXXXVII) nu se ocupade chestiunea izvoarelor panegiricului.

2 Voir pour les détails Konst. Rad6enko, op. cit., pp. 282-299" (notalui E.T.).

3 La littérature .., p. 71.

www.dacoromanica.ro

Traditia Mersa constantiniand 226

mie a acordat o atentie deosebità evenimentelor istorice, 0 deaceea Cuvintul de laudd se aseamana in unele privinte cu oopera istorica (in sens conventional). Spre deosebire de majo-ritatea scrierilor eftimiene, eroul Panegiricului este o figuralaica, ba mai mult, o remarcabila personalitate istorica, 0 nuun pustnic ascet; urmarindu-i destinul i faptele, Eftimiefixeaza actiunea in diferite täri, medii sociale i imprejurari,ceea ce da o mai mare diversitate i colorit povestirii, facind-oplina de interes i atragatoare pentru cititorrl.

Constatam, apdar, ca istoricii literaturii bugare au acordato atentie mai redusa surselor i modelelor Panegiricului imfid-ratilor Constantin i Elena, preocupati, pe buna dreptate, inspecial de sorierile avind o legatura directa cu istoria bulgara.Or, A. Popov 0, acum in urma, acad. P. Dinekov au väzut corectproblema: ca opera' de istorie universald, scrisa pentru bulgari

pentru slavi, ca i pentru cei ce citeau in slavona, in genere,Panegiricul de fapt, Viaja lui Constantin cel Mare este oscriere remarcabild, ca o bogatie de fapte 0 de date surprinza-toare, in mare parte exacte sau, in tot cazul, avind un simburede adevar, dep4ind cu mult textul atribuit lui Simeon Meta-frastul (a doua jumatate a sec. X), dar, in realitate, alcatuitmult mai tirziu. intr-adevär, cercetarile specia14tilor au sta-bilit ca printre textele cunoscutului hagiograf nu exista unulconsacrat lui Constantin cel Mare 2 Ap.dar, textul neogrec in-clus de Agapios Landos in Mog napetSsto-og (Venetia, 1641,cu mai multe reeditäri ulterioare) nu este transpunerea unuioriginal metafrastian, ci o compozitie noua, dupa sursele carecirculau in epoca: cea mai importanta era, dupa cum vom vedea,

1 IlcmopuR na 6bAzapacama numepamypa, 1, p. 302. Klimentina IvanovaHampuapx E6MUMUll, in vol. Eenexcumu 6bAzapu, I. 681-1396, Sofia, 1968,

a. 487-511) si Iv. Bogdanov (Kpamica ucmopus Ha 6bneapcicama Aumepamypa,pacr I, Sofia, 1969, p. 137 142) nu trateazä chestiunea izvoarelor.

2 Hans-Georg Beck (Kirche und theologische Literatur im byzantinischenReich, Mtinchen, 1959, p. 570-575) (14 lista viefilor de sfinli metafrastiene,corectind i completind pe cea din Patrologia graeca a lui J.P. Migne, vol. 114116. Cf., de asemenea., despre Simeon Metafrastul: K. Krumbacher, Geschichteder byzantinischen Literatur von Justinian bis zum Ende des Ostr6mischen Rei-ches (527-1453). Zweite Auflage, bearbeitet unter Mitwirkung von A. Ehrhardund H. Gelzer, MUnchen, 1897, p. 200-203; N. Iorga, Histoire de la vie by-zantine. Empire et civilisation, II, Bucuresti, 1934, p. 164 167 (trad. rom.de Maria Holban: Istoria viefii bizantine. Imperiul i civilizafia, Bucuresti,1974, p. 311-313); Ilanismnunu 8143(211171111.1C1C011 Aumepamypbz IXXIV (Iowa,red. resp. L.A. Freiberg, Moscova, 1969, p. 29, 80 106 (capitol redactat deT.V. Popova, cu exemplificAri).

www.dacoromanica.ro

1 Prin urmare afirmatia lui Iulian Stefanescu (Legende despre sf. Constan-tin ..., p. 40-41) el acest text este transpus in neogreac& dup& Simeon Meta-frastul ca i celelalte din cartea lui Agapios Landas trebuie corectatA.Bizantinistul bucurestean a utilizat editia de la Venetia, 1780, p. 517-531;la B.A.R., sub cota II 119213, se pastreaza. o editie mai noua, apAruta tot laVenetia, in 1806: Viafa impclralilor Constantin si Elena se ail& la p. 470-483.Acest text a fost tradus in romaneste (mss. 2054 de la B.A.R., din 1785,f. 238r-247v) si in aroman& (tipArit la Bucuresti, in 1907; vezi I. $tef&nescu,op. cit., p. 41-42).

2 Aceste scrieri principale ale pgrintelui istoriografiei bisericesti" aufost publicate, impreun& cu altele, in Patrologia graeca, sub ingrijirea lui J.P.Migne, t. 20, Paris, 1857, iar apoi in excelenta editie: Eusebius Werke. ErsterBand, fiber das Leben Constantins. Constantins Bede an die heilige Versamm-lung. Tricennatsrede an Constantin, hgg. von Dr. Ivar A. Heikel; Zweiter Band,erster Teil dritter Teil, Die Ifirchengeschichte, hgg. von Dr. Eduard Schwartz;Die lateinische tIbersetzung des Rufinus, bearbeitet im gleichen Auftrage vonDr. Theodor Mommsen ..., Leipzig, 1902 1909. Vezi, de asemenea, F.W. Win-kelmann, Die Textbezeugung der Vita Constantini des Eusebius von Caesarea,Berlin, 1962 (Disertatia aceluiasi, Die Vita Constantini des Eusebius, Halle,1959, n-am gasit-o la B.A.R.; un fragment, sub titlul Zur Echtheitsfrage derVita Constantini des Eusebius von Cdsarea, a apazut in Studii clasice", III,1961, p. 405-412). Majoritatea cerceatorilor consider& Vita Constantinidrept un izvor demn de incredere; vezi bibliografia mai nou&la: F. DölgerA. Schneider, Byzanz (Wissenschaftliche Forschungsberichte, Bd. 5), Berna,1952, p. 17 18. Cele doll& scrieri au fost traduse in romineste de fostul mitro-polit primat Iosif Gheorghian: Istoria bisericeascd ,si Viafa lui Constantin celMare de Eusebiu, episcop de Cezareea, Bucuresti, 1896 (Cu o introducerede P. Girboviceanu: Viaja si activitatea lui Eusebiu de Cezareea, p. III XX).Fragmente din scrierile lui Eusebiu au fost reproduse i traduse nu de multIn Pollees Historiae Dacoromanae, II, publicate de H. MiMescu, Gh. $tefan,R. Hincu, Vi. Iliescu, V.C. Popescu, Bucuresti, Ed. Academiei, 1970, p. 6 17.Despre viata i activitatea lui Eusebiu, episcop al Cezareei (Palestina), unuldin colaboratorii apropiati ai lui Constantin cel Mare (n. cca 265, in Palestina;ales episcop al Cezareei in 313; participant activ la primul conciliu de la Niceea,In 325; autorul elogiului pronuntat la a 30-a aniversare a urcArii pe tren alui Constantin cel Mare, in ziva de 25 iulie 335: Eig KtovcrravrIvov 'an [koala

2 27 Traditia literard constantinland

Istoria bisericeascii a lui Nichifor Calist Xanthopulos (primeledecenii ale sec. al XIV-lea)'.

Iatd de ce, pornind de la citarea de cä.tre patriarhul Efti-mie in mod expres a lui Eusebiu al Cezareei, am parcurs inte-gral celebrul sä.0 panegiric, alatuit curind dupä moartea luiConstantin cel Mare (22 mai 337), sub titlul Eig TÒV f3fov palm-piou Kcovo-Tavtivou pacnXteig (Desfire viala fericitului Cons-tantin impeirat), cunoscut mai ales sub denumirea prescurtanin limba latind, Vita Constantini, precum i partea finalä. aIstoriei bisericegi ('E/ackricrictanicij latopia), scrisä i comple-tan in mai multe etape, intre anii 311-325, intrucit cele douäopere coincid pe alocuri sau au päxti similare2. In urma acesteioperatii, am identificat un mare num5x de pasaje inclusiv

www.dacoromanica.ro

wuticovraespuck; a murit la 30 mai 340), vezi, printre altele: G.G. Sta-nescu, Eusebiu al Cezareei, Cluj, 1940 (extras din Anuarul Academiei teolo-gice ort. rom. din Cluj" pe anii 1939 1940) ; loan G. Coman, Patrologie, Bu-curesti, 1956, p. 153-159; Ed. Schwartz, Griechische Geschichtschreiber, ed. 2,Leipzig, 1959, p. 495-598; S. Impellizzeri, La letteratura bizantina. Da Costan-lino agli iconoclasti, Bari, 1965, p. 63-74, 332-334 (o bogat5. bibliografie;ed. 2, cu subtitlul Da Costantino a Fozio, Florenta Milano, 1975, P. 61-70,393-396), precum i capitolele corespunzatoare din istoriile generale ale Bi-zantului, de ex.: A.A. Vasiliev, Histoire de l'Empire Byzantin, t. I, Paris,1932, p. 153-159; G. Ostrogorsky, Histoire de l'Etat Byzantin. Traductionfrancaise, de J. Gouillard, enrichie de nombreuses additions par l'auteur.Préface de Paul Lemerle, Paris, 1956, p. 49-50 (ed. a doua in limba germana:Geschichte des Byzantinischen Staates, Miinchen, 1952) ; Hcmopun Bu3anmuu, t. 1,red, resp. acad. S.D. Skazkin, Moscova, 1967, p. 43-44, 484 (toate Cu o bo-gat& bibliografie).

Tiparita. in Patrologia graeca, t. 145 147, Paris, 1865. Manuscrisele(cel mai vechi, dedicar de autor imparatului Andronic II, se pastreaza la Bibl.de Stat din Viena, Cod. Vindob. hist. gr. 8), editiile (prima editie greaca, Paris,1630), traducerile anterioare, i sursele sint prezentate in cartea: Die Kirchen-geschichte des Nicepharus Callistus Xanthopulus und ihre Quellen. NachgelasseneUntersuchungen von Ganter Gentz. Vberarbeitet und erweitert von Fried-holm Winkelmann, Berlin, 1966. Despre viata i scrierile lui Nichifor CalistXanthopulos vezi: K. Krumbacher, Geschichte ..., p. 29 1-293; N. Iorga,Histoire de la vie byzantine, III, Bucuresti, 1934, p. 2 17-2 18 (trad. rom.,p. 544-545) ; Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica, I, ed. 2, Berlin, 1958, p. 459460 (cu o bogata bibliografie; despre Un fragment de l'Histoire ecclésiastiquede Niciphore Xanthopoulos copié par Philippe Itelélanchton, in 1551, si pastratla Biblioteca Teleki din Tirgu Mures, acelasi autor comunica date interesanteIn vol. Studia Byzantina, Budapesta, 1967, p. 4 14-4 18) ; H.-G. Beck, Kirche...,p. 705-706; Fr. Winkelmann, oLfegnoenan ucmopun>> HuicuOopa Ka.tutuanaKcanOonyna /can ucmopuneciata ucmcomun, Bu3aarni1cxxil apemeinnix", t. 31,

Traditia literati constantiniani 228

pärti din scrisori i cuvintdri de-ale lui Constantin cel Marecare se regàsesc in opera lui Eftimie al Timovei i care-i mäsesc,evident, valoarea documentarä. (Vezi mai jos).

Cu toate acestea, Eftimie n-a recurs, de cele mai multeori, direct la Eusebiu, ci la ampla 'Erariataamch io-Topla alui Nichifor Calist Xanthopulos (cca 1256-1317), fost preotla marea bisericä Sfinta Sofia, in timpul impAratului AndronicII (1282-1328)1. In cele 18 csárti, autorul expune istoria bise-ricii creqtine de la inceputuri pinä in anul 610, dupa care urmea-zä un conspect" pinä la anul 911.

Izvoarele (istoriile edeziastice ale lui Eusebiu, Socrate, So-zomen, Theodoret, Philostorgios, Evagrios 0 Theodor Lector,precum i istoriile politice 0 cronicile lui loan Malalas, Theo-phylaktos Simokattes, Theophanes §.a.) 0 le-a cules din bogatabibliotea a marii biserici, de cele mai multe ori compilindu-ledirect, alte ori adäugind, dupd surse de a doua mink legende,neconfirmate de cercetdrile istorice sau de-a dreptul fantastice.

www.dacoromanica.ro

1971, p. 38-47; Dj. Trifunovi6, Hymne de Nicéphore Callisteconsacré cl la Vierge, dans la traduction serbe de Makarije deCyrillomethodianum", I, Thessalonique, 1971, p. 58-79.

1 Coituuemut EeceouR llamOttita, neperteAeHatie c rpenecxoro6yprcxo11 Ayxosaott Axarteman, t. I, St. Pb., 1858, p. XIeste nesenmat6.; B.A.R., cota II 519385, exemplar provenitepiscopului Melchisedec Stefhnescu, 1892).

2 ullepxoenaA ucmopuso ..., p. 47.

229 Traditia 'Hermit constantiniani

Dup5. Eusebiu, au scris istorii bisericesti Socrate, Sozo-men, fericitul Theodoret si altii, dar nici unul din ei nu s-a ho-tärit sä scrie despre epoca si evenimentele descrise in Istoriabisericeascd a lui Eusebiu, ci fiecare si-a inceput povestirea deacolo unde s-a oprit acesta. Numai Nichifor Calist a incercatin secolul al XIV-lea sá scrie o noud istorie a primelor treisecole, dar n-a putut decit sä repete cele spuse de Eusebiu,adäugind de la sine citeva povestiri, care, in genere, sint consi-derate ca fiind lipsite de veridicitate; din cauza acestora, operasa n-a devenit mai bunä, ci dimpotrivä., si-a pierdut mult dinvaloarea sa". Aceasta este aprecierea, intrucitva prea severä,a scrierii lui Xanthopulos, pe care-o gäsim in introducerea laversiunea ruseascd a Istoriei lui Eusebiu, publicará la mijloculsecolului trecut 1.

Astäzi insd, dupä o perioaca in care i-a fost suspectatàchiar autenticitatea, aprecierile specialistilor asupra Istorieilui Xanthopulos sint mai favorabile. In articolul de sintezä, ci-tat mai sus, dupä ce prezintà atit partile originale ale scrierii,cit si modul de utilizare a izvoarelor analizat pe larg in car-tea lui G. Gentz si Fr. Winkelmann , acesta din urm5. con-chide: ... Trebuie sä spunem ck, clack pe de o parte, nu putemsd nu apreciem critic opera lui Nichifor, pe de altä parte, tre-buie s5.-i recunoastem valoarea indiscutabilä de culegere a unorizvoare pentru istoricii antichitätii si medievi§tii care studiaz5.istoria societätii, a moravurilor, a bisericii si religiei din epocarespectivr 2. Rämine insk ca, in utilizarea ei, sä fie detasate cuclaritate legendele fantastice, care s-au adäugat peste faptelereale, in decurs de un mileniu.

Astfel, cel mai elocvent exemplu de legendä miraculoasäeste celebra viziune a crucii de atre Constantin cel Mareinexistentä in Istoria bisericeasai a lui Eusebiu , care apareinsä. in Vita Constantini (I, 28-30), dupà ce fusese schitatä."de Lactantiu (a. 320) *i Nazarius (a. 321), fiind plasatä, dupäcum se stie, in ajunul luptei contra lui Maxentiu, la portileRomei (28 octombrie 312) ; ba, mai mult, Eusebiu afirmä,

Xanthopoulos,l' année 1382,

trim C. Ilerep-(Introducerea

din biblioteca

www.dacoromanica.ro

1 0 subtill analiz5. a aparitiei i augmenarii acestei legende o a A. Pi-ganiol, in fundamentala sa monografie, L'empereur Constantin, Paris, 1932,p. 48-53, 65-75; vezi si A.A. Vasiliev, Histoire I, p. 54-62.

2 Prima intilnire a imp&ratului Cu Silvestni, ales episcop al Romei la1 februarie 314, a avut loc in rAstimpul 25 iulie 27 septembrie 315, pe cindConstantin a venit a doua oar5. la Roma: II semble qu'il (Silvestru n.n.) sutlui plaire, et, dès le siècle suivant, la légende s'est emparée de cette surprenanteaventure" (A. Piganiol, op. cit., p. 110).

3 Am apelat, pentru aceasta la excelenta monografie a lui A. Piganiol,citatá mai inainte: L'empereur Constantin, Paris, 1932, 246 p. (Cu o bogat5.bibliografie). Dintre monografiile anterioare mention5.m: J. Burckhardt, DieZeit Constantins des Grossen (ed. 2, 1880), reprodusl in Gesammelte Werke,Bd. I, Etasel, 1955 (vezi si N. Balotb., Jakob Bruckhardt un umanist modern,

Traditia literari constantiniani 230

-in Vita Constantini, cä acest miracol i-ar fi fost povestit deimparat insusi, cu citva timp Mainte de moarte. La NichiforCalist viziunea apare dupä un mileniu triplatä.", cazicem asa (in cartea VII, cap. 29, 47 si 49), si de la el trecetale-quale la Eftimie (in cap. V: la portile Romei; in cap. X:cu prilejul cuceririi Bizantului de la barbari"; in cap. XI:intr-o luptä. impotriva scitilor" de fapt gotilor la Du-nare)1. O alta legenda, de astä data inexistentä in Vita Con-stantini, care la Nichifor Calist (VII, 33) provine din Viatapapel Silvestru 2, se refera la botezul lui Constantin cel Mare.Potrivit acestei legende, imparatul, imbolndvindu-se de lepra,pe cind se afla la Roma, ar fi vazut" in somn pe sfintii Petrusi Pavel si ar fi chemat pe papa din exil, la sfatul acestora,pentru a primi botezul si a scäpa astfel de boala (Eftimie,cap. VII). Or, se stie foarte bine din Vita Constantini (IV, 60)cä imparatul s-a botezat abia pe patul de moarte (in 337): pu-in a lipsit ca Eftimie (cap. XXIV) sa accepte de la Xantho-

pulos (VIII, 54) tocmai aceasta versiune adevarata pusasub semnul indoielii de istoriograful bizantin, in lumina le-gendei pe care-o reprodusese el insusi mai inainte.

Asadar, pentru a ne edifica complet asupra a ceea ce estereal si ceea ce este fantastic in Panegiricul imparafilor Constan-tin p: Elena, scris de Eftimie, respectiv in Istoria bisericeasciia lui Nichifor Calist Xanthopulos, este necesara confruntareapas cu pas a acestor douä scrieri cu istoria realii a lui Constan-tin cel Mare, restabilita de cercetatorii moderni prin analiza

confruntarea documentelor i izvoarelor narative contempo-rane iznpäratului. Cercetäri rnai noi, intreprinse de I.L Russu,au stabilit chiar cä tatal lui Constantin cel Mare, ConstantiusChlorus, era probabil trac din Moesia Superior, ca si mamasa Elena, hangitä. din Naissus (azi Ni, in Iugoslavia)3.

www.dacoromanica.ro

Bucuresti, 1974, p. 46-63); Jules Maurice, Constantin le Grand. L'originede la civilisation chritienne, Paris, 1925, iar din cele posterioare: A. Piganiol,L'empire chrétien (325-395), Paris, 1947; J. Vogt, Canstantin der Grosseund sein Jahrhundert, Manchen, 1949 (inexistent5. la B.A.R.): Hermann Dar-ries, Konstantin der Grosse, Stuttgart, 1958; I.I. Russu, Obirsia impdratuluiConstantinus I, Acta Musei Napocensis", II, 1965, p. 295-305; Idem, Ele-mente traco-getice in Imperiul Roman ,si in Byzantium (veacurile ),Bucuresti, Ed. Academiei, 1976, p. 47-52; D. Tudor, Figuri de impciratiromani, vol. III, Bucuresti, Ed. st. iencicl., 1975, p. 68-88; alte indicatiibibliografica la S. Impellizzeri, La letteratura bizantina ..., p. 326-327. Vezi

capitolele corespunatoare din tratatele de istoria Bizantului: A. A. Vasiliev,Histoire ..., t. I, p. 53-8 1, 149-167; N. Iorga, Histoire de la vie byzantine,I, Bucuresti, 1934, p. 19-33 (trad. rom., 1974, p. 19-29); G. Ostrogorsky,Histoire ..., p. 53-77; Hcmoptut B1130107111U, I, red, resp. acad. S.D. Skazkin,p. 43-44, 164-170 (note, p. 484).

Vezi: J.P. Migne, Patrologia graeca, t. 67, Paris, 1864, col. 29-842;Socratis Scholastici, Ecclesiastica Historia, ed. R. Hussey W. Bright, IIII,Oxford, 1893; Socrate Scolasticul, Istoria bisericeascd, trad. de Iosif Gheor-ghian, Bucuresti, 1899; fragmente in: Tpbunt u3eopu 34 6b.42apcnamaucmopun, t. I, red. resp. V. Besevliev, Sofia, 1954, p. 38-49; Fontes His-toriae Dacoromanae, II, p. 216-221. Cuprinde evenimentele dintre anii305-439; cartea I este consacrata epocii lui Constantin cel Mare (305-337).

2 Vezi: Sozomenus, Kirchengeschichte, hgg. von Josef Bidez. Eingeleitet,zum Druck besorgt und mit Registern versehen G. Chr. Hansen, Berlin, 1960;Sozomen, Istoria bisericeascd, trad. de Iosif Gheorghian, Bucuresti, 1897;fragmente in: Tpatinu u3eopu ..., I, p. 50-69; Fontes ..., II, p. 222-231. Cu-prinde evenimentele dintre anii 324-421; cArtile I si II sint consacrate ulti-milor ani din domnia lui Constantin cel Mare (324-337).

3 Vezi: Theodoret, Kirchengeschichte, hgg. von L. Parmentier, 2. Aufl.,bearbeitet von F. Scheidweiler, Berlin, 1954; Teodoret, Cinci cuvinte °supraIstoriei bisericesti, trad. de Veniamin Costachi (1845) i imprimate de C. Erbi-ceanu, Bucuresti, 1898; fragmente in: u3eopu ...., I, p. 70-83; Fon-tes ..., II, p. 232-237). Cuprinde evenimentele dintre anii 323-428; cartea(cuvintul) I se refer& la ultimii ani din domnia lui Constantin cel Mare(323-337).

4 Vezi: Philostorgius, Kirchengeschichte, hgg. von Josef Bidez, 2., Ube-rarb. Aufl. besorgt von Fr. Winkelmann, Berlin, 1972; fragmente in: fpayituu3eopu..., I, p. 28-37; Fontes ... II, p. 200-205. P5..strat5. fragmentarIn extrase j rezumate ulterioare (Photios Istoria arianului Philostorgiosrelata evenimentele de la anul 300 pin5. la 423.

5 Vezi: Theophanis Chronographia, recensuit C. de Boor, vol III, Lip-sine, 1883-1885. Relateaz5. evenimentele dintre anii 284-813; epoca luiConstantin este cuprina in primele pagini ale Cronografiei (vol. I, p. 5-33).Fragmente in Fontes ..., II, p. 590-623.

231 Traditia literard constantintanti

Tributar, deci, lui Eusebiu (utilizat direct §i, mai ales, in-direct) , lui Nichifor Calist Xanthopulos precum i lui So-crate Scolasticul (380 dupä. 439)1, Sozomen (m. cca 450)2,Theodoret (cca 393 cca 466)3, Philostorgios (cca 368 cca425/433)4, Theophanes (cca 752 818) 5, utilizati de acesta in

www.dacoromanica.ro

Rezumatul celar dou5, arti, insotit de indicarea la fiecare capitol apasajelor corespunatoare din sursele mentionate mai sus, este dat deG. GentzFr. Winkelman, in Die Kirchengeschichte ..., p. 71-88.

2 Rezultatul confrunarii cu textul lui Eftimie 11 vom reda in capitolulurmAtor.

3 Vezi, acum in urna, pentru cadrul general al problemei: XIV e ConvisInternational des Études Byzantines. Bucarest, 6-12 septembre 1971. Rapports,IV. Byzance et la Roumanie, Bucuresti, Ed. Academiei, 1971 (rapoartele luiE. Sanescu, I.R. Mircea s.a.); Literatura Bizanfului. Studii. Antologare, tra-ducen i prezentare de Nicolae-Serban Tanasoca, Bucuresti, Ed. Univers,1971 (studii de P. Lemerle, K. Krumbacher, Ch. Diehl, N. Iorga, A. Dosal,I.P. Eriomin, Dj. Sp. Radoji6i6, V. Grecu s.a.); N. Iorga, Istoria vigii bizan-tine, citaa mai sus, si Bizanf dupd Bizanf, trad. de Liliana Iorga-Pippidi,postfaa. de Virgil Ceindea, Bucuresti, 1972 (orig. francez: Byzance apris By-zance, Bucuresti, 1935); Nicolae larga istoric al Bizanfului. Culegere de

ingrijia de Eugen StAnescu, Bucuresti, Ed. Academiei, 1971 (In spe-cial, studiile lui Tanasoca., Nicolae Iorga istoric al literaturii bizan-tine, p. 155-188, si Olga Cicanci, Concepfia lui Nicolae larga despre Byzanceaptis Byzance", p. 201-234); N. Iorga, Sinteza bizantind... Texte alese, trad.,prefaa de Dan Zamfire,scu, Bucuresti, 1972.

Traditia I1terar constantiniani 232

cartile VII--VIII, consacrate epocii lui Constantin cel MarelEftimie preia pasaje intregi din opera predecesorului su bizan-tin, uneori traducind direct, alteori prescurtind2 i, poate,folosind i alte surse, dar dind o expunere coerenta, cu accentepersonale si subordonata unei viziuni proprii. El trebuie, asa-dar, sa fie apreciat pentru a fi recurs la cel mai bogat i mainou izvor care circula pe atunci in Imperiul Bizantin, precumsi la cel mai detaliat i autentic izvor narativ contemporandespre imparatul Constantin si a le fi facut accesibile bulgarilor,slavilor, in genere, si romAnilor. Ltrucit, asa cum vom vedea,textul lui Eftimie a avut o intensa circulatie in Tarile Romàne,incepind cu epoca lui stefan cel Mare si a lui Neagoe Basarab

care l-a preluat, intr-o forma prescurtata fiind tradus in-tegral in timpul lui Constantin Brincoveanu, putem conchidecä voievozii i carturarii români au recurs la cea mai ampla

mai documentata istorie" a lui Constantin cel Mare pe careo puteau gäsi in slavona. Daca facem abstractie de adaosurilemiraculoase", care incep sa apafà inca in Vita Constantini,sursa initiala a lui Eftimie, putem considera, pe bunk' dreptate,opera lui drept un pretios capitol de istorie universala scris inlimba mediobulgara, evident, sub un invelis retoric i religios,potrivit conceptiei dominante a epocii. Circulatia, prelucrarea

traducerea ei in 'raffle Romane se inscriu, deci, in contextulmai larg al raporturilor culturale i literare bizantino-slavo-române din secolele al XIV-lea al XVII-lea3.

www.dacoromanica.ro

PAstam impArtirea in XXVIII de capitole, introdusl de E. Kal-ui-niacki, adlugind si o subdivizare pe alíneate, pe care le notAm cu cifre arabe.

2 Probabil, prin anul 280 (A. Piganiol, rempereur Constantin, p. 37).3 Constantin a murit in localitatea Eboracum (York), la 25 iulie 306

(ibidem, p. 42).

233 Traditla literari constantiniani

Trecem acum, in urma acestui excurs istoriografic, la expu-nerea continutului operei lui Eftimie, in raport cu sursele uti-lizate din care reproducem unele pasaje in paralel si con-trolatä cu faptele reale, in lumina istoriografiei modernei.

3. Continutul i structura literarä. a «Panegiricului».Modul de utilizare a izvoarelor

Fiind o scriere narativ-oratorick Panegiricul se deschide(cap. I) cu o introducere, in care, fácindu-se elogiul primuluiimpärat crestin, acesta este arzat mai presus de soare, ce lu-mineazä numai ziva, In timp ce el staluceste i noaptea. Spri-jin al bisericii i propovdduitor al dreptei credinte spuneautorul impäratul Constantin a fost prevestit de Moise, deproroci, apostoli si martiri, fiind slävit de cinurile ingerestide toatä suflarea päminteascä. Asemenea autorilor antici, pecare-i imitau bizantinii, Eftimie se adreseazä direct erouluisäu, pentru a-1 insufleti in evocarea sa (2): Has rivam dui HHHtH CdtV11%, KWHCT4HT IHE, H CA0110 A4130101, Irk EWE 0 TEgt HALIATHCA0110 !" Ci vino acum tu insuti, Constantine, si ddruieste-miglas, ca despre tine sä incep cuvintul!"

In cap. II autorul relateazä. preluind i rezumind in ceamai mare parte din Nichifor Calist Xanthopulos (cartea VII,cap. 17-19) despre nasterea lui Constantin din Consta(Constans, Constantiu) i Elena2, copildria sa alauri de aceasta,in orasul Drepanon, aducerea adolescentului dupä cäsätoriatatälui säu cu Theodora (de la care a avut trei fii: Constantiu,Hannibalian, Dalmatius si o flied, Constantia) i trimiterea luipe linga Diocletian, in Räsäsit, la Nicomedia (Bithynia), undes-a distins in lupte. Temindu-se pentru soarta fiului säu, Consta11 cheamd la sine, pe ascuns, in Britania i, aflindu-se pe patulde moarte (dialogul dintre tata i fiu, imaginat de Eftimie,nu exist5. la Nichifor), obtine acordul armatei pentru a-1 pro-clama impärat in locul säti3.

www.dacoromanica.ro

Nichifor,, VII, 20, col. 12483

Ob yap 1m?) NP. ligag)8tE1515ur1aíg T011 xpewou, KaiAtoicXrinavòg aiwaga Tfiv1COlVfIV 131W8l01K0i3VTI etpxfiv,TO 'El:n(00)1/414 (pratt. Mgttum*êlC augggiwou tv Mom. T.NAaXpaTiag yevewvot, iStorrudivlc Rita 78p1 ?Jov'to dç aLv

Ilakatottv6g (maw EbatthogItcet v&rou Inicricipv&ng napa-ppovijaarreg...

Non multum intercessittemporis, et Diocletianus unacum imperil sui consorte Her-cuho Maximiane ex constitutoSalonae convenere: ibique interse constituere, ut die uno amboimperiali potestate deposita,privatorum vestem sumerent:ut quidem Eusebius Palesti-nus ait, quod mente capti desi-pere coeperint ..."

Eftimie, IV, 1IIE Hd MHWSt }I{E, no CfltGA)

CH (r), lila a TM Milk apKOyttrE HMOUNT idHlt, 111KOHIE CK4301rETKeRCERIE KECdp MOM, U,p(C)TIITEw(T)np-KrwE, Kk npocTome npt-gbJEWXR, Noy.

nu dupa mult, intreacestea, Maximian ErculieDioclitian, dupa cum spune Eu-sebiu al Cezareei, renuntind laimparatie, au inceput sa tra-iasca ca oameni simpli".

Vezi I. Stef5.nescu, op.cit., p. 40 (p. 519-520 in editia Noului Paradis,utilizad. de e».

2 E drept cà, trimis in Orient prin anul 293 (prin 295-296, Eusebiu1-a v5.zut, allturi de Diocletian, in Cezaree,a), tinArul Constantin a devenitofiter, dar nu se stie sigur dacä a luat parte la luptele duse de Galeriu contrapersilor, in anii 297-298. Vezi Piganiol, op.cit., p. 39.

3 PG, t. 145. Reproducem aici i in continuare originalul grecesc i tra-ducerea latiná, datá in paralel; textul lui Eftimie este insotit de traducereanoastr6..

Traditia literad constantiniani 234

/n cap. III se povestete dupa o sursa /egendard greceasca,pe care o regäsim in Viala imparatului Constan/in din NoulParadis, atribuita lui Simeon Metafrastul 1, despre o luptàpe care impdratul ar fi dus-o, in primii ani de domnie, impotrivaper§ilor, din prizonieratul carora scapa ca prin minune 2

Cap. IV utilizeaza pasaje intregi din Nichifor Calist (VII,20 i 29, cu un pasaj din cap. 24, despre Maximin Galeriu),incepind astfel:

www.dacoromanica.ro

Nichifor, VII, 20, col. 1248FEVEcrtog 5'6 TN Karma-

Soicbv Katcrapsiag tnio-xonogpctá Ttig 13acraciag 67E6-Occrtv tg iionspov xpli-oacrOat iaropti, 'caí Till/ dpriiviivakapPivEtv cLiSOtg nap-Oat--1mA 5t Tijg atrylAirrou lificpcpKai dgqxo dvatpsOilvat.

Gelasius porro, CaesareaeCappadocum episcopus, litte-ris mcmoriae mandavit, cosimperio deposito postea poeni-tentia ductos, id recuperarevoluisse, sed senatusconsultonecatos esse".

Eflimie, IV, 1rEAACTE }KE, TOA,}11AE KECt1131X1,

Ell(C)ISHL, pE(q): ,,Er,4 TtAAKOCTMTH 1P(C)THIE, PdCKddlIJA (C)H, HdK13.1 TO HCIUTH HAVIEHIHE, W(T)Ri&CEr0 CHrKAHT4 Olrg IEHH

Iar Ghelasie, episcopul ace-leia0 Cezareei, a spus: «Cindace§tia au párasit impärätia,s-au cdit i, incepind din nous-o caute, au fost uci0 de in-treg sinclitul n".

Ap.dar, au rämas impárati continuä. Eftimie Constan-tin in Galia 0 Britania 2, Maximian Galeriu la Nicomedia,fiind proclamati cezari Sever (de fapt, august) 0 Mmdmin (Daia),In timp ce Maxentiu, fiul co-imparatului Maximian Hercules,s-a proclamat impárat la Roma:

1 Este vorba despre Gelasios, episcop in orasul Cyzicus (m. cca 475), sinu despre Gelasios, episcopul Ceza.reei din Palestina (m. cca 400), cum aparein textul lui Nichifor Calist i, evident, la Eftimie; vezi G. Gentz Fr. Win-kelmann, Die Kirchengeschichte .., p. 74, 218. Nu am g5.sit ins5.1a B.A.R. editiaingrijitA de G. Loeschcke M. Heinemann, Kirchengeschichte des Gelasiusvon Cyzicus, Leipzig, 1918, pe care o citea.zA autorii, pentru a verifica citatul(in Patrologia graeca, t.85, Paris, 1864, se af15. publicatA Istoria Conciliuluide la Niceea, unde am gasit doar pasajul urmAtor, pe care-1 redAm numai intraducerea latinA: Non multo post tempore (ut inquit Eusebius) quam ty-ranni Diocletianus et Maximianus deposita regali purpura, privatam vitamelegerunt ..." Cartea I, cap. 1, col. 1198). in legAturä cu originea i circu-latia acestui citat, autorii trimit la un articol al lui Peter Heseler, publicat inByzantinisch-Neugriechische JahrbAcher", 9, 1933, p. 321 s.u. (intimpll-tor, volumul respectiv lipseste la B.A.R.).

Recunoscut de Galeriu doar ca cezar nu ca august la sfirsitulanului 306 (Piganiol, op. cit., p. 45).

3 Ce abdicase in 305, odat5. cu Diocletian.

235 Traditia literari constantiniani

In continuare, Eftimie amintWe despre moartea nefericitäa lui Maximian Hercule 0 a lui Diocletian, citindu-1 dupä.Nichifor Calist pe episcopul Gelasios:1

www.dacoromanica.ro

Traditia Mersa constantiniand 236

Nichifor, VII, 20, col. 1249tv St `Pcbto3 ince) Tcbv aTpa-

TtcoT6v Ma4vTiog 6 TOTS Tp-icoaXion u/e); ecvr1y6pauTo.

Eo tempore Romae a mi-litibus Maxentius, Herculii fi-lius, Augustus renuntiatus est".

In continuare, Nichifor vorbeste pe larg despre persccu-file impotriva crestinilor, pe care insa Eftimie le rezuma inciteva fraze, oprindu-se mai ales asupra lui Maxentiu, pentrua justifica interventia ulterioara a lui Constantin, rugat ziceNichifor si, dupa el, Eftimie de MHWSI-I W(T) lidPWLIPITH(C)

PHAVICKIsl(X) multi din romanii de seama" (IV, 3; cf. Nichifor,VII, 29, col. 1272).

Apoi, patriarhul bulgar revine, intr-o frazd, la MaximinGaleriu, de care Nichifor se ocupase in cap. 24 (col. 1260), siincheie cu o scurta informatie despre Liciniu, viitorul cumnatal lui Constantin, pe care acesta 1-ar fi proclamat cezar 1.

In cap. V se descriu pe scurt dupa Nichifor Calist (cap.29, de la col. 1272 in continuare), respectiv dupa Vita Constan-tini a lui Eusebiu (cartea I, cap. 28-30, 38-39) campanialui Constantin contra lui Maxentiu si dezastrul acestuia lapodul Milvius de peste Tibru (la Eftimie scris (1)8nr,H, V, 5,potrivit formei grecesti de la Nichifor: (DotAfiia, VII, 29, col.1272)2, dui:4 miracolur viziunii crucii, descris astfel de:

Vita Constantini, I, 28 3

'Agyi pearitiptvecq fiXiouclpaq, flan Trig futtpag el7C0-

1CX1V015071;, UbTO% 4011410%ISETV E(pn tv airreo: o)pcitv@intep-iceillsvov to fiXtou crTaupoDTpencatov tic cparck 0-OVUTTÓL1.1E-vov, ypayfiv Te Cl1'rt45 cruvfl(p0atXtyoucrav To6Tg) Oat".

Eftimie, IV, 2... aidaEteTiE WE, CM& epKOIr-

AiElik, W(T) E{WHHIa Irk PrimtflOCT4HMH/1 EKI(C) 11,75Efilla.

... lar Maxentie, fiul luiErculie, a fost pus de catreostasi imparat la Roma".

Nichifor, VII, 29, col. 1272Tic PI yelp 1.mo-clap/ay 6SE-

6ovrt oiwaga Tfj ICEpt en&cupart(t, Tot) fiXiou 7cp6g élJa-wig xXivovrog, 0aUpec Tt ladicpeTTIov h Xtystv TENCETCUL.

1-1upe); yap crfiikk -Kai cpurkalyX.T1 Statptog el; aTaupot)suirov croicato-Oeicsa, ypetp.-

2 De fapt, Liciniu devenise august in a. 308 si a fAcut a1iant6. cu Constan-tin in 310, intAritA prin logodna sa cu Constantia, sora acestuia (Piganiol,op. cit., p. 61).

2 La 28 octombrie 312 (Piganiol, op.cit., p. 61-69).2 Eusebius Werke, I, Leipzig, 1902, p. 21.

www.dacoromanica.ro

Horis diei meridianis, solein occasum vergente, crucis tro-paeum im coelo ex luce con-flatum, soli superpositum, ipsis,oculis se vidisse affirmavit, cumhujusmodi inscriptione: Hacvince"1.

,AGAIMIJOIr EW EANOIr Cis EWHH-CTIEW (Ai) HO HtKOEAAOIr HOMO IIE-4" Ens, 01(A,It flpH3Islad,Ts4.18 HA no-MO 416 , WE (C)TECH OE TOMO( MEN CA

3H4MEHTE, Irk HOAO1rAiTHIHKIAS LIACNI

HALM CU,A noirt1/i1 HC EIS LIMA WEE,

Kp (c)Tawspasuo CESE flOKASOVA 1.1.111

Sirk3(4) HisIHMK ErhWEpAHIEH 'EMI%

H PH AAC MAIN CAWEECkl : ((CHM!.HOEtHCAAH, KWHCTAHT.I HE » BE-

AM woy".

Eftimie, V, 2

1.1,a61. TON.111:1COYG St' etcrct powTaw tvtIncoAcio-tv, 'Ev toi-itcpvitca, TO Kcovataraw 0-aqubgStiy6psue.

Meridiano enim temporeiter ei cum exercitu suo fa-cienti, sole jam occidentem ver-sus vergente, miraculum majusquam dici possit, oblatum est:ignea scilicet columna, et lu-cis fulgor in aere crucis formamreferens, quae stellis aequalibusin Latinarum litterarum figu-ram expresis, Constantino clareIn hoc vince, ostendebat".

Mergind el cu oastea peun cimp si chemind in endajutorul lui Dumnezeu, i se iviun semn dumnezeesc, la ceasu-rile amiezii, aruncind raze mailuminoase decit ale soarelui,alltindu-se in forma de crucedin stele si poruncindu-i cuslove latinesti: «Cu acesta veiinvinge, Constantine »".

Bineinteles, se aflä aici si viziunea (visul) din timpul noptiiurmätoare, cind Iisus Hristos i-ar fi poruncit lui Constantinsä facä semnul crucii si sa-1 inalte inaintea ostilor: Eftimierecurge ca si in alte locuri la vorbirea directd, pentru ada mai multä vioiciune si verosimilitate faptului relatat (VitaConstantini, I, 29-30; Nichifor, VII, 29, col. 1272-1273;Eftimie, V, 3-4). Prelatul bulgar preia aici de la Nichiforrespectiv, de la Eusebiu chiar si aluzia la biruinta evreilorasupra lui Faraon (Iesirea, XV, 1: Pe cal si pe c5.1dret in marei-a aruncat !"), precum si citatul din Psalmul 7, v. 15: Groapäa sdpat si a adincit-o, si va cädea in groapa pe care a facut-o"

1 PG, t. 20, col. 945. Vezi o traducerea romineascI a lui Iosif Gheorghian,op. cit., p. 345.

237 Traditia Hterard constantiniani

www.dacoromanica.ro

Tradilia literal% constantiniani 238

ambele prezente incä in Istoria bisericeasai (IX, 9), iar apoireluate de Eusebiu, in Vita Constantini (I, 38; cf. Nichifor,VII, 29, col. 1273) , pentru a incheia, dupà aceleasi izvoare,cu primirea triumfalà a impäratului la Roma.

Cap. VI reIateaz5., dupd Nichifor (VII, 30) si, indirect,dupa Vita Constantini (I, 40 i, partial, paragrafele urmiitoare,pind la 48, mult rezumate), despre binefacerile aduse de Con-stantin Romei: suspendarea persecutiilor, sprijinirea bisericilor,ajutorarea sdracilor etc. In centrul acestui scurt capitol seaflä informatia, preluata de la Eusebiu, cà impAratul a ridicatla Roma o statuie a sa, inatiOndu-1 cu emblema crucii in minasi pe soclul cäreia a gravat o inscriptie latineascä., reprodusäpartial i de Eftimiel:

Ist. bis., IX, 9(redactatä. prin 315)

Toúuq.) TO crarripub5et ari-gee.), Teo:Xri9tv0 IXtpero Trigetv8piag, tfiv icatv úgaw eutòuyoi-i 'rob tupávvou Staaa30ET-

csav fuGEpoxsa... 2Hoc salutari signo quod

verae virtutis insigne est, ves-tram urbenzt yrannicae domina-tionis jugo liberatam servavi.. ."3

Nichifor, VII, 30, col. 1276

Toútg.) TO motripubSet an-gee?, ariOtvef.) atrial)dv8plag, tfiv nay/ bi.u.bv am!,

TOti tupávvou Stamp-Oeicsav fiXet.)06pwcra...

Hoc salutiferosig no , et verofortitudinis indicio, urbem ves-tram jugo tyranni solutam li-beravi..."

EusebiuVita Constantini, I, 39

Toincp trp motipteoSet°Twig) To axnea t Ulna!) 'digetv8palag -dry Italy út.u.15v CuyoliTupavvticoi5 Stam.Welaav ilkeu-Otixocra...2

Hoc salutari signo quodveraevirtutis argumentum est, vestramurbem tyrannicae dominationisjugo liberatam servavi" 3.

Eftimie, VI, 1CiE rpaAK HilW6 11r4 Ak(11)T-

MICK4r0 MORGAN".

Aceasta a eliberat ceta-tea noastrá de sub jugul tira-nului".

Descrierea i traducerea lui Eusebiu skit aproximative, aci el n-a vlzutstatuia (Piganiol, op.cif., p. 67-68).

2 PG, t. 20, col. 824, resp. 823: trad. rom. Iosif Gheorghian, op. cit., p. 300.3 Eusebius WerAe, I, p. 26, resp. PG, t. 20, col. 956; trad. rom, ibi-

dem, p. 350.www.dacoromanica.ro

NicInfor Calist, VII, 47col. 1324

`52g tantpa xcaskewpavE,fjvgtv ai)cov ô ao-acin, KatTó 6t.ta et0p6ov EKTCETetaCtq El;oivavew, ticiarig Kal. aii0t; 8a-nep gv `136.Axmcatá MatevTiovcrtpatc&ov, ypoo:pilv etattpcov(50 Xtyouo-av. 'Enticeacaal. tic

Eftimie, X, 2RE (ti) poy NCE E1pHWE(A)W0y H

HOLPH nptEmwH H 14:1?-1111 Inx HE-

Aooymtmi cmwor, g'hapt Hd HUO04HMd H EHAt 11HCMITE, SiA344mHHMIHCdHO CHRE : IIPH3OKH.411-11 flEH THOEA, H H3gd111141 Tat,H FIPOCAMIHWH Mift". OyAHHAEH

ME O CEIVIII 6611111 111,A, H HEAooirmt-

Vezi i Piganiol, op. cit., p. 65: Maximian a murit in prim&vara anului313, dupl ce fusese invins in Tracia, la Campus Serenus (30 aprilie).

2 Ruptura dintre Constantin si Liciniu s-a produs la sfirsitul anului 320.Dup& o prim& victorie la Adrianopol, in 3 iulie 324, Constantin 1-a invins dinnou pe Liciniu i 1-a f&cut prizonier la Chrysopolis, in 18 septembrie; Liciniua fost ucis la inceputul anului 325 (Piganiol, op. cit., p. 143-145).

3 De fapt, Constantin a cunoscut indeaproape acest oras in timpul az-boiului contra lui Liciniu. ObservAm cá. fraza: "136Cag 7CL Ti; .EUXIVTatç finkputg Mamo-oil xoi) riç louSaing xatapxorcog Laxpetv natv

onceisso bv6part eiveycipet" Byzas namque quidam genere Graecus,temporibus Manassae Judaeorum regis, urbem parvam sub nomine suo con-struxit" (cap. 47, col. 1321) a devenit la Eftimie (X, 1): "l'Impelo, ova° atta/A 4A6, g136 IIMEHEM6, frOWC cia A a B A3iH COA M4HdC14, U,ph IARCKbI, 114pE(4)H1diigli.3H 14" Era o cetAtuie micä, cu numele Viz, pe care a ridicat-o in zilelesale Manase, regele iudeilor, numita apoi Vizantia".

239 Traditia literari constaatiniani

In cap. VII se reproduce, dupá. Nichifor (VII, 33), legendabotezului miraculos al lui Constantin, pe cind se afla la Roma,legenda pe care am comentat-o mai sus.

Cap. VIII relateazä, pe scurt, dupa aceeasi surs5. (VII,37 si 39), despre lupta lui Constantin, aliat cu Liciniu, impo-triva lui Maximin Daia (la Eftimie gresit: IZAHmieH, cu adaosulrdAEpinik cih, in sensul cà fusese adoptar de Galeriu, incalitate de cezar) i despre moartea in chinuri a acestui prigo-nitor al crestinilor

Din aliat, insä., Liciniu devine adversar al lui Constantin:inläturarea, in urma victoriei de la Chrysopolis, in Calcedonia,

suprimarea acestuia, dupà ce inchis la Salonic incer-case sä intre in legúturi cu barbarii" de la Dundre, sint poves-tite, pe scurt, in cap. IX, tot dup5. Xanthopulos (VII, 44-45)2.

In continuare, cap. X se bazeazä pe capitolele urmdtoareale sursei grecesti (VII, 47, 48 si prima jumatate a cap. 49,col. 1325), in relatarea cuceririi miraculoase a cetatii Bizantu-lui de la barbari"3 cu ajutorul crucii, apárute din nou pecer, ba încä insotita de doua inscriptii stelare:

www.dacoromanica.ro

Traditia llterari constantiniani 240

tv tpt OXIwek o-ou, icaltkaput as, Kai So C;to.eig

aitipet Totvov C7XEOCig, ReatVEl; ObpaV0i)g (IVETXE Tag 6wetg.Kai atauptig itatv 67CTO da-Tpaatv lairryptvog N obpav45,icat ypacpii icEptio:Haq) TaUtaStayopcímuo-a- 'Ev Toirrq)

anitsiq? nárca; vvicticystg Toúqnokcploug.

Vespera diei erat, et im-perator languidus et moestusinopia consilii continue ocu-los in coelum intendit: atqueibi rursum, itidem ut Romaecum contra Maxentium bel-lum gereret scripturam stel-larum ordine atque distinc-tione conformatam vidit, hocsic significantem: Invoca mein die tribulationis tuae, et libe-rabo te, et glorificabis me. Stu-pore igitur percitus, rursumoculos in coelum sustulit, atqueiterum crucem stellis sicutiantea effigiatam in coelo, etinscriptionem circum eam con-spexit, cujus haec verba erant:In hoc ipso signo omnes vin-ces".

ddWE trro oysw CE EXAETh.E.-hap-kg NU 1141011 HT0p0E, EWAt

Kp(c)Tis. sataAamH CTOXWIL HdH HHCdHiE, rilAWEE CHU,E :

GnAkla SHAM EH TEMK noroystiwu1111.CA Eperhi csom".

Venind seara §i lasindu-senoaptea, impäratul era in ne-dumerire i ridica ochii la cer

vä.zu o inscriptie, scrisa cu li-tere astfel: «Cheam4-mä in zivatristetei tale, 0 te voi§i mà vei proslavi ». Mirindu-se de aceasta, impäsatul nuintelegea ce va fi oare aceasta.Uitindu-se iar.5.0, a doua oard,vazu o cruce de stele stind pecer 0 o inscriptie, gläsuindastfel: «Cu acest semn veipierde pe toti vrAjma0i tAi»".

Apoi, se relateazd, mai mult sau mai putin exact, despreconstruirea Constantinopolului i ridicarea unei statui c-rn-b,n-kMAUI StA0 (...) H Hd HMI& MANSd HOCTAHH mtAHa" o coloanä foartemare (...) i deasupra ei a pus figura unui barbat din aramä."(X, 3) , Cu o inscriptie, pe care Eftimie o reproduce dupàNichifor Calist (VII, 49, col. 1325) :

Eoi, Xpta'r ô Ock, napa- TEI6t, X?, nptAam rfldA6 CitH".Ti011111. Tf1V TreatV TairETIV.

www.dacoromanica.ro

241 Tradifia Menta constantinlanik

Tibi, Uniste Deus, urbem Tie, Hristoase, iti incre-hanc commendo". dintez aceasta cetate" 1

Cap. XI preia, la inceput (1), de la Nichifor Calist (VII,sfirsitul cap. 49, col. 1325 si. 1328) informatia despre victorialui Constantin impotriva scitilor" (de fapt, gotilor), la Dunáre:

Tc5v ye ¡Av noma» Icrrpov,6; AdvouPtq irpoc3-m6peutat,(eútag 2a01v-rj yeTúpa,Kai StaßagEKETOCV, te) IKEiVla EKUOVIC6V

únardcrcret, Tob cromiplou 6nkoumiXtv Tavevtog lv obpav4S, Kai

virriv aviateucsap.tvou, KaElaKai ¶6 npkepov.

Istrum fluvium qui Da-nubius quoque dicitur, pontesaxeo junxit: eoque transito,Scythicam gentem, quae ultraid flumen coluit, sibi subju-gavit. Quo tempore ei denuoin coelo salutifera illa arma-tura apparuit, victoriamqueeam, sicuti et antea concili-vit".

IETSTE IE 11,7311 ECh atopt Aoy-114116 pticx NOCTIOKE H, MWCT6KAMtElli H11 HEN ClITHOplk, eKHeblHOKOPH, 11110EH(C)THOMOIr SUMEN it;

Kp(C)THOM8 TAMO TOMO( IAILIKWOIrCiit HA HICE!, IAKONCE H riptK(A)E.

indatá impáratul aajuns repede la fluviul Du-närea si, fácind peste el unpod de piatrk a supus pesciti, dupd ce preacinstitulsemn al crucii i se ivise pecer, ca si mai inainte" 2.

In continuare dupà o scurtà frazá privind numirea luiConstant, fiul lui Constantin, ca cezar i trimiterea lui in Galia(pe care n-am gásit-o in acest capitol la Nichifor Calist) se

1In realitate, lucrurile stau putin altfel: inaugurind orasul la 8 noiem-brie 324, prin ritualuri incá pAgine, Constantin a ridicat pe o coloan5. de porfiro veche statuie a lui Apollo, pe care poporul o venera, ca i cind ar fi fost aimpAratului insusi. Bine inteles cä nici vorb5. nu era de o astfel de inscriptie.Vezi Piganiol, op.cit., p. 160-162, si in detaliu: G. Young, Constantinopledepuis les origines jusqu'a nos jours, Paris, 1934 (trad. din engl.), p. 33-45;St. Runciman, La civilisation byzantine, Paris, 1934 (trad. din engl.), cap. I:La fondation de Constantinopcle, p. 9-28. Din acelasi autor s-a tradus in ro-m5.neste: Crlderea Constantinopolului, 1453. Traducere, note, postfatä i ingri-jirea stiintificl a editiei románesti de Al. Elian, Bucuresti, 1971.

2 Lasind la o parte miracolul" amintit la sfirsitul frazei, stirea desitirzie despre podul de la Celei Corabia, la apus de Olt) este deosebitde importantA pentru noi. Constantin a inaugurat podul de la Sucidava (Celei)la 5 iulie 328, dup5. ce in 323 trecuse Dunlrea pentru a-i combate pe goti.Astfel, sudul Daciei a fost readus in acei ani sub controlul Imperiului Roman.Vezi: Istoria Romeiniei, I, Bucuresti, Ed. Academiei, 1960, p. 647-665 (capi-tol redactat de D. Tudor) ; D. Tudor, Podurile romane de la Duniírea de Jos,Bucuresti, 1971, p. 155-192.

www.dacoromanica.ro

Traditia literati canstantittiani 242

enumera, dupa aceeasi sursä. (col. 1328), bisericile construitede impärat in Roma, Nicomedia, Antiohia, Drepanon de-venit Helenopolis, clipt(4) 6,1,1E1111Hk rpaAk, explica prelatul bul-gar i in Constantinopol: biserica sfintei Sofii (intelepciunii)

Tòv Trig kyiaq Eo(piag, efkim IIptmAApoc-rii, dar adauga Eftimie:HE tiliHtHWHAA HA: Aunt HWArft BEAAAlia Till cea de acum, ciuna mult mai mic5."1; biserica sfintei Irina (Pdcii) Ten, vrigfryiac Eipfivrig, c;FAra HpFIHX, i iardsi adauga: HE r IN(4)1111H,A,

HA XI' moEro, timE E(c) (mph." nu zic a mucenitei 2, ci a Hris-tosului meu, care este pacea"; biserica Sfintilor Apostolialtele, atit in noua capitala, cit si in diverse alte orase (unelementionate de Nichifor Calist la inceputul cap. 50). Dupäaceasta enumerare urmeaza o fraza sintetizatoare de incheierea lui Eftimie.

Cap. XII relateaza pe scurt, dupa Xanthopulos (carteaVIII, cap. 5-14, inceputull, despre erezia" preotului Arie(Arius) din Alexandria si despre incercarea imparatului dea-1 impaca cu episcopul Alexandru, printr-o scrisoare 3, pe careautorul bizantin din sec. al XIV-lea o reproduce dupa Euse-biu; Eftimie o rezum5., incheind cu cuvintele:

Eftimie, XII, 5

,A,dpOlrHTE MH 'MX1%101(60 ATM,HIAIWA't KECRELIdAHM, faK0 Ad H43la HtKOM CAdAOCTIt tHiCTdr0CtTtt H WHTId KE3diAltd3Hdri)CAdAii ; AWE AH HH, CTEHATH

HANCAd H CAUHTH".

Eusebiu, cartea II, cap. 72(mnceputul)

«'An(55oTE oZv p.ot yaXivetçptv fipcpag vt'Acraq 4.tepi4Lvouq,Iva migoi fiSovfl xa0apoil(par(); Kai (Moo XotTallv fio-Oxoucixppoaiwri agritat- gi St ph,crtéveiv avetyrri Kai Saxpúotg51 5Xou o-uyxdcrOal Kai, priStTi5v toìí Cfiv ai6va npacog ixpicr-Taaeat»4.

Daruiti-mi, deci, zile li- Reddite igitur mihi tran-ni§tite i nopti fdra grija, ca quilos dies et noctes curarum

intr-adevar, biserica pe care o stia prea bine Eftimie, caci o vazuse in1363, este cea de-a patra constructie, maiestoasa, ridicata de Iustinian, inanii 532-537; vezi G. Young, Constantinople, p. 60-76.

2 Martira din Salonic, ucis. in timpul lui Maximian (sarbatorita. la 3 apri-lie de catre ortodocsi si la 5 aprilie de catre catolici); vezi Lexicon linguaepaleoslovenicae, I, Praga, 1966, p. 785.

3 Trimisa la sfirsitul anului 324, prin episcopul Hosius din Cordoba (Pi-ganiol, op.cit., p. 149-153).

4 Eusebius Werke, I, p. 71; trad. lat.: PG, t. 20, col. 1047.

www.dacoromanica.ro

eu sa ma bucur de dulceataluminii curate si a vietii ne-tulburi ; caci de nu, va trebuisá oftez i sä. 15.crimez".

expertes; ut mihi quo que pu-rae lucis voluptas, et quietaevitae laetitia in posterum con-servetur. Quod nisi consecutusfuero, ingemiscam necesse esttotusque lacrymis perfundar,nec relignam vitae tempus pla-cide exigam"1.

Constatind ca nu-i poate impaca, imparatul convoacä inal 13-lea an de la intrarea sa in Roma", zice Eftimie (adica in325) primul conciliu ecumenic, la Niceea gv BtOuvict Nixatav(Nichifor Calist, VIII, 14, col. 57), rpe(A) noRtAt MSOHMEHHTK,MEd HMEHEMk" oras avind acelasi nume cu victoria, Nika",precizeaza el (XII, 7): a inceput zice patriarhul la 22 maizsi a durat trei ani i jumatate 3.

Cap. XIII este consacrat lucrarilor conciliului de la Niceea,rezumind dupa Nichifor Calist, VIII, 14 (partea finalk)16-18. Mai intii (XIII, 2), se enumera regiunile imperiului careau trimis reprezentati, dup5. Eusebiu (Vita Const., III, 7), pecare Nichifor Ii citeaza expressis verbis (VIII, 14, col. 60):«MIA !Arcot T6v o-uvariXuAtvrow gral,) el; TÒV KowataravovTpiTT 13113kio? Tet8e ô IlaXaicstivòg Ebagßtog latopet.» De eisporro qui ibi convenere, Eusebius Palaestinus in tertio adConstantinum libro haec refert", dupa care urmeazd un amplucitat (col. 60-61), ce se regäseste integral la Eftimie, incepindCu:oT6v TOUV giCKXTIcnOv alECLCYCOV, al Tip/ aprimiv dnacrav, At-INTIV TE lad 'ACTULV » G(T) El&Ct(X) laKOHIs.ettpwniA, rZa, Kl1C/A H fICIA inocoynt (Ex Ecclesiisomnibus quae per Europam, Lybiam et Asiam omnem sunt ..."4

Din toate bisericile Europei, zic, ale intregii Libii si aleAsiei impreuna ..."5).

Sint mentionati apoi dupä un pasaj anterior din Istorialui Nichifor (col. 60), citiva participanti mai de seamd, cu pre-cizarea potrivit traditiei cà au fost, in total, 318 6. Urmeaza

Textul este reprodus exact de Nichifor, VIII, 13, in PG, t. 146, col.56-57.

2 De fapt, la 20 mai 325 (Piganiol, op .cit., p. 153).3 In realitate, trei luni, pin5. la 25 august acelai an (ibidem, p. 156).4 PG, t. 146, col. 60; vezi textul original, exact la fel, in Vita Coml. (Eu-

sebius WerAe, I, p. 80).5 Eftimie, XIII, 2.5 in realitate, numb.rul prelatilor reuniti la Niceea a fost mai inic: Euse-

biu dA, cifra de 250 de episcopi, la care se adauga un mare num5a- de preoti

243 Traditla literari constanliniani

www.dacoromanica.ro

Tradilia literari constantiniani 244

deschiderea conciliului dupd Eusebiu (III, 10) i, direct,dupa Nichifor Calist (VII, 16), sosirea impäratului i descrie-rea infatisdrii sale; salutat de episcopul asezat in primul locdin partea dreapa" (Eusebiu, III, 11; cf. Eftimie, XIII, 5),imparatul pronunta un discurs, pe care Eftimie Il redä pre-scurtat i, in parte, modificat (XIII, 6) dupa Nichifor Calist(VIII, 16), respectiv dupd. Eusebiu (III, 12), care l-a tradus dinlatind.

In continuare, Eftimie rezumá hotaririle anti-arianiste aleconciliului, adoptarea simbolului credintei (XIII, 7), dupaNiclaifor, VIII, 17; acelasi (cap. 23) Ii furnizeaza (XIII, 8-10)legenda inexistentd la Eusebiu a celor doi pärinti, Hrisant

Musonie, care, dei murisea in timpul conciliului, au semnatIn mod miraculos textul simbolului credintei, pentru a-i da maimula putere. Bineinteles, prelatul tirnovean, ca om al bisericiisi al epocii sale, exclama: A1111CTE0 nptcnotHaro iikmEcE!" O,miracol al preasläivitei minuni!"

Cap. XIV utilizeaza, pe scurt, cap. 26 din cartea a VIII-aa scrierii lui Nichifor Calist: Constantin ar fi invitat pe membriiconciliului la inaugurarea Constantinopolului3, dupá care aces-tia reintorsi la Niceea au stabilit data sarb5.toririi Pas-telor. Tocmai atunci se implineau 20 de ani de la urcarea petron a imparatului (vicennalia), cind acesta i-a invitat cuadevdrat la un banchet3.

In continuare, prelatul tirnovean reproduce (scurtind putin)scrisoarea lui Constantin trimisd bisericilor, in care acestarezuma hotaririle conciliului, inclusiv cea referitoare la särba-toarea Pastelor (Eusebiu, III, 17-18 =-- Nichifor, VIII, 25Eftimie, XIV, 6). Evident, aici, ca i in alte texte constanti-niene referitoare la biserica crestind, nu trebuie sä ne impre-sioneze frazeologia teologica: ea apartine secretarilor crestini,al caror text, insa, imparatul l-a aprobat i semnat4.

si diaconi (Vita Const., III, 8) ; Eustatie din Antiohia mentioneaa. circa 270,iar Atanasie al Alexandriei o data 300, alt5. clat5. 318 (gr. -cm', numAr sim-bolic, cáci T semnificá crucea, iar Iii reprezintá monograma lui Tocmaiaceastá cifrá e preluatá de autorii ulteriori i intr.& in traditie (Vezi K.M. Kuev,Edna nnemeena Oopmyna G cmapocnaennacume panonucu u donymenmu, extrasdin Ricerche Slavistiche", vol. XVIIXIX, 1970 1972, p. 313-321).

1 Eustatie al Antiohiei (vezi Piganiol, op.cit., p. 154).2 Care, ins5., a avut loc mai inainte, la 8 noiembrie 324 (Piganiol, op. cit.,

p. 162).3 in palatul din Nicomedia, la 25 iulie 325 (Piganiol, op. cit., p. 156).4 Cf. Piganiol, op. cit., p. 7-8, 158.

www.dacoromanica.ro

KcovarctvrTvog 6 Atyag 6tiytog.

KOWaTCLVTIVOU T01.1 Mooúnó 'EXXfivcov 91Xocrexpow 6V61-81a0tvrog gig ró BuVontov, cbgob nparrot waXdig napet VI sE011Tent napet `PwRatotg fko-aeu-alivrcov Staytvégcvog, NA& vsco-rcpgot rfiv Opicncstav "Iznik-ttavog, E8o4v ctinfp Eva rbvcpikoa6(pow StaXexOfivat 'AXE-46v8p(o TO Entax67%) rob B4av-riot) 'Kepi r.N TaCTTECK. okog

Constantinus Magnus

Constantino quurn a grae-cis philosophis malediceretur,quod non bene faceret, quiveterum Romanorum regummores negligeret et novarumrerum studiosus deorum cul-tum mutasset; visum est eíphilosophorum unum cumAlexandro, Byzantii episcopo,de fide disputare; hic Alexan-der patriarcha fuit sub fine

1 Dup5, editia: Leonis Grammatici Chronographia, ex recensione I. Bek-keri, Bonn, 1842, p. 88 (Un alt pasaj a fost inclus de prof. H. MihAescu inFontes Historiae Dacoromanae, II, Bucure#i, Ed. Academiei, 1970, p. 630-631).

3 Dup5. editia: Die Chronik des Symeon Metaphrastes und Logothetes.Nachdruck der slavischen Ubersetzung in der Ausgabe von V.I. Sreznevskij[St.Pb., 1905], mit einer Einleitung von R. Zett. Mtinchen, Wilhelm FinkVerlag, 1971, p. 41-42 (mss., ff. 68v-69r); cf. G. Mih5.i15., Contribufii...,p. 112.

245 Traditia literari constaatiniand

Intr. o scurta incheiere, Eftimie admira pacea (aparenta,de altfel) stabilita de imparat in imperiu, in urma primuluiconciliu si a scrisorii trimise bisericilor.

De acest capitol ni se pare ca se leaga mai bine cafi. XVII,in care prelatul bulgar revine la linistea intronata in imperiu,apelind la unele citate biblice si invocatii, ce par a fi o creatieproprie.

Un scurt capitol, al XV-lea, introduce o legenda, pe careEftimie a preluat-o, se pare, din Cronica universalel a lui Si-meon Magistrul si Logofatul (prima jumatate a sec. X) saudintr-un alt izvor cu continut similar , privind crestinareamiraculoasa a unui filozof elin" (pägin), care acuza pe imparat(pe drept, de altfel) cà s-a indepärtat de vechile obiceiuri ro-mane. Pentru edificare, reproducem aíci textul original al luíSimeon', traducerea slavona mediobulgara, efectuata probabilIn sec. al XIV-lea si pastrata intr-un unic manuscris al luiAnastasie Crimca (11 octombrie 1637)2, precum si pasajulcorespunzator din scrierea lui Eftimie:

Simeon Magistrul p: Logolatul

www.dacoromanica.ro

'AX.tavSpog narptetpxigapòq -re Ttkog Tot) pxyakou Kowa-TaVTIVOIL Aéyaw St 67tstpog6v ô 'AkgavSpog, Tet St akaOsToq, figtpq Stakt-4(ng sins TCO StaksKrtKO (ptko-csexpo? tv óvel.tatt Xptcr-Tot) Enttátta) o-ot atomedv Kai IA90tyyscrOat." tiga St Tcy.) kòyo,)tcptptbOri Kai Sttitstvsv olkakog.

Simeon MagistrulLogofcltul (trad. slavon5.)

(Mss. Crimca, ff. 68v 69 r)

CEM8 KOCTAWAHH8 EHC(C)T11-EHOM8, W(T) EAVH6 lisHnocw4skt no-HwcHm8 E12.113W8 h RH3MITTH, laK0HEAtE(T) A0Ept, Kpomt 066.14114rpi4Ecsb.1(r) uiEH )(on", HAS EAX-AH(T), WpikTIKA H stpA riptnw-WHIM., I HOHEAt IE EAHHOMS W(T)HH(X) nptTH cin Clk lIAE1111'APOMIIEil(C)KOMIk O stpt; STAE-

adliApik fidTPidPKIk Et Itlx KOH'U,8REAHKd4r0 KOCTdll'AHHd CAWHOM

HEAOCT4T114EHla CLIH IFIAEadH-

AP11, Elk HHO(M) H3PMAEHlkWK(C)TilliEHlk. npm EroPE4E MHWrOrZHHOMS 2ISHAOCWIISS:Rik HAVA Ilv(c) Xio 110HEAtEd.%

TH MAlk4dTH H HE rXdTH". K8nHo;KE CAWIKOMIk OfitMt U npt-E6ICTI% RE31k rAdCd.

Constantini magniOratione non valebat Alexan-der, in ceteris autem rebusdivinus erat. Disputationis diephilosopho dixit: «nomine IesuChristi iubeo te tacere nequeloqui». Statim ille conticuitet mutus mansit".

Eftimie, XV, 1-3

Elk CHKIk. OTEO TOMOIr urapoy,12IHAEHO 1.EIKH Elkl(C), MHO HtKO-T0f1x14 4STAOCO4lk, EAAWilk ChM, DO-

IIdllhtETh OyKdptETIk 473 t,ApEtunt(x) pitmcshi(x) tam WENILIdePt

PdHOPW0(, ROMA ;KE HtKIklA Kh-

EAW4 C4AA0rOTHt )ICE H HEHd-

Ka3dHHt. 113E0AH >K[E] c,, CTd

li1EHH CALIUMEWS, nocnaTH ci:tn-waro till EadHANI, EWE EECtA0114THClk HHM11. gisHnocozIsh oysw lid/0,11To(c) CAOHd HdAtA CA, MHWrd

HECT1CTpWEH4 r7144WE CAWHECtl.

Ji)ICEHHhEd;KE filAEadHAplk, HEFIPH-4ACTEHlk Chill CAOH8, Armor >KE ErikE>K(C)THHIkl4K1k, 14KO HHAt *TAOCO-

zP HEAEPt4l0Allid: BdilptlPdM THpE(q) 4, HME1411 rt"; rift, HCTH-HHdr0 E1 HdWEr0, 01(MAIkKHATH H

Tomoy He r-XaTH". H dETE CAO-Hoy nocntAosa Atno. E'KHEaddilAEW HtMlk Elkl(C), H HEAEpt4MilkillOHlk /A3611(11 01rMAI1LIE, II i1frIkCTOM6

nomasam, ci:oE npowanwE 14/-

WEHTE.

Trad. (Eftimie): Intru aces tea au facut cunoscut Impära-tului cA un oarecare filozof, elin [pägin3 fiind, defaimä i imputäimpäratului cä a stricat obiceiurile vechilor impdrati romani

Tradipa ¡iterará constantiniaai 246

www.dacoromanica.ro

247 Traditia literari constantinlani

cd a introdus cu de la sine putere, cu sila, altele noi. Auzindacestea impäratul, a hotärit sä trimitá pe preasfintul Alexandra,sä vorbeased cu el. lar filozoful, increzindu-se in iscusintavorbirii, spunea multe cuvinte impotrivä. Ins5. fericitul Alexan-dru, nefiind iscusit in vorbire, dar ddruit in cele dumnezeieti,cum a vdzut pe mult gräitorul filozof, Ii zise: ati poruncesc,In numele lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru cel adevdrat,sd taci i sd nu mai vorbqti». i indatä cuvintului i-a urmatfapta. Cdci deodatd amuti, iar limba cea mult grditoare tdcu,

numai aräta cu degetul, cerind sfinral botez".In incheiere, Eftimie se refer5. destul de nebulos la continua-

rea disputelor religioase in Egipt 1, ceea ce spune i Eusebiu(III, 23; cf. Nichifor Calist, VIII, 24).

Cap. XVI relateazd despre insdrcinarea datd de Constantincel Mare episcopului Macarie al Ierusalimului de a face sd-pdturi la locurile sfinte", ocupate de temple inchinate unorzeitäti pägine, printre care unul EAAANtH dzispoprrt" (XVI, 3).

Faptul este expus de Eusebiu in cartea III, cap. 26, iar scri-soarea trimisd lui Macarie prin mama sa Elena cdreia impd-ratul Ii dddea puteri depline este reprodusä in cap. 30-32(Nichifor Calist, VIII, 28; Eftimie rezumä in citeva cuvinte,XVI, 4) 2.

Trecind peste cap. XVII (vezi mai sus), observdm c5. cap.XVIII repeta la inceput cele spuse in cap. XVI, in introducere0 in incheiere, aproape cu acelea0 cuvinte. De ex.:

Cap. XVI, 4 (ultima frazel) Cap. XVII, 1 (fraza a doua)cH(r) oyso RELpErli AORpt

Tomoy HMALIJOy m-ipE CHOA,

CTEFICA 6AEHA, H R'LCt TONU,p(C)11,14 rhpA4H, CAMORAACTHO HHER1136p4HHO Els.Ct ANCTROHATH11,p(C)Kdd.

intru aceste lucruri,avind bine pe mama sa, au-

Ela CH(r) oysw Aospt Hmt Hmi-TE CROA, CTRWA 4EHT CTEH-Cd, ICA H Wb.Ct TON RikpALIN

CAMOILUCTHO 114101,4TH.

Si intru acestea, avindbine pe mama sa, preasfinta

Vezi Piganiol, op.cit., p. 157 158.2 Plecarea Elenei cu aceasa misiune, in fruntea unei procession qui

devait durer pendant des siécles" (Piganiol, op. cit., p. 173), s-a petrecut spresfirsitul anului 326. Vezi si D. Tudor, Femei vestite din lumea anticd, Bucuresti,1972, cap.: Helena, mama primulzii lmpdrat creistin (p. 361-369).

www.dacoromanica.ro

Traditia literari constantiniani 248

gusta (in orig.: stepsa)' Elena,i-a incredintat toate cele im-pAratesti, pentru a actiona cuautoritate i neimpiedicatä denimeni".

Elena augusta (in orig.: step-s a)1 , impäratul i-a incredintattoate cele impäratesti pentrua dispune cu autoritate".

In genere, acest capitol urmeaza indeaproape pe Nichifor(VIII, 29-30), aci la Eusebiu (III, 41-45) totul este maiscurt, desi cu unele coincidente textuale. In versiunea lui Ni-chifor Calist preluatä de Eftimie , Elena are si ea o vi-ziune", prin care este indemnatä sá meargl la Ierusalim: aici,impreunä. cu Macarie, a descoperit" sub templul Afroditei(mentionat mai sus) mormintur lui Iisus Hristos, apoi loculcdpätinii, cele trei cruci i piroanele cu care a fost sträpunsmintuitorul"; pe acestea imparateasa le-ar fi dus fiului säu(ceea ce, evident, Eusebiu nu spune). Crucea lui Iisus ar fiiesit la ivealä., intre celelalte douil, ale tilharilor, printr-o mi-nune, insänätosind pe o muribundd de neam ales 2. Pentru capoporul adunat sä poatä vedea crucea, Macarie s-ar fi urcatpe amvon i ar fi ridicat-o in vazul multimii 3.

Cap. XIX relateazä foarte detaliat despre bisericile con-struite de Elena la locurile sfinte" evident, dupä. Xantho-pulos (VIII, 30) , dintre care sigure sint märetul edificiu depe locul presupus al mormintului lui Iisus, douä biserici laBetleem (la petera unde acesta s-ar fi näscut si la locul inal-tärii la cer"), descrise de Eusebiu insusi (III, 29-42). Celelalteau fost addugate de traditia ulterioarä: este drept cä Eusebiuinsusi vorbeste de marea därnicie a mamei impäratului fatä debiserici, ostasi i graci, in special cu prilejul acestei caldtoriiIn Orient (III, 44-45), ceea ce a dat temei autorilor de mai

Cf. gr. biz. atttpaa (aorist El:3"mm) a incorona", =Wig incoronare"(EA. Sophocles, Greek Lexicon, New York Leipzig, 1888, P. 1010).

2 Bineinteles cA nici pelerinul care a povestit alltoria sa la Ierusalim,citiva ani mai tirziu, in anul 333, nici Eusebiu, care a luat parte la conciliuldin 335, tinut in acest oras, nu canoso povestea miraculoas& a cnicii (Piga-niol, op.cit., p. 175).

3 De aici sArbatoarea. In&ltArii Sfintei Cruel" (14 septembrie) si o in-tre,ag& literaturA legendark of icialä sau apocrifl. Vezi de exemplu, N. Carto-jan, Cdrile populare in literatura romlineascd, vol. I, Bucuresti, 1929, cap. XVI.Lemnul crucii, p. 122 136 (reed.: Editura enciclopedia rom&O., 1974, p. 155172) ; cf. in Cazania lui Varlaam din 1643 (ed. J. Byck, Bucuresti, 1943, p. 360364), la 14 sept.: invdtclturcl la rcldicarea cinstitei cruci, bazatä pe aceeasi le-gend& (probabil, prin intermediare slavo-ruse) ; in Sbornicul lui Gherman(1359), textul nr. 3 (vezi descrierea lui loan Iufu, in Ortodoxia", XII, 1960,

nr. 2, p. 253-279).www.dacoromanica.ro

249 Traditia literari constanHalani

tirziu sä in0re mai multe biserici construite aici de Elena (bise-rici pe care Eftimie le enumerä. dupä. Nichifor). Ba, mai mult,prelatul bulgar Ii atribuie tot Elenei (la sfir0tul cap. XIX) 0biserica de la stejarul Mamvri, aproape de Hebron, unde Iehovas-ar fi al-Rat lui Avraam: or, Nichifor Calist povestqte pelarg, in partea finará a cap. 30 (col. 116), dupá Eusebiu (III,41-43), Ca' aceastä bisericä a fost ziditä. de Constantin, dupáce soacra sa (wfrrrip tic ToU ita p1i uxoris mater", Eutropia)semnalase cä acest loc era profanat de págini 1.

Cap. XX incepe cu o frazá privind generozitatea Elenei,preluatà de la inceputul cap. 31 din cartea VIII a Istoriei luiNichifor ( = Eusebiu, III, 44 0 45). Urmeazá un aliniat ce provinedin cap. 29 (col. 112), referitor la aducerea de dire aceasta aunei párti din crucea zisà a lui Hristos, impreunä cu piroanelece 1-ar fi tintuit, spre a le oferi fiului sdu: Constantin ar fi pusaceste piroane la coiful säu 0 la colanul de la hamul calului,ca sá se implineascá cele zise de profet (Zaharia precizeazáNichifor , i anume XIV, 20: In ziva aceea va fi (scris) peclopoteii cailor: «Sfint Domnului»!").

Eftimie preia apoi din cap. 32 al Istoriei lui Nichifor Calistlegenda ridicárii la Constantinopol a trei crud. (in amintireacelor trei viziuni" ale lui Constantin), cárora li s-a dat nu-mele: Iisus, Hristos, Ntre¡i (Thou), aceasta din urmà fiind rebo-tezatá zice autorul grec i, dupà el, cel bulgar de impà-ratul Heraklios [610-641] in 'Avirrrrog thimcirrwck,HEHORtAHAAhl" (adicä. nebiruit), POKE H AO AHE(C) CTOHT11" (care

pinà astäzi stä), adaug5. Eftimie (III, 3). Urmeazá bine-inteles, tot dupä. Nichifor (VIII, 32) relatarea minunii cuingerul care coboará de trei ori pe an, cintind i cädelnitind injurul acestei cruci (Eftimie adaug5.: la 7 mai, la 14 septembrieziva Crucii i in a treia sdpfáminä a patruzecimii).

In sfir0t, ultimul alineat relateazá despre moartea Ele-nei octogenará la Roma (dupá Nichifor, VIII, 31, col. 117;Eusebiu, III, 46-47)2.

In primul alineat al cap. XXI se vorbqte despre indru-mä.rile" date de impäratul Constantin celor din jurul sdu, inlegAturk cu citirea cártilor sfinte:

... MLIITH(M) rix nonaTt sa- ...celor din palat le-a po-110EtAd, EAHLI,H CZIEHHIAHMk KdCdAT runcit: citi se ating de car-

1 Vezi Piganiol. op. cit., p. 167-168.2 Probabil, in anul 329. A fost inmormintatä in mausoleul lui Constantiu,

soful" ei (vezi Piganiol, op.cit., p. 175; Eusebiu, III, 47).www.dacoromanica.ro

CA KHHI'4M11 H EilHLI,H E>K(C)THHddHJ:1011HTdATK CAWBECd, 16.FOECH-

AtiliE oymk 1311B BOAHTH H

TdEMbJHA/111 HpHAENCHO Ill&HHANdTH H

Etlx 11/171TE4 (X) »CE CTOA (N) HdHOB113AtildTH pAu,t H w(T)misAoy nomown HpOCHTH".

Regäsim aici intrucitvatea IV a Viefii lui Constantin

ncEwattro 8' lit Ttg Tet Toincovae[tvétepa, Starobg cbg

abro% 'ro% Occatketotgcría; Osa tpentov Mero, o-nou-611; gápxow airrò; TON/ Ev8ovZiackno-4opkvcov. }teta xdpagyt T01, XagOet.w.ov Teltq 13113koug

vij Tc.bv Ozonvdmrcov Xoyi.cov Os-copiq irpoaavexe TI5v voi5v, EIT'siak tvOtagoug cmv 'ro% T6VOacramov obcov iaipoilatv ente-&Bou".

tile sfinte i citi citesc cuvin-tele dumnezeWi, s5.-0 ridicecugetul spre vederea lui Dum-nezeu i sä ja aminte cu osirdiela cele ce citesc §i, stind inrugdciune, sà inalte miinile sprecer i de acolo sä ceará aju-tor".

modificat cap. 17 din car-de Eusebiul:

Verum his longe augus-tiora perspiciet quicunque at-tendere voluerit, qualiter illein palatio quamdam velutEcclesiam Dei constituit. Acdiligentia quidem et alacritatepraeibat cunctis qui in Eccle-siam illam erant ascripti: etsacros Codices in manus su-mens oracula a Deo editaattento animo meditabatur.Posthac solemnes preces cumuniverso aulicorum coetucitabat"2.

Informatia urmatoare se referá la stabilirea zilei de dumi-nicd zi de särbátoare crqtineascá ( = Eusebiu, IV, 18)3,precum §i a zilei de vineri zi de post.

In al doilea alineat regásim celebra rugäciune difuzat5. deConstantin soldatilor sAi. Datá fiind importanta ei cáci,alcatuitá in limba latiná, a ajuns pinà la noi prin intermediugrecesc i mediobulgar, fiind in cele din urmá tradusá in roma-

1 Dup5. cit am putut constata, f51-5 intermediul lui Nichifor Calist, ceeace atest5., ca i in citeva capitole ulterioaxe, recurgerea direct5. la celebra operha lui Eusebiu al Ceza.reei.

2 PG, t. 20, col. 1163 o 1666. Vezi si trad. rom. a lui Iosif Gheorghian,op. cit., p. 436. Textul grecesc din coloana alAturatb., dup5.: Eusebius Werke,I, p. 123-124.

3 De fapt, aceasta a fost ziva Soarelui (ceea ce Eusebiu adaugà in cap. 19),stabilità in anul 321, inainte de Conciliul de la Niceea (Piganiol, op.eit.,p. 128-129).

Traditia literari constananiani 250

www.dacoromanica.ro

251 Tradipa literari constantiniani

ne§te credem ca istoria acestui scurt text de invocatie me-rita sa fie cunoscuta mai indeaproapei.

Lactantiu2, in De mortibus fiersecutorum (cap. XLVI, 6),scrisa prin anul 320, reproduce in limba latina rugaciunea pecare un inger i-ar fi dictat-o lui Liciniu, ca invete pe sol-dati a o recita inaintea campaniei din primävara anului 313impotriva lui Maximin Daia3. Or, Eusebiu (IV, 19-20) datextul grecesc tradus din latinqte al unei rugaciuni aproa-pe identice, atribuind-o lui Constantin, care a invatat pe sol-datii ce inca nu erau cre§tini s-o repete duminica. In aceastaversiune lipsete, frisk o fraza specific imperialä.", care n-aveace cauta dupa opinia luí A. Piganiol in gura soldatilor:imperium nostrum tibi commendamus (nous te confions notrepuissance). Il n'y a pas de doute qu'Eusèbe nous conserveune version grecque de la prière latine de Licinius" scrisesecunoscutul bizantinist belgian Henri Grégoire, primul care aobservat quasi-identitatea celor douä. rugaciuni4. Dar tot aade bine s-ar putea adaugä. A. Piganio15 ca rugdciunea s'afi fost compusa sub ochii ambilor imparati sau cu colaborarealor, la Milano, in 313, exprimind credo-ul imperial la data aceea,inspirat dintr-un deism vag (o rugaciune analoga se gasWein textele hermetice): Liciniu a utilizat-o in timpul rdzboiuluidin Tracia i apoi a povestit poate chiar lui Lactantiuca o avea de la un inger; Constantin, la rindul sau, a facut-ocunoscuta curtii i osta,ilor sai. Oricum vor fi stat insa lucru-rile, este dar ca avem in fatà prima rugaciune oficialä. (cu ca-racter militar) cretina, transmisa de Lactantiu §i de Eusebiu,preluata de la acesta de Eftimie al Tirnovei i ajunsa, prinintermediul operei lui, in 'raffle Romane, unde 1-a influentat

Vezi Piganiol, op. cit., p. 75-77.2 Scriitor latin, n5scut prin a. 250, convertit la crestinism, a fAcut parte

mai intii din anturajul lui Liciniu, la Nicomedia, apoi a trecut in slujba luiConstantin, care 1-a angajat preceptor pentru primul au fiu, Crispus (executatulterior, in urma intrigilor sotiei lui Constantin, Fausta, care a impArasitapoi aceeasi soara crincen5.). Vezi, pe scurt, Jean Bayet, Literatura latind,in rom. de Gabriela Cretia, Bucuresti, 1972, P. 703-707, 713-714.

3 Vezi una din ultimele editii, insotitä de un amplu studiu asupra vietiioperei scriitorului latin: Lactance, De la mort des persécuteurs,I. Introduction,

texte critique et traduction de J. Moreau, Paris [1954], p. 129; vol. II cuprindeCommentaire.

a La *conversion * de Constantin, Revue de l'Université de Bruxelles",XXXVI, 1930-1931, p. 231-272. Aceeasi opinie o impArtAseste J. Moreau,

in ed. cit., II, p. 451-452.Op.cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro

Summe Deus, te rogamusdsancte Deus, te rogamus: Iomnem iustitiam tibi com-mendamus, I salutem nostramtibi commendamus, j imperiumnostrum tibi commendamus.Per te vivimus, I per te victoreset felices existimus. I Summe,sancte Deus, I preces nostrasexaudi ; I brachia nostra ad tetendimus : j exaudi, sancte, sum-me Deux".

Dieu Supreme, nous te pri-ons. I Dieu Saint, nous te pri-ons. Toute cause juste, nousla remettons entre Tes mains.A Toi, nous confions notresalut, à Toi nous confionsl'empire qui est le n6 tre. j C'estpar Toi que nous vivons, j c'estpar Toi que nous viennentla victoire et la félicité. I

Zt 1.1.6vov °Malley ()Loy, at13acrtXta yvavgoptv, at ParieévdvaxaXo4160a, napet. tdgvixag fipapeEla, 8tec at Kpcit'mug tbv tx0p6Sv icattatruicv,croi TftV T6V npounagetvrcov06v xetptv yvcopKottsv [crg]TON, ticA.A.6vuov angoltev, aoDnemeg ixttat ryv6pECIa 3, 'Lew

[tact) ov flauata KowataravovnatSág TE aÚTOr) Ocoplerg 17tipima-toy fgav Nou adSov xatvticinjv paarreaOat rcarvteo-pevot".

Te solum agnoscimusDeum ; te regem profitemur ;te adjutorem invocamus. Tuimuneris est quod victorias re-tulimus, quod hostes supera-vimus. Tibi ob praeterita jambona gratias agimus, et fu-tura a te speramus. Tibi omnessupplicamus 8, utque impera-torem nostrum Constantinum,

1 Ed. cit., I, P. 129, trad. fr., p. 120. Le ton de la prière rappelle de tràsprès celui des acclamations impériales" (J. Moreau, ibidem, II, p. 453). Desti-nata a fi recitatà in grupuri mari, ea are aspectul unei poezii simple: de aceeaam incercat s-o arapan in versuri.

2 Textul grec, in: Eusebius Werke, I, p. 125.3 Le texte de la prière, jusqu'à ytyvkaa correspond exactement

l'invocation de Licinius, la dernière phrase étant une simple addition des-tin& à affirmer le caracare constantinien de l'oraison" (J. Moreau, ed. cit.,II, p. 451).

Traditia literard canstantintani 252

pe Neagoe Basarab in compunerea propriei sale rug5.ciuni(vezi mai jos). i acum, iatà textele:

Lactantius, Eusebius, Vita Const.,De mod. pers., XLVI, 61 IV, 202

www.dacoromanica.ro

253 TradiOa literati constaatiniani

Dieu Supréme, Dieu Saint,exauce nos prières. I C'est versToi que nous tendons nosbras, I exauce nous, Dieu Saint,Dieu Supréme".

Eftimie, XXI, 2

TEEE EAHHOr0, 1, clurkeduATEEE u,pt 3HdEM11., TE6E 110mollniHK4ticnostAoirrmil. Ca(T) TEEE nost-MTEANdid 1111CHpHRtrW(M), TogoaKptrochm notcoptixwmil gparw.C(T) TEEE H44ATEJHMK Erirts1M6EAr(A)Ttt 1103HilEdEMK, 114 Titt H

6X(A)14.1111 EAK6 01(1101i4E4Ik,TEEt 111%CH EIgKWM6pIRH. ILWEr011,Zt 2 Ari-kr03CHTEAH4 H4M6 H

1I06tAHTE1lt cim4141-1TH MWAHAACA".

Traducerea romiineasai a#Panegiricului» din timpullui Constantin Brincoveanu(copie din 1704; B.A.R.,mss. rom. 2518, f.42v)Pre tine insuti Domnul

Dumnezeu te still) i impäratte cunoastem i ajutoriu temärturisim, si de la tine célede biruintä am luat, i cutine am biruit pre vrajmasiicei tari, si de la tine incepe-rile céle bune, bunatate cu-noastem, spre tine si in veacul

una cum piissimis ejus libe-ris incolumen et victorem diu-tissime nobis serves, rogamus"1.

Neagoe Basarab, invägituriPartea I, fragm. 1, f. 4b

TEE'k EAHH0r0 lia- C91EVA61H TEEt 11,rirt aHrIEMK, TEEt nomoW-HliKd ticnotttAoyEnuL. C(T) TEEtHORtAHTEillidd 1310E1pTEXW(M), TO-EOX Kptrimix nostAHrw(m)mi. GENT) TEEt HellarbJM11.rigfinAL EAr(A)Tk 1103H4littEMI., 114Tí H 11% MLIJiH EtKit oyno-HAEMK, TEEt 1311CH shixw(m)114WEr0 11,71t 2 Aill1r0WHTEA'Hd4HdML HOEtAHTEAHrld rivICNIHHTH

MOAHNI

Traducerea romlineasceia «Inviiteiturilor»

(circa 1635) 3

Pre tine singur te slimDumnezeu i impdrat, pre tinesingur te märturisim cá estiajut5.toriu, de la tine céremcéle ce sintu de biruintdluom, cu tine am biruit vräj-masii cei putérnici, de la tinecunoastem cä ne iaste mila

PG, t. 20, col. 1167. La precizarea de mai sus, J. Moreau adaug5.: Lesmots du texte latin qui manquent dans la prière de la Vita: Summus Deuset brachia nostra ad te tenditnus se retrouvent dans l'introduction (IV, 19)".

2 Eftimie omite intentionat numele impdratului i referirea la fiii s5.i,pentru a da rug5.ciunii un caracter mai general.

3 Invdtaturile lui Neagoe Basarab nitre fiul sdu Theodosie, ed. Florica Moi-sil, Dan Zamfirescu si G. Milail5., Bucuresti, Ed. Minerva, 1970, p. 182.

www.dacoromanica.ro

cel fiitoriul madajduim, aitài robi sintem toti. Al nostruimparat Intru zilele céledelungate si de biruinta nerugam sa ne pazasti pre noiacéstea".

inceputul bunätatilor si pretine ne vom nadajdui si inveacul ce va sa fie. Totisintem robii täi, pentr-acéiatie ne rugam sä pazestipre imparatul nostru cu in-delungata viata i biruitoare".

Alineatul al treilea mentioneaz5. (dup'a Eusebiu, Vita Const,,IV, 21) actele de pietate ale lui Constantin, in special in preajmasarbatorii Pastelor, cind punea noaptea sä se aprinda in oras

iar a doua zi dadea milostenii. In sfirsit, alineatele 4 si5 reproduc discutia imparatului cu episcopii (Eusebiu, IV, 24),care la Eftimie capata insa o alta turnura. 2n timp ce, la Euse-biu, imparatul spune doar: «OX btLETg v T6v claw .qg tiockri-criag, 176 St tv trrò; bia) Oca KaOcatagtvog tnialcono; dveiriv» 1 Vos quidem, inquit, in jis quae intra Ecclesiam sunt,episcopi estis. Ego vero in jis quae extra geruntur, episcopus aDeo sum constitutus"1, la Eftimie, el isi exprima dorinta de ase invrednici el insusi de darul cel arhieresc" (c-:-"rmicKaro

cno(A)RA Aapa ; XXI, 4), drept care episcopii ii r5.spund,de fapt, cu cuvintele lui insusi (dupa Eusebiu): TIA Elk no-CT4RAEH6 ECH Ell(C)Kre (Tu de Dumnezeu esti pus episcop) etc.(XXI, 5).

Cap. XXII foarte scurt, de altfel este consacrat enu-merarii citorva dintre legiuirile lui Constantin cel Mare: legeaprivind 4TEK141ilid, CHALI ECqIit,diE (adick lipsa de copii, gr. ettsicvia;Eusebiu, IV, 26); restrictiile pentru evrei de a avea sclavicrestini (Eusebiu, IV, 27); stabilirea dreptului celibatarilorde a-si oferi averea bisericii (Eusebiu, IV, 28), ce aveadatoria de a acorda asistenta saracilor. O fraza (alin. 2) evockiarài dupa Eusebiu (IV, 29), critica publicà pe care impäratulo facea avarilor i celor ce provocau nedreptati.

2n sfirsit, mentionind tricennalia 2, Eftimie reaminteste(dupa Eusebiu, IV, 40) cà la decennalia, vicennalia i acum,cu prilejul celui de-al treilea jubileu, Constantin cel Mare si-aasociat pe cei trei fii ai sai in calitate de cezari: Constantin,Constantiu si Consta (Constant).

Eusebius Werke, I, p. 126; trad. lat. in PG, t. 20, col. 117.2 SarlAtorirea. a 30 de ani de la urcarea pe tron a lui Constantin a avut

loc in anul 335.

Traditia literati constantiniani 254

www.dacoromanica.ro

255 Traditia literal% constantialani

Cap. XXIII este consacrat conciliului de la Tyr (färä a-1numi insä.)1 convocat din dorinta impäratului de a punecapät certurilor religioase (dar si politice) dintre Atanasie alAlexandriei i acelasi Arius (certuri la care face aluzie primafrazà din cap. XXII, reluatà i amplificatä la inceputul acestuicapitol). Participantii acestuia au fost invitati, printr-o scri-soare specialä a lui Constantin2, sä se deplaseze la Ierusalim,pentru a lua parte la inaugurarea impunätoare biserici a Invierii,festivitate ce deschidea astfel tricennalia. Aici Eftimie urmeazAindeaproape textul lui Eusebiu (IV, 41-47), renuntind doarla unele detalii, cäci precizeazä el insusi (XXIII, 7):

fi Ii1K0 Cii-0011.% HOLILTOWX

crro KKCKCEHTd 11,pROgIt H CITCH-TEAHMH rflW66, H 13110E61 U,p(C)1161S1

FlOtI6CTH 3A4Tdi H cpEspa H

K di% EH TH IHICTH61(X), In& EXS(C)T-HINJ (r) (INC.:MN 06 3 /0060TpOlf-

ARtH CA t °Elva LVETk, HdiVt Ha 0CH(C) liptmst HE 110AdET6 CK4-

3011dTH no Aponnoy.

Iar cum au cinstit bise-rica sfintei Invieri si mormin-tul Mintuitorului si care aufost darurile impärätesti deaur si de argint si de pietrescumpe, cel ce doreste,caute in scrierile dumnezeesti 3,

dci nouä nu ne ingäduie tim-pul sä le povestim cu de-amänuntur.

A avut loc in anul 334.2 Trimisä prin notarul Marianus. Vezi, in genere, despre acest episod

Piganiol, op.cit., p. 186-187. Iatá inceputul scrisorii lui Constantin atreparticipantii la conciliu:

Eusebius, Vita Const. IV, 42 Eftimie, XXIII, 2(Eusebius Werke, I, p. 134)

Nucritflq KOWCFTCLVTTVOg 1106tAHTEAHIAH KWHCT4HTiHL

Mgytawq Ecflacytk tryta H HEAHKOLMCTHIII WIKE flOFil1CAA0y

auv66o? Tij wavi npov..." rn(c)Knwmb...."

Eusebiu, Vita Const., IV, 42 Eftimie, XXIII, 2Victor Constantinus, Maxi- Constantin Invingator si

mus Augustus, sanctae synod° August, episcopilor de pretu-congregatae in urbe Tyro..."(PG, t. 20, col. 119).

Nementionind expres conciliul de la Tyr care, de altfel s-a mutat la,Ierusalim. Eftimie modificA adresa" scrisorii.

8 Eusebiu este socotit printre pgrintii bisericii".

www.dacoromanica.ro

Traditia literari constantiniani 256

Cap. XXIV incepe Cu mentionarea nuntii celui de-al doileafiu al lui Constantin (Constantiu, precizeazd Eusebiu, IV, 49,pe care-1 utilizeazd aici Eftimie) si cu stabilirea succesiunii 1:

Vita Const., IV, 51tilg ODY tXatOonrrOv dicp(ov

vrig 6krig oigouptvig txpeagt,Tin? crúgnacrav di; 13acnX.stagdpxfiv tptal To% ainot Eatpet.natcriv, °ICE 'UWE natpCpav ob-criav toTç &not iaripoSotdivszpatátotg. 'rev/ gtv o3v actrucavA.114tv '4 ttEtCovt, Tfiv St clç&bag etpreiv tcli Swam) TO StToken/ pimp/ r( tpito? Stivege.

Cum igitur utrumque ter-minum orbis terrarum sub po-testatem suam redegisset, to-tius imperii summam velutpaternam quamdam haeredi-tatem necessitudinibus suisdispertiens, in tres filios &-visit. Et avitam quidem sor-tem maxim° natu; alteri veroOrientis imperium; mediaminter has portionem regni ter-tio filio tribuit"2.

Eftimie, XXIV, 1T ANSE, IiiK0 IrkCiR Irb.CEAEHAA

no(A) COE0A 110KOpENA HHAtECIL,

TpiEMk CHOHMk CHWHOMk Irk lid-CAATE TA pasAtng. H nrhgomoyoystv cgoEmoy ciioy W(T)U,4 CII0Er0W(T)Ad(C) HAVAACTKO, 34114AHASAWE IIAd(C) ISToponk8, 4 MICE no-cpt (A) OEWH(r) H4i-MACTI10 TPE-TIMIS.

De asemenea, dupd ce avdzut supus siesi intreg uni-versul, 1-a Impartit drept mos-tenire celor trei fii ai sdi. Sicelui dintii fiu al sdu i-a datcirmuirea [primitd1 de la tatalsdu, stdpinirea din Apus3 celuide-al doilea, iar cfrmuirea din-tre acestea doud celui de-altreilea"4.

In continuare, prelatul tirnovean relateazd pe scurt dupdEusebiu (IV, 56) si, poate, dupä un alt izvor despre pre-

1 Care s-ar fi pus de prin a. 335 (Piganiol, op. cit., p. 209).s PG, t. 20, col. 1199 si 1202.3 Gresit, in loc de slteTOUHMA din R5.s5.rit" (In textul grecesc t (mg r5.sA-

ritean5." ; poate manuscrisul utilizat avea o form& corupt5. si Eftimie a intelesEcritapag apusean5.").

4 Tritr-adev5x, la moartea. lui Constantin cel Mare, primului su fiu, Con-stantin, i-a revenit Galia, celui de-al doilea., Constantiu Orientul, iar celuide-al treilea, Constant Italia (vezi ilcmopm Bu3aumuu, I, p. 170).

www.dacoromanica.ro

257 Traditia literari constantiniani

gatirile de razboi ale lui Constantin impotriva persilor 1, cam-panie in care acesta intentiona sä ja pe unii episcopi cu sine(Eftimie, generalizind, spune c5.-i lua ori de cite ori pornea laluptä impotriva barbarilor).

Apoi patriarhul bulgar prezintä tot dupä Eusebiu (IV,58 si 60) biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol, ziditäde imparat, care si-a pregatit aici un somptuos sarcofag, intrealte dou5.sprezece, destinate apostolilor2.

Trecind peste o fraza care evoca sfaturile pioase date deConstantin cel Mare fiilor sai (cf. Vita Const., IV, 51-52),aflarn despre plecarea sa la Nicomedia, unde zice Eftimiecontinua sä conduca treburile imparätiei. Aici (mai exact Invila sa de la Ancyrona, aproape de oras) dupa cum stim dela Eusebiu, care precizeaza cä se imbolnävise a fost botezat(Vita Const., IV, 61-63)3, spunind el insusi episcopilor cà arfi vrut sä mearga la Hui Iordanului, dar se vede ca sanätateanu-i mai ingaduie4. Nichifor Calist (Ist. bis., VIII, 44), referin-du-se la istoricii pe care i-a folosit, reproduce si el aceasta stire(exacta), dar afirma cä n-o crede, in lumina legendei pe careo acceptase anterior privind botezul miraculos al imparatuluide catre papa Silvestru. Iatä, in acest context, cum sunä pasajulrespectiv la Eftimie (XXIV, 6):

»cE ptumi, G1K0 (T) TAA011" XOTtWE ICh IHEp(c)nmoy HOHTHFl T4A0 lejill/EHL1 ElpHIATH 611r(A)Th, lU IwpAdurrtH HAEHCE

11'6CEM1111116111 HOTOE1H 1746, HA HEAdvsroy. TorAa nornirwoy, En(c)KnuKi3-111EHL1 HpHATH 44p.CE lICE MHWStAill HEBtpHO 661TH

MHHT CA

Unii insä zic cä de aici voia sä mearga la Ierusalim si acolosa primeascä harul botezului, in nul Iordanului, unde Domnula innecat pacatul a toatä lumea, dar ca, ajungindu-1 boala, a

1 Se pare c& lupte impotriva persilor au avut loc intr-adevAr pe frontulArmeniei, sub comanda lui Hannibalianus, nepotul imp5.ratului, pacea fiindacordat& in prim&vara anului 337 (Piganiol, op. cit., p. 206-207).

2 Fat& de care avea un cult deosebit (Piganiol, op.cit., p. 213-214).3 De c&tre Eusebiu, episcopul Nicomediei (Piganiol, op.cit., p. 2 14-2 13).4 intr-un manual de istorie anonim din sec. IV (Pseudo-Aurelius Victor),

cele trei etape ale domniei imp&ratului Constantin sint astfel caracterizate:decem annis praestantissimus, duodecim sequentibus latro, decem novissimispupilius ob profusiones immodicas naminatus" (pendant dix années, princeexcellent, pendant les douze anides suivantes, un brigand, pendant les dixdernières, un enfant qui se répand en prodigalités"). Recunescind caracterulpamfletar al acestei aprecien, A. Piganiel pe care 1-am citat de mai multeori in paginile precedente consider& c& ea nu era departe de adev&r (op.cit.,p. 42) si-si organizeaz& fiecare din cele trei pArti ale monografiei sub motto-urile: Praestantissimus, Latro, Pupillus.

www.dacoromanica.ro

A. Piganiol, apreciind cá s-a n5scut in jurul anului 280 (p. 37), preci-zeaz& ca era mai tirar (p. 215), avind doar circa 57 de ani.

2 La 22 mai 337.

Traditia literari constantiniani 258

adunat pe episcopi si a primit astfel darul botezului. Aceastainsä multora li se pare a nu fi adevarat" si el insusi nu crede,caci altfel intreaba retoric cum ar fi putut face Constan-tin atitea pentru triumful crestinismului, dacä n-ar fi fostbotezat?

Cap. XXV. Mentionind cä imparatul a domnit 32 de ani(vezi: Eusebiu, IV, 53; Nichifor Calist, VIII, 54) si ca a trait66 de ani (Eusebiu: aproape 64; Nichifor: 65)1, Eftimiedescrie calitatile sufletesti i fizice (alin. 1) dui:A. Calist (VIII,.55, partea finala col. 221), care utilizase el insusi descrierianterio are, inclusiv unele indicatii de-ale lui Eusebiu;

»GROH CME{Hd4 IE TON101r w(T) E.71 AtipWILDIHelti C14 stwiA:MAIKkCTIKOM6 CIATEAK Kb IllC , x-pasEpt.AíiîET, WCTph eymomh,mxmocrix, CA0H4 rilAROK6E npage.c,Tom npan, gK flOAddliTE r OT0116,KNCEN6 AHLI,EMI1, k EptIFIE(K) XWECTE{ RIK a

Si acestea au fost darurile cu care 1-a inzestrat Dumnezeu:cu barbatia Irani toate luminat, cu sufletul viteaz, ascutit larainte, in intelepciunea cuvintului adinc, la judecata drept,spre milostenie gata, frumos la fata, neinfricat in lupte"

Apoi, prelatul bulgar revine (alin. 2) la textul lui Eusebiu(IV, 54), pe care-1 parafrazeaz5., retinind citeva din reprosurilefacute lui Constantin de catre unii contemporani (de ex., cäera prea ingaduitor cu cei ce comiteau nedreptati), pe careinsa mai tirziu i-a ajuns pedeapsa divina (cf. Eusebiu, IV, 55).Din acest din urma capitol el preia i informatia privind o cu-vintare a lui Constantin, pronuntata cu putin timp inainte demoarte i avind un accentuat caracter moralizator, in spiritulpreceptelor crestine.

Cap. XXVI relateaza, pe scurt, dupa Eusebiu (IV, 62-67),ultimele zile ale lui Constantin, cu parafrazarea cuvinteloracestuia (cf. Vita Const., IV, 62-63), prevederile testamentuluisat' i moartea, survenita in ziva de Rusalii, la amiaza 2, emo-tia i tristetea ofiterilor ce 1-au depus in cosciug, in fata caruiase prosterna multimea. Printre onorurile aduse lui Constantindupa moarte, Eftimie mentioneaza, de asemenea, baterea unormedalii cu chipul sàu, indreptat cu privirea spre cer ( Eusebiu,IV, 73).

Penultimul capitol (XXVII) reprezinta o apologie a luiConstantin in care se pot observa unele idei vehiculate

www.dacoromanica.ro

Vezi E. Turdeanu, La littérature .., p. 121, 126-127.

259 Traditia literard constantiniand

de Eusebiu in primele capitole ale operei sale (I, 1-8) alca-tuita de prelatul tirnovean dupa legile retoricii, cu multe frazeinterogative, din care rezulta superioritatea primului imparatcretin, asemuit prin faptele sale unor personalitati biblice,printre care apostolul Pavel.

In incheiere cap. XXVIII Eftimie, asigurind pe tarulIvan 4man ca a utilizat izvoare demne de incredere ceeace 0 este cazul, in cea mai mare parte , Ii adreseaza indemnulde a urma exemplul marelui imparat cretin.

Ap.dar, dei Eftimie se tine indeaproape de izvoarele sale,Nichifor Calist Xanthopulos i Eusebiu (direct 0 indirect),nu se poate nega valoarea proprie a scrierii sale, pentru care aselectat cu grija faptele ce i s-au parut semnificative, omitindmulte alte §tiri i aprecien i cuprinse in cele doua opere. De alt-fel, facind mai mult opera de biograf i istoric, i numai in aldoilea rind de panegirist, prelatul tirnovean nu putea in aceas-ta ampla scriere sa nu se bazeze pe surse istorice autorizate, incare insa incepind cu Eusebiu i continuind cu istoriciihafiografii ce s-au succedat timp de un mileniu in ImperiulBizantin au fost introduse i destule legende i miracolesupranaturale. Cu toate acestea, canavaua istorica este respec-tata, 0 este un merit al patriarhului Eftimie de a fi pus la inde-mina compatriotilor sài i a celor care, in afara granitelor Bul-gariei, citeau in slavona o istorie a lui Constantin cel Mare,care a devenit modelul monarhilor cre§tini i nu in ultimulrind al domnilor români, dintre care cei mai ilu§tri sint stefancel Mare, Neagoe Basarab 0 Constantin Brincoveanu.

4. Circulatia i influenta literarà a Panegiricului"In 'raffle Române

Intre celelalte opere ale patriarhului Eftimie, ajunse inTárile RomAne Inca in timpul vietii lui (scrisorile adresate mi-tropolitului Antim i egumenului Nicodim, intre 1381-13931,

probabil unele vieti de sfinti) i in deceniile urmatoare, unloc de seama 11 ocupa Panegiricul imparatilor Constantin fiElena, identificat nu de mult in cea mai veche copie pe carene-a pastrat-o traditia slavona: manuscrisul moldovenesc, scrisIn anul 1474 de ieromonahul Iacov de la Putna i pastrat pinaastazi in biblioteca manastirii.

www.dacoromanica.ro

Traditia Mersa' constantiniani 260

a. Manuscrisul lui Iacov de la Putna (1474)

Primul cercetator care, dupa stiinta noastra, a semnalatIn 1903 acest manuscris al manastirii Putna, fära a se referi insala continut, este E. Kozak: Ein Sbornik, Inv. Nr. 571/11aus dem Jahre 1474, geschrieben vom Jeromonach Jakov".1Ceva mai mult spune in 1905 Dimitrie Dan, care reproduceinsemnarea copistului i adauga ca manuscrisul cuprinde vielide sting 2. De la cei doi autori informatia a fost preluata, maitirziu, de S. Reli 3 si de Emil Turdeanu, care n-a avut posibi-litatea sa vada manuscrisul 4. Preocupati mai mult de laturaartistica a manuscrisului si de insemnarea copistului, autoriiRefiertoriului monumentelor i obiectelor de artil din timpul lui.. tefan cel Mare au lasat deoparte continutul manuscrisului,dind, pe linga descrierea lui sumara (cu indicarea bibliografieianterioare), doar reproducerea fotografica a primei pagini 5.

Pentru prima data o descriere a cuprinsului manuscrisului,In cadrul intregii colectii de la manastirea Putna, a aparut in1962, fiind efectuata de pr. Paulin Popescu 6. lata, pe scurt,datele principale i continutul acestui sbornic, copiat, dupacum se vede din insemnarea de la sfirsit (f. 298v), la porunca luiStefan cel Mare, de ieromonahul Iacov, in 1474, patru ani dupasfintirea manastirii Putna (1470):

,,R711'04(C)THETH H X(C)T01110EHIKTH IZGTEzise(u) 130EHO(A)(1, 65K-TE10ACIC(T)TIO ['CHAO». BEMAH 1410/1Ad(H)CK0H, C'11-.11 EW(l'A)dild HOEHOAKI,

1 Die Inschriften aus der Bukowina. I. Teil: Steinischriften, Viena, 1903,p. 71.

2 Meincistirea fi comuna Putna, Bucuresti, 1905, p. 75-76, 156.3 CcIlduza monumentelor religioase istorice din eparhia Bucovinei, Cer-

nauti, 1937, p. 102.

4 In sfirsit spune el , in 1474 apare un Sbornic, cu a carui prescrieres-a muncit ieromonahul Iacov. Toate manuscrisele acestea, ca.re sunt preaslab descrise, se pastreaza. astazi la Putna i asteapta o nouà cercetare" (Ma-nuscrise slave din timpul lui Stefan cel Mare, Cercetari literare", V, 1943,p. 120).

5 Red. resp. prof. M. Berza, Bucuresti, Ed. Academiei, 1958, nr. 146,p. 390 (Nr. de inventar: 571, II; Catalog, nr. 551) si fig. 258 la p. 391.

6 Manuscrise slavone din meindstirea Putna, Biserica ortodoxa romana",LXXX, 1962, nr. 1-2, p. 109, nota 4 (despre caligraful Iacov); nr. 7-8,p. 696-698: descrierea manuscrisului (Nr. de inventar: 571/11/1863 si 551/1952), cu reproducerea fotografica. a primei pagini, la 697. Manuscrisul a maifost mentionat ulterior si in alte scurte descrieri ale manastirii: N. Constan-tinescu, Mancistirea Putna, Bucuresti, 1965, p. 31; Maria Ana Musicescu,Muzeul nancistirii Fuina, Bucuresti, 1967, nr. 25, p. 30.

www.dacoromanica.ro

Repertoriul ..., p. 390.2 Ibidem; vezi i fig. 258, la p. 391; P. Popescu, Manuscrise ..., p. 696.3 P. Popescu, ibidem, p. 696-697. Vezi P. Rusev A. Davidov, rpu-

zoptdigaidatax 8 Pymanust u 8 cmapama py4schnoca itumepamypa, Sofia, 1966.

261 Traditia llterari constantiniani

HOEGIt HCHHC4TH CiH ChEWpHH(K) 1E0HdCTHp8 CHOEMS W(T)nim eprima(H)ApHTt Itvecedsd urSmEirk, pxaco,y. MHW(r)rfitwiiiiroIEPONO(H4)K4 I4KwK4, E IVETW waT11,71i. Ma(H) il"

Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io[an] Stefan voie-vod, din mila lui Dumnezeu domn al Tárii Moldovei, fiul luiBogdan voievod, a poruncit sä se scrie acest sbornic pentrumänästirea sa de la Putna, in timpul arhimandritului Ioasafegumenul, cu mina multpdcatosului ieromonah Iacov, in anul6982 [1474], mai, 20"1.

Manuscrisul are 301 file (primele douà si ultima albe),de format 29 x 20 cm. Este scris in semiunciald regulatáfrumoask cu negru, cite 30 de rinduri pe pagink avind titlurile,initialele unor paragrafe i puncte cu rosu. Pe f. 3r se aflä unfrontispiciu, cu cercuri inrántuite, in rosu, albastru, verde inchis,galben si alb, si o frumoasà initialä stilizaa (litera in formkde pas5.re 2.

Sbornicul contine vieti de sfinti, cuvinte de laudá i inva-táturà in leg*átura cu vietile sfintilor i särbatorile bisericestidin lunile aprilie, mai si iunie, incepind cu 111E9EHiE cíio H

CiitHiHdr0 KEIIHKOM(4)11HK4 H flontAOHOCLI,d rEOpri4 MUCeniCia sfin-tului i savitului, marelui mucenic Gheorghe, purtiitorul debiruintri (23 aprilie), dupá care urmeaza Cuvint de laudd inchinataceluiasi de Grigorie monahul i presviterul, egumenul má-ndstirii Pantocrator" (identificat de cercetätori cu GrigorieTamblac), cuvintári de Ioan Hrisostomul, Chiril al Alexandriei,Teodor Studitul

La 21 mai (caietul 17, f. 8r caietul 21, f. 2v) este incluseVOHMId, HdTpLIPK4 TpliNWECKdrO, 110XE41OE C'TINANIk EGIHK6INIK HPdiEHOdH(C)AHhiMli 113EMIll KOHCTdHTHHOIr H GAEHt Al lui Eftimie,patriarhul Tirnovei, Cuvint de lauda sfinfilor marilor impeirati,intocmai ca apostolii, Constantin si Elena, lar la 28 mai,Viata sfintei Filoteia, scrisà de acelasi Eftimie.

In sfirsit, manuscrisul se incheie cu Mucenicia sfintuluiloan cel Nou, scrisá de Grigorie monahul i presviterul mariibisericii a Moldovlahiei" (identificat, de unii cercetatori GrigorieTamblac) 3.

www.dacoromanica.ro

Traditia Ilterari constantiniani 262

Revenind la copist, ieromonahul Iacov, retinem observatiajudicioasa a lui P. Popescu, care considera, pe buna dreptate,Ca' tot el a scris Sbornicul pe luna decembrie, inregistrat la1863 cu nr. inv. 571/I si avind aceleasi dimensiuni cu manuscri-sul precedent. Ca si acesta, cuprinde cuvinte de invatatura silauda la sfintii i sarbatorile din luna decembrie, scrise maiales de loan Hrisostomul, apoi de Grigorie de Nazianz, Ata-nasie al Alexandriei si de alti autori bisericesti. Dei cele 26de caiete sint numerotate de la 35 la 61 asadar, par a lipsiprimele 34 de caiete cercetätorul considerä ca, intrucit ma-nuscrisul este intreg, acesta ar constitui partea a doua, sepa-rata doar la legare, a unui sbornic ce cuprindea i lunile octom-brie si noiembrie. Formatul, legdtura in lemn i piele din aceeasiepoca si mai ales caligrafia Il apropie de manuscrisul precedent

cu toate cà n-are nici o insemnare, se poate formula ipotezaca s-ar datora aceluiasi ieromonah Iacov, care a putut scrie,evident, intregul ciclu de sbornice, asadar inch' clouä volumepe ianuarie-februarie-martie i iulie-august-septembrie, pe lingacele consacrate lunilor octombrie-noiembrie-decembrie, din carenu s-a conservat decit partea cuprinzind ultima luna a anului 1

Asadar, manuscrisul ieromonahului Iacov, din 1474, si poateacesta din urma, nedatat, se rinduiesc printre cele 13-14

manuscrise realizate in sau pentru manastirea Putna, evident,dintre cele care s-au pastrat in urma marelui incendiu din 14840 a altor intimplari dramatice petrecute in decursul secolelor 2.

In 1969, cu prilejul aducerii manuscrisului la Bucuresti,In vederea trimiterii la o expozitie de arta romäneasca in sträi-nätate, colegul Dan Zamfirescu, preocupat de studierea izvoa-relor lui Neagoe Basarab, a realizat prin bunavo-inta regretatei conf. dr. Corina Niculescu, sefa sectiei de arta me-vala de la Muzeul de arta al Republicii Socialiste Romäniafotocopii ale celor 27 de file ce cuprind Panegiricul impdratilorConstantin fi Elena, pe care a binevoit sa ni le puna la dispo-zitie. Pe baza acestor excelente fotocopii pentru care mul-

P. Popescu, op.cit., p. 698-699. Sâ fie tot el diaconul Iacov", copistulprimelor doul caiete din manuscrisul nr. 296 de la B.A.R., atribuit de aseme-nea secolului al XV-lea (Panaitescu, Manuscrisele ..., I, p. 395-396), cumpresupune P. Popescu ? (ibidem, p. 109, nota 4). In tot ca.zul, ieromonahulIacov a copiat in 1475 Sintagma lui Matei Vlastaris (vezi cartea noastrh Con-

..., p. 276 277).2 Vezi: E. Turdeanu, Manuscrisele slave ..., p. 146 s.u.; M.A. Musicescu,

Muzeul ..., p. 26 s.u. www.dacoromanica.ro

Descris de: B. Dudik, Die Archive im Kanigreich Galizien und Lado-merien, Archiv far osterreichische Geschichtsquellen", XXXIX, 1868, I,p. 124 (21); E. Kahilniacki, 0630p twasmo-pyeenn na.u.emnuKoe 113bliCanuebma, xpaimuoixeti e apxueax J110306CKUX, in Tpydat 3-so apxecur. ebe3da, t. II,Kiev, 1878, p. 219 (extras, p. 7 s.u.); Werke ..., p. CVI; St. Romanski,Bnaxo-6bneapexu pbuonueu e Jneoeexama ynueepeumemaca 6u6nuomexa, extrasdin Ileplionmecxo crnicamte", Sofia, LXXI, 1910, p. 603-610; E. Turdeanu,La littérature .., p. 103-104.

2 E. Turdeanu, op.cit., p. 104; vezi si E. Kaluiniacki, Werke .., p. CVI.3 E. Turdeanu, op.cit., p. 103.

263 Traditla Merará constantiniani

tumim chlduros lui Dan Zamfirescu am rea lizat editiade fatà.

Continuind siglele manuscriselor stabilite de E. KaiuMiackiIn editia sa (p. CCXX), notäm acest manuscris O.

b. Alte copii slavo-romäne din Moldova ale Panegiricului". Noi copii sla-vo-romilne ale altor scrieri eftimiene

In momentul pregatirii editiei sale, E. Kaluiniacki cunos-tea cloud copii moldovenesti ale Panegiricului impiratilor Con-stantin p: Elena, pe care le-a utilizat pentru variante, in raportcu textul luat ca bazh a editiei din manuscrisul lui Vladislav Gr5.-mhticul, din 1479 (manhstirea Rila, nr. 61; notat in editie: N):

Manuscrisul I. B. 1 (nr. nou 201) din Biblioteca Univer-sithtii din Lvov, scris in Moldova, la sfirsitul secolului al XV-leasau inceputul celui de-al XVI-leal (notat de Kaluiniacki: X).

Manuscrisul Bibliotecii Consistoriului ortodox din Cer-nhuti (inregistrat provizoriu d"), datind din sec. al XVI-lea(notat in editie: Z), care pare a fi copia fidelh sau copia unuiintermediar corect" a manuscrisului precedent 2

Les deux textes scrie E. Turdeanu présentent unelacune commune dans la partie finale du récit (de altfel, nuintimprátoare; v. mai jos G.M.); ce fait a déterminé Kalui-niacki h fixer h. la base de son edition une rédaction serbe (...).Ainsi, de ces deux copies qui rendent l'aspect fiale de l'ouvraged'Euthyme sous cette réserve qu'elles en omettent un passage,on n'a publié que les leçons par lesquelles elles se séparent dutexte de base (...)"3.

Aceeasi constatare am falcut-o i pentru manuscrisul maivechi al ieromonahului Iacov. Si, pentru cà acum stim exactdin porunca cui a fost copiat sbomicul i, deci, i Panegiriculimpitrafilor Constantin i Elena , nu putem decit sh subscriem

www.dacoromanica.ro

In total, 8 rinduri din editia Kaluiniacki, P. 145, r. 1-2 de jos, si P. 146,r. 1-6 de sus.

2 La littérature .., P. 104. in leg&turä Cu aceastä problem& vezi i ipoteza.regretatului I. Iufu, expus5. de Zlatca Iufu, 3a decemmohatarna Konextam Cmy-&on, in Studio Bakanica, 2, Sofia, 1970, P. 3 10-3 11.

3 E. Turdeanu, op.cit., p. 104.4 Despre p&trunderea unor teme legate de viaja implratului Constantin

In pictura romane.ascl, vezi: A. Grabar, Les croisades de l'Europe Orientaledans Part, in Mélanges Charles Diehl, vol. II. Art, Paris, 1930, P. 19-27; I.D.StefInescu, in Byzantion", VII, 1932, P. 367 si fig. 50 (apud Turdeanu, Lalittérature ..., P. 109, nota 4) ; P. Comarnescu, Indreptar artistic al monumen-telor din nordul Moldovei, Bucuresti, 1961, p. 218; Dan Zamfirescu, Studiulintroductiv (I) la invelfdturile lui Neagoe Basarab ccItre fiul sdu Theodosie,Bucuresti, 1970, p. 36; S. Ulea, L'origine iconographique du thème de la caval-cade de rempereur Constantin, in: XIVe Congas International des Etudes Byzan-tines. Bucarest, 6-12 septembre 1971. Programme, p. 42.

Traditta ilterará constantiniani 264

la concluzia lui E. Turdeanu: ...Le lettré qui a introduit pourla première fois le récit d'Euthyme dans le milieu roumain(poate acesta este chiar Iacov, dad nu cineva dinaintea luiG.111.) a laissé son empreinte originale dans un détail inte-ressant. En effet, en un endroit, vers la fin du Panégirique,le Patriarche s'adresse directement au tsar Jean Sigman, quisans doute était présent lors de son discours, et après l'avoirassuré de la véracité des faits racontés, lui conseille de se mettresous la protection du grand empereur. Le copiste roumain aécarté ce passage de sa rédaction1 de sorte que le panégyriques'est propagé en Moldavie sans l'allusion au tsar bulgare.

Nous ne pouvons croire qu'une semblable omission, le seulenotable dans les deux copies signalées (X et Z) (cäxora le prece-de in timp, dupà cum stim acum, copia de la 1474ait été l'oeuvre du hasard. Celui qui l'a faite aura pensé que,dans le milieu roumain, le nom du despote bulgare n'avaitplus d'écho et introduirait un anachronisme, ou aura cherchéA ménager la susceptibilité de quelque prince roumain auquelpouvait étre destinée la copie"2. Acum ne este ciar cà acest domnera Stefan cel Mare si ca, evident, E. Turdeanu avea dreptatesä. scrie: L'histoire du grand empereur aurait été lue avecpiété même A. la Cour, pénétrée de l'esprit de la croissade, d'unRtienne le Grand. et d'un Pierre Rares" 3, drora li se adaugäcum vom vedea mai jos, Neagoe Basarab, iar mai tirziu Constan-tin Brincoveanu 4.

3) La aceste copii moldovenesti, E. Turdeanu adduga Incauna, necunoscuta lui E. Kaluiniacki. Este vorba despre un

www.dacoromanica.ro

265 Traditia literari constantiniani

manuscris de la inceputul secolului al XVII-lea, apartinindmitropolitului Anastasie Crimca (1608-1617, 1619-1629), carel-a daruit ctitoriei sale Dragomirna. Manuscrisul, copiat inslavona mediobulgara, cu multe rusisme, cuprinde, in cele253 file, numeroase texte hagiografice, printre care §i Panegi-ricul inzfidrafilor Constantin p: Elena (ff. 200-224, cu o lacunade o fila). A fost semnalat in colectia Casei Nationale (Hapog-

)im) din Lvov'.4) Cu acesta insa nu se incheie seria manuscriselor slavo-

române din Moldova care cuprind Panegiricul imfidratilor Con-stantin i Elena, scris de marele carturar bulgar. Cu citiva aniIn urmä, harnicul cercetator de manuscrise Ioan Iufu a semna-lat bid o copie moldoveneasca, a cincea, a acestei scrieri, pas-trata in Sbornicul nr. 1828/739 de la manastirea Dragomirna(provenit de la Moldovita), atribuit secolului al XVI-lea (337file, 29 x 21 cm, cu 28 rinduri pe pagina; lipsesc 4 file la ince-put .7i citeva la sfir0t). Acesta cuprinde, ca i manuscrisul luiIacov, de la 1474, 23 de lucrari hagiografice §i omiletice, dela 23 aprilie pima la 18 iunie" 2 Alaturi de Panegiric (21 mai:Al lui Eftimie latriarhul Tirnovei, Cuvint de lauda sfintilormarilor, intocmai ca afiostolii, impeirati Constantin p: Elena,ff. 148r-181v), sbornicul mai cuprinde o a doua scriere a pa-triarhului Eftimie, i anume Via/a sf. Filoteia (28 mai: Viaja

traiul fireacuvioasei maicii noastre Filotheea, scria de Eftimie,fiatriarhul Tirnovei, ff. 247r-263r).

Cu acest prilej nu putem sa nu mentionam aici, dup5. I. Iufu,Inca patru manuscrise provenite de la m5.nastirea Moldovita,ce cuprind opere eftimiene, §i. anume:

1) Mineiul fie luna octombrie, atribuit secolului al XV-lea,care cuprinde, la 14, 19 §.1 21 octombrie, Vie,tile cuvioasei Pa-raschiva, lui loan de la Rila i Ilarion al Meglenului (Bibl.man. Dragomirna, nr. 1770/681)3.

1 Ilarion Sventitki, Onuc monucie Hapoduozo gomy 3 icometafir Aun.Hempytueettua, Yxpalimbico-pychlain alms", t. I, Lvov, 1906, p. 108-112;E. Turdeanu, La littérature ..., p. 104; Idem, Le métropolite Anastase Crinscaet son oeuvre littéraire et artistique (1608 1629), extras din RE Si, XXIX,1952, p. 62.

2 I. Iufu, McIndstirea Moldovila centru cultural important din perioadaculturii romtlne in limba slavond (sec, XV XVIII ), Mitropolia Moldovei§i Sucevei", XXXIX, 1963, nr. 7-8, p. 435, nr. 18; Zlatca Iuffu, 3a decem-momuama twAetcyttu Cmyc)uou, p. 326-329.

3 I. Iufu, op.cit., p. 429, nr. 1.www.dacoromanica.ro

Ibidem, p. 431, nr. 7; Idem, Despre prototipurile literaturii slavo-romò nedin secolul al XV-lea, Mitropolia Olteniei", XV, 1963, nr. 7-8, p. 518, nr. 1;Zlatca Iuffu, op.cit., p. 311-317.

2 I. Iufu, McIncIstirea Moldovita ..., p. 43 1-432, nr. 8.3 Ibidem, p. 432, nr. 9; Idem, Despre prototipurile ..., p. 518, nr. 2; Zlatca

Iuffu, op.cit., p. 317-323.4 Vezi E. Turdeanu, La littérature ..., p. 115-119. La B.A.R. se p5.s-

treazA o traducere romameascà a acestei scrisori in mss. rom. 1724 (ff. 138r-149v), din sec. al XVIII-lea, iar In mss. rom. 3698 (ff. 96r-113v), din 1768,Cuvintul de laudil al sfintei Kiriaki (Nedélja ), tradus de Vartolomeu Màzà.-reanu.

5 E. Kaluiniacki a editat textul dupä manuscrisul lui Vladislav Gana-ticul, din 1479 (notat N), dind variante dup.1 alte 7 manuscrise (Werke ...,p. 225-239); P. Dinekov i colab., Xpucmomamum ..., ed. 2, p. 391, mentio-neaz5. 18 copii ale acestei scrisori.

6 Descris de P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca A cade-miei R.S.Romlinia, vol. II, text dactilogr. la B.A.R.

Traditia litera/4 constantiniana 266

Sbornicul atribuit aceluiasi secol, cuprinzind, printre alte-le, aceleasi trei scrieri ale prelatului bulgar (Bibl. män. Drago-mima, nr. 1789/700)1.

Mineiul fie luna octombrie, identic prin continut cu celde mai sus, notat 1", i atribuit aceluiasi secol, cuprinzind deasemenea cele trei scrieri mentionate mai sus (Bibl. män. Dra-gomirna, nr. 1594/705)2.

Sbornicul atribuit sfirsitului sec. al XIV-lea inceputuluisec. al XV-lea, care cuprinde, !titre cele 46 scrieri hagiografice

omiletice dintre 21 noiembrie 31 decembrie, alte douàopere ale patriarhului Eftimie: Cuvint de laudd sfintului Mihailostasul (22 noiembrie) i Cuvintul de laudd sf. loan, episcofiulPolibotului (21 dec. ; Bibl. män. Dragomirna, nr. 1795/706)3.

In sfirsit, semnaldm un sbornic de la inceputul sec. al XIX-lea, scris in slavona rusk', probabil in Moldova, care cuprindeScrisoarea fiatriarhului Eftimie thEre ciiiugiirul Cifirian, cu-noscutá pinà acum din 5 manuscrise slavo-române din secoleleal XV-lea al XVII-lea 4, in afara celor copiate in tärile slave 5.

Este vorba despre manuscrisul slay nr. 406 de la B.A.R. (ff. 158169r)6, din care reproducem aici titlul, inceputul i sfirsitultextului:

Incipit: Sto HdCla WENIAOHthrla ECH CHOHMla

Desinit: HSAEWH R0r0K4r(A)TH4 C'I 1361WHAr0 HO WEHTE[AE](KPEtqlilirk.

(Note. a. H: no snaroiat]Tn. b. Completat dup5. N).Aceste noi descoperiri aduc completdri de cea mai mare

importanta in studierea mostenirii manuscrise a renumituluiscriitor bulgar si a räspindini scrierilor lui in Prile Romane.

www.dacoromanica.ro

267 Traditia Merad constantinlani

Astfel, numarul copiilor slavo-române cunoscute pina acum alecelor .5apte scrieri mentionate aici crete astfel: Viga sf. Fi-loteia, de la 3 la 4 (lui Kalidniacki Ii erau cunoscute in plusdouà manuscrise slavone ruse)1; Viga sf. loan de la Rila,de la 4 (eventual, 5) la 7 (respectiv, 8)2; Viata sf. Paraschiva,de la 4 la 73; Viga sf. Ilarion al Meglenului, de la 3 la 64;Panegiricul sf. Mihail ostapl, de la 2 la 3 (mai e cunoscuta doaro singura copie sirbeasca din sec. al XVII-lea) 3; Scrisoareacatre Cifirian, de la 5 la 6; in sfir§it, Panegiricul sf. loan alPolibotului, cunoscut pina acum intr-un unic manuscris, acelaal lui Gavriil de la Neamt (1439), capan.' o a doua copie, cepare a fi chiar mai veche, descoperita tot in Romania°.

c. Copia, prelucrarea i traducerea din Tara RominTasci. a Panegiricului"

Daca Moldova ne-a furnizat cinci copii ale Panegiriculuiimfieiratilor Constantin p: Elena, printre care §i cea mai vecheIn intreaga traditie slavona (1474), in schimb Tara Romaneasca,de unde cunoa$em deocamdata o singura copie integrará, afost martora unei interesante integrari a acestei opere in lite-ratura originará romaneasca in limba slavona, i anume inÍnvdfdturile lui Neagoe Basarab catre fiul thu Theodosie. In celece urmeaza, pornind de la datele sistematizate de E. Turdeanu,vom aduce unele completari i puneri la punct, in lumina noilorcercetari, cu privire la raspindirea Panegiricului in Tara Ro-maneasca.

Vezi E. Turdeanu, La littérature ..., p. 84-90. Dintre lucrArile maivechi mantionlm aici: D.R. Mazilu, Sfinta Filoteia de la Arge,s. Leimurireaunor probleme istorico-literare, Bucuresti, 1933 (Extras din A.A.R., Mem.Sect. lit. Seria III, t. VI, mem. 8).

2 Vezi E. Turdeanu, op.cit., p. 75-8 1; cf. P. Dinekov i colab., Xpucmo-mamug ..., ed. 2, p. 390.

3 Vezi E. Turdeanu, op.cit., p. 90-98; cf. P. Dinekov i colab., op.cit.,p. 390-391. Din lucarile mai vechi, vezi: E. Kaluiniacki, Zur (Vieren Paras-kevaliteratur der Griechen, Slaven un Rumcinen, extras din Sitzungsberichteder Kais. Akad. d. Wissenschaften", t. CXLI, Viena, 1889; Iulian 5teflnescu,Viaja sfintei Parascheva ceo nota de Matei al Mirelor, in Revista istoriclroman1", III, 1933, p. 347-377.

4 Vezi E. Turdeanu, op.cit., p. 82-84.5 Ibidem, p. 111-112.

Ibidem.p. 113-114; I. Iufu, Mclniístirea Moldovila ..., p. 432, nr. 9;

Idem, Despre prototipurile ..., p.518, nota 5.www.dacoromanica.ro

1 A.I. Iatimirski nu-1 descrie in catalogul slu (CAaenucKue u pycacupyiwnucu py.ubmcxux 6u6Auomeica, St. Pb., 1905), ceea ce inseamna cA fie nu 1-avlzut, cind a studiat colectia, la sfir§itul secolului trecut, fie manuscrisul aintrat la Muzeu mai tirziu. Nici Kaluiniacki n-a avut cuno§tintä de acestmanuscris.

2 La liltéralure ..., p. 108; Opera ..., pl. VIII IX (se reproduc ff. 172r,reprezentind inceputul Panegiricului, 0 206v, cuprinzind ultima paginS, aacestui text, sub care se 8.115. una din insemiari).

3 Sbornicul este descris, acum in urm5., de P.P. Panaitescu, Manuscriseleslave .... vol. II, dactilogr.

4 vezi E. Turdeanu, La littérature ..., p. 108.

Traditia literari constantiniani 268

1) Singura copie integrald cunoscutä astazi a acestei scrieriexecutatä in Tara Roma.neasca se gaseste intr-un manuscrispastrat la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania(B.A.R., mss. slay nr. 327). Adus aici de la Muzeul de antichi-täti, in 1903, impreuna cu intreaga colectie 1, manuscrisul aapartinut manastirii Tinta.reni (Dolj) dupd cum rezulta dindoua insemnari in romaneste de la filele 206v si 307v , manas-tire fondatä de spatarul Mihai Cotofeanu, in timpul domnieilui Matei Basarab (1632-1654). Cum a observat insä E. Tur-deanu, care l-a semnalat atentiei cercetätorilor, manuscrisul emai vechi, din sec. al XVI-lea, asadar a fost adus de la altamanästire 2. Astfel, la 1640, semna pe coperta din Ltd, parteainterioara, ,,gramaticul Dumitru din Tirgoviste": IIH(c) 431%rpdMeITH(K) A8MHTp8 w(T) TfYltrOlifi T, 111. (T) xapiirtH [71485508 = 1640] m(c)u,a OK (T) b. Ì. [ 12]" Am scris eu grama.ticulDumitru din Tirgoviste, in anul 7148 [ 5508 = 1640], lunaoctomvrie, 12".

Manuscrisul (490 f., hirtie, 30'12 x 211/2 cm; inceputul lip-seste) cuprinde o culegere de vieti de sling i cuvinte de laudd(48 de texte, primele doua fiind vietile lui loan Hrisostomul

loan Damaschin), printre care, la ff.172r-206v: eveHmia,nirrpiapp Tinnomadro, 110)(134AHOE CTIIIH(M) EFAHKIIIH(M) H WHOA-rIOCTOAKHHNIK LEMI KONCT4HTHH8 H Al lui Eftitnie,patriarhul Tirnovei, Cuvint de lauclii sfinfilor tnarilor si intocmaica apostolii impiirati Constantin si Elevas.

Scris in Tara Româneasca, in slavona sîrbä, ca i alte ma-nuscrise ale epocii, el este apropiat de redactia lui VladislavGramdticul (1479), cuprinzind i pasajul din capitolul final, incare autorul se adreseaza tarului Ivan Sisman 4.

In editia noastra utilizam acest manuscris, pe care-I no-tam P3, la marcarea variantelor i pentru reproducerea pasa-jului omis in manuscrisele moldovene.

www.dacoromanica.ro

269 Traditia literal% constantiniani

2) Incä. P.A. Lavrov, editind textul slavon al inzullelturilorlui Neagoe Basarab ceitre fiul sa-u Theodosie, a identificat inprima parte a acestora un fragrnent extras din Panegiriculimpiraglor Constantin si Elena, scris de Eftimie al Tirnoveil,inclus de domnul Tarii Romdnesti (25 ianuarie 1512-15 sep-tembrie 1521) in galeria de exemple si modele, pentru educa-rea" viitorului voievod, dupa cum au subliniat St. Romanski 2,iar acum in urma Dan Zamfirescu 3. E drept ca E. Turdeanu,partizan al autenticitatii invapiturilor, a crezut asociindu-sede asta-data tezei lui D. Russo cá extrasele din scrierea luiEftimie, care se regasesc numai in versiunea origina15., slavona,si in traducerea romaneasca, reprezinta o interpolare facutala mijlocul sec. al. XVI-lea, dupa ce s-a efectuat traducereagreacd, in ultimii ani ai vietii lui Neagoe sau citeva deceniimai tirziu4. Dar distinsul slavist n-a observat cd traducatorulgrec al invittaturilor a omis intreaga prima parte in careera inclus i Panegiricul imficlralilor Constantin si Elena ,intrucit ea reprezenta mai ales o antologie comentata de texteistorico-morale, extrase din Biblie i din scriitori bisericestiad mum filii Theodosii", fiind in foarte mica mdsura origi-na15.5. Asada", absenta extraselor din Panegiricul lui EftimieIn aceasta versiune nu este un argument impotriva includeriilor in textul original, slavon, ab initio. intr-adevar, vechimeamanuscrisului slavon, conservat la Biblioteca Nationald Chiril

Metodie" (nr. 313) in care se pastreazä un fragment dinPanegiric (ff. 1-6, care au fdcut parte din caietul 13 al ma-nuscrisului integral) , scoate din discutie aceasta ipoteza: fi-ligranele ne-au dovedit ca poate fi datat intre anii 1518-1529,mai precis, intre 15 iunie 1520-15 sept. 1521 (data mortii lui

1 CAoea ncoccaameAbnue eoeeodu eanatucKozo Hoanna HR20.4 K cbmy CAeo-docwo, St. Pb., 1904, p. V; fragmentul de text este reprodus la p. 58-62;vezi i Cronicile slavo-romeine din sec. XV XV I, publicate de Ioan Bogdan.Editie revb.zutà i completatà de P.P. Panaitescu, Bucuresti, Ed. Academiei,1959, P. 218-220.

Mahnreden des walachischen Wojwoden Négoe Basarab an seinen SohnTheodosios, Leipzig, 1908 (extras din XIII. jhb. des Inst. f. rum. Sprachezu Leipzig"), p. 176.

3 Studii fi articole de literaturd romeincl veche, Bucuresti, 1967, p. 99-104;Studiu introductiv (partea I) la inveildturile .... (1970), p. 33-37 (citatul lap. 33); Neagoe Basarab fi Invdfclturile cdtre fiul sdu Theodosie. Problemelecontroversate, Bucuresti, Ed. Minerva, 1973, p. 302-306 (note, p. 350-351).

4 La littérature ..., p. 107-108.5 Vezi editia lui V. Grecu, Invaldturile lui Neagoe Basarab. Versiunea

greac'd, Bucuresti, 1942.

www.dacoromanica.ro

Traditia literari constantiniani 270

Neagoe), cdci scrisul ingrijit, cu titluri i puncte realizate uneoricu aur, este un indiciu cä poate fi exemplarul oficial destinatlui Theodosie sau o copie foarte apropiatd de acesta

In schimb, E. Turdeanu §i, acum in urmd, Dan Zamfirescuau ardtat procedeele dupd care textul lui Eftimie a fost folosit

,in prin extragerea unor fragmente considerate ne-cesare i elocvente, insotite la sfir§it de un comentariu al auto-rului2. Din pdcate, textul slavon, original, al acestora, pdstratintr-un manuscris foarte mutilat (lipsesc peste 2/3 din diversepdrti, inclusiv inceputul i sfirOtul: cele 17 fragmente pdstratereprezintd 111 file din cele circa 387-390, cite a avut manus-crisul initial), ne-a conservat doar o parte din extrasul dinPanegiric (ff. lr-6v)3: in schimb, traducerea romdneasc5.pdstreazd in intregime §i, judecind dupd corespondentele aproa-pe exacte futre fragmentul pdstrat in slavond i segmentulrespectiv din versiunea romaneascd, putem afirma cu certi-tudine cà acesta corespunde i pdrtii pierdute din originalulslavon 4.

Pentru ca cititorul facd o imagine clara a moduluicum a procedat Neagoe Basarab cu textul antologat din Pane-giric, fiagmentele pi eluate sint subliniate in editia de fatd,cu marcarea in note a diferentelor. Operatia a fost extinsä i lapartea care s-a pdstrat numai in traducerea româneascd, intru-cit fragmentele preluate de Neagoe au fost stabilite cu toatdexactitatea de Dan Zamfirescu i semnalate in recenta editieingrijitd de el, impreunä cu Florica Moisil i cu autorul acestorrinduri (raportärile la textul patriarhului Eftimie se fac aicidupd editia lui E. Ralu'iniacki)5. In aceastä parte a Panegiri-

Vezi Studiul introductiv (partea II) la invelfdturile ..., p. 59-60; Contti-bula ..., p. 328 332 ; floygenusma na H.geoe Eacapa6 (1512-1521) 3a6eite-1cumenna meop6a na cmumno-pymbncicama numepamypa, Studia Balcanica",

8, Sofia, 1974, p. 71-86.E. Turdeanu, La littérature ..., p. 105-106; Dan Zamfirescu, Studiu

introductiv (Partea I) la Inväldturile ..., p. 33-36; Idem, Neagce Basas ab ...,p. 302-306.

3 Contribulii ..., p. 330 343.4 Despre raportul intre versiunea slavona, cea románeasca i cea greaca'

ale Inväldturilor, ca i despre problemele complexe pe care le pune aceastaoper5., cititorul poate gasi detalii i bibliografia anterioará in cartile citateale lui Dan Zamfirescu (Studii ,si articole ..., p. 69-183; Neagoe Basalab...)si in Studilu introductiv la editia Invilyclturilor ... (1970), a cárui prima parteo semneaza acelasi cercetator (p. 5-55), iar a doua autorul acestor rin-duri (p.57-104).

5 inväjäturile ..., p. 172-188 (textul romfinesc vechi); p.355-358 (tra-ducerea noastra in romaneste a versiunii slavone).

www.dacoromanica.ro

En(A)Ko irket(m) H THOp YE

Crri2JH 1T,ilA61 E CAMA NIEN TKOH

HE 111&31106HrW (M) CÍE Et E 141H,

IdKO TkJ ECH EAHH6 Cp (A)U,013tAEL1,111,

StapIne, facatoriul tutu-ror i Dumnezeul cel bun, noisintem robii tai si n-am iubitlucrul acesta. Ca tu esti singur

Traducltorul miman din sec. al XVII-lea a adAugat aici un scurt pasajdespre podul Milvius din cronograful lui Dorotei al Monembaziei (Dan Zatn-firescu, Neagoe Basarab ..., p. 302-303, 350-351).

a La fel, despre piroanele aduse de Elena fiului sän (ibidem, p. 303, 351).a Studiul introductiv citat (partea I), p. 35.4 Studiul introductiv citat, p. 51; Neagoe Basarab..., p. 339. Vezi rugá-

ciunea In inveiyituri (1970) la p. 169 (IV Regi, XIX, 15-19).

271 Traditia literari constantiniani

culici, pasajele preluate in Inviitäturi sint marcate cu literespatiate. Precizam aici cä., asa cum a aratat Dan Zamfirescu,suita de extrase, asamblate intr-o expunere coerenta, incepecu cap. III, continua cu o bund parte a cap. V (este omis ince-putul) 1, cu cap. VI, VII, un fragment din cap. VIII, citevarinduri de la sfirsitul cap. IX si prima parte din cap. X. Deaici se trece direct la cap. XVIII, reprodus in intregimecontinuat de extrase din cap. XIX, apoi de cap. XX2 , XXI,o parte din cap. XXII, din cap. XXIV (acestea: cap. XIX,XX, XXI, XXII, XXIV se aflä i in textul slavon al Invei-purilor), dupa care urmeaza, iarasi integral, cap. XXV, XXVI

primele doua rinduri din cap. XXVII, ca incheiere.Dan Zamfirescu a aratat foarte bine rostul acestui proce-

deu, care tintea sá prezinte, intr-o forma concentrata, cu omite-rea multor detalii, un grandios portret al marelui imparat,portret de o asemanare izbitoare cu ctitorul manastirii Arges

autorul Invatiiturilor" 3, oferit ca exemplu fiului säu Theo-dosie i urmasilor säi la conducerea Tarii Românesti, angajatiIn lupta dificila pentru pastrarea integritatii tárii, impotrivatendintelor cotropitoare ale feudalismului otoman, in fata caruiapatria lui Eftimie alte taxi balcanice cdzusera tragic.

Modelul constantinian nu se °preste irisa aici. Am semnalatmai sus ea celebra rugaciune latina' a lui Constantin cel Mare(si a lui Liciniu), reprodusa in invägituri (= Eftimie, XXI, 2)1-a inspirat pe Neagoe in compunerea propriei sale rugaciunide ridicare a armelor" pentru apararea tarii impotriva cotro-pitorilor, rugaciune in care Dan Zamfirescu vedea, de asemenea,o influenta a celei a lui Iezechia la asediul Ierusalimului decatre asirieni 4. lata, de altfel, textul acestei rugaciuni expri-mind crezul politic al lui Neagoe si al celorlalti domni romani,preocupati nu de fázboaie de cotropire, ci de apararea täsii sia poporului pe care-1 conduceau:

www.dacoromanica.ro

Tradifia literari constantiniani 272

KHAHWH H spnwn tri&ctmkcp(A)u,a, Kp4BEAH44 }ICE H A1EKd-Kdd. 11161 WE, ru,no 3dEOIrKAHTKOEH HtCMH pdAH peamuipho CEM8,HMKE KIJOATATH, HH}KE OMO-

LIHTH pAK61 HdWE Kk Kpldift 47rElk-CKX41, 4 WHIN EM CitKpOTHHAtAT

KIAWE CHAU THOEH. 1E,

OI(KtAtKW(M), Min KTOrpia(A)Tk K TEE'tCk CArkpEHTEMk,HE H3r4HtEWH Ero w(i) CEEE.

H MbJ Hp'kKAOHHAH EtrO(M) CNit-pEHTE HdWE Kit HHMk, 4 WHIll HE

irk CrOT-kWA KitCflpHETII H4WE CAUK-pEHIE, FIX riflpOTHEHWA (C), Kpt-nildHWTH EKITH W(T) TEEE. TWKETkl Clit-XTEA'CTIKOVEWH, 114Wk:

HE113HECIAH cmtpwr H cmtpt-An CE Erk3HECAT CE». TtM}KE

HdWk, nuoro OyKORdHidHE HM4MH pd3lit TEEE, EAHHE sarhninpenomAie, noumE trixrK CiirddW(T) TEEt HCKOA/A(T). H Hirt KTEEt 1113HE4A4EMII Rit CiE HAWEnpncrtirknnoE EptAAA, MO A4 EX-Amm H4Mk Irk nomo1.06 W(T)CIMOCTdTHHKII Hdifill(r). IIE pa(Anrpt(x) imuni(x), HA Bd mnwraropa(4,0 mA(c)pAid TEOEPO nomosnHdMk, CZCHTEA10 HdUlk,eptnalik CE HAiK(A)HOE!"1

tiutoriul inimilor, care vezicunosti toate inimile, die

bune i drépte, i céle relehiclene. lar noi, Doamne, nusintem bucurosi sh se facaaceasta fázmiritä, dupä cumne-ai poruncit noao, nici voimsa fie varsare de singe, nicisa se ude miinile noastre desinge de om. lar ei poate cadoar sa potrivescu puterii talecei mari; ca noi, Doamne,Dumnezeul nostru, stimtot cel ce va veni catre tineCu smerenie i Cu plecaciunenu-1 vei goni de la tine. Decinoi am plecat smereniia noas-

lor, iar ei n-au vrut sdpriimeasca smereniia noasträ,ce s-au potrivit sa fie maiputernici decit tine. Ca tu,Doamne, insuti marturisestizici: «Cel ce sa va smeri sa vainalta, iar cel ce sa va inaltasa va smeri ». Pentr-acdia,Dumnezeul nostru, acum nuavem alta nadéjde, far' numaisingur pe tine, judecatoriul celdrept, cà toate bunatatile dela tine pogoarä. i acum, intr-aceasta vréme de intristaciune,la tine alergdm, ca sà ne fiiajutor spre vräjmasii nostri.Nu doar pentru pacatele noas-tre, ci pentru mila tacea multa,ajuta noua, Dumnezeul min-tuirii noastre, intr-aceasta vré-me cu nevoe i grea" 1.

Mss., f. 53rv; cf. in Cronicile slavo-ronalne din sec. XVXVI, publi-cate de I. Bogdan. Editie revlzut5. i completat5. de P.P. Panaitescu, Bucu-resti, Ed. Academiei, 1959, p. 242 (dup5. ed. P.A. Lavrov);(1970), traducerea veche romAileasa, p. 279-280; vezi i traducerea noastra,p. 387. Citatul biblic este din Luca, XIV, 11.

www.dacoromanica.ro

273 Traditia literara constantiniani

Asadar, depasind simpla copiere in sbornice de omilii, pane-girice i vieti de sfinti, marele carturar i voievod roman, acarui domnie a fost nu de mult comemorata, cu prilejulimplinirii a 460 de ani de la urcarea pe tron (1512-1972) sia 450 de ani de la moarte (1521-1971) 1, a integrat opera luiEftimie gindirii sale politice si religioase, accentuindu-i finali-tatea, pe care am vazut-o prezenta si in adresarea mareluiprelat bulgar catre tarul Ivan isman, caruia-i recomanda:lioyAH TERt 110A(MiS4TE410 EbJTII CirOLOICTHIAHW OMOIr K0H-CT4HTHHOy!" tu s.-ti fii urmatoriu lui Constantin celblagocestiv!" 2

Cit priveste raspindirea acestei versiuni prescurtate" siinglobate in inväldturi sub titlul, in roManeste, Povéste pentrumarele Costandin imparat, in afara de manuscrisul slavon, pas-trat fragmentar la Sofia, trebuie sa rnentionam, deci, cele douàcopii integrale ale versiunii romanesti, realizata, probabil in1635 sau, in tot cazul, in timpul lui Matei Basarab (1632-1654)3:mss. 109 al Bibliotecii Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S. Ro-mania (cu citeva file lipsd, dintre care una cuprinzind chiarinceputul extrasului din Panegiricul scris de Eftimie), data-bil ante 1714-1716 si copiat de Mfinea, cintaret la mitropo-lie" (a Tarii Romanesti), i mss. 3488 al B.A.R., de la inceputulsec. al XVIII-lea 4.

3) Scrierea lui Eftimie a continuat sa fie citita in TaraRomâneasca, in forma sa originala, si in secolul al XVII-lea,pinä cind a fost tradusii in limba romeinei, in timpul lui Constan-tin Brincoveanu (1689-1714). Copia ce pastreaza aceasta tra-ducere, executata de Dositei ierodiaconul", in anul 1704, afost semnalata la B.A.R. (mss. rom. 2518, ff. 2r-56v) de D.R.Mazilu i prezentata de E. Turdeanu 8. Cum era de asteptat,aceasta traducere, purtind titlul A lui Eftimie, patriarhul de

Vezi Neagoe Basarab. 1512-1521. La 460 de ani de la urcarea sa petronul Toril Romdnefti. Volum cmagial publicat de Societatea cultural& *Nea-goe Basarab * din Curtea de Arges, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972.

Reprodus dup& P3; traducerea románeascA din timpul lui ConstantinBrincoveanu (1704), mss. rom. B.A.R. nr. 2518, f. 56r (Vezi mai jos).

8 Vezi Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab ..., p. 361-362.4 Vezi detalii asupra acestor manuscrise in Nota asupra edifiei invälti-

turilor ... (1970), semnat& de Dan Zamfirescu, p. 105-121, i Neagoe Basarab..,p. 359-477. Primul manuscris a stat la baza editiei, iar al doilea a fost uti-lizat pentru variante si completarea lacunelor (printre care si cea mentionat&mai sus).

5 Sfinta Filcteia de la Arge,s, p. 27, nota 1.6 La littérature ..., p. 108-110. Vezi si G. Strempel, Copi;sti de manuscrise

ronuine;sti pind la 1800, vol. I, Bucuresti, Ed. Academiei, 1959, p. 56.

www.dacoromanica.ro

Traditia literari coastantiniand 274

la Tirnovsca, Lauda sfinfilor, ntarilor si intocma cu apostoliiConstantin si Elena, derivä din versiunea sirbk reprezentatala noi de mss. slay 327 de la B.A.R., care cuprinde i adresareacätre Ivan 4mari 1.

5. Concluzii. Editia de fatà

Ap.dar, asemenea altor opere ale lui Eftimie al Timovei,Panegiricul imparatilor Constan/in si Elena a avut o rdspindireremarcabin. in Tärile Romane, fiind nu numai copiat la poruncaunor domni ca $tefan cel Mare 0 urma0i sä.i, dar 0 incorporatintr-o operä." cu profunde valori politice, morale 0 literare, /ma-piturile lui Neagoe Basarab. In sfir0t, intr-o epod ulterioarkaceea a lui Constantin Brincoveanu, el a fost tradus integralIn limba romanä., adä.ugindu-se altor texte hagiografice i omi-letice in limba nationalä inchinate impäratului Constantin.

Iatä de ce ni se pare nu lipsità de importantd, atit pentruistoria literaturii 0 a limbii bulgare, cit i pentru cunoWereavechii culturi rornâme§ti in limba slavonä, pentru studiul rapor-turilor literare bizantino-slavo-romane, reeditarea acestei operedupà cel mai vechi manuscris conservat, acela al lui Iacov dela Putna, din 1474, impreunä cu traducerea rorraneascä vechedin manuscrisul de la 1704.

In reproducerea textului, ne-am orientat dupä editia luiE. Kaluiniacki, päistrind impärtirea pe capitole (cdreia i-amadäugat o impärtire pe paragrafe, notate cu cifre arabe)preluind punctuatia modern.ä. Textul 11 reproducem cu exacti-tate, recurgind doar la urmatoarele simplificäri: am renuntat,ca i Kaluiniacki, la semnele diacritice (de multe ori färä va-loare accentologicd); am coborit in rind, intre paranteze ro-tunde ( ), literele suprascrise, neingäduindu-ne nici o comple-tare a prescurtärilor, de obicei u.7or de descifrat ; in foarte rarecazuri, am utilizat parantezele drepte [ ], pentru restabilireaunor litere sau introducerea, dupä alte manuscrise, a unor corec-tiuni absolut necesare, semnalate de fiecare data in note, pen-tru a avea imaginea exacta a textului din manuscrisul lui

3 Vezi pasajul reprodus in paralel cu textul din editia Kalu2niacki, laTurdeanu, op.cit., p. 110. Acela0 autor semnaleaz& trei panegirice ale imp5.-ratului Constantin, dedicate lui Constantin Brincoveanu (op.cit., p. 109).Cf. 0 Antim Ivireanul, Cuvint de inv'dfdturd la sfiniii fi intoctna ca apostoliiimpdrati Constantin si Elena, in Opere, ed. critica i studiu introductiv deG. Strempel, BucurWi, Ed. Minerva, 1972, p. 113-119.

www.dacoromanica.ro

Vezi i E. Turdeanu, La littérature ..., p. 101, nota 2, unde se mentio-neaa i transpunerea in bulgara modera, publicata in Xpucimsmcno BpaT-oco Cnoao", I, 1879, fase. II, p. 111-119.

275 Traditis literard constantinlani

Iacov de la Putna (03). In afara de aceasta, in notele addugatela text reproducem notele lui Kaluniacki, semnalind totodatadiferentele textuale dintre 03 (manuscrisul pe care-I editäm)si N (manuscrisul lui Vladislav Grà.'maticul din 1479, editatde E. Kaiuiniacki, in 1901) si coincidentele sau, eventual,micile diferente fatä de manuscrisele slavo-române X si Zambele derivind direct sau prin intermediar din manuscrisulde la Putna (03). In sfirsit, putind consulta la B.A.R. manu-scrisul slavo-romAn 327 (Fa), am inclus in note si referirle lael. Tot din acest manuscris reproducem intre paranteze drepte

pasajul din ultimul capitol, care lipseste in manuscriselemoldovene.

Iatd, de altfel, cele 15 manuscrise ce cuprind scrierea luiEftimie, enumerate de Emil Ka/uiniacki in editia sa (p. CCXX ; cele 87 de manuscrise cuprinzind diverse opere eftimienesint enumerate in ordinea locurilor unde se pästreazd, pornindde la sud spre nord, si au siglele AZ, A3N3),la care adäugAm alte patru manuscrise slavo-române desco-perite ulterior (pe care le marcam cu noi sigle, in continuare):

B. Manuscrisul nr. 168 de la mä.n5stirea HilandarAthos, in redactie siibà, sec. XVII. Descris de Saya Chilan-darec, Rukopisy a starotisky Chilandarské, in Sitzungsberichteder königl. Löhmischen Gesellschaft der Wissenschaften", Cl.für Philosophie etc., Jahrgang 1896, Abh. VI, p. 44.

E. ManuscrisuI de la mànäistirea Sf. Pavel Athos, in re-dactie sirbk din 1618. Cuprinde, de asemenea, Panegiricul luiMihail din Potuka. Descris de arhimandritul Leonid, inI-ITeHH51 B 0611.1eCTBe HCTOpHH 1f ApemiocTeit pOCCHrICKHX" peanul 1875, I, p. 57.

Dupa acest manuscris au fost publicate pentru prima data',In formä. modernizatd (rusificatd) cele douäl panegirice, subtitlul Rea CAoea 6o.42apaco2o nampuapxa Ee0umufi, in TpyabiKlieBcxori ThrxosEort Axa,aemtm", 1870, IV, p. 220-268 (Pane-giricul impdratilor Constantin si Elena, p. 229-267; nota despremanuscris, nesemnatä, p. 267-268) 1

F. Manusc/isul de la aceeasi mänästire, in redactie sirbd,sec. XVI. Descris de arhim. Leonid, ibidem, p. 49.

N. Manuscrisul nr. 61 de la mdnastirea Rila, redactatde Vladislav Grämäticul in slavona sîrbà, in anul 1479 (Pane-

www.dacoromanica.ro

Traditia literari constaatiniani 276

giricul imp& alilor Constantin i Elena incepe la f. 416r). Cuprinde,de asemenea, urmatoarele opere ale lui Eftimie: Viata sf. loande la Rila, Panegiricul sfintei NedElja, Prima epistold cdtreNicodim, Epistola cdtre Ciprian i Epistola cdtre Antim.

Acest manuscris stä la baza editiei lui E. Kalu'iniacki pen-tru Panegiriculimpdratilor Constantin i Elena (W erke..., p. 103146), Prima epistold cdtre Nicodim (p. 205-220), Epistola cdtreCifirian (p. 225-239) si Efiistola cdtre Antim (p. 240 251) .

A fost descris, acum in urma, de G. Dancev, in cartea BAa-&awe Tpamamwc, ICHU3W061-111K u nucamerz, Sofia, 1969, p. 65-75;insemnarea lui Vladislav, p. 144.

X. Manuscrisul slavo-roman nr. I. B. 1 (nr. nou 201) alBibliotecii Universitatii din Lvov, cupiat in Moldova, in medio-bulgard, la sfir.itul sec. al XV-lea (Kalu'iniacki) sau inceputulsec. al XVI-lea, potrivit descrierii detaliate a lui St. Romanski,Brfaxo-6sit2apacu palconucu e JTheoecicama YnueepcumemcKa Eu-6Auomeica, in TlepHorunecxo Crixcamie", LXXI, Sofia, 1910,p. 587-610 (descrierea manuscrisului, p.603-610; Panegi-ricul incepe la p. 908, resp. f. 454).

Z. Manuscrisul slavo-roman al Consistoriului Mitropo-litan din Cernauti, inregistrat provizoriu d", in vremea lui

copiat in Moldova in mediobulgara, in sec. alXVI-lea, cu textul Panegiricului derivind din manuscrisul pre-cedent. Cuprinde de asemenea, iata sfintei Filoteia.

Nl. Manuscrisul nr. 393 din colectia Undolski, Biblio-teca Lenin" din Moscova (fost Muzeul Rumiantev), in slavonarusk sec. XVI. Descris in Cawsmo-pycocue ppconucu B. M.YHd011bCK020, H3,aamie MOCKOBCKOTO HY6HWIHOTO H PymsunrescicoroMy3ees, Moscova, 1870, p. 208.

R'. Manuscrisul nr. 615 din aceeasi colectie, in redactierusa, sec. XVII. Descris: ibidem, p. 45.

D2. Manuscrisul nr. 199 (nr. vechi 1640) de la Troitko-Serghieva Lavra de linga 3iloscova, in redactie rusa, sec. XVI.Descris in Onucanue cmennocux pylconucea 6u6nuomexu ce.Tpouzpco-Cepoueeml Aaepbt, Moscova, 1878-1879, I, p. 149.

M2. Manuscrisul nr. 712 (nr. vechi 1824) din aceeasibibliotecd, copiat in 1497, in slavona rusa. Descris: ibidem,111, p. 106.

www.dacoromanica.ro

277 Traditia literaria. constantiniani

02. Manuscrisul nr. 754 (nr. vechi 1644) din aceeasibiblioteca, in redactie rusa, sec. XV. Cuprinde, de asemenea,Viga sfintei Filoteia. Descris: ibidem, III, p. 152 si urm.

V2. Manuscrisul nr. 94 al Academiei Teologice dinMoscova, copiat in 1558, in redactie rusa. Descris de arhim.Leonid, in Ceedenue o c.actennocux pyKonucnx, nocmynueuiux U3ICH2120XpaHUAUUla co. Tpouvo-Cepeueeoti .4aepsz 6u6nuomeicyTpouvoll dyxoenoti cemunapuu, Moscova, 1887, p. 51.

D3. Manuscrisul nr. 252 din colectia Tolstoi Biblio-teca Publica ALE. Saltikov-Scedrin", in redactie rusa', sec.XVXVI. Descris de K. Kalaidovici si P. Stroev, 06cmosz-menanoe onucanue cmenno-poccuticKux ppconucea , xpanfiyuxcR e6u6Auomeice epay6a 0. H. Tommoea, Moscova, 1825, nr. 252.

E3. Manuscrisul nr. 883 din colectia Pogodin aceeasibiblioteca, in redactie rusa, sec. XV.

13. Manuscrisul nr. 154 de la Academia Teologicá dinKazan (fost la manastirea Solovet), in redactie rusa, sec. XVI.Descris in Onucanue pyconucea ConoeeyKozo MoHacmalpsi, na-xoanunixce e 6u6nuomexe Ka3ancicoti jyx08Hoti Atcademuu, Kazan,1881, I, p. 187 si urm.

Dintre aceste 15 copii, E. Kalu'iniacki a utilizat direct,dupa cum precizeaza el insusi (p. CXXI), 4 manuscrise: N,X, Z, I11; 6 manuscrise i-au fost accesibile prin intermediulunor copii, colationári í excerpte: E, D2, M2, 02, D3, E2; insfirsit, 5 manuscrise le-a cunoscut numai din descrieri: B, F,R1, V2, 13.

La acestea se adauga urmatoarele manuscrise:03. Manuscrisul slavo-roman, in mediobulgara, al lui

Iacov de la Putna (1474), cel mai vechi pastrat, pe care-1 editamin volumul de fata (vezi mai sus, 4 a).

P8 Manuscrisul slavo-roman, in slavona sirba, sec.XVI, din Tara Romaneasca, pastrat la B.A.R., nr. 327 (vezimai sus, 4c).

R3. Manuscrisul slavo-roman al lui Anastasie Crimca,de la inceputul secolului al XVII-lea, in mediobulgará, cumulte rusisme (Hapoami iM, Lvov; vezi mai sus, 4b).

S. Sbornicul slavo-roman nr. 1828/739 de la manas-tirea Dragomirna (provenit de la manastirea Moldovita), inmediobulgara, sec. XVI (vezi mai sus, 4b).

www.dacoromanica.ro

Redactia mediobulgarei,originalei (bate slavo-romeine din Moldova)

03, 1474X, sfirsitul sec. XV-inceputul sec. XVIZ, sec. XVI

S3, sec. XVI

R3, inceputul sec. XVII(cu multe rusisme)

Redactia sirbei Redactia rusd

N, 1479 1)F, sec. XVI 2)

P3, sec. XVI 3)(din TaraRomaneasc5.)

B, sec. XVII 4)

E, sec. XVII 5)

M2, 149702, sec. XV

E3, sec. XV

D3, sec. XVXVIV2, 1558NI, sec. XVID2, SCC. XVII3, sec. XVIRI, sec. XVII.

Am ardtat mai sus ca Panegiricul a fost incorporat, intr-oforma' prescurtatk in Inveiteiturile lui Neagoe Basarab cdtrefiul thu Theodosie. Subliniind, in editia noastrk pärtile preluateIn aceasta' scriere atit cit s-a pdstrat in manuscrisul slavonsemnalam in note (sub sigla Inv.) diferentele i modificärileintroduse de autor din necesitatile de aranj are a textului.Cu litere spatiate marcarn celelalte pärti preluate, pdstrateinsä numai in traducerea veche româneasc5. a Inveifilturilor(In traducerea romäneascä." veche a Panegiricului de la 1704,aceste pärti sint redate cursiv). De altfel, credem CA nu estelipsit de interes sä subliniem valoarea acestei versiuni pre-scurtate", atit in original, cit i in traducerea romAneasca dinsec. al XVII-lea, mai fluentä si mai ingrijitä artistic cleat cea dincopia integralä de la 1704, reprodusk in cadrul

Manuscrisul 03, pe care-I editam, redä un text mediobulgar,in ortografia eftimiank in genere corect, cu foarte mici greselide copiere, pe care le-am semnalat in note. A reproduce frisk'In note toate diferentele grafice dintre 03 (respectiv, si X, Z)

manuscrisul lui Vladislav Gramaticul (N) ni s-a pdrut deprisos; atunci insä cind, prin serbizare", acesta a modificatIn mod gresit forma gramaticalä a cuvintului, am tinut säatragem atentia in note. Din punct de vedere textologic (lexi-

Traditia Ilterari constantiniani 278

Asadar, pind in prezent se cunosc 19 copii ale Panegiriculuiimpeiratilor Constantin i Elena, repartizate astfel dupa redactii

vechime:

www.dacoromanica.ro

279 Traditia litcrari constantiniani

cal), cele douá manuscrise sint, in genere, la fel de bune, cuuncle mici diferente in favoarea unuia sau a altuia. MO, depildá, citeva lectiuni care ni se par mai bune in HECK4-

3411H61MH (nota 7; lipseste in N, dar e prezent in P3) ; (HOCHTH) Cia

(nota 61; lipseste in N, dar existä in P3: CE); ApEnam (nota120; in N: ApanaHoy); eilAHHII ChM (nota 168; in N: etlAHH6-CK6H71) ; W(T) cp(A)u,e (nota 197; lipseste in N) ; s7tro4ilu,4 (nota285; in N: Endroy meit4) ; mwrini(x) (nota 315; in N: morovituip)si allele.

Intrucit nu ne este cunoscutá numerotarea moderna a file-lor care cuprind aceasta opera, ce incepe pe f. 8 a caietului 17si se incheie pe f.2v a caietului 21, le numerotam de la 1 la 27.

Reproducem totodata i traducerea veche româneasca dupacopia lui Dositei ierodiaconul, din 1704 (B.A.R., mss. rom.2518, ff. 2r-56v), utilizind transcrierea oferità de colegul DanZamfirescu, cäruia Ii exprimam multumirile noastre. Fiind untext de la inceputul secolului al XVIII-lea, am consideratpotrivit sa aplicám transcrierea interpretativá (t transcris, dupäcaz, ea sau é, ia, ea sau é, , d, I sau zero, la sfirsitulcuvintelor terminate in consoana), sà coborim tacit in rindliterele suprascrise i sa completäm cuvintele prescurtate. Fa-chid colationarea integra1à a transcrierii cu manuscrisulloperind corectiunile necesare, am incercat sà rationalizám punc-tuatia, orientindu-ne dupa originalul mediobulgar, care s-adovedit destul de dificil pentru traducátorul roman. De aceeaam atras atentia in note asupra unor greseli de traducere sauasupra celor citeva omisiuni, ca i asupra altor aspecte texto-logice. In citeva cazuri, strict necesare, am utilizat parantezeledrepte [ ] pentru completarea unor litere absente din manuscris.

Fragmentele din Pan egiric incluse in Parea intii a Inviirel-turilor lui Neagoe Basarab in forma originalk mediobulgara,se gasesc atit cit s-au pastrat in unicul manuscrisincomplet, conservat la Biblioteca Nationará. Chiril i Metodie"din Sofia, nr. 313, ff. lr-6v. Aranjat de noi in ordinea fireascäa filelor, pe care le-am renumerotat, manuscrisul a fost prezen-tat pe larg in Contribulii la istoria culturii p:literaturii romeinevechi (Bucuresti, 1972, p. 327-343), fiind atribuit, pe baza fili-granelor i particularitätilor paleografice, anilor 1520-1529, mai

Multumim, cu acest prilej, directorului adjunct al B.A.R. isef al Cabi-netului de manuscrise carte rar5., dr. Gabriel Strempel, i colaboratorilors51 pentru posibilitatea oferitä de a consulta manuscrisul.

www.dacoromanica.ro

Traditia literarA constantiniani 280

exact, probabil, ultimilor doi ani ai domniei lui Neagoe Basarab(15 iunie 1520 15 sept. 1521)1.

Traducerea veche rom5.neascA integralä a fragmentelor dinPanegiric, cuprinse in inveirdturi sub titlul Povéste fientru ma-rele Costandin impdrat, efectuatä, impreund cu intreg textul,probabil in 1635, de Udr4te Nästurel sau de cineva din cerculsau, se gäseste in editia: Inveigiturile lui Neagoe Basarabceitre fiul sit-a Theodosie. Text ales 0. stabilit de Florica Moisilsi Dan Zamfirescu. Cu o nouä traducere a originalului slavonde G. MihAilà. Studiu introductiv si note de Dan Zamfirescusi G. Mihdilä, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1970 (nou tiraj, 1971),p. 172-185. Aici se ia ca bazä.' manuscrisul A nr. 109 (ff. 49r-63r) de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei R. S. Romänia,fost al lui Stefan Cantacuzino, deci anterior anilor 1714-1716.In note se dau variante dupd manuscrisul B nr. 3488 (ff. 43r-54v) de la B.A.R., databil la inceputul sec. al XVIII-lea, carea servit i pentru reproducerea textului ce corespunde unei filelips5. din A, ce cuprinde chiar inceputul Povéstii fientru Cosían-din imfidrat; de asemenea, se fac raportdri la textul original alinvdrdturilor (0) i la izvor (I), adicd la textul lui Eftimie.

Cititorii i specialistii romani si din alte täri au astfel posi-bilitatea de a urmäri pe texte difuzarea i influenta pe care aavut-o in 'raffle Romhne aceastä. importantä ()perk' eftimianä.,punte de legdturä. alaturi de alte scrieri intre cele treiculturi i literaturi: bizantind, slavä (bulgara) i rom5.1a.

Multumim sefului sectiei manuscrise, M. Stoianov, si prof. Hr. Kodov,pentru sprijinul acordat in studierea acestui manuscris. In editia P.P. Pa-naitescu (Cronicile ) , fragmentele respective stilt reprodusela p. 218 220.

www.dacoromanica.ro

TEXTE

Al lui Eftimie, patriarhul Tirnovei,Cuvint de lama' sfintilor marilor Impgrati,Intocmai cu apostolii, Constantin si Elena

(Textul origival)

03 f.lr. 2. 6 Irellahl ThITPliIPICcI 1 TPILINDEGHHO,HOXEfIlI HO 6 e'fIdIVIL. E11HKhIL11li H Pa HO-

dH(G)IIIIMIHIL 2 06111li HGDHGTIIHTI1101rGlI6HI.

EA(C)EH, W4E.

I. I. 0-A-H14 CHtTAtHWE HaCTOXLHEE HOKd3d

TplINCECTRO, Elrk(K) npocattn4A411-13 MUM' H

AilT% HECE/Al1E14. OHO BO His. AiIH Tit41/A CidETkHOWIA BOKOIHEHO EhEidETb.; CE WE H 05,311A HHOHJTHA CidETK H Ellrt(r) pEKHOCTH HOAHHWETk.

ETO EW HE OlfAHRHT 110XHd4liTh TOARKKIH(M)E-AriJ(m) REHOHHdr0 ? RHHd 511E ar6I(M) ElkCt(M)HEAHK61(H) E(C) USik. REAHltd E 43% LLt HdpH4A,CALIldr0 1111 HCTHHA HEAHKd H c(r) HbJWkWdrO,ErONSE HptCTWAk5 HB(C)HiH KpASH, 3EMAt >KE

HO(A)HONITE HWrdMd Ero, ErONIE CHtTk okpoitiserknEnpncrAnnhni, EmoricE HWHHCTIld npt(A)CTWXT6d9"AkCICdd. Toro EW EA(A)KA H H Lìt EtklikTkflptHEHMTEHHdd OHd MHW)1C6CTE4, AHKOHE ?HE apv-

ii-AkcTin TAKONCAE XEpOlrEHMH H CEp44SIMH, H44/AA4

H rOCHO(A)CTEd H HAUTH »CE H nptcTwiin H CHAW, IHX H HliCE li-krk(X) cìk rkCAOHIE HEMA1.4HOErkOrkildX.6 CAdHOCAOHiE H w(T) np(c)nocAtimaro EroCHtTd A01(44MH HECI1434HHIAMH7 wsaykAT CIA, al-14E8Kovnifo H H livkCt LIME no HkCH CHtTiAlildd

I. I in mss. gresit: nervigpX14; corectat dup1 N. 2 in Z gresit:painiognorronwht. 3 E: npoectiparowei. 4 E: Beetnapti. .- 5 Silaba not- escrisA de douA ori, la sfirsit si la inceput de rind. 6 Z: la fel; N: rkentiocere,P3: 7 Lipseste in N, dar exist& in P3 8 N, P3 adaugl: me.

lv

www.dacoromanica.ro

-9 In X echivoc: e 10 N: motu, E: mol», in alte manuscrise Atoosau Mopt 11 in N i 1)3 lipseste, pe bunl dreptate; exisa in X si Z.12 M2: fAisornicHo. 13 Z: la fel; N adaugl: auto, P3: rkek(10. 14N, P2: gro304. 15 N, P3 adaug5.: Swam4HT1H6 Xmic-roa6 (respectiv, X(e)te)nommaiem>. 16 in mss. gresit: KwHeriorrou.

II. 17 in E gresit: ama.

Texte 282

mnwrox, CAOlpfl11T6 KNICOTOA H ElirO4HHTEAMI, HE-1v nptc-ratofil" CLIALRE CIATOMK, 11%3401(00 )SE H

Frb.C/A 11TFAVA HE(C)146M\ FI ctEaunea E%3A0V(C), 3EMAtH CdAbJ C% flAt5KMIIIHAAH, 11%CtAAH mopt 10 /KE

HCTO4HHU,Ii CHOJ no linnoy- w(T)Adx,Th AtHCTEd,HE T%41/A }KE, FliFs H 11Ec 4Á4AC16.111 PW(A) H EI.CtAAHMK6CTE4, ABEJLI,H ;RE H 11AEMEHd H CTpMThJ 11 nEAHHOrAACHOE 12 E%3CHA4ATA CAdEOCAOHTE, Toro ttirt

En(A)E2E H 112 EtAATK na(A) Elictmn FI npt;EAERO IVICt(K) H EAHHOPOAHOE Ero C0110, 11E4JTK

ptIKHOWGPd3HaVit HEHHAI-Midr0 ti:70 dPXIEPEd REAHKdar0,HEAMCddr0 rkEtTa w(T)-4.1 arriu, EPONCE 111WV'CH

flP0111s3EACT11 H np(o)pu,n npopEEwiniA, 411(C)AH °CAS4-na(4)nun nenoEtAaum.

2. GEN> H ISAWEIMJH nponoatAa 11WHCT41HT/Hh,

CEMOIr irlICEA1110 EtpOIKA H EECII Toro OCTeld 66,1(C)

cEtTomk ; KWHCTAFITIHK, AORAddi Eti1'0116CTirl IA111-

6; 11WHCT4111THb., aun (C)KIIIH pEEHIATEAK ; KWH-

CT4HTIR6, LOKOEHOE OirTEp%>K(A)EHTE, KWHCTAHTIHK,

HAWACKbJH f143(A)P01(WHTEM%; KWHCT4FITiH6, EAr011t-

pie nponoatAnnEk 15; IIWFICT4HT1H11, Kfl(C)THFJH

TEAk Ff 4TO ASHW(r) r ? W C TA ,

11,13(C)Kdd 110XE4A4. 11.% rpatAn MH HHHt 11 CAMA,

EWHCTAFITIHE 16, Fi CAOHO Aepoyn, E% EME O TEEt

Hel/ATH CA0130. E%Ct EW TEDIA 410A114, 11%Ct THOd

KP4CH4, 11%CtK4 TOSO.% OyKPACH c, EVICtKO

2r 1.1,p(C)TE0 TORA 8 TEP%N{(A)4ET C, ErlaCtigt

TOE0A IflOTPtgAE(H) l(C), Etpai rP(C)TIAFICKA4 TOE0A

OirT141%7KAEH4 Efal(C).

II. 1. POAH C orsw EA7KEHHIJH W(r)KWHCTII H EH61, 111.01HT4 XCE C/A AoEpt H LIFOAHt.

EptmEnn 17 ME HE mnwroy nptwEAwoy, ATOKAH-

www.dacoromanica.ro

283 Texte

TidH01( H 11114HAATAHs 6PKOIrAIS LI,p(C)TEEMCAAlildivid18,Ir6A411..: KWHCTt, KWIICTAIITIHoRoy,Irk MENA 13Eo4wpe, AILEHH III.aaHmItikel epKornYcl.Et )KE KWHCTd dHEECEH KildEATEE11, 11)KE npt)KAEdEpHdfdlid H,p(C)TROyAtil4r019, Tp/1110yH4 CdHOMk no-4kTEHK.

&M'Id I1E Ud E'6CTOLINfi1(r) CTfidild(C) CA1411-1,

Rh rp4At ApEnawk cHu,E OEhlttlit 30110MtNilx,ROCAtHCAE »CE eAEH0110111a FlptHMEHWEdIlk Ekl(C)C11OTp0KWM6 KWIICTAHTIHOMIx npgkIE4,YJu, CirIEH-

HHM6 Toro Irlt,d,d(C) OrtIHTH CA Kinra(m). H EtEHAtTH Torm MATEpE O tIAAt HECEAtItIA CA,HAVEME EW 13113p4CTI1 KPACElik, OEHLIdli U,p(C)K6I,

MAApORdHIE, Hpdlik H ct rawE IK norgent

11E01(TdE/10 'ICE CE Ekl(C) Ekomvpt, MEAKWIICTdIITOEVE2°, W(T) HEANCE HMtdIDE 21. CRW13/1

TpH, HmHce HMEHd CATk: KWHCTMITIE H lidlidadHlx 22A4AMATTE; Al&IIKI IKE Ero EtWE KWHCT4HTI4 33,

,KEHd /IHKHHIEEd. H dETE nocne, H 11p1411E4WWA OTPOKd.

OrE0dIK HIE CA KWHCTA, Ad HE KdKO lICTLIS, KWHC-T4liT1H4 noroysiaTk, noma Ere Clx CEOHM6 3ATEM6iiHKIHTEMk H Clx HHCMIMII KK AloutiTiatiovHAEEJEdAWOr TOrm 1119. HHKWMHAIFI EU0Huiu4k-cKOH24. HpHiaTk oygo sw(c) a Rp(c)Kaa H ElICEKOHOrIAWE CA eAtIHHCKOH nptmAApocTH.

4. liptcntilexstuoy HcE Tomoy Rh EnlapacTt N<E23OrIHTEACTIrt, 3413HCTlx no,unrww,vt CALIIN O

AiOKAHTLIHt, I rkMdTptAl././11 26,HE LIKO

camoAp-kmEu,k xoHJE(T) ELITH, II H talco T9 OIVETh

p43OpHTEM1 eilAHHCTtH nptimcm, H R11C-kKAToro oirRINCT1101r nomoirowx Ir1131111. liptmA-Apk1H IKE KWHCTIHTIH11, E.311b. HdOrldEMk, ClxKplx-EEHHAAA HalrECTHO OrrEAtIlk AkCTlx, Irla eKoptHdEpdCHKIHMIx Etrcremvux EpETAHM 27 FlOCTIME.

18 N: u, yunta, P3: uums. 19 X, Z, D1, isi2, 02, Da; Es si in majoritateacelorlalte manuscrise, in special slavone ruse, la fel; N,E, P3, mai corect:inucTunsuuro. 20 In mss. gre0t: KWIRTFINTOrk. 21 in mss. 'imbuí».

22 Z: la fel; N, P3: Muníamos. 23 La fel in N, E, X, Z i in majoritateacelorlalte manuscrise; in D2, M2 i 02 gre§it: KWI1CTAN1 Filia. 24 La fel in X.Z; N, P3 i in alte manuscrise: gHeHHluícICOií. 25 Lipse§te in N, dar exista inP. 26 N, P3: emurpiapt. 27 M2: Epermat.

www.dacoromanica.ro

28 Lipseste numai in N (existA in P3). 29 Lipseste in E. 30 In E gresit:31 X: toree.. 32 Aceeasi formi simplificatA fonetic (cf. bg. mod.

CKbpHa, vapnae, TOM. scirncl, scirnav) in Z 5i M2; N: CkirkHhin, P2: ClUiplOWIC33 La fel in celelalte msse; numai in E: ero. 34 N, P3 adaug5.: Ato.

Texte 284

)KE 28 nocntamEE AbJWAUlla, HEAr0A/1 ME29

Toro cllApiomma StAH6IHMk IdKO KHA, 11Ct110 Aposnoy rawE o cEst CK33d, ENCE CK IIHKIHTEAUflOWECTETE, M'ICE Ud gpdHEIC MASKKCTEd H Kpaspo-Salda, rd)KE 1311 erUrnTt 11 114AECTHHt H no nnid(c)EpaHHKIH(X) MtCTW(X). illAC*ECTIIEHd 60 ToroRHAALIIE H rpaspa g EIJAHE(X), HE CMtilKc130A OnkidElITH KI.3H1%, Hd cHAHEJA >KE Toro nocn-

Epal1H, EAd KdKO T3M0 oyslE116 EbJK, TH110p0Kd OIrEtrHATk. Eilet EW EWHFICTI.E1Hd4 AAHW-)K11CTEd EAHHOAkIWAUIIE Ck KWHCT4TIHON111 EtWA".

H HE MIMO IladIHMidIlk íflCTiY oyuuMA, wiTi,oy31 r-ZdaWE KWHCTIIITIHk, HA HCKW12.11H111H 32 AiOKAHTLIIIk CKEWIIHHIAMH CEOHMH cnoy-ramn MOE HcKddlilE OlrEIHCTIKO, dllIE HE E5-KiHMII

CAAEJAAH 110KpliREHk EbJTH KOTtOC), H HEH443EMOECikEniE flOA01(4H(C). E.Ar(A)T' Uf O HEHarldHt-Mk Emoy 33 Adpt, MKO TE0Er0 cnoCaisn mm sptniaH )KEAdEMKM MH II010y4HTH CkITOCTH. KliCt EWMHp01( KladClidd HH LITO)KE II040)KH(C), THOEr0rOT/M1101( 34 HACAdAHTH CA KHAtHid".

GD(T)iiik )10E Ero KWHCTd, IdKO HE1144dEMO

IlpHWECTESTE CliOEHEE EHAt111%, TWIIAIAMH CAladMH ANCE3r Kk KWHCTAHTIHOIr AF0g0(R) H3litCTIKOK4dWE H

4ACTO 11-63Hp4A Hd Hk : TEEE, r-AAddLUE tu°up(c)Tias Ao(c)mid, Ji COEO,T. flpHEEAE". Td>KE

RECk CHrrAHT11 O TdH C1.3Hd, 84E61E6 oikplottAnimmEro E04t31113, Cii0ECHAX paAn pdAOCTH, H'KflpdlilddWE,KoToparo w(T) ciiwsk Ero H3HWAtATk Ild4A4HHIC4HMATH. GaHH ?NE, [ad,. W(T)EtplirWE A4AE4E CTpd(X),KWHCTAIITIHd IrkCEAITIHO 11pWWddrX Ujit TtMkELITH.

H MKO Cid KWHCTd CA6IWd, pdAOCTH REChHCIIAldltdWE CA H TWIIA111MH CA'kadMH CliWECHAATtMk H31ACTECOE44WE Al0E0Hk. TATKE 13K0 CESE

paoymt TAW44HWHMk oyrntTaEma HEAXr0Mk, HECkCItEp4 curritirrk, AtteTlibJA DICE H Hapw4unvit, NKWHCIMIITIHd 11,1t H3pE4E H, up(c)Kozt sarptmoom

www.dacoromanica.ro

0At4E6, Hd nptcTwnt nocam Rp(c)KomK, CE KlxCHITAHT0y H K-11 ElxCEMS npHpEto gwiwcTgoy: liggtcit4(A)441-11114 MHt E(c) cioAp%Tit 1-144E WHEOT4,61011HEE 111-1,4t111% npgwEcTgiE". Gi'd H CHU,E1344 KWH-CTA 35 Kli EliCtMit Hai"AdElli, Hila HOCAOrWHOE

ciiwgii riptAa(c).8. KOFILId 3CE CA KWHCTA E% KpET4111H Eh Tpiti

HA AECATOE AtTO U,TACTErd CEOEr0, t1A4ECAT 36 H:E

WECTlx IrliCt(X) noggg' AtTb.37, u,p(C)THO KWHC-TAHTIHOIC, H)KE W(T) eAEH,T.38 cZoy cgoEmoy npt-M(c)

III. 1. T 1.39 111 E, W-YEE TtA0 411CTHtonpiaTagk, H3111AE HA EflAH11, noEmk clkCOEOM MANSA )(paso.] H CH4HK1 l'"Z KHATAAlx, II E p-C W (M) Torm no(A)gurwEni CA H AIOTtflAtH0VALPHAN11 cx,wH(r) TorAa. Ep4HH oy g wc/IpaNcEgt E III E W H, II E 11 C H, IiiK0 anoyHCKOIr-CHH CAtilE, II 06tAX ROCT4 13HW A, U, 17 t 7K EKWHCT4HT1114 EMILIE, Tgp%Ao cTpt-wg Ero nogEittwx, rwTaiwE Toro

3v }KVIkTHA CKEV1111H11111(M) 1 Tt(C) 110-poni,: CILTE0p14TH. H1,E OVEW EEC-

ELI4AHH" 661(10WRI41, Hp011EE pe Aw-Hel4XX CA H grpaaxx, 11111 K4F111111E El.-WE(A)WE E 71t C 1-1 HEAHLI,TH H HdpWHFITHIIEpCTTH42. ORIx1t1AH EW TtA411 E(C),

lxliErAd ?Kp'h.TEA XWTAT6 TROpH-TH, KE311 WPX}Kid 1111rOAHTH, TAAAAEtIE titrAE WCTAHAtAtUE.

2. Eri'. ME MOAEHiE CE0Er0 oyroA-H H 1C el KWHCT4HT1H4 H4 ,A, A '11 3 t HE ri p t-apt, H A gatcgopt w(T)m% 111EHTE C'16-TEOPH. KWHIIK143 EW, HME Clx KWIIC-TAH'TIHOMIx Elx1EWEH, EAHLI,H HA EP41-111OtrrOHE3HAWA44, Id K O cgoEro oygt-Atwx. 11,15t Apix ?KHAdd H HA 34KW-

35 Lipseste in Z. 36 N, P3: nrrAtcrr'. 37 N adaug5.: it (lipseste in P3).38 N: WT em" Ps: w(T) SAAH11111.

III. 39 Aici incepe parte,a preluat5, in .invapturite lui Neagoe Basarabcdtre fiul sdu Theodosie (textul romanesc). 40 N: sic nevams (dar Pa: mane-44AHWH). - 41 N, P3: sume. 42 La fel in alte msse; N, P3: Ilip'eu,TH; in Elipseste. 43 in mss.: s0H146 (corectat dup5. N: 1{0tiffH, Pa: sorom). 44 N:OILTOHLIHOTWI; Z: CITOHI3H/WM.

285 Texte

www.dacoromanica.ro

AEHIE45 rOTOKHM4, O TAH npnwE(A)-WE H WpA?Kid HEp'CKAA flOrIIITHHWE,o cpt(A) srk 4HEWE H CHOE-

r o 4-fit H'IICXLITHHWE, HELUAAHO Tt(K)C-6Ctli,4drA ME 4H46.

MISC. OyHO CIE HEHAAE)K(A)HOE H A-4/RAHHU,H IlEpCTII-1 1111,11,tWA, dErEHA MOAEA WEpATHWii% (C) HW(T)TOAtWHtT111 AAWA HE K11 Tomoyp4Tnea47d KWHCTAIITIlid flOAEHSORdTH. H

mnp6 rAAROKK no cpt(A) H (x) oyc-Tpon Cia, H TAKO HEAHKOA, p A 0-CTIA HSKE C7)(11 HWHCT4HTIH11 Et itr d A IX" lipETAHCKKIRt 4° II% 3HpdTHC

IV. 1. HE HA MHWSt ?KE, no cpt(A) CH(I),ladAimidub. epsoyniE H

CK,130yETK 6HcfeiE KECAf1HCKLI, u,p(c)TgrE w(T)-gp-hrwE, EK npocTomk nptshisaarx, 4HHOy. HMTdHK oysw epKONE ANCEMII OyAdEli c, AIOKAH-TIAN ME, no slinErAti minor° MX4HTH cirro (InwridH dHHKHT4, Ei70[10yeTHLIMII rHtHOM6 Tt40 EropesAposnEno Ebe(c). Peana-annoy HO CA Kg:I/WO/V(0yASIAISOy Fro H MHW)Kb.CTHOMt% pdCTAEHOy

MIEW0y, CAM IKE W(T) KI,Ct(X) H-63HEHHAtiff.9r Els1H6, CHU,E CKHpl&HHAA1 I MON. 11311p1OKE Aoywx.

rEAACTE 3CE 5°, TOA)KAE HECdpIA En(C)KM, pE(4):»Hlt,HErA4 TtMli OCTAHHTH ll,p(C)THIE, pACKAAWA (C)H, UM TO HCKATH HALIEMUE, W(T) shcEro ClirKMIT4oysIEHH EMILIA".

2. GHM11 oyso w(T) cptAhi EbJECUJEM6 H HWH-CT4HT0y, LIKOME pt)CWAAII, Icb Ws' owE(A)woy,AK,151 tat flp04EE CliAplOKAdXX, gp(C)THO: MICECT)Cb. KWHCT4HTIK6 H lad Afmrailk DAEprE,oyso frix rAilld(X) EpETAHCHM(K) 52, 011 »CE Erti

HHKOMHAIH 111%CT041-1tH, HEpCWM IKE TOrAd CKHH-TPd AP'11WfstilOy C4Rwpi8 H EK PHMt En(c)snk-

- 45 N, P3: Bawd/. 46 N: Avioni. 47 E: paTHot. 48 La fel in X, Z; N,P3: f4ATC in E mai putin corect: rang*. 49 La fel in X, Z, D2, M2, 02, D3sE3 i majoritatea celorlalle manuscrise; N:gpiT.Hilicithie, P3: .-..,TH fa; in E maiputin corect: E --larfeRsw.

IV. 50 La fel in M2, P3 0 in alte msse; in N lipse#e. 51 N, P3: AIaa.52 Z: la fel; N 0 alte msse: RIUTAHTIICKIJK6.

Texte 286

www.dacoromanica.ro

CTROVX1118 HME lila C71Cla CHAHHECTP853. H GEHHAilidAHMHH654 ICECdpCKIAHMla flOtIETEHH EtWAs Cd-

HWM11, IHdAEH'Tif ME, CrIla eptcovniERk, w(T) fiWHHIaEla PHMt flOCTAILIEHla Elal(C) 11,13E4111.

3. efli ME 1111CH, HENCTWiitIVE C, Ud rp(c)-ThIHIll HEcTrhntimo ll'hBAKHSeldrA rOHEHTE. 19.14aEH'-TIE MJAHTEAla, EIEWAWpHH ME EjldTla, laME

6tWE MElla HWHCTt, W17,01r KWHCT4HTI-H0118, HME H 01/111,6 KtWE A4114144113 H fl[HalidAidHOlf,spaTiamk IlEAHK4r0 HWHCTAHTIHd HE W(T) 6AEI161,Tla AIOTOCTIA H AXICaliCTEOMIa IllaCt(C) nptivh.-361AE, HME liptHcAE Er0, In& PHAilt flptglanidia,HE4laCTHIlt 1.1,-ACTHORd4WE, grIAAOL16111 H

oysnicTH4 IKE H AHX0HAACTli4 H CH(M) 110(A)RH44

HEEIPt110 (A) gHt THOPlii. GHU,E OlfEW 1114 T 'rol(

nptcutprioffitHwomoy PHmt nptEkuKaAtH8, taRtELI(C) IllaCtMla Toro HELIKCTU. 1111-1WSH IKE W(T)HAPWLIHTH (C) PHOACKKI(C) NUMEN fa Kla liErIHK0N10r

flOCHAddX.R KWHCT4HTIHS, EME HE Hd muwst npt-sptTH MdTEpE rpd,e,w(m), PHM6. Xp(c)Ti4NCT1111itliWHIKE KWHCTAFITIHIa MHWMHIJ,EA flliCdHiEN1la ToroH4Ka34 nptcTATH w(T) T4K0li4r0 Ero gE34KWHId H

4v HE I HCTOBCTfia ; H4a IHOOHNL HHlialiONCE Kk gtAOCTIaHE lilaCXOTt HPTHTH.

4. Ha glaCTWLIHIIM(X) ME 04Kla1 1114AimitsmllIOTtHW44 CH(C) THOPii utwE, Ali4A14 3A0M4

irlaCTOKla HdCAtA0li4liWIIML H Hd rp(C)TraHlal HECk-TplifIHMA spauk irhendittAlimMk. TorAd NCHOEr0 BRat, 34 CROA Emoy CECTpA KWHCTMITIX.CAU14, KECdpa f1OCT4131-1 H U,P(C)Kdd AtaTHEmoy HEIVIt3EPAHHO W(T),4,4(C), MHIa Toro Xp(C)-T14HCK44 MAAPlaCTKOIrXl114 nputt ; HX% TiaRt, WINEX KOMEX npHicolHEHK.

V. 1. GEEmpoy oyso PH Nit w(T) EWHH

OVEIEHOir gigHWS, PHAMa W(T) IlidaEHTia HEClaTpla-

IIHM44 no(A)EinntwE LIIOTJJ, illaCTWK NCE TdKONCAW(T) ili44IMI4N4 rdtlEpirl MAVIHMla Rt H 03110EAtE(M)ETOrA4 Oy&O, Torm 6M(C)TlitHWTH KWHCT4H-

TM& HE MOrbJ TnntTH nptmHwree mxtoiTE(n)H

53 N, Ps: Gmmorrpoy. 54 P3: la fel; N: MaPAT4H6.V. 55 N: sonc[6]crinitilunri, Ps: vic6(e)slitHaiTH. 56 N, Ps: ntororreArsil.

287 Texte

www.dacoromanica.ro

5r

3Add, MK(C)THHOAS pd7KAME CA pEKHOCTIA 57 114

MX.LIHTEAt CESE 111.WpXOKH. HEt111CTHHhill >KE eilidaEH-T'E laKO S>K(C)Tlidr0 KWNCT4HT HM 1311 LITdAIAnpHwE(A)wd oritAt, PHMCKOE Fi311EAE SWNHCTS0

MWCTlx AlaCTHS6 oy CASWASA SAH311 PliMd pttChlClITSWpH, NOTA SANIEFINdr0 KWHCTtIHTIEld irliCTIX.011MHTH, ti Toy ilwat npuctAtTn 58 oycTpon 3A0K11-3111x1110-1.

2. KWHCTdNTIN »CE, 3A0K11.3tikHdr0 AhCTN CO/A CA,W(T)4KCKdr0 HPH3611iddWE rd" Eld nomowk, ENCE laSHTHCA Emoy, KTO E(C). Il HE 144 Mlit V St MElIdEMOE

nOnOirtlii. Xo,kRitnoy SW Emoy cak EtWNN-cTgw(m) no HtKOEM8 110410 N B-d- 11%

Oti'Mt npna IslEtdAtil 8 Hd nomowk, SN<-(C)TKHOE Tomoy laSH CA atidMEHTE,lils. 110A01r,d,iiESHWAS NtiChl fltiNE CAiTU,dnovia ncnS[wa] X.WEE58, Kp(C)Td W-Spd3H0 CEEE noKasoy x LO" sK ti3(A)-H 61 H All li SlIWSPd>KEHIEMIx N PNM-CK1.1M1-1 CAWKECKI: CHMII HOSt>K-A,dti, 11 W H CT d II T I ti E" HEAALIJOIr, it i 14>>ICE HEAOTMtASLII oy o CH(X) H CASLPH(C)C'h HHMIx SI. 11PdWdANJOIr, tItNE NTO HTH S 1-13CAXT11 8°, EUE.CtM >KE EAHH 0-rildCHO TONCAE IIHAtTH HCHOKtoNd-W E M 6, 01,1113AtWE CA u.iik o ELIEWEM6 IIHAtIali

BECK Irk ortcact nptnpogom Aiik.3. E% HPFIWE(A)WX.A NCE HOIllk C 11

3H4MEHiEMII LIRA% WIHM CA 12IE{AtETCA Emoy ri' 3C-i 11,-6 MtCTt, HAE WEcntwE, H pEN: 110(A)EIE lilliAkW4r0CA TESt Hd HiCH 3H4MEH14 C'kTliOph,

npt(A) TIKOHMk ECWHHCTKOM 6 HOCH-TH CA61 HOHEAH, H HE T% KM O iitdAE H-T'id H Toro K % c A nichichz, HAS H Et-hCIABpdr 61 CHOA no(À) HWrdMd oycT-ponWn, H EtCWEE camin oycTpawxTC A".

57 N, P3 adaug5.: H. 58 N: ninicx,s,*.rx, P3: npxce,3,+-Tx. 59 Silaba -tpa-,restabilia dupl N O P3, a fost omisä in mss., la sfirqit de rind. 60 X,Z:Blow&T, N: gliAITta, P3: BH,SATIL. 61 Lipselte in N; P3: cg.

Texte 288

www.dacoromanica.ro

5v

le,sirea, XV, 1.

4. kifEKli WE 4E litICTdKW0y, C'1%MlitttrOA paAocTIA u,i16 HHAtHHOECltdAN,t APoi" r w (m)62 Clx11013t Ad, Td-;ICE 3AdT4piit XIATp61,V1 C11311d, KoynnoFi 311,141ENTE Kp(C)THOE Hd NRCH OKA Ix-WEE CA EM8, H4141311Td. 01-11-1 )11E KlxCKOpt NOKEAtHHOE 1311 AtA0 11311E-AwwAii,sticptv(M)H KAMEN...EMI& MHW-roil, tHHIsIHMK xhiTpt stitw OyKPd-CH(13)WE, lid Etlx1COU,t KW11111 Toro no-itw»CHWA , laKONCE H AO ,A,HE(C) K %u, p (c) K b.i H() OK HOCHT CA IIAIIKW (X),ti}KE E(C) Clx11pOTHESFINKK Kl&CtMli KtCWECKLIHMIxCHA4M6, H A II ,IC E H KEAHKIxill KWI-ICTdH-T ltik H11340)KH HdAE/KAA. Glitiak Otr-SW SHAM EH TEM1+ ovicptnni% cat

IllaCE lillni164111311HWHIi'CTKOH npt(A)HPIMIx npt(A)coAnTn, DIKOKE flpt (A)pE(4) CA,

OKEAt131%, HA CKKplxHH4r0 ONA1141-1CRt Aid aENTid.

5. GlIpeNcEnito ME OBWHM6 KdIRWHKfitIllEMk, CTpd(X) H TPEUETIk HdnitA,EH 4 luAtinTEnt H Hd CA IIJARt Cis HHAA' KWA

&troy Cat ATIL Clx MdAtAitil litK11.1-HM11.1 REAHK11111 )KE 11% U,TiE()Ç) H K)K (C)-TECHtHIV IN KWHCTaliTIH6 HI& cnt(A)Ero nornauk, OH )ICE atutlit, Klt CKORtKlitidAE CtTh, /A3CE Illx CT:r6 II w H-CTAHTIHOIr 11040)1111,111 EtWE. Al W-cTovoyso ENC(C)TIIHOA cnnoxpeset-(A)w8 CIA, T'11. TP1x0KtitIHHIalli Clx tilk-CtMk HWHHCTKOMLKIkptU,t0irAd1111C /A laKONCE HHWrAd rPliAdill OH6 (Dewitt.. H K t

Hd HEA&K KHAtTH 11HC4110E WHO:KWItt H 1111Cd4HHK4 13'hEtp%)KE RixmopE". IICEIAILHH >ICE Cat ptua n

4)841111 r-iiENt61H MWCTlx K W HEN H C li El% C d A-N 11 K 61 OtrAdKA EHLIfillf, H HCflAhHH CliinpoponhcKoE °I-1w: Pwuk H3p61 N

62 Ultimele douA cnvinte gut inversate in M2.

289 Texte

www.dacoromanica.ro

Ps. VII, 15.

6r

63 P3: la fel; in N, un singurVI. 64 P3: la fel; N: nos-kNo.

11CK011a H, H63 K-11114AE CA K-K 14MX,AWE CI.THOpH".

6. EFOHOCTOECAEHHEJH WE ICA 11WHcrdHTIM%

CH(x) Irk Ct (C) Ci0AapECT"kIKHIslX, 11.ZEKH Et'hCt (X)

NOT( H Erh3CHAdOWE MWAEbJ. rp J 3C-A4HE ME Mite, Cid lAPHMCTÌH,KE(C)A Td HCHAkHWE CA nptmHwraro,pxiit HO H-g0 111%34tH441XX H sTopoE

MTIECTlaKHdr0 Hdp1-1144XX KWHCTOHT1Hd. 1.-TEtIEHTS 11"KCEHdpWAHON101( R6111-01r, ClItTAt PHAN'CKdd KWHCT4H-T1Hd 1111C11fITHMdrX, H KEAHKOXCAAKOX 11,P(C)THOIr X. 41111 KykIIHAEPHMk. H Et 111-1AtTH AHK61 p43AH-LIHIJA KrIt CptTEHTE TOAS 11CX0AA-418, KHRiSA, HEAMXM s-tiropw(A)-H IA A MTpIA, A K U, A , C EHHHK kJ, H H W-K hi, HHWKIUNIA, CHtTAKIMA OLIHMA HLIHCTIAMH okiilemH Toro slIcnpHE-MAIA H nostAoHocHom8 sp(c)Toy

U3EKH CA-01'0AdpECTI&KHKIA HC110y-414X 41X r-ii61, H364KAKWE CA AXK 4-aro I11aeHTTa M(4)TE(A)CTK 4.VI. 1. aHM6 oyso CHU,E Crk At411W-

MK, PH(M)CKOMOIr rpaoy KlIct Ad-pOlid nplFeCTA H Hd APEKHOAITOr0fi7k3KEAE CKOKOAX, EVKCtM1111 W (M)Kp(C)THOE Hp011011t4,01flik 3H4MEH YE.TAME nocpt(A) rpeAe KEAHKO (10Et-AHOE64 KI.3AKFINCE 3114MEHTE, CA W-

EChl PHMCKhJMH Hdi1HCAKk: a yErpeAK HdWk Hre M(11)TAIxCKdr0 CEO-

OAH". 110 CH(X) aanostAa 13-6CtMklivkCAAOlrM(LI)11,111CKKIA LI(C)THt

EPOT H MWIIIH H npn(A)snomt; norpE-EHT8 Tt(X) npliAeTH, CHMK HoHEHioy E?KE HO rp(r)TiiIHKI npt-

CT4TH, Cif. whir NSE TEMHH1.1,4(C)34TOLIEHIH(X)Hd CHOSOARN w(T)noy-

iii TH HOSEAt.

Texte 290

www.dacoromanica.ro

2. Guiw tu E HC E cia Aa HC E A OWKEd114 0Ki3 %CTHI1.1 lit361U,H, Pa.A. W-11 i1XX CA H Khcticx Tonnoy noKA-3WIld4rA npTeank H Toro HMEHEMkKpdCWIlddr A CA. HilICK1t1 lICE cKpw-

HL114 W(T)Hp1131L, NFIIIIHM11 H Olfgw-rklMk Td p4CTO9H, ENC(C)TRHIgA

OgHdECAtTH 110 EC-KCAA01r44T6, CTAHCdNiel lICE ORNAHd H AO(c)-[TO]allid 65 ORO WEWTH HOCtTHTFIAk66,w(T) Re HOCAilHh, TtMlt Adp011d.HMHCE C11 CAOROM6 H AtA0M11 11 O-

CAtA011 WE N Kl%Ct no 411 HOir SU-4 rA u,p(c)K1,1 /RE FI HOICEAHTE4 Ht.3. e%swp E girl1H(() cnoyrk C'11-

11 1.1COIrnH ßK 6MECt H Toro npt-Atnt(x), mupit girCIHM 110,441144%111ku,iKECAN11, H 110K4ptA WAA 68 CAOltSW H'11 ci1ACTIL npnEsuntw E, np0-THK WAA HCE 69 cA W(T)1'411t4WE.CHMH oysw H CHU,EllbJM11 ovraMAillhKr0410 RE3HtHW ¡FI 0,311, HEllptA 0E

Hp0M1glu AEHTE TROptW E,li i; >ICE, TOMS 11%31yr/13,0E7o noAtiKa11'6CA 114pRi1pcKb.1 A pw Ah] Twrinoy no-

opki, H IiIKOHCE HO 11 1.CAAOT HR-1%Ct(X) nwatAki R'63 (A)ECHrli, noKt-AHTEAti W(T) ECIICt(C) HdpH11,ddWE C Rt.

4. ïa PHMAtHE HHAA 111E,RECE4t-KA cA H KVICWRildrA CA, Hp43 1101r-

6v A 111E FH npd3HHKI&I HORtAHTEAEHlk11,1 CEAM11 AHIH.HtpWIldarA H1 E N

11'k (CE)il b.CT 1161H Kp(C)Tk H oycfrk-ANO 0tIWE4dä. H72, noKnantxtpr:CA H HWIICTt1HT 1 114 Hp(C)HOHOMHH-maro nostAnTEAt73 CAdRIA 41 E.

VII. 1. HE 110 MI1WSt HCE ptwstDpOKd1ICEHTE74 Tomoy 11 dAHATH

65 Silaba -TO- completaa dup5, N. 66 N, Ps: ROCtTHTIA6. 67 Ps: lafel; N: A-kno. 68 N, P3: HOK4O0041f. 69 Lipse#e in Z. 70 N: 6.13m-kATt,Pa: rkanusapu. 71 N, Ps: H k WheTHHWri. 72 E: (ro. 73 Silaba no- e scrisAde doul ori, la sfirOt i la inceput de rind.VII. 74 N, Ps: npottaastitra.

291 Texte

www.dacoromanica.ro

CTp4CTIL, HilPd4EMIL aanwrbi xhiTpo-CTH 1104HHrLUEMIL O Toro HCU,tAEHIlH HE 01(ClitHWHM675 HH4TOWE, MHW-NeCTICO MAdAEHEL1,6 34K44TH pEKW-IllatH II% Tt(r) KVILIKH U,3E1111 oy al w THC la 3dIlt4IdWia. 1136 WE 121KO W(T)¡soga IlfITHAE H HEHAk aanwrk, Illid-4EHH61 A HCE101(41dA 416 rildCia, CAILI-Wdilk, H-611p4W44WE CH(X) HUNA.COHil WE HHHOEHOE 110 Aposnoy TO-moy HcnostAnilia ATIL WE StAWOirMHAH CA O CH(C)11111xClii MT3 AL C'IL441,4,6111% CHOd 11446 w(T)noycTic doy-46WEE Milt CHU,E HEAXLrWMIL Ap-k-mcnaaoy EILITHpEK6, HEWEAH TWAH-K61(r) ALIIIL normstnn HHHOHEH1L H61-TH".

Hillx npnroA ALHAA H041614 II H 111X, CatEMOIr lIETV1 H 11414E46, Xin an(c)4H,r "AlAIIJE: in 61 ECMILI IIETpIL H 114HEAILw(T) Ele 110C4dilH AdTH TESt cn(c)-HOE K 5. 41E FITE.110C4H 01(160H 119H3OHHCHAHECTP4 En(c)Kna, laK0 Ad nop,a(c)TESt Sdil/it K3-41EHi4, laK0 Ad HILCt-Kk rpia36 11p0111361 04HCTHT6TE-Et76H )KH3HH Ht4HtH CI10(A)SHT Ta".

E.% CHW CAWHECE(r)11%3HOICAHHCA a AOHAILIH KWHCT4HT1116, HHAt06614H4r0 CHOEr0 iipt144 CTONL 414 HAt4ESILHIL1A HilAbi TOM0yrOTOH/A111d.II W(T)HtlildHIL77 K-6 nemoy PE(q):K Tomoy IC'6 MHt npiHTH HE npn-110}KH, HE K Tomoy sw 4 ;1- 46CK6141noTptsoyA nomown, pAKa SW H1LCE-AVILWFITEAt E.3 nomosKE Mil".

IIKTE WE 110Ctid 34 SÁWEH4r0CHAHECTpd H W(T) IlEr0 67K(C)T611-Haro cno(A)sn CIA 0pHATI178 K341E-

- 75 in N, P3 $i in alte msse la fel; corectat de Kautniacki, in edifia sa:oyen-halls% . 76 P3: la fel; N: Tiai. 77 Z: WTIIMP4/16. -78 N: npHrrH, P:npirrH; cuvintul se glse.5te §i in E, dar lipsWe in alte msse utilizate de Ka-/uiniacki.

'Ferie 292

www.dacoromanica.ro

7r H d. n'iscroAihtlit; I ;KE Emoy w(T)SANA Il4E61661Tid, OCTdEll Et% NENl4no79 no(cnu, fl9011d)KE1ITE8°CTp4CT6 /131114,E EECk sApank, p A-AWCTEH >ICE H AirlEA H Tt40Mh.lip(c)-rn iKE CA HHIN6 H Kpncnk81,11J31&116111 CHh Ero, H OgAtKWIllA (c)EWH 11% Et61 pita hl, CA413 la INd

E71r0A4p/i14141 O TOilliEbJ(r) E;11'111(X),VEE cnw(A)nnwA(c).5. KtvliCTaHTIH' oyEw

PHMOIr cliAp-k>ENTE/16 Eh11111, mnwrk.iHdEtTLI H KI.3H11 no(A)Emntw w(T)PdTHHEL FICTHHt, AHWrkIMH NIE 11

OTpdEdMH H311011111A Ero C-kMV6TO-OCHIAMH, HT1 T'11 Xiiox 110Ep6111dEM6

6Ar(À)TIA, HEEPt>11,6,E116 HP0E4131,44-d W E 62 Ni 1111 W (T).

VIII. 1. 1114mHM.4H >HE rdAEPTEEK Cilik 83, FI T%nnt paanpaTn IKIITIE.ei1611114E EW, MKOcih epKOVATERIN, 111% ptu,t PHMCKOH k IrkCtM6WHFICTROM6 CKOHM6 W(T) KWIICT4NT1114 noTonnEtik

nhi(c), oynoa c, [H] 84, no EME MASMITH Ci'dr0 IL111-TE(A)HMWIld, AFOTtHWX1AH rOP4dHWX/AH4rp(c)Tia-H61 110A1111>KE spank H rOHEHIE HECI.Tp'611HM0.

2. AOE16111 >RE 11,71-6, laK0 W(T) MAdANICTEd MA4H-TE/It 85 rHAWd/Ac, Rt oy121311t/it 86 CIA CPC4)10/116

11 litTpOKA 111ETJAVT6 87 O Xit(r) NOAEH1KE 58 pa-nw(c). CA611.11e8 121>KE Bk ITHEWMHAIN RE3MtCTH44II /110T44 W(T) MALINTEAt, ENS(C)THHOR.NSE pd>KAEr CA pEEHOCTIA, W(T) PHAU 11 O A Eli >E ECaC'h 1111KilliEM6 KEcapomh, 3TEML CEOHM6, 110 covr$ >KE H nomopio Hd li14aHMi41141 EptIlKA nbA-KHk EpdH6.

79 N, 1)3: pacome. 80 Z: la fel; N, P3 corect npmedwenTa. 81 P3: Kpaems;N: Ilpaen, corectat Intr-o notà marginala: bien. 82 124: la fel; N: n'oso-/9,4,mb

VIII. 83 E, X, Z, D2, M2, 02, P3i alte msse la fel: l'andan, cuas, resp.111061Wk ; N: Famph. 84 Completat dupà N, P2 (lipsWe i n Z).

85 X, Z: mas4wrena, P2: M(4)TtAt21; N: MOrlifTfAtri. - 86 N, P3: Or11311ASIL - 87 N:411,1,PWM, - 88 X: ROABWKA.

293 Texte

www.dacoromanica.ro

3. OH ME, C Td CAMLUAKK, H4 44pWAt-4H T4 H KA6XKWK4H id HdAtiA CA,MHW)1111CTKO MH0r0 H T'll KW/A 00-AIIHNCE, rOTOK 4 CFO 1315. pAKOIr CHO-EIO HEnivoym HmtTH,nptnHo 0114,14HCat Hd HL H 13K0 Kp(C)THOE 3H4ME-

7v HIE, npt(A)HAmwE Tomoy 111xl CPt-TENTE, flptCKIKV6HHLIH Olr3ptIKL HO-EAt KliCtML HIKE rkyrpt cTpt-

AtTH KtA/A1/1H(M), Kp(C)Td wspashEIVAAHO cTptntTH. Hp(c)THonn$

ME 3H4MENT0r npHcTmnnkwo( H pdTHC1.1343HEWH CA, 11)KE Hd EdCHH HdAt-lAH CRt MX.4HTEA6, CTpdXW(M) OCk-IA (T) 661K6 MHWStM6,W(T)Kp1&rk W(T)CECE U,-pwlaCKA/6 sarptHHti,A, Kt-roy CA iAT6 H HTKE Hd MHW>K6CTH4KWHHCK44 HdAt4136111 CA, K'6HE344-nm gkct() AHWHIe CIA, W(T) KECHK1% KECK rOHHM1t 6tWE H CKKV6H-Hbl A CHO/'t HAWAdl WEAAHHHK kJ ME 1-1npopEntaTEnm, laK0 IlptAILCTHHICIal,C'het4E. r-AET )ICE Clit, VIKO TOAHU,tKpaHH HUTH TOr Ad H TOAHKOIr Ct410

TWAHU,t MP'LT-1111U,EM11 61%1TH TOr-Ad, 121KOlid?4CE W(T) HtK4 HE B61(C).

4. E-kcroTt NcE Toro MTH U,116

KWHCTdHTIHK, HX., E}K(C)THHOMOircm,e,oy Toro IlPt(A)134pW01r, OCT41111H; w(T) sEsmtpHkiRt KW flE4dAH 13%

O4t3H6 KlxfidAE A1OTA; C'hrHHK-UJEM EW Ca A Blb.CtMk oyAwmk Ero

ATp0K4 TdKOHCAE, HHU,11 Hd 3EMAHKtlAtlit C/A, OEWHMIt OLIECEML Fro

cKonHswHmk, cntnk lag At4WE CAEnptno,n,osHEJH; 11AIITEM 'ICE Ero

w(T) KWCTEH AO KOHU,4 W(T)1141A,WH-Mh, 3At OKddHHAM CI:EOM AIX H3K-p '1% NI E.

5. GnoEnnoy ME 3/ATIO, IITKiHTS KECdpS, rp'646-CKOE w(T)44(c) Hd4AACTKO, IlptTgaptAipoy 89 CA

89 N, Pa: npirrsapooLuoy.

Texte 294

www.dacoromanica.ro

90 in X gresit: rpaA,-km.IX. 91 Completat dup5. N. 92 P3: la fel; N: BECIAH. 93 Z: la

fel; N. P3: PRO. 94 N: 91MAhibta, Pa: 91MAIIHIl44. 95N: 4,010A110, P3:96 N: 31T04141, Pa: 3dTVItil'Hh111. 97 N, P3: reenpTimeTH. 98 N, Ps a-

daugii.: UCCH (lipseste in majoritatea msselor cercetate de Kahriniacki). 99 E:04Aaratuf. 100 N, P3: la fel (lipseste in majoritatea msselor: cercetate deK.). 101 N, P3 adaug5.: H. -- 102 N: ilheling; P3: 4sKrHTH.

295 Texte

rp(C)TLIFICTHOEUITH H K'k C4aKHOM6 nptsugaTii TO-.moy IIHKWMHANICTtM6 rpdAt HapE(q) ,KE Evou:fit H ORt414Hia npocn Emoy MTH, IiiK0 Aa HE 4TOHa rp(c)Tialai ElOAKHrHETIL SAO. OH ME 1111 crcopt°HUI(' CA% TdKO TIKOpHTH H Aospt H gnarotacTngtCIPtIENTH 1111CTW4Halia CTP4Hal.

IX. 1. GT4 oís* TKoptxx. cia Hl& TOrAdWHEA8r gptmst H MHIMN OirCTPOH Cia PAAK0KI1 H MIRE Ha -

rp(C)TidHal W(T) MA4HTEAEH flPtCTa paTk H liCE-N101( PHMCKOMOIr HalliaACTKS C4M0AP11ME16 KWHC-Talan& 01(CTpON Cia [11] 91 HILA Era [CECEAN 92

u,p(c)saa »CE H nocnoywne. rfisomE oysoCid raCt Aospt OtrCTp0HWat (C), asir no !rae/R-AM/. noca CiI M(4)11K11 4(C)TH61/a c-KspaTn MW111H

Kl1CkKOH 4I1CTH H HOKAdlitHIS Tt(r) cno(A)snt-EdTH, 4 (C)THalia mcE no irkcxtAoy sits(A)gnsaTn

IRbJ H HAWACKlUía rpamig no(A) Ttrl& 1111411Wk-4TH ognacTixt, xp(c)Tianw(m) HcE TKKMO KWE-aTH 110HEAt, eAAHHWAN NCE HHISdKOWE W(T)HA(A),

H gira CTtH CEIW (A)KA ~MI& 611111aTH 46CTN,HAWACTtH IRE nptsbaga,mpH(x) nptnitcm rAdECHOAKd3FIFITH Ka3HLY, Aaphi IKE HEANial H CT/aMinlid3ENIHda 94 A0E0111141 1.1,17-Klidaa6 MaTHEIT(C)K11WM NCE H CrilEHNHKW(M) H AidKWHWAlk W(T)TEMHH11,11 H 34T04EH T'o 95 Kl%3KaHHIIIHMK, C110/a nashi

%cnp THMATH 97 CTEHEHAt. CHO HEAErAtICEHd nponogt-AIIHK6 oyerpon Cat, CH11,E Elp0U,KKTE lago ilsinub g% 95KI10EAEH-kH. KpaCWKddKAT% Cia 6ii-CIH AMA 1E, *Ah.'dWE 99 7KE 100 eih 101 7.- apst 6ArOtIKCTIE npt(A)cnt-ILIALPE HA fraCtIC' A116. GAbJWALVE ME Cid WKW1CT-HIN /a3bigH, w(T) gilcArtAoy npuxwmAaax- npoc-EttlilddrX. CERE CbJMk Kr6LIJENIENI6, FlpilEAMIALLIE

EJHat cf1-c,2. HE4aCTHEttHWH 102, Hd Kl&CTW4-

HkI(X) flptgalKdra, CipliTfitiptdWE CEgt rp(C)TraNCTKO,KWNCTAHTINa ROM CIA, p43AH4HHANH NCE K113H6MH

www.dacoromanica.ro

AIOTt XP(C)Tit1H61 030SAtli44WE. HE H4 MIIWSt IKES4ESEHIE npinAE csoero KAr(A)TEACTIld, Ii1H4EHHO H4X13(C)Ti4Hlal rWHEFITE noAsmsE, ript;s(A)E fE cEronnswrbi H AKCTH Hd HWHCT4FIT1144 ROABHME.

8v HA AOR11410 HWHCT4111T1114 HH4TO/KE OlfT4/1 Cat,

MHW/KHLI,EA SW Toro c% EIHCAHTEAtk 114K434 nptcTaTsw(T) Taskvsm(x) H4411H4H111. ILä. illoypunik IIHKO-

rMIKE Irk StAOCTlk whim HE 11113MOIKE, HA 0101.111,oyTnl.cTt H pawspt 103 110 FIFICi1HHOMOIr. H OCT4SHF1046TIllitr0 H 104 W(T)CTA1111 W(T) CSOEr0 snr(A)Tnt

IlfritIrkE 01(60 P)KE Irk nonaTt 105 swntpki w(T)-34gbJEK AWE K-6 SEAHKOMOIr HWHCTMITIHOr

WEtTIA. HO MHWr11111(X) H p434H4H61H(C) Mt-CTW(K) mutvrw H KECLIHCAltHtt1 Xa PAAH liCF1011t,A,411i4

pc13AHLIFUHM6 nptn,a(c) nnAK4M6 nptnAsasaaroAUSW/t4 11fACKBp11HH61H OrIEHHKIN, EAXAOHWM 7iSE HKMWEHTWM6, oysincTswmk ?NE H rpasnEHiwnnk CEBES'It,40(C), HA1480114H1tVA1 H ilapwAtefirwmk H,npocTo pEqm, Kik 111,CkKOH CESE H3A4CT6 BrIOEt.

H/K(C)TECH61H HWHCTMITIHIt, Hd MHWSt CidCAL11114TH HE Tirknin, BMA HOAHHNIE Hd H nnswriq,no mom }SE H no coyxoy. Bp4HH KE ciipassEwk,stroy en\ siln,a(c) iliK1HIE Kit LAKHAOHOlf,XpicwnonH BE 01(XS41ilEHI1 661(0 ?grin. ILY A084681KWHCT4HT1116 Fihnntitro HOAONCH HPHStiKHIFJE CESt.

illnwrwm SW taKOAIOSTEMI% nostmAaEmil, HE 1191C-XOTt Tonnoy chnipTh HdliECTH, Hart Hit 34T0LIEHIE,Irk oitoyuil, Toro w(T)cna. Ris,"omp-kcsbnil" T%1111 TM* W(T) 3AWS111 flpteTa, 112F1, M4A0 HUGEliptMA H0)844136, A'keTTA sapsapu nptnKcTs, nnswraTtMll MTH WEtlildSdat CIA, HA HWHCT4FITH14 nash,SWEILITH 114,4HH44WE. HA T, ICh31111 EVO no Apossoypasoynntsk, nocna H W(T)CtlIE CKHIMHHAA EVO

H T 4K 0 HE 4 CTiEl°7 H4WAK W(T)cpt4m (C) H TAK 0 Et'kCEAEHtHnnspik oycTpos Cat rAtICSOKIL H 11

9r THWHHt EV6Ct OyCTpOIHWIA (C). G3(T)TOAH KWHCTAHTIH C 4 MOAVkiNE-11,6 11 CF.% ll'ICEAEHIgA 61 (C), laK 0

103 N: /ammo*, Ps: 104 in mss. se repet6.. 105 P3: la fel ; N: miner*.106 Ps: la fel, N: sorompiscichiri. -- 107 P3: la fel; N: mprse-rfa.

Teitte 296

www.dacoromanica.ro

Ps. XLIX, 16.

HE4kCTIE AO KOHU,4 110Tptg4lkicp(c)Ta snamEnTE ulictmk mut 113k-lag it

X. 1. rpdAEU,k oyso HtwE MdAl3k HMEHEM6, ErOWE Clk3Ad Klk

cHOA 1H4Hdc I 4, u, k I OIr A,EHcK 61,HdpE(4)HIAH KH3d1HTid. Elk HEML

W lidpEdpH HtU,TH MilKtr Coy-pwKH >ICE H HEFIOK0pAH111-1, HHKOrOME

MA WE Tt(K) OSAdAdAlpdrO, UdHii(r)7116 KEAHKIAH KWHCT4HTIHk no-

AE, rOTA nOKHHATH HrIk. GDHHGiK0 anoy HcKOIrcHH CArkwE, ninwri.1KWA KWHCTAHTIHS noroysnw

2. Hd OrrptH )KE, BAKU apdHH c1-p4>KEHt KIAKWH, naKm IINCE Clk KwH-cT4HTIHOM6 nost,K(A)EHH KIAW

E(4)pOlr npHWE(A)WOir H HOlpHnptEMWH H U,-p-EKH Klk HEA00IrMtHHcAltloy, glkspt HA 11-i0 04HMd H KHAtnHCdH TE, SKt3A4MH HdnHCAHO CHU,E:HpH301111 M EK Aih nE4dAH TI10-EA, H H3SAKAA TA, H npOCA4KHWHMA". 01rAHHAEH ME O CEM6u,pk, H HEAooymtewE CA, 4TO oIrKWCE SAAET6. ElkaptK liCE ndKLA KTO-p0E, KHAt Kp(c)Th SKt3AAMH cTO-Allik HA H-gCH, H nHc4HIE, rLWEEcHU,E: HAk 3H4MEHTEMII noroy-Eilluti sparu CKOA". dETE }ICE

[H]l°8 H3EnAlk HO?Kk cKOH,cliTKOpH W(T) AptKA Kp(c)Tik H,

HA KIACOU,t H113110316 AptEt, npt(A)KWHHCTKOM6 HOCHTH nomEnt. H doyTptH WE, Clkpd3HKWHM CA OSW-

Mk KpdHEAllk, nOEt)KAEHH AO KOH-U,4 KLIWA KT34HTTAHE H, nptAITHCIAKWE, HE K Tomoy w(T) TOAt EIAWAcdMOKAACTHH.

3. PiimcK0E Gym Hd4AACTKO H g 11 CA nO (A)COSOA alkCEAEHAA 01rCTp 0 H189, H3HOAH

X. 108 Adingat &pa N i P3. 109 P3: la fel; N: oreTpoesu.

297 Texte

www.dacoromanica.ro

alk CROE HMM C113,4,4TH PPd(4,), CRtTEA >ICE H KP4-CEHK. BTL DICE TOMO' GIRH EH.94HTIA C1L3A4TH EME

9v Fi 661(0. I H C113A4 Tik Ef'OrPAHHMKM rPAAK,ildpEKk Toro 1111 CROE HMA, HHAKO >KE H HOHIs.1H TOPOHMEHORd PH(M). H KiL HEMK Rli3(A)1311>KE CTA1011%REAEH StAW, R-K RIACOTX flptREAHKII, H H4 HEMILMANCd nocTasn mtAna H ARAI&KO R1% pxsoy Erosi&nown 3AdT0 N H4 HEMK Hdr1HCA: TERt, X?,nptAttx rpeAK cite. H TOAHKO TOPO oyspacn,Tontito )sE 110 DOLIKTE, MKONSE no whcEmoy mnpoy,Toro in ORHOCHTH CA HAAEHH. HA oysw H CE P-AET14K0 RIk HOAHO>Kili nwp*Tpero CTAhEld Kkrrpt HOA0-~MI 112 ilE3GRTk flATTHrk Kr1t66, HWE flTk Th1CX4.1kHach.HinunTH(X), oIrKpAcH, HX- >KE C-ICORH 01(NEHHU,H H an-

(C)111-1 CIIRp4111/A, TOAHKOy MHW>KKCTROy HdpWA,4 H4CIA-

11111W8 C/A. ILT. H Cd4ATH TH KWIBERE CE(A)MI, 111%

HH(C)>KE rittRH AE>K4WAI, ii npasEAnaro Huna,HEXOKE CTIMWHIII(H) Olity KWpd6A6 oyAtna, CONAH>KE 11'6CH TH AENSATk Rb CAMOMk CT,rKrlt, HK>KECHOEA pAKOA REAHK6111 KwucTAHTIM HOANKH H3411EtI4TAt.

XI. 1. IIE 110 MHWSt >KE CH(K) CAhlWd CM MICOGictief RpAHHIAH(m) flOOV4i1AT C,t. fsiEcKOpt 11,0yHAHlt ptsx, HOCTOKE H, MWCTIL KdAitHit

HEH C'KTEOpk, GKHOKI HOKOpH 113, IVILCELI(C)THO-

moy 3HdANEHTS Kfi(C)THOMS T4M0 Tomoy MRAILWOyCM Ha HRCH, laKO>KE u nwbs(A)E. II HlIct, linKE

TAMO, Aospt oycTponsh 114, npomb.linittewE HpOLIEE,AKO RikCEAEFICKOE TtA0 Aospt c1snioAETK115.

11 cf7A 01r6W CBGEr0 KWHCTdHT4 ilEcapti HdpE(K),Rik EMAIX,116 W(T)110yCTH.

1h PHAAt >VE TOMO y CAUNS, HEAHKAA T4M0NO44TA117 CBOHM4 pasopn pailldM4 np(c)uonomnn-M111/1 118 Clk KWHCTAHTIHIt H L'kKOßI F H4WEMOy

lOr Ij Xôfr oycTpon. flit HiswonnAnicTt(m) I" I NSE

rpAt TAKO>KAE, HA MtcTt KhJCOLI,t, HdPINJ,dEMt(M)ZECTWKO, KpACHA In134RH>KE u.icogi W(T) AIOTAPO

110 Z adaug5.: Toro. 111 In Z cuvintul se af15. duph. OPIOCNTH ci. 112 N:n0A02K0114, P:

XI. 113 In N, o not5. marginal& a lui Vladislav GrarnAticul: irs APLevirk.114 Z: oyeToom N. 115 Z: cumomT AOlifYk 116 N, P3: a% FM( ; E: NAATIO.117 N: nanaToy, P3: -- 118 N. P3: la fel; E: npstemonommainmati. 119 inX, Z, D2, M2, 02 etc.: H CT*M6, resp. ; N: IIHKWMHATACOM6, PS: e-, Al'.

Texte 298

www.dacoromanica.ro

loan, 1,1, 3.

10vEvrei, I, 2-3.

MdÏMi4HdMA4E111111Mk Tpi ThICA11.14Alth H WECTLCkTlx H WC4/1-1x Hd AECATHMII XitMk M(4)HKWM11.II WeNtOpWl'AA H KPdCHAA IIHTI0XiF1 U,I3K011k

Tb rkTR0P/1. ily H ApE11atix120 1143A4 11%11444A(T) M(4)H/1K4 llorci41111 121, Tlx3011MEHHTEHla

IN1P11 CROEN H4pE4E rpdAlx, CHPt(4) 122 eilAEHHHIL

rpaAk 123. 1[0 CEMk H Irl&CE4(C)THIgli rfldMIL 1311 HMACi-1JA IlptMAApOCTH, HE HliNt11111HAAl24, HA MdATNi-WAA 123 REAM11, T4N1E C:fAA HpliNA, HE r,/1'tM(4) HHU", HT X1 moEro, HNIE E(C) MI1Pk, 110 CEMk

eilx1A 411(0161, T4N1E cisTo IIIOKÏA, TWEE c-TroM(4)11114 t1rd8WHHICA, no CENO& éfaro litinnx, no TOMk11(C)THdr0 40XTCTPdTHr4 11111K4Hil4 rk tinannt H 1311GWCNEHN. Giit lila CAES EMKIIIH KbH K?K(C)-TEHLIH KWHCTIHT IHIL C113,411 10111161 HE T-1011A )CE,

HA 11 110 111161(X) p43411141-16106 mtcrwoo 4 (C)THkliftIrhEAKHNSE XitMIL OVTOAHHEWAill HNI HKWINE., CAAHHEJ NSE H KEIIHKb.1 H 1111rklikCE1IMH

T(K) EOrtIT'CTEMI 0E0r4TH, 11,1)(C)Kh1N1H /KE H Mt-CTH61MH.

XII. 1. E>K(C)TEHOMOIr 01rEW KWHCTtIHT IHOY O3r0116CTIH H O U,FEW1311bJ(X) ovnpawirkffanoy CA

RE1414X"), EtC0114Hid paanotimEnnhin ilpIE Kla

411APIN Hd X4 E1l3EtCH C lit H CHOE 31101111AAP TE

13 CtMk GtEDIEHHO rkTROPH, ola R5-114 H Ji1 FI 11,1111Er0

firsX KK T114111 ClaHECTH APILEN/Y*11K, H Et ntKormw(T)fry.h, ErAa HE Et c1K, CKIIPIIHHWAAH OirCTEJ HapEttlHAP1&31-1XEla., 34EhlRk pE(4)H0E: H C110E0 Et icR°T

gict Tt M6 ELUDA, H RES toro HWITONIE HE Rtg(e),EME ELICTka. II 11,1KM 111(C)All 114REA6, 1411ECTIOIHt11-WE CKd3SA, pE(4): I IIOCAtNIAE NCE w(T)î1 x raaHan% cilomn ClI0HN16, HMNCE H Ht101.1 ClaTEOPH, H3CE

Ch1H C Tal TE CtdKbJ H wspLak ClaCTdEtii Ero, H OCA NIEElat 17i0 (Al) CHA61 CEOE" COEO.IS ClaTIKOPIL 01111WEH TE

rptrw(m) Ht1WHMIN, CtAE O A ECHA/Vi nptcTwnaHE4HLIECT110y12° Ha 11111C0KKI(r)". H nam OW Alta, no

120 in N mai putin corect: Ap4n4Hor; corectat de Kaluiniacki, in editia sa,dup. X si alte msse: Apenemor (Pa: 8). 121N adaugl: H. 122 LipsWein E. 123 E: 6mHonons, forml ce se glseste intr-o not& marginal& a luiVladislav GrAmaticul si in P3, a copistului mssului. 124 si 125 Kaluzniackia corectat in editia sa: HHHIIWHrn, At4n-kildfri, acordate cu Xpant6(vezi notele4 i 5 la p. 118 a editiei).

XII. 126 Z: la fel; N, Pa si alte msse: IIIAWILCTETIO; E: s 46CTIT4.

299 Texte

www.dacoromanica.ro

loan, XX, 28.loan, I, 49.

CTfl4WWHM6 OHOMK OCASdHH, FI H RI" Toro Hd-pE(H). HA H HdedildlAlt : NED!, Thl ECH EFRIH 127,

Thl ECH 11,4 PA EMI".G id IrkCt, AAKdHCTHid 4,8)COMk rhAirk}ICHM6

fipTE HNKdKOWE Irk oymt flpHATh, HA MIME COA0-Pade, III, 19. MWIld CAhlWd;r--A'Allid: Hi; nptmxApocTim orrHp-6-

AH raKE E(C) sikhi CHAd H RJ riptMAAPOCTLCía H CHU,EHdd 3A041aCTHH61H Hik EiH ll,CHHPa3AP4Hid H rhHMHU,A 129, H 129 Whet 11,-p-KWHHd4

MATE>KH EtWA.GAIgNhill }HE Cid E;ir0,111CTid 110ClOpHHIlk H

NOANINGITEAb. HWHCTANTIHIs, AKsTt 01r133BH

cp(A)u,Eme H HEAMH OHELMAH CIA. HE IlliCrOTt?HE MAhlit AdTH ERNA, NX laKOWE CiiropasoymimHp44h, nptmAmpt EWA id cmtcHRK, nptmmAptoswis(K) 11% MHph H THWHHA rOTh flÇHRIttLIJH HLORIN HE3MtTENCiE 01(CTpONTH, Hdniica OCWHMKHOWEd3Ht, mico Aa HE KTO 130 W(T) HH(r) HA APOtr-raro 13113HECE(T) Crit cp(,)u,i H pacnpt H MAlsEdGEC HOMO CAAET11. HdfiliCd ?KE NOCAdHiE, HMA WEE%%Pak 131 C11:

,)/106tAHTEAK HWHCTAHT IH' 411CTINH flAE-adliApOlf H 6*(8.

GovrrISExMHHi3RX Cl&THOpH ENNA Hd3W2E13tKaH id . CEro pap! camoro ON (x) HdrcitHnd(PANti)

Homo CfrCd Irketit)r El THOPATEAt nptcTaTH HdAik W(T) T4KOHdr0 HAPtKdHid.tithE AH HH, REA 1H TPOIr(A) HdMh OWE TE HCX0AdTaH-CTHOHdTH, CEEt ME (HE) AWN. MA-1111A H croy(A) 133nptmHwrh, 14KO HisrkKk Rt3hilik paarnacTE, IrkEAHHO si;opasoymiE rhEpdHHOE, H IrkCEAEHKIA TtA0,Hit EAHHO rhEAHHHEWEE CAS, Hhl nam HA ovAbJ pasAt-MTH Hd4HHdETE.

PH>KME, riptptKOHdHiE HlatKO AdAEllE W(T)-PHHXHWE, MHK H EAHHOMbJCA YE PWNHTE, d HE KEA IAO CEMk HAMM 11%3A4rdliTE TihrOTA. ,A,dpOyHTE MHTHrhl oyco Hwinm NtE SECHELMAHhl, WHO Ad H43h HtKOA CAdAOCTI1 qHcT4ro CIECHTd H NCHTId C13-MA1111Hdr 0 lidCAdARt 134 CIA ; MTN AH HH, CTEHdTH

HAMAd H CAkaHTH".

127 N adangti: 128 Z gre§it: rkminto,A. 129 Lipse*te in Z. 130Z: HHKTO. - 131 Ps: la fel ; la Kahriniacki, probabil, gre,sala de tipar: cospils.132 N, Pa: Toopoy. 133 Z, D2, M2, 02: Tit8A. 134 X, Z: la fel; N: H4cA4nc.48,

11

Texte 300

www.dacoromanica.ro

11v

Ghl EP0AI0GE3HtHWiH U,jih H41111Cd1311, Hit dt1E-

AdH4PIA w(T)noyeTn. ilpiE /KE, Hd Eptam HtKO-AHKO 010141LKHAle, neKu mnwmanwin 110AEHSddWEAAATEM, MHW/ieCTEd /NE HE Maild W(T) 1KEEW(r)TplirHA1311, npoyEE peisAopig H ClkHdA14A138TgoptwE. Xp(C)Tit1HCMIKlitHWH HCE KWHCT4HT1H6T[d]K01344 138 CithlWA, StAW Olrla3litdWE ciCP(A)-U,EMk H, 4TO rKTHOpHTH, HEA00101t4WE CA. 3pRtpasAwpiA H CILHMH11,41 137, HA MHWIIJ(X) WATdA-LIM(() 138 CA AitCTWIL, C'hEtTIL 01rE0 ET-4106E3EHlioymbienn, Evhctmk HIKE 110 Rat Aospt P43CAAHTHN1WrAll1EM6 orromnk, H 110 E'ILCEAEHtH ECIICEH

KptnK4 pacnociu EIHCd117d, 11f1HHANCAdA141d4 1111CA 138,

HME 110 IrkCE4EHtli, EIKIA dPrIEPEA Ek !cornil C-K-3134TH H W(T) IrlaCt(r) EAHHOMIalC411HtH 01(TEWKAHTHCA EtPt. ',SME EW gi ¡m'A pE(4) H OCOEh,HE sptnKo H HE orsplosAmno AO K01411,4 E(C), 4ENCE w(T) Asnwrki(x-) pd3CA/KAEHH0 H H3Ep4HHOE,StilW KptnKo H HE110K04tEgIEM0".

0EptTE HSE H rpa(A), nostAt T113011MEHHTL,II1Kd 14° HMEHEM1k, H Tor si1ctmt. I rhapdTH CIA

En(c)Knw(m) Tpi Hd AECAT011 AtTOEME W(r) PHMa coro IlpHWECTETd. 1144AT /KE CA 141W(r) Ag4AECAT4r0 AilE Mdid M(e)La, K0HEU,6 »CE 142flpHATIL 110 Tpi(%) AtTt(X) H no(n).

XIII. 1. rdKO OlrEW Cid CA61W4WA EirlIHE'lxCEA Irk-CEAEHHLIA dPrlEpEE, f4AOCTTA HEH3r11HH0A 01hATI1SLIKWE EliCtKO T'h !IMITE W(T) CP(A)ltd 110EA[{11-

SddrA 143 H, IJKOIKE KPHALI AtTdAlllE, HiKEHCK14H

110CTHSd4rA rpa(A), nptamtpno EW/KErldlliE nmtarx., EIKE TAK0134r0 LJ3t eir0415.CTH-caro 144 HdeAdAHTH aptnia /NE EECtAk.oysw C-1111HAWWA CA IlitCH, At40 IlE EhlEidENIOEHEMPEEddWE, HEW HE T'hKM0 TH, HA H CTp41161 H MtCTd

S1411,H, AdASIE CA1PEH H perromwE CA APOliThw(T) Apeara, EAHHO ClirW/KAddrA CA. II EAHHIx

lICtX6 frkerlPHEMAtWE rfid(A), 14KONSE

135 Z: vezi n. 128. 136 Litera ,2 din paranteza a foststearsa in mss. 137 Z: vezi nota 128. 138 N: werapxpe, P3: --, tolotiK. 139Lipseste in N, exista basa in P3: re6. 140 La fel in alte mcse; N. X, Z.M3 adauga marginal: H1lef4. P3: HHICIA. 141 Lipseste in Z. 142 La fel.

XIII.-143 Litera A este scrisa a doua °ara deasupra. 144 X. Z: la fel ; N:

301 Tecte

www.dacoromanica.ro

CìtKCKhJH KtHEU,k, w(T) 'vacFfl,.,(r) 41ATWIIK14.113ENK.

2. C(T) m-krk(K) 111,iiK0KK 6Kpwil1A, rARt, ErkCMAIK l CE d fICIA ErkKOIrfit 148 C'h)CW>KAddX-X. CatRik 111 CTAE, GyPIRt )10E Koymic H KHATKI4146, OTHHKIA)KE H rilpaglA H ndrIECTHHKI, KK CHMIk eriiHE(T)CTIH 147,NIECWFIOTAMHTE 4E H nEp'CTIH Ell(C)KMI, HX WOKEGKOENHCKAA OCTAHX CTPdlid, HWHT )KE H IldAdTid 148,ildM4511/1 Id, HdfldAWK Id H ticks H 4:1)Pi;r1d, HAT.

9134KE H ALIKEAWHtHE, firdidNE H HiKE Hd COMH,149 CA rpe(A)who' Irk IIHK'EHCKLIIN chrwmcAaarx

IVJTSOEth KW MICE TdMO, MKO W(T) 1i 01(143OCTPdHEHd,

filxrk(r) ECI1MtlilddWE. HE TIAIM )fE, 11A H MNW-?KkCTEd muiwra w(T) Kiirk(X) CkHHAWW/A (C) cTpaiik,E6Tr Tt(x) noAKHrwoy peAti OyTKplOKAEHId

12r 3. eAMA )fCE A716 Hd pE(1-1)Hk 614C) C'E.EWpOlr,

IrliCH 15° giocoynk CIOIHAWHIRt CIA, Elk HHOOWE Et erv-IlTtHHHI% ILUISHOVTTE, MIFOKk LOOAOTHOpEU,k H Ci"k, H

1670KENHtHWTH eltipHAWM1 H HE irk 410AEcE(X)riptrgamibm IIHKWAdE HAREM% HOKKIXKECdpIA, ilEOHTIE, KECdPNICKKIH Efl(C)Klik, il REAHKIAlitlipMEHIA TPIrWPTE H I4KWH' 151, HOHiCidlik, [ChM410A0TK0PUI,H, K1tCH 3HdMEHOHWCH,H, LOCO H MlYhTKIU/A

illiCKptCHKUJE, H nplWi 1H frICH 110 pikAOIr Till, H KlOKAOHPOTHKA CANS CKOE EriCENJTHMddWE CtAdAHLIJE, KWEM

NCE KEC4HCild ript(A)CTWA4.11-1(M) IllarkKO Er1136p4-

HtTH SEC,IHHIE. GTWdpir. OVIKW EVKCH, ti-p-Etto W)KH-

AdALIJE HpHUJECTECTE.

4. OH )KE, 14KO W(T) ELI NOCAdNk aFilK, ClitT/1161MH

MKO)KE pEqiH, gAl&LIVk CAS, orkTAo,v,npt(A)c-re garptiniu,EAR. H MKOHIE AO MiKd ElpiHAE

drIA(C)KtIrO, 131xCtitik CEBE MUKHA 110Kd3d, ElpHIMAdAAn-gist (c) Tt(X) HACAdAIITH MATKk. GiE ;KE

flOA0r1HIlk, 1111CT4, Md40lt HtKOEMS Tomoy ovroTo-&nor CtAdAH4101r, Ha HEWE HE rip-mckE ckAE, AOH-AE}KE flinarkE LI(C)THOE dalEPEH CAE Cl&CAOKIE.

5. 60(C)HKWM fifYKKCTKOIrMslifid AEClidd cTpdHA

01(MtpEHO W(T)MEMIXA CAOKO, 111xCEAP11-

11,141'0%eTHLI ,P3: ",144. 145 N: rlaH01(111., P3: 196 Ar fi trebuit:N: KlAtieTe; in P3KvAHl1Io. 147 P3: errnkThrrin, dupa care adauga:

OfanienTH H AVITitc-rhi; N: 6rvnwreu,TH, adaugri.: H. 198 N adaugA: H.

149 in X greqit: lomA,441x. 150 N: rhea. 151 N, P3 adaugl: H.

Texte 302

www.dacoromanica.ro

303 Teste

>faiTEA10 HOT' eiir0MPECT1113H4TtiA EV113A4WX.GAANd WE H 1.01, CtAE, Mi1'644HIE rAASOKO OrCTPOHCM, ll'hrk(r) OtIH lid HK 111%3HP4AillE. OH HCE, CEitTAblMil0411M4 H KP4CH0N1kltEMI% lid lilaCt(r) 111.3ptIlk,CHREES6 Kk HHMI% H3pE(4) riïk:

111ATI361 MGEA KOFIEKL, W, XEbJ cnoyrki,Et1111A, EWE HAWEr0 HdCAdAHTH CM 3PtHid. GTE WE

12v HHWk flOilOVIlHgk tAiitinomOr 4-010 I illat(K) Snr-(A)Tk ncnoirkAoyx, MHO AAH KKBlaCt(A1) HHNIM6EArhimk H CIE AOlrilWEE Erir0 iniAtTH A4p0Hd, EWEcligpailki Irk KOirrit lidCAAAHTH CM H EAHHI%0ElPill 13%152 1111C-E(X) pdSOIrMls, HHAtTH. StAWEW HIEAdArt HEIACTtEIH, 1.0-KRII, Irk THLHHHt HEO-soypEgaEmt nptskigaTH. lii,liErAd KW ROHE Hd

EpauE(K) nostAisi Mad moEro siibaron0K4301144), HH4TOHCE CKplIEHtld 153 HI.ANtWEd(K)EAM4 WE &ME p43AHOEHIE 114111E lidAVKAA OlrirkAt(r),AlOTtHWEAC 0lrla3HH(C) CA WHOA H CIE HpdgElidHIEHOMTH 113E0111106, Inlet nO frhcA,d,Or n0cil4H6 UWErkSildTH cTithcT110. H Pd(A)lrA CM K IdKWHOMk,Bpi% 0Kpl1CTIs. CESE noA, rAiiAonms,

Cf. Ps. XXV, 8 H r : CTp4ll1H0 MtCTO CE: Ht(C) CE, HAAGA% e. Cid H HHdd MHWr4 H3pEKII, HECK

111.313E(C)AH CI.EWp11.

Cwpo WE C113p1ABHHW0lr CM H OEAFPIEH4E6113111H HCTIThlitHWHAAH Al0fS4, M3bJici, H>KE /id WACO-

TA r-A-4131%1H, 01riNAIx11E, H H-11CH IlPtAdHli.E/A W(T)dfl(C)Alt 01/"THP-6AHliliE stpx. Hdi1HC4Wit% WE II CHH-

TOKK, 1311 INA% 111.06P4>KEHIE EIOAW>KHHWE Htpt.GEmoy 0lrE0 C7FOMOIr Clx6WpS 111t HHKEH EHeill1H-CTtH EIAHWOIr H u,p(c)Kox no(A)FiHcati*Ir 61031118

pAKOA, AtHCTHIEM6 C71:IgX H EAHHOCAAJlibM Tpo-HU", HHCE nfldH6Iiit irkpki 11ORWPNHLLH EaC(C)THHTH

waif, npaK,Tsia OiriaCHHWX Etpx, LipiE 154 WE HH3A0->KHWAr. H FAHHomAArlokix, Emoy. eroKE useploKriu

npOlinATd W(T) sApallKiia w(T)rudinA IrkpbJ HKjiKoKturo chswpd, ctia >KE Rik Id rkflp(C)HOCALPHdH EAHH0CAlt1H4 H IIEPA3AtAH4 WaOlr H c7inotir Ako(EAHHOrA(C)HH THI C7111H WH HcnoetAtwA, 110(A)-

irkcii CEHTWIC k Li(c)THKIHAlk KWHcT411-Tiiitv(M)

152 Lipse§te in X, Z. 153 N, P3: ounario. 154 N, P3: flpT4.

www.dacoromanica.ro

13r 8. 111y oysw Aga w(T) IIHCA4 ck w(T)a.,% noClilKpliWERH rhEWpd K'll FOIr nptiimin stwx, ECTE-CT'kliHtH rhMpTH Tt(X) nocTnrwn, Xpicaneie HIlloycwniE CI-1(r) HMEHd. HI WE CHOlh OriptMAAPHoyrwAnnshi VI 6POINORE3'HIIIHM6 0,-fiEmk irb. H3Ht-41E010 HAWEA ar046CTHE61/11 litpbJ, Si% cToy(A) »CE

HOHOWEHTE litt1H0 3A0CildllHbJH(K) H HEEttpH61(K).

MISO OySW cIIHTWKI% H4r1HC4WAC H no(A)nncawx efinWiT,H, 46TE Kla KWELIEFOy HOHAWWA C'TI.JH(C) OHt(r)W(T)411 H TiIISWIIKIIit K1. MIMI% npogtipawAt riiba:

9. PdBH HCKyl&HH Hil(A)1C61 H4WEr0 RI, XpiCAHAE1118cwifig, Aospbm C'h HdMH EICAEWS4CTE CA no(A)-

WWII, TE4ERTE CKWHUCTE, Rtpx oracigicTE H HHHttRICTt SpHTE CTAA't TPONLI,X. IIWE oysw Min oyroAnoBtCTE HdWE NOT'ktPdHTE H oycTask, H31AWEHTE

NOAdAHTE HaM11; dWE AN 4TO HEAOCTATIOHO OCT4110E(C), H61, la110 HCTHHA Etas% WE, NClifidgHTE".

10. GU pEKWE H CII11TWK6 SdNELIATIltRWE, IIix pan,tn0AW)KHWX CKOH4dgWilir CiA npnw(A)sHbJH(r) w(T)i.1%,CAIRN ?RE IMCEHOWHOE EAtHIE Tswptrx. AilEEN MEHd 01(TPtH nocTnrwoy, 11-6CH soynno 1:11 pati,tnpTHAWWA H, CENTWK6 3411E4dTAtHls. wsptTwE, RtildToro glicnpnimws. H daTE pe.sgpilswE, osptTwwxH0114 11HCMEH4 CHOU. Ttrk H4HHC4H4 pxso,is cHU,EgliHMAWA wspask: XPTCdHeTE H ilaoycwniE C-6 W1361Et'krkMH, Cl1rAdCHBWHMH CA Hd flp11110M11 C;FtM NfriCEAEFICTtM6 HTK'EHOTtM6 rkswpt. dive H Tt-AOMII oymptrwami, NM CHOEX no(A)nncerwmk pAr,-KOA H H3litCTOHOVEMIx HatAcTlid H 11,t4d H RailoyroAna CAlild, !AWE WM 1V6CtMH H3HtWEHdd

flPtActielidd. 11pOLIEE IrliCtKO r6MlitHIE Ad w(T)-strnETk". I

13v 11. ,A,HECCT110 nptcnagnaro 155 410AECE! ILIKO AVT-Rdil TtAECil, RI& pau,t BaTROpElidd, 11111-1E3d1lA 0N01-

IDIEHd ELIWX H no(A)nncawx H HECII W(T),16CKbJH AM%H3fACTHWX H glk3E{E(C)AHWX ? KTO H'63filET CHA61TROA, n 156, H C/161WdHd1 C'kTHOPHTIL gl1CA X11(6161

THOR ?XIV. 1. e-HM NU MAtdHWM11 ElaCtM6 H Iliii0e-

H61H/Vik R11361CKdHTW(M) OIrTIVIOK(A)EHROM6, 'M0M-

155 N, P3 adaugA: or* (lipse§te in Z §i ta majoritatea còpiilor utilizate deK.). 156 Ps: la fel; N: Xporre.

Texte 304

www.dacoromanica.ro

C(A) E 157 H CMEHHIIIHAU1 HpdHHAWAik, RICTJ C%

nptcTone ENC(C)THANWTH Olt H, no cpt(A) an(c)n-cKaro AHICA CTAKK, CHU,EHAd Ic vhawpoy H36-4:iii0ARt CA H4Mk, Ci"tHWTH MOH Wail, ¿LIJE 0HptTO(C)6r(A)TI Iipt(A) UAW, OyTlipliAHTE Eli MA MO-E0H6, MHO Irk 158 npnenaro &Mkciìa, H HE OHAtHHTECA no TOAHU,t AirhroTt liptMEHE 11 1%1110 Ainil 1594dp0EdTH H 110HTH K AN'kHOA EAHHOHMEHHTKIH

MWk rpa(A) H OKHOHHTH H, Ero )KE Etlx HANA CROEC'113Ad(X) rb.rrpt HtKdKO H StAW XAAwmit".

Om >KE Cb paAwcTix. C'ITHOpHTH OE'&1414WA(C). lffd4W oyso nptsbannE Toy ATIEH, H IME onacgt 01r3AHWHHWJA Rptmia; AMKE EW AO TOAH HEIrlx34KWHEHO HtWE, HA, IrkliErAd rOTtallIE KOTO-plaIWKAO Eb HvI10EMk AtTt Kptaann, 00111AdWE CA

H Tora HAC)CA THOp'kWE. Cia Erk3dKWHHHWEH 01rTHIMAHEWE C11H WH Aospt ,KE N si.;ontnut,Agt 0IreTdEHWA IlpdSHOHATH CA CEAMHU,H, nfrk-BAIA oyso paAn Xiit(x) CTpACTEH H Kp(C)Td, HTO-pAA SCE pdAH IrkCiifICEHTA H CIrkTAOCTH 00,13(.4)-HHKA, H npinAwwA Elt HEAHKOHMEHHTFJH rpd(A)M(C)LA MALI 1. H MK(C)THHAA rhIlp11WHEWIE 16°InCH Koynno caoy)K6X, liliTpWilSdHS TOrAd naTpi-

14r dpWl&CTROVAIIIS Irk HEMIk.

B'k Koynt SRE OH LOEHR rixpionaawE CA TorokaIt0(C)TEid AHdAECATOE AtTO. 0E6IKAkRW EtWE HAKOANCAO AECATHRA AtTd CHtTEML H MHWr046CTEHkHA(A)II,t H E'hCal,p10 Xar THOpHTH IrkCEHOWAEHk0pd.3(A)HHK6, Irk 11)KE ESK(C)THHIJA WIA 1113113H4116,HpfCE HWrid EOEtCTHOEddrA MHIJK, IrlIrkKOr0 161cno(A)sn tnIcTn. fi ENE KAKO rhrkKOr0 A0y4WEEEtWE CAOHECE, HE OCKAAt XCE HH EAMINCE w(T)En(c)Kins. u,p(c)Karo Torm nnpa. El&CH ?fa LIKO HA

XL, CHO HA 11,TiEllk Irlk3HpA4XA WEpdSk, 14K07KE

Erk ChHt CE, A HE IdEt EbJTH MHA WE, paAn HAVA)-Kapwaro HE4kCTid.

Em(c)Tiprknwin >HE KWHCT4IITIH11, SplA Tt(C)AFFAOAtflHh1 CT1LJJT1, StAW HECEAtWE CA cp(A)u,E(m),Il44snoyTi8 )1SE H HHANk HCHOHtAHHKWAilt HET-101TIA HaHpl&TtHHAd ()Wed, HA H »CENCEFILIA Sd

XIV. 157 Lipsqte in N, exista big in Pa. 158 Lipseqte in X 159 N.Pa adang6: mirk. 160 Pa: la fe); N: rupuume. 161 N: recaoil, Pa: H.

305 Texte

www.dacoromanica.ro

Kk Epti14/A VOHENT4 W(T) MX4NTE4EFI oircpilAnoWEA0E14301144WE 1438113, OCITIEHTE W(T) FIF/(X") /idAtift CA1

notipilnicTn. 01(44IJE /ICE H EFI(C)KI161 MHpk H EAHHO-M6ICAIE Af1101C4TH, pacnpiA NCE H ittoRwnptnie oir,44-litTH C. MAINE NCE H CE Cit KAIATHOA TflitEA4-NCE1161H, laKO, Min Eni)RAx, En(c)Rna, rpt(x) TEO-pRapa, nopzisipox Toro noRpuTn H3110AliAlt EH(r)-, HAEWE HE A4TH IÌptTHK4IIÏ4 3pcLlIit1Mk. AlHwra NIE

EECLINC16N4 A4pWE4HLI laKE4M6 W(T),44(C), HAC'761/A WiT,JA mnorox H HECK434110A 11041tTE LlIt-

CTTA N1E H A4f161.11411HCA NCE H Kit Et ChM% KAACTEMIt AP'11/114Ehl

CHOEX, FIN Hit 46COMNCE OEHAtTH ItT/KOE6, HA triictRxflpH43111t. H HOKOPEFILI 162 TtMlt 110A4TH, FIE1101140TH NCEC. KWT/AlilliM6 r41413HOX senptTii Kd31I1Ts. 11441FICA

1 4v NCE H no Hit cxAoy cia: IKWHCT4HT1H6 Etp1461 Erhctmk no whc,T.Aoy

RRA(m).HcRoyck npnEmk w(T) ()swear° cilswpor chetcTa,

EAFilld 163 W(T) 611-1.1% CHAlt1 660 Fl EAr(A)TK, ciE

npt)KAE Et-hct(r) CAAH MOH pa3oymk, taKo A4 VINCE11046 EA4/KENFItHWA/A ClIRWp11,Ts/A U,TNIEE MHWIfilt-CTH4 EtPHItI(X) EAFIFIA (11) 'DICTA 111060136 E4HHO-

MItICA11110 NCE O 111tCEApitHCHTEAH rgt E-SrOFIktCTIEApiortaTn. 11, WHENCE CE HE Eit3MO/K140 EltITH

CXAH(X), FIE0yKAONEHlt H H311tCTENIt Apit/KATH411.1E HE Hit Roynt elan E1114(C)Elli CitEEfUtT

Kit/11,4,0 1143141111FIFIOE cir-ktimiH Htpt p4CXNC4EHIECitTECOp/ATIt, CEr0 pd4H, MIIWNI6CTICOIr CIWE(A)W01(CIA 34E n4Hwroy, H CdA16, MKONIE FAWN!. W(T) A(C),

nPiii40( ) llJC,. __E EO W(T)pEKO(C) CIA, H 0 HEM /ICE 1144E

Pd(A)FirA Clit, CltC/101pKIITEA6 H4MIt E6ITH, 1:14(A)Y-XLIJH C/A, c-hrnacoyx, H Rk KOHEL16 14311ECTli T11111AC/A, 4,011AENIE VISE O Vit CitEAHHEHI E Kit ClItTltflp0FI2ItIAETIt, 10K0 HE K TOMS fh434HOEHT0y KOEMOIr

AN CitMlitHiS O Rtpt EKITH.7. TtMNIE H O IL4CX61 Cilt1111111M6 AÎIH skiewoy

21tICK4HI8, 113110AH Cift WELIJIHMIt paRoymomh AosptHMtTli, EWE Ell EAHHOM6 4414 111tCtMli Tit no

RhcAAoy ci1TReptn. HTO EW H4t146 EXAET6 AoRpt-HHWE, TONIE FIIICTFItHWE H 661TH Flit3M0METIt, W(T)

162 X, Z: la fe!; N, P §i alte mss ; noicopeNTe. 163 N, P3: (moo.

Texle 306

www.dacoromanica.ro

307 Texte

EME npes(A)Hmal, Els. LINCE gEr1Mjr6T14 11PHihrWM6FidAE)KAA, elitTA0 N MEAEHHO frik EAHNOM6 W(T)trkct(x) chrnacHo OIrCT413AEHNtMli EPtMEHH xpd-HHTH H HEROKOAtEHHOIr 110tE61114TH ? El& CAMity, EWE7-1-ClAC CEMOIr EEJTH MIMA, II% XEC4AA. 164 /KE uCAdIKAERr0116CTHHIsh.T. IldalEA% Rtpki N 11,115'WEHIgH4411 165 01r-

15r CT411WM1%. TtAME R-13.CtKOMOIr pdarAda8 I [WOTAdAt4E Et.JTt HOREAtildEAAls, EitC4KOM8 7KE

mrnecito] 166 EAHHOMIIICAM ArruHaTH cm".8. ei4 OirE0 cmAomk R-kcEro ClIEWpd H4I1HC4 167

11,j1k, HEI1OKOAtKAEMd K TOMO" nptshigaTit notunt H

TAKO Han] Tt(c) 1I4 CHOX 111a3BEAE ['MUTA. C(T)TOAH OtrEW Otr,4p11/K4 C4 EMIR% P1301rMIL W(T)Erkrk(K) H pe34tAwEE CIA FM muivrw 4/ACTH 11,07{011-110E TtA0 Xo.y Enr(A)TTm KK EAFIHO CILLIETA CatEIAT11. P4A0lid4WE CIA orgw tk o HCF1p4E4EHII TO-!Wat FI O ujitcogutmh rkrnects HE MdA0.

XV. 1. El& CHX6 OTRO Tomoy cmivoy, MBAEHO10E/111 Eld(C), LIKO HtKoTopbm ZPAOCOdsk, 6AAHH11Chlit 168, 00FMIIMETK H OyKdptETh ti.t, MKO APEKHH(K)PHMCK61(() 11TIEH WRIU44/A pesopwoy, HOEIN1 Fit-K6IRt 1111HEAW4 CAMOXOTIFt )KE H HEIMIldadHtit. 113110A11

Mi 166 Clit, Cid 1.1:17EHH 0/11ilW4HW8, flOCAdTH c-T-tHwaro

tinEAAHApd, E>KE EECtA,OH4T11 Ck HHMK. IDIAOCO*1.OTEW Nd Kkmpo(c) CAOHd 114,4,t4t CRt, MHW4 HHErheTpWENd rri'ddIDE CAWECECd 170

E7oKEHHIAH »CE tIAEa4lIAP11, HEIVIIIFACTEH6cnogS, mHor )KE KKgw(c)TEHhimps., MKO IIHAt*TA00045.1 REAEPtill0A1Pd: Benptwam Tti PE(4)O HMEHH FICTHHHAPO lit 114WEr0, oymni&-KHXTH H K TOM8 HE r-A4TH".

11 dETE cnoHoy nocntAoHe Ateto. 1iallE34411R%EW NtMK ENI(C), H EUA Eptql1Kh/H OHKA3IAK6 01rMAAk9E,H nfncTomil C7FOE npowaewE KTIWEFITE.

CHLI,E 1-ME t110,11,E4111171 Wìk H4TIp4CHIAHMK nptmtHE-

164 N: norzancy, dar P3: ricen8. 165 Scris: 11:13-1CHWIWOHM6. 166 Completat dupAP3 si, respectiv, dupá. N; omisiunea evident& din mss. se datoreste, probabil, fap-tului c& s-a trecut pe o pagin& nou& dup& cuvintul pasrnacho, copistul c0n-fundindu-1 cu e6rnecTio; aceastA omisiune s-a transmis si in Z. 167 N,Z: in alte msse (inclusiv P3), ca i aici, mai putin corect.

XV. 168 P3: la fel elii) ; in N gresit: ennionscRwri, corectat de Kaluiniacki,in editia sa, dup& alte msse. 169 N, Ps: au. 170 Propozitia de lamilwre pin& la sfirsit, ()mis& initial la copiere, a fost adAugat& in josu1paginii, cu un semn de trimitere. 171 N: vio,uctm, P3: vioAtcomn.

www.dacoromanica.ro

H IEMIk HHWA4Shiewaro 1111%1C4 Et% Ofitilit riptraopft.H %SEA% r-Fro KfTIT.1 EH id, C.KEAHHH Cjit npd-IC 0 CA dECHUH (C) CTd,ekor H, HME gqpa AO Cd ANTE (A),HHHt flOrEdAHHEk HCTHHEHlk 110114134

EEAHKIIIH 01(60172 KWHCT4HT1H11, 3Plit OKPls.CTItCESE W 01116 CICEJH AHKL, HECK43dHHA/A HAVUWE

AO(C) W H11(073 H EriCtKOH (SIXTH Tt(C) cnoAo-15v tawE, I [Mr& OSHA HO TtMll SOAdEdla WEE Hd

noTptgm.EliCtM E MHPHdd rWHA WHMIL H EAHHOMEJ-

CaLlit HdAENGEWH(M) EAHHH errnETcriii NSW H41111-.HddIX pegAwpw rkagrrH174 11,7KEH H HEOICKPOTHMAR

NDKAA, laKONCE H U, t Hd rickgk 110AH/WHATH, HNIESOCildH id E% CEOPt Harnicazk, 0TTKPIOSAEHH4 w(r)

rkswpa g%CEr0, HdlCd301(X Wdd H() 172 H176 mph.

HMtTH ME?fCA01( COSOA, K% CHMIX H EPaTiA Tt(r)CA01PEHTE1 HdpHtIdat H 1.1,711C0EHMH(K) A WrAll d (T)

TtM6 01(COIAHO AP %MUTH CA 341It WdEid/i1

XVI. 1. HO CH (X) H Aporrog gFooyromio 001(44-

dWE cat CILTEOPHTH Atno. 114KdpiS gw, cxtpoTorAd IEp(c)nonkcgomor En(e)gnoy, ch milwrhinkkM011 EH iHM6 CT.% 11%P.TO4H CAOrKSA, 13110 Ad, E rA4

C% EIZA It 13% Mil ECTHHA ES11311P4THT Cat, C% Or Cfrl

ATEnik mHwromk CiICHTEA HEM H3IIICK4TH rpwsk, Et%HEM WE }11HBOTHOP/A WEE Xi° 110110 }MHO Ehl(C) Ttil 0,

HAIM w(T) TAM gh H ETA!' iE SP THAOXWM11, HMT%Mdl H3MtHWE cat, gi:opasoymTa npocgtnirwmClitTOML, K% CHMIt H H4 Kp4HÏEKt r0r0eX, HCEMk w(T) C11(C)HTEIIHdr0 110A1310KEM6

2. iiixogiE gw Hcnirkga Ei"OSWPHH H HEEAPHH, 110Torm CTP (C)TH 3411FICTTA 410TOA WAP %.

TliMt H 3dEb.1T 'Or EMAIIHrWWAt (C) nykAaTH111XCE46CTHIgH OH6 rpwgk, T4K0INAE H KP4H ifE0

np(c)ToE MtCTO, Hä H ,fCHECOTEOPlit WEE OHO APtI10,

HME mitpk cacE CA H M2R4HTEAll nonpatik hl(C) H

rkmp-kTk 01(MP %1VHEHd E61(C) , KOH E4HOM01( SOT%

172 Z adaug5.: w. 173 Z: la fel; N: 0 HHK6 OCI,OCT6 ; P3: W 401(K) WaUll004,0(C). - 174 Corectat de Katuiniacki, in editia sa: IILHOAHTH (in N. P3 etc.,ca i aid). 175 P3: Tt(X). 176 N, P3 omit.

Texte 308

www.dacoromanica.ro

309 Texte

WAWE 177 CA A EPtAATH HE3HtCTIS. oyao anTonk,161 k HEAUKE NalHONHCHIsal II I Cis] CHTEA HINE1 Cr1COHlt

EtWE rpws6, Ek rAAHNHA StAW HCKONAHWE H KAM-HIE/Ela EL3MtpH61H(M) NACINMAHWE, EEB EtCTH 178liCt4hCKEJ ClaTEWpHWX MtCTO. TdiKE H EWE NA

EhICWTA trhalihICNHWE MNW)KANWM/A, KAMEHMIHMIInoTwsomk HOTONTACAWA, AOHAE)KE AOAt HtrAEm0wrki(4i) H4C111E4NIEMIL ESK(C)THHA EEWENF. AOKOHRA BEE EtCTH C'ITHWPNW1h.

3. TAWE 4TO ? IEWIE CHAI6 HE.3HtCTIEA1h AOHOANHHhJWA lIX H NA ROAWEE HtCWHANTE CESE HE HOLM-AtWA, TptgattiE EW TO CiKTHOPHWA MfYhTEhIHMk

HE3A01rWHEIH(M) HAWAWMh, EAACANtH rt il*po-AHTt, H CKHP1110011Rt Hrk }KfMTE61 1111 HEME HEO-

CKAANO C'hAtHAdrA. ildmwrhim ;NE U AA'hrhIMhnptwE(A)wqm] 179 AtTWM6, KOHE4NO4AOIr NEHtAt-Hit; 18° nptAata w(c) H TOANKO, EANKO HMKENH ROHM, NH HAAAtCTNNKk 181,HHKE HHh FEKTONCEoritAtT0 aii3MONIE C7146 WHtX11 MtCTK SHAME-HiE KOE.

4. 0 c0pi ova° s'aroatpabai EWHCTAH'TINK E3ESE-WhIr0 OyHtANHK Masapia, IEp(c)imuicsaro En(c)snd,HE CAdAKO HMt4WE, ALEE )KEAAEMOE HE HOA01(411,11.

cu(r) 01rHO HEWEKh Aospt Tomoy NA/MIMIC4.667pE 182 cito-, cTEnce 6AEHA, H ElaCt TON Ep(C)KA4ElipAtitf, CAMOHAACTHO H HEIM3HP4NHO friCt AtH-CTEOHATN u,p(c)sdu.

XVII. 1. aliEwpor OVEW c CtKOA w(T)-noylpEtioy EigHW8 411CTIAS H fritCtKh KlOVA0 CHOH4(C)TN't tritCEPHATh nptcTwAh, p4AocT6 HEN3r-A-4NH4

NCEAMIN tri.CEAEHARi H MHP RIU nptifmtwe16v fr6CEAENCKINIX U,pK1361 IMCIA H HH4TOKE I 00o Et

CAhlWATN, PAEHt H71rOAApECTIIHNhhE Klt Ear Irh3CN-AdEM61 rAdCbJ H ,A,H(A)hCKOE OHO W(T) trItCt(C)

Ps. XLIII, 1. nteamo nt0iN, EWE: Ei", OyWHAild (MUMMA OyCAhl.WAXWMh, WFI HAWN noatmwm NAM% AtA0, EWECilAtAdk A-FIN !Ali, Hit ATIN EfrisabJA".

XVI. 177 P3: la fel; N: 110TIAJA. 178 In mss. gresit: M*CTH(corectat dupli N). 179 Completat dup6, N. 180 In mss.:T18 (corectat dup6, N). 181 N: Hahrkevaim, P3: HAM*CT'Hin1H. 182 X,Z: a le]; N, E i majoritatea celorlalte msse: merepts, P3: nv701,..

www.dacoromanica.ro

Hx, HHHt HE [81.]183 nirk8kwit AHH cneiw4xwm6,HA Hl. HdWÑt Ais1H KHAtXWM11 HEJCWKAAMiUJLIH CAdKA UkCECHAHdr0 Ka H, MKO>KE CANIWdrWhila,TdKO H KHAtXWM6 rpa/Ç ra CHA, rpdAtlia HdlllEr0, Kk KAKI. r-A-AKa >KHKdrO, rd>11E E(C)

CTA1a16 H 01(TKplOKAEHIE HCTHIlt, O HUI >KE HtKTOPS. LXXXVI, 2. HilcntRax, r-tiedwE: Illitcnagrida alar7IdWelk CA O

TEHt, rPdAE HA>KE lid(C)ik pam cgoEro EAHHHOp0AH44r0 cIaGil r(A)TH,

E>KE EAHHA 184 HCTHHHAA Klat(M) OraCHHTH KtPA.111304E E K 1.3HE ( C)AHXWM CA W p EKW (X) HaNtlx :Cf. Ps. LXXXIII, 2.,,np11 AKwpki riit En.HHAtmk" H: ,,K1&31110611XWMh,Ps. XXV, 8. jj6-ArontniE Aomov THOEr0 H MtCTO KlICEAEHidCAdHhl THOEA".

H HE WkL111 H Htlkiti, HA tilxCt KO(FtHO KIICE-AEHdd, W(T) EAHHOr0 E>K(C)THHdr0 Aj4 034pEH461!JHWtl, EAHH0416HOE KÁrOAdPEHTE, r-n-A-

Ps. XLVII, I. lpE : EEAE0 StAW rça,v Ka HawEro,rwpt cri'tH EVO". ITHW HEAHK6 ECTh, IJKO KIN

HCTHHA, KfidAlk Ero, KbJCOKK >HE H AtVKrk 11 Kp4CEHI1

AOgpOTOA E144E 131.Ct(K) U,TIKOHK 4-A4hCKKIx185. Ttaa'-}KE H KPdCEIslA Kix HEM6 norwmuma HWrh.1, HAd-rOIACTHOVALLIAA KliCEAEHtH MHJJb H 614rd4.nEAEH FI H TROPA 410AEC4 EAHHIL, CAdHlidd >KE H410(A)Hdd, HM>KE Ht(C) 4HCA4. E EAEH, nptmtHSAH

17r KptME114 H AtTd, I nptiatirkAH Kpat H Ap01(11JAOlreTpdH m188 gtpHbjA,A, HE K To o( HA H HEEStPHIhIA.

REAHKOAtHCTI&KHIJH Kl1Ck4hCKEJ(yC) HA(A)Kd,EAHHIs. HMtAHgErkM--PTIE, Iii&cfro MHPd rkAtTEAK,EAHNIAH H TIIHMAE JFK, EMOIOKE H 187 HOKAAgaflo. nt(c), rIALIJE: E.EAEH riz 188 H KM id Kptno(c)Ero H pasoymor Ero Ht(c) 411CAd, IK0 irli3AKHWEpwrk CTICEHid HdLLIEr0 PdAH HOK4r0 KWHCTMI-Tina, H H3H4lifi H4(c) w(T) gpark Haugi(x), H niNcTi%noTptgH CA H Ktpe npoirkgTE H E-Ar04111CTIE Kl&CAHCKAlkHH BEMAA". TtA/OKE H Ki".0W(T)11% Ag (.4)06P4A0H4HHt HtKdKO Kl&CA 3EMHKIA 189 C1.361H4ETII

K1. HECEAIS KWHLI,A, : lil&CH A311411,

XVII. 183 Completat dupl N, P3; lipse§te i in Z. 184 N, P3adaugl: N. 185 Aici, dupä toate aparentele, in N o non margina1ä a lui Vio.-dislav GrAtinticul: mliceActua LPkKK. 186 N: NI T1NMO, P3:. k -, 187

Lipse0e in N, P3. 188 N, P3 adaug5.: iuw. 189 N: "%Hile, Ps: Ti.

Texte 310

www.dacoromanica.ro

Ps, XLVI, 1-3. HAElildTE 190 pAKdMH, 1111CKAHKWkTE EOV rildCOMkPdAOCTH, taK0 F His1WItall CTIMWENK tOlx fi0SEMAH, taK0 CIA Ei;H4Ab R361Kie.

XVIII.1. T O r d ojo 6KENHomoirIIIAKAp IEp(c)AHmhcKomoy E (C)-K n o sr, npHwE(A)wor HA ci,Kwp', U,p- 11

OWE(A)WOr TaMO 11311ICK4THMtCTO ci- ro X-1, RI HdUlEr O,

H KpdHiEHA rW4r00A HNCHKOTROpAWEE AptKo. Ei cH(X)oysw Aospt HMt H M7fp E 191 e g o x,C;"FtWA GAEHA CTEI1C4192 H 11 "ICtTON 11 pA 4H ttp(c)Kaa camoKnacTHoHAdAdTH.

2. EptMEHH orsw HE muwroir npt-wE(A)woy, 3pHT HHAtHil CE tTAdHtKoEro, HEcKaaaHHhimkClItTW(M) 11 TON HOKE/ItHdlit Wd 11%IEp(C)AMK HOHTH H HNSE w(T) ISAEH34ECNCTN p d CIIKVIIKE11111H WNECO-HOCH11111 rpwg H CiltHWdd MtCTdNCII O A d teREMK Kp(C)TOMI1 HpflAENC-

17v HO 143bJCIC4TH. flgiEl Or W 111.361xHA-HWH, Rli34 10 6/1EHHOMOy Cii O KH 11 laCtMEA EHHd orcTpon. H3pE(4) HHIJAO Ir W pdAOCTH NCHAIIN CA O CEMII

CA61111411 O E Hd AtA OCA H311 ECTH H, MTpH oysw KwhctitmyroToKich 4 IteTk H MHW>I1 t.CTI3 O

soraTcTKa mHwro IEp(c)-AMIs. TA w(T)norcTH.

3. Cid ME MICO CilbJW4136 6-4/0KEN6111IEp(C)A MI&CKbJH En(c)Knk,

R'ICtKO.X 4KCT1YNCEHARtOr c-ptTE eAEHA. 11 E% rpdA 11 IxWEAU1 E,HE HO MHWSt NIErldEMOE W4-

TEM6 HCK dTH Hd 4 AWA, 41 A 4 A WE HDOCTA 111 E II MWARt WE CA flpHilE,K NO

190 N: giannetveriTE Pa: -- itporreXVIII. 191 N: hbrripk, Pa: 192 N: ereva; in M2, crinca e Lulo-

cuit Cu nocm, was jedoch weder durch die wahrscheinliche Bedeutung desWortes noch durch den logischen Zussam emnhang gerechtfertigt erscheint"(Kaluiniacki, ed.cit., p. 130, nota 1).

311 Texte

www.dacoromanica.ro

H'ILCtKO THOPA 1PE 0 CEM6 T'It 141d-iE. ll'k HE 4 104ECEMk RI HE npt-

apt Ud MHWSt TOANKO Tt(K) Ti 141d-fE HE34t4HO 110K434TH, HA Hlt

C'kHt 6;1 WEHOM8 i1les4pi8 HO Ap0-HS Ell Ct W (T) K p 61. fin4pi4n8 sw

U...if IO nnwr, K4f1HLIJE HP 1LrOlir /KHHO-HOCHdr0 CliTHOPWOIr rPWHd H KOr-mlipt CKHP'6H'fitilA fl4SPWAHTIg H'ILHEML HOCT4HA'b.W0r, MHWr041tCTH4Toro 0lieCTP0Hilk 6tWE.

4. BAUCEHHdd ME fill HCTHHA 64E114,WHO ir,P(C)KOE Hd4A110 HI& pxsoy H-MtA, Clt EtaSEHHtHWHMk nli4K4PTEM6AHHIllE A o sonn,4 pasopn. Illitiwwk-

CTE0 mnor0193 rhiTvkll,EMIL CE CItAt-dHWHMk, Et% rilAHHHA ?KE mnwroStAW HCKOIldHU/EMIL, dgiE ?KHHOHO-CHLIH MEN CA rpwsk n KPAHTEHO Mt-CTO H Kla HlICTOKOMIL,EAH301r CH(r),Tpn KVIICTH 194 norpEsEnn. 111Hwwee"ME H ElflE noTiLlilitHWE ca., osptTw-wat H 4(C)THIJA rEWSA TA, HMHNCECKHPIHHIJA HFOOVCIHU,A ENC(C)Tlx-HHOE VI El npnraosAninA TtA0.

18r 5. H gAooymt ',minim MC E, soTopoE E(C)AptHO, 11}KE X71 H RI HA'ITli non0-CHHWEE, HC1OKEHHtH GA EHt Etwk HEAH-U,t flE44dH CA wii, ovnptmAstApt-ET li fii-L cgoEro epriEpEa iiio4Nt ;KE

sì;ontnnt. HtKOTOPOH CO %V (T)

H4PW4HTLIH(X) MEHL H CiiropwAnbi-00, HE43r0Mk cK4p%)1114Mt stn'-

H6IHMIL H AO KOHU,d ,KHECOTd W(T)4d-dHHt199 nocntAutd AmtuxwA, npH-AWNCHWA KOTOpOENCAO Aptso, H

dRiE 11 0311 d CA WHHOTECOpHillgH Kp-(c) T k. Lilco KW TIL4IA MP'kTEOH HpH-KOCHA CA, darE HdlIfidCHO BA,PdgdA o KOHU,d orcTpon CIA, C44HALPH II

193 N: Mii1.4nKlaCTEWM miorwm; Ps: ,... mnore, 194 AdAugat deasupra rin.-dului. 195 N, Ps adaug5.: H.

Texte 312

www.dacoromanica.ro

s-iiroAaptwn npts-iirdro Vd- . e 71." d d«E E E% HCTIIIIA H flpt&-ii*EHdd GAEHd,

EH3r-ii4HH61 A HCHA "I 11WHIN CA pd-AOCTH, gÁrOAIPECT'611 kl!JA W(T) Cp-

(A)11.4197 IllaSCHAtIdWE Kb. Bor ntcn ti:ll. 'IroAapnt T A , r ALLIHCAd(A)-11AHWTH IZE, ialK0 AOCTOHHA MA CA-WH CHU,EFItH snroAtTn crio(A)snneECH".

6. eAsxor xcE O CEM6 no li'liCAAOIrIII3OHECWOIr (CA), MHO>K6CTECd MHWrdlidPWAH CILEpdWE CA HA IlliAtHIEHIHKOAdHLI,d Kp(C)Td. EftiMEH61H ?ICE

neTpTepul illasapiE, K'kSWEA6 liddBEWH6198, Fall itElld Toro II '11CtM6

110Kd3d. Gildd *E GAEHd, II 11.3EMWH4ACT6 W(T) 4(C)T114r0 Aptlid, C'6Al HWS'kM6 CTp4X0M6 H 671 rOrOgt-

if.M6 Cl. 4(C)THINJMH l'II W3(A)M:: OirCEsE 4(C)TH.k rpdHtWE, TILLIJA CACri011li EL'IL E.H34HTI1Ç Td W(T)HECTH,npogEE »CE 4(C)TH0MS nptAe(e) il1d-

epi8 ti A 1101<4341ITE limE no TOMIL661TH XWTALLIHMIL p0A011WMk.

XIX. 1. II no C E M k U, 17 u,a nosEntu, -11-1<081k C'63AdTH Hd MtCT'k, HAEWE,)1(11HOTE{OpAwin osptTE CA Kp(C)T 6T4KONCAE /ICE199 H Hd 4(C)TH'kM6 rpw-E t cr+-ro X-I, 1I-1 HdWEr0, 11 lb. C II p E C E-

id H Aptirxii1 lid KpdFITEllt MtCTt.18v /I L{ % r E e CH M d HH >KE StAW 4(C)THAA

Irk3AHHNCE ll,pKOHL HIL H M A Fi PtCA d EC Fi 61 A 1

RLI,A, HAENCE TOA Ci"tHWTH E(C) rpws6.H laKONCE mnwsn r-A-RtTlk, TO MtCTO661TH AAWAk 11444EHHdd H f1OTOK6HEAV1CK61 H AAWAII IWdCdilidTORdII ap%Torpe(A), FI% HEM>KE riz npt-

.44Hk Skl(C), H MtCTO, lid HEM}FIE no-MOAH CA Pi; ll'IL HOWH, Fila HEF1 >NE

nptAank E 61 (C).196 P3: la fel; N: Hermanad. 197 w(T) cO(A)44 lipse§te in N (exist5. insi

in P3). 198 N: AMPIEWI16, P3: AMIWIrk.XIX. 199 Lipseste in N (exista Ins5. in P3).

313 Texte

www.dacoromanica.ro

w3Intevv1iio.Dmvii mu, :z Eoz-(loyej :8a) /mq.3 nviih-14 `iYi. van' nYou293 intivni PH

: vBirepv N ZOZ - 1 ^-' :Ed 'Attlirlyn :N I OZ - 'N VdnP VVelgIdumo li Via4r1 00Z - - d 11 3 NCHB(V)E9.11 P.L())651 OJPMWdOBJ.

0-11HNC WWII %II 'FIV4.110 11 WW8Hh0J.

039.651 3 X 33143 VH '11111(V)3M 0.L 3 4. W

H 3 NCPJ, 'PH PX cog0J3MPH 1951(V)VH

POU 3 WIPV 0 9.9 I9WP61 H.LWHJHH(V) 'La 4. V 3 If 0 11 ()OH H PH W 19 H.L (3 ) h

`P.L 34.W HM(V)3M9M PH3 Ve PPH3NCV9 19VPId31111, 9J.39. 631 I

o 4.3%E PIa 'OJPH3V9PV3PES WM81134.93 '311116MEK1 911M159011 '331C3VH

'OVOlh (3)193 OBONHH.1.1.3 H 3>l< AO.L 'W63h19 116418.1.9.3

WW1iliP.L 19)111Hh3110 9.3 93ti3 3)ic3Vu '9WOV 990BMV3 0.13 If Wm M3 110J.--`1 31111.1{011 3NC3VH `NIENV9

3rtnvo it0J. '0V33 30W0110E-1w.howuburg %a 3N{PJ. '9 M IA 319.L H.L193 PH NJ-WU H HNCMHWAO

994.V.X 9J.WU H 334CW3H PH g0z11111.L I. d

-NO '0W0110£ 4.Hh1990 3 'nu 3 '30HVAI.L 3

4.d113.LW 33 VPHP2V 0-L39.W 11 3 NCHJ.3 -ou uNN3Vvid3mij, Cylvd.1 lim(Y) 3 M 011 9.LWU 9W 5 HY 3* W3 d 19-L3h T

"P54(0)6(0)611 WWH %II 4.1139011 li J.11 0 6 J. 3./0 mmoNd'n 0 W P J. H 'II M (V) 3 m

'0)199 SI .LWE9.17 09H PH PIP"' 3NCOJ -3H (J.)M loi.oi.w vu 3 Ncrj, '093 V3J. -NJ. (0) d )1 WWH 9.11 116011J.9.3 911031611

611M-L4.690 '3217*OU Ph.L(V)dU H199.L (0)h 311c113H 9.8 ToyWdWrfl 3U H HMV 3M

4.61J 3 )1< HPY(IMI '911051c111 531CHIVE1.11 WHBPV 3 ./10.L H '1X4.6J 11110J.011 NISH

dHW3 3 9.77 !s1,1 3NC H3H 9.57 'WN4.6 3 VH011 00zNYWN3 [11]P'VdMI PH 9W33 Off 9WP 6X

3 NCHH(V)V9.8 PdPEPV OJPHV3171/611 H

0.11.3 WWH 1.11 ./10.L H 'W3 HMVOWOU OHNC 3 VH611 H HWPEN.V3 HM8HhOWO OJ

-0.L HWINVUMJ. H lift1WO-L 3 (.L)M PV1/6.1 (J.)M H1f1H6119.0 4.8V WI HPOHR 9.11

98MdPEPV HR1(V)31711.3 990/16J PH 3* P I '9 11 0 N 6 11 11 6 0 H.L 9. 3 WH.L39h 0 W P J. H

'0)199 9.LWER.H P3 9H PH NJ 9WONPV90 3* W3 H (J.)M `WdMI HM015177E9.8 WWN3

-HM3 Ve PH `3 NC WONMJ.39.3 % g *z

161

;gal

www.dacoromanica.ro

315 Texte

O 13 K. II W(T) TA,A0y MtCTO AOCTIME, Hd HEAUKElli0A0AKHCTEOK4 CI& WATHMH tu H Agt-

M4 pkIgdMd, H Toy 4(C)THA9t KOBEAt C'h3AdTH

4. Ha TillEpTdACKOE WE mopE w(T)TAAoyLii EAWII, HAENCE no HlIC-KpCEHHAWHA WHMI% OyLIEHHKWM11 MKHClICK, HAEME H pItEK KOK434 H pbasm

4 mrnE(r), Erika H CTO H HAHAECATK 2°5

TpH OyAWKHWA pwRIA 206, HI& HM A ci41% an(c)irkC113,44TH 207 KOMAt 207 it-fitcoKb.. Ca(T) TAAoy xcEowE(A)arn rrknpninn 209 ARt 208 H lildrAd-AHHH OKATWH AOMK, H Toy 11,15K0116 KOBEAt C113MTH.

Td)KE Rh rpoji. TIKEpidACKKI WhWEAIIIH H AOMKTkEJJv HETPOKA 06PtTWH, Hi& HEAUKE, W(T) CfrCd

HCU:KIIEH4 66MWH, CAAKA 1111304Ad4WE H TO irk nmmcTro H KinxrogHaro an(c)nwmk 209 IIETpa 210 WK3-

AKH)KE ll,ROK6.

5. (r) TiKEpidAKI WE Erh.-3,413HrtILH H WEC-

TROK4WH Kh 3dild,d,Oy CTdATH AECATK, R-631g,A,E 211 H4

0,113WpCKAA rWPA, HAOKE EA(C)1314 11/IEAKHCEAEK11

ligpaama, H KOHCKAHW I MtCTO, Hd HEM)KE 212 npt-wspaan r Rau h I X, H OEPtTWH, H TOy

U,PTSOKK K11 HM lit Cfl-COHO WE H C'Fitk dfl(C)Als. IIETP4

I4KWK4 H IW4HH4 Kl&3(A)HH)KE. TAME Klx 1143d-

pEek owE(A)ifin H MtCTO H3LICK4K'WH, Hd 223 HEMNIE

raiKpinnh' paAo(c) Kg& AiftH KpHHECE 214, RP-KOHL

19v StAW KfLICHA Irk HMat np(c)no AitH215 3(A)KH-

)KE. GLI(T) rfidAd 216 11434pET4 K113AKHrIIIH

204 De aici incepe textul slavon al Invdtaturilor lui Neagoe Basarab (Inv.),mss. 313 de la Biblioteca National& Chiril i Metodie" din Sofia, ff. 1-6.Subliniem in text pasajele preluate, iar in note maram diferentele

introduse de autor din necesiati de aranj are a textului. 205 N:noT'Aferr. 206 Inv. adaug5.: x Toy. 207 in Inv. cele doll& cuvintesint inversate. 208 Nv.: inversate. 209 Inv.: an(c)A8. 210 Inv.: Th1.0.211 Inv.: precede TAM. 212 Inv.: HA Hilikf H. 213 Inv.: 2%. 214 inv.:adaugg: H TAMO. 215 Inv.: 1liH. 216 Z: la fel; N. P3 adaugl: mt.

www.dacoromanica.ro

HOCTIOKE MteTO 217 &HA LIAMEHCILOE, 1111 HEMEGIMOHd IldildHHTd Spew& 661(C), HAM 218 re H130AX lid HMO 219 nptTKoppt 220

TCHE 11% EHEMEEMIk owEAwI, W(T)CTOAlilkw(T) cTro rpeAd CT4AiH IJJECTh, H T44%0 LI,p1101111 221

11EAHKA H Kp(c)TOEHAHA C113,1101 222 B.k HAL%

H4LliEr0 EF n223. Ca(T) EI9MEM4 1tE H3WE(A)U1H,H3111CKd MtcTO, NAME 224 W(T) HpwAa H3EIIHHMIMI/A 225 ci41H MAJAEHLI,H, H Toy Irk liMM Hrk U,PTLOBK

Frk3A11143CE. H w(T) TAAoy nptWE(A)WH, 0EptTEMtCTO, HA HEMNCE ari;Alk 226 sa-oatcTu rucTikipEnmkpaAo(c) EEMä, H Toy u,iiioKik Irk HMA 11P4(C)ThliAgisLAS H IWCH4Sd OW6p1T11111111L4 13113(A)1111)11E.

fi'k3k1AE H Irk GIWHk, lid EIACOTtCALIJOIr 227 c'T-ro rpa,441, Kik ioroy 227, lid liEM>KE

EX>KElidd eAEFId nptKpacux% cikaAa LJ,ícOEl, Irk1161cOTA N1E H ArVikrOTA 228 WAW130Mli noKpb.mwm.

Pd3AtAH H Mtrrd 229, Irk HH(C)HCE HOOKA°

410A0 Elil(C): w(T) AECHAJA 8E0 CTpdHlal rpameWHAHithi 229 xi-too OrIEHHKII H dfl(C)Als, HAEWE

rkKj161Wid (C) CTpd)Cd PdAH I0AEHCKd, HAE7KE Hript(A)CTA HM6 ch-c111 3dTROpEHOM6 CAUVEMI1 ARE-

pEnnk ; w(T).irkKiku. )HE nopzisHpu CTAlkEllk 231, HAPASE

34 EWA CHA34Hk Ekl(C) re'; LLTHIHE NU O AECHrEA

4ACTH HAME CiiCh OrIEHHKW(M) Hwriki

OyMEJTh, HAE?KE H rkKW(A) ci:ro Aid 661(C) Ad

Ciid/A dfl(C)Ahl; W(T) ijv t rpwsk ,A,Xa np(o)pKa.

GlITHOpH 3CE H KaTiltiSHH6 AHOpit. 232 141-1101311 Irk HAVA

Ci")Ck Ml(C)All IIETpd H H4RM. Cil(T)CTOHT IKE COE

IrlICKT10EHTE W(T) C*0 ÎWH4 EAHHO fl'KflpHLpE. 11E

217 N, P3: cm°. 218 Inv.: precede Tame. 219 Inv.: re' a:3**mo soot1111 /MHO. 220 N, P3 adaug5.: H AA% elowoorkowai Tamo ClTHOPH; Inv.: H

lateen ClsTHOpH. 221 inv.: precede HAANie XI Bi-, HAM IlAlaTTA 00,1,H c.222 Inv.: e-ka(A)an. 223 Inv.: rk HMA LI167 ifewiro. 224 Inv.: precedeTam. 225 inv.: H3BkIEHH LEJWA w(T) bees'. 226 Inv.: precede Tease Komi.227 lnv.: o% iert3 CJIJTH. 228 Inv. adau0.: H. 229 in mss. mteTo (corectatdup5. N). 230 N. P3: ameowf. 231 E, X, Z, D2, M2, 02, C3, E. P3 i altemsse: late] (man% sau CTAMIII) ; N: CTAIslikl. 232 inXurmeaLlun o de prisos.

Texte 316

www.dacoromanica.ro

T'kt1184 ?fa 233, H,l. H&I milwrm H P43ANIIIH C'kTKO-

PH 233 LIAgH: a AWAN np(o)pru IEpEnni,% 234, Hd

20r HCTOqHHLk Cii1WdMAH H a-kmk illiewcTpaiTtcu Kvpor 235 H IWdHHOr rpanux 336 H A1R64

41MKPINCK4 237 H HA CEilt CKX4EA104101.

XX. 1. Oid irket OIrCfrkANO, AO6Pt H

ti(C)THt 01(CTp01411WH Cildd H EildNaHdd eitEHd238-,

riNCHTEAHHU,d KWHCI'dliTORd, M;FH N1E CA-WE/14dr°

KWHCTdHTIHd, MHWNCkCTHd MHWrd CE A NIE H rpe-AWHI% 11,TN<KdAftk W(T)Ad(C) H HHd MHWrd CT/ANI4Hid

RECN(C)4114 236. 311dTWAN SKE, H cpEspomk H KdiNEHIEMk

H RHCf30M6 C'761,11 OrKPdCH HKWHIal H Ci.'hh7t }KE TdKONIAE

tl(C)THIARt ChCtAhl 240. Q....A4T4 KE MHWrd H EEC-

241 LI1HdMk H oyawrignAk pd3A4(C) 242.

2. Caro nerpiappi MaKapTa 243 MHWrlaIMN

AdPMH NO4kTh244, Irk3EPTH C K'h CKOEMOIr ciloyREANKOMOirCk 11,7]E(X) KWHCTdHTIHS, HOCAIINI 243

/AWE rpeirkeine w(T) 4(c)THAr0 H NCHROTROfhWiNdr0KP(C)Td 4ACTh H tl(C)THEdRt rKWRAiRt aicon.i. Hp-wE(A)um ornw Et% E.H34HTIX, MNWr0,16CTHt W(T)

npuitTis Ehl(C). PdAOCTH MilWrial HCHA%-

HEHk Ek246 H 4/A(C) NCHKOTROPHR4r0247 APtildil(C)THt H CIL CTpdX-Ohlk 06A0EhJ3dgk 248, Hit aildTtCKPOKNII/H IhrkAdCTh rp4HHTH c/a 246. 0(T) rKW3AEHNSE 4/ACTk HtKX/i1266 Erk CHOHMk261 WIrkMt262

34K054223, Apoyrxia )ICE Erk MdCHMt 254 CHOWO

KWHt flOAWNCH, 13K° HCNAlaHHTN C/h H R'k CEMk

CAORECH 255 np(o)ptikoomoy, rnimvomS: Klx

233 Inv.: Hg TviTx xss ex e-sTeopx. 234 N, Ps qi Inv. adaug5.: H. 235Ps: GA N: Koirposr. 236 Inv.: lasnoins. 237 Inv.: Maoism.

XX. 238 Inv. adaugl: uSrka. 239 Inv. adaugl moonna14. 240 Inv.;*VOUCH CTMM HICOHW, TatKOM(A). H erldM OILMAN. 241 Inv. 3/4TO It humpsItte4HCA6140. 242 fnv.: no,s,a(e). 243 Inv. adaug5.: H. 244 inv.:11046Ti Aapmig.

245 Ps: ssoexpbs; N: swaps. 246 inv.: v.1(0. 247 Inv.: 2folgorsopAyiero. 248Inv.: 01A08113A. 249 Inv.: rpdAHTH Ctl nyka,a(1. 250 inv.: li*K411 4ACTb.. 251 N.P3: croom.-252 wa*mor esoossoy. 253 nv. adaug5.: H. 254 inv., gregt:

255 Inv.: CA0118.

317 rerte

www.dacoromanica.ro

Zaharia, XIV, 20. OH6 EAAETk lid oysAt KWHt 1413-EHd (c.110E aRlICEAprUKHTEAt*".

3. II Et npoue 143k CHtTA0 npasnoym H MGM%cia H sWrompm li-d-, rkTsoinnero Emoy T4KOH44 HTOAHK4 Ciraa. 11 pEESHOCTTA mnwrom H rkEEHTEMI%

noAsnr ciA, chTsopn sp(c)Thi Tpn 256 no 4HCA0y,

nouaanomoy Emoy Ha spaNE(K), np-knoE 267 oyso Hit20v PHAlt, RTOpOE Irk EH34HTIH, 1 TPETTE 258, Erm

MWCTIt CixTHWPH H4 ptu,t 40yHdiR'CTtH. H n4pE(4)

HMid EpitHOMOIr n, EvropomS acE KC H TPETiEMOr

HHK4. HP4KATEM )ICE 11:fiEM11 H4PE(4)111% E151(C) t1HHKH-

TWCI., CHPt4k nEnostAnmi.i, WISE H Ao AHE(C) CTOHTK

HA REAHKOMk nopzisnpt CTirklit. rRET WE C/A w(T)finitorki(r), WHO Town Erlx AtTt 259 AFT'Alt Eiji&

w(T) HECK 260 chroAwrk Rik 110A01(HOLIJH H 261 flOia

Tpnc-imm nt(c) H HAAN H octntia 14(C)THIA H HERO-

EtAHM61 Kp(C)TK: Ak(C)41,4 Mad Irk CEAMh1H H M(C)11,14

CEETElipid FM ,T,1 H 1311 HE(A)AA TPETIA Ci-.1%I.T. 4ETHO-E(C) % 262.p0AECATHHIJA, Irk HANCE 14 110KA4HtEMb. EkCi

4. E-A-?KEHH4 )KE EH4, HAMat HtKOAHKO ek

Cisi0Mk 263 HAE611311141, Hvk PHMK OTHAE H T4M0,MdA0 410NCHRWH Etfrkauet, K11 A0y411WTH H HEKOH4 4-

EArtH 265 EptHAE 7KHEHH, AtTWMI% CA4414 Htr(A)E 265

WCMKAECIATHM6, VlaCiTt no 4H140y 266 Aospt 01(np4-

H4MM.

XXI. 1. ETA-r046CTHIMH WE H REAH1461H 11,7ik KWH-

CT4HTIHk, IdKO frkCE 1444/AACTHO 267 no(A) COE076

ompon H MHp11 H5i1H R11Ct nptnmtawE 268 LI,TJKOHH44,

HECEAtWE 269 Cld AEA H CIMPIH(M) Hil ROAdTt

256 Inv.: Tpiii Kp(c)TH . 257 Z: nparkt. 258 Inv.: Twill. 259 Inv.: A*Ta.260 Inv. ex 7fEct. 261 P3: la fel ; lipseste in N. 262 Inv. adaug5. o intreag5,frazg: H W(T) TOA* smirk-muck %Pl. ['AMON. H6BHHA, HI penmen' OCAHLCOHHHICIJHA Ko(c)T*, we* Kp(c)Th EA(C)IIEHI. 0, a HE npokAtn, bv.Kome nptasm, 'aim iep(e)TomTe re er-ZegNie Amp Ar C70'101114. 263 Inv. adaugl: wt. 264 Inv.: HICHOHHAIM*H.265 P3: la fel; E: wkrA* (ca si in alte msse utilizate de Katuiniacki; inunele ifir; N: irkrA4. 266 N, P3 si Inv. adaug5.: u.

XXI. 267 Inv. adaugl: npiehilt. 268 Inv.: npiHnituig. 269 Inv.: men-Um.

Texte318

www.dacoromanica.ro

&IRMAAd, EAHU,H CÍEHHbiHMb KACAXT CIA KHHrAMk

EAHRH ENS(C)TEH44 flPO4HTdATk CAWBECd, E%

HAtHiE 270 oymil Eli3E0AHTH H flp04HTAEMhIHMk 271

flpHAE)KHO 11101HM4TH H E% M-A-TEd(r) ;ICE CTOALPE(M)272

HA H-d0 11%3A1EATH 273 pxu,t H w(T) ormAoy nomouns,npocHTH. K1. CHM% H tÎik HEAtAHIAH 274 11PdaHOEdTH

KoynHo Klictmix 01r34KOHOHOMMH 275, MKO EfrkE61

CA(41) iiI H C11(C)Hdr0 rhAAOTPEHid WEPdak. GifIEH-

HHKba H ALIKWHIA HEAHLIAH 276 C110(A)EiltEd4WE 277

46CTH H MHVOKdHWdd I1tHÏd )KE H ClIdHOCAOlad H

21r M7rTglil RK AiÌI HE(A)AHK1(H) THOpHTH frhCiA 11%3-

(4)11H,KE 4711%1, nO CEMk H IVATO4HEJH EOCTHTH H flO4H-

T4TH Arik, HAMATKI pdAH HME 13% HEMk rkAt41461H(r)

Hd 0Elpar0 rkAtTEilt H C-F-1C4 X, H C% 11%CtUAMk 278

[01(cP'KA .EMk] 279 H Htp0,15 11,-fiKEd(K) 280 now-dTH AWKE AO KOHE4H6JA M7i+Ekl.

2. GAIIJTH281 k EWHHCTEt H40y4H CHU,E:

uerAd Hd Ept1HE (y) C11410y4HTE CA, AO(C)HTk HA

110AE HCrOAHTH 292 Hd MtCTO 4HCT0283, H Toy npiorkE

EE3M4103110 1100y4HTH CA H TAKO, IAKO tok EAFMt(X)

OyCTK, flpHAESKHA ElICKOylik1TH 284 K% Hoy MRTHAToro Ha(A) frhAMH Et(A)TH 11%CtKOMOy

ERrOAAIKU,A 285 H ropt E%3AtEdTH K% Roy pAu,t 286rliTH (OHRE: 4TERE EAHH0r0, Fil, rkir1dA61 287

rd- 288, TEEE LL 3HdEMK, TEEE HOMOEHHHISdi WHOA-

okOTEAN6. Ca(T) TEEE KOEtAHTEAHdd 131sCEpH/AXW(M),

TOE0A Kptnniat noKopHrwmk 289gperm. G(T) TEEE

270 inv. : IOgHAIf1H. 271 Inv: npogliTaxtpu(m). 272 inv. : eTcoAtini(m).

273 Inv.:rkawksAmips. 274 lnv.: HI(A)A1161H Arl 275 Inv.: 113AKOHOHOAONSH.

276f nv.: Emig*. 277 Inv.: eno (A) °BA* aum. 278 Inv.: rke-kme. 279 AdlugatdupS. N, Inv. (P3: ; lipseste de asemenea in X §i Z. 280 Inv.adaug5.: nposm(41)4711. 281 N: Goyiphir , P3: coppr. 282 Inv.: H31JTH.

283 Inv.: HA ArkeT3/4 4HOTt. 284 Inv.: HefINIATH. 285 N: slum Aetna, P3:ikor . 286 Inv.: /Au,* kit ri H. 287 P3: ClarkMH ; N: ciorkms.288 Inv.: E,Z mama. 289 Inv.: nostikilw(m).

319 Texte

www.dacoromanica.ro

HaLIATIAHMk Cirhimk Enr(A)Tk NOSHARdEMk, HA TA

ISX(A)Lpill HtEk 0y11013dEMIx, TEHt KI.CH CM-rWMk pAHH. 11AWEr0 Rik& AzoirONOITEAHd HAMk

HOEtANTEAt 290 ClarPAHHTH MWAHM CA *". CHLI,E Irk

CHtTOHOCHINHI HE(A)AHlalt1 ARK SAKWHON0A0W11 TKO-

PHTH KWHHCKhJMI HUWM H TAKWHIIIA Irk M7.111146

K'h ROV irkellOylibiTH 291 6tib.i.

CAA& WE ME RK npt(À)pEgEuhuit AH serrzept-AWE, EAHHOM0y292 sEctAoyA Roy, 01(M1-1AEHIAMN

MOAEd[M1-1] 29'3, HA KwAtuoy IlptKAOH CA, WE'kLIJAH-

HLKI(X) MOAtWE 294 CA noitorarrn Cir&. Elt CH(C)-FlbJA IE Ilpd3HIIIIHKIA All1-1 flpOTASAANIE no(c)295

glicticoA Kptnorrix AînErinox. H TtAECHOA,

EW(C)THlidd CFIIEHHOaptH fa rhEtplx.WAA. 11r6

TAAA 7IE N CIATOHOCHAA 110141k C-711JA r;iraflaci111%CA H011111 Alik THOpAWE 296, nptnowk HOIllk 297

22v TEMHAA H4 Ai11. 110 frkCEr0 EW I row 298 CTI111-

nw (X) A diM164,461 StAW HEAHK61 frIx3WEWII 110HEAt-

&UWE 299 H 11A4E irkctKoro wrirk CErkTiAtHülill

HCflOylliddrA CHtTk. II Et HHAtTH HOW11, CFATOMkStAH6111Mk IlpttrIxCX0AA14.16 3ìk. IIOCTHrWOlir

Aisno, cn(c)Homoy 39° EAr (A) TkACTHOIr noAptINIVA,

IrkCtMk A31x1KWMk H HepwAomk Har0110AATEAHA 39 1

npocmpeawE AECHHRA, IrIxAMk OEHA110 friCt nom-

134Rt.

RtKorike WE H HA WEt(A) En(c)KnhiCHU,EHOE KK HHMk EOAHHWE CAOHO 3°2: 11Ar(A)TiA13110EIPE,ApAr0 HA(A)KKI 1i TAKOHtli Cf10(A)E1-100 CA

EAr(A)TH, IxIKO IrkCA 393, HWE IlpybK(A)E MEHE,

liptIrk3HTH Ititat H EFONSOyMiti C110(A)ENTH 3" CA,

290 7_nv. HOL-kAHTIAHAA. 291 Inv. adaugl: mum H. 292 N: FARM.

Min0M0y, P3: ", CAHAWMH, Inv.: eminom8 (primul cuvint lipse§te §i in Z).293 Completat dup.1 N. 294 Inv.: muting, 295 Inv. adaug5.: u.

296 Inv.: Tgom. 297 Inv.: ntrknontio notiniiiheTso. 298 lnv. adaug5.: H.

299 Inv.: mtatekttAwm. 300 Inv.: arcosti. 301 Inv.: A131410A,(M) IFOROAATHN

H (H4)pwAo(m). 302 inv.: CA080 HOADOHt. 303 Inv.: !MVP. 304 inv.ene(A)LHX.

Texte 320

www.dacoromanica.ro

321 Texte

finCO}KE RHICTOWE HIlL Hit CHM ?RE H M'EVO CA(C)RE-

H id HdCAdAHTH CA cno(A)sn(c) cA, TW4HK6I(X)

W(T)ik, TWAHK611-1(X) aFik, TOAHKWH(C) R)Km(c)car6.1Lv ROHENCE HH qHHh, RO iii'A"k(X) 303

ilpHEAFISEdlp c, sponat WEAeltriE

naatzs ninwro, ALIJE MOWHO EH 3", MKO Aa H 436CELE 114(C) pdAH 307 RpHRAIPKA 308 H C'T'4l1CKdr0

CRO(A)6A 309 CA Aapa".

5. ex1HH ?RE Rh HEMOV" THXWM6 AHU,EM6 paAo-CTHOA W(T)Irk LildtlIA31° : T61311 fiinocTag-AEH6 ECH Efl(C)Kflb.. 110CAt4ORdHIE oysw cnwsoy 312

peleMdTptlit, 06Ad44EMIllAt chmaTptu 313 raKo

w(T) R TER t RIIPAMEHH H, EAHR4 TH CHA4 314, Cirolik-CTn110 EpOIDDEAdii ?EliTi E H Tt(X))11(A)E HtHRJ,6 H11096CTEH CTAKCK11.1(C) HECOyAkIIEHHO 1311CilpillAkEWH".

XXII. 1. 11p*-AAkildEMH NCE AidEWAII, HE TymtaUd MHWSt Xo 111, CKMHjiEHH ELITH cTaAo, nanalid 11,iiKOlik HEAHK2A 1104RIINCE EpdHlt, 11R ad oyswnocirbK(A)E. 111"st, oysw 1104EHrWH CIA HE Mdrlt

22r TorAa H M TEHSOy mnwroy Hd RhCRt MarldAW0y,HUI-1MS EW AIHWrOy InteTailffiOy pAAll dTEKHHHA,cnpt(4) HAN sEctimAiA, H W(T) HAdCTEH HACHAIE

HdpWAW(M) MHW}1{44WE CRt. HA% gl'OMORE3H61HCE OyTOAH, 11,13dKOHH(11) CHKE: H?fSE W 4/7hAtp.

110T% likliKWH(C) CIA p0AHTH H HE MW1111H(X) 316 p0-AHTH MHAOHdHIS cno(A)sntsaTn, A HME RK 11,tAWMA-

APTH H E'1134PMCIIHH 110}101131.1111MIL H REC4A4HW4&6

ELIEWHMIL tHOAHTH CA 4OCTOHT11 H TtX6 HE 03A0-EAtTH".

2. H no CEM6 11-634KOHH W(T)HA(A) elifIEWML

XP(C)TTAHHHA HE HM-kTH fldRd, HAFt 1111CtKA CROROAA

TOMO y A44TH ; Td>KE H HE IWTALPH(X") >KEHHTH CRt,

T4K0 R"K LIFICTOTt ilptgitillid(T)H 316

305 1,1v.:hm.: 306 Inv.: Ale sH MCVHO signo. 307 hm.: d3h Ird(C) PAAN

1ja-11. 308 Inv. adaugA: ea. 309 X: la fel; Inv.: eno(A)sma, N, Ps: eno-Loso*: in Z cno%osif. 310 Inv.: w(r)g-kwmcwi. 311 Inv. adaugl: w,

312 !ny.: CAOBA. 313 /ny.: p4eAterrke. 314 Z: outm.XXII. 315 La fcl in majoritatea msselor ; l N: morovinixh, Ps: mwrkign4(1)

(ccrectat de Kaluiniacki, in editia sa: hiorwas). 316 My.: cerertu

www.dacoromanica.ro

gK 6Fk CTpdp IlpHHECTH 322

IlliHMk317, W(T) 11,ilKOHlt IIHT4TH CIA,U,(3EEH 318 TtNI6

mace Hd noTptsm nomximmk.319. IliikE{d11

H4M1á'IE HOTpt6Hdd Uk HELPAAHO 60A4gd4WE, OHO-

rm oysw AO(C)OdHid 3EMHdd, OliOr Ha HiNtHid,TdKONCAE EE H 01r6WrlahlAk MANCEML H CHPhiMk H

AtTEM6 H HAWIIHU,dMk no(A)swk, 1<-11 CHM6 H W4t4-

Hid H F1WCTEA/it H 61-141.T, AOKOAHO. TINCE H siklaro

CX,4,4 320 CTpd(K) 11% oymt HMtiA, WECTWKLIMH H

AOCAAHTEAMIMH CTptAdAM111 cp(A)u,4 1-6141HHKW(M)ch% H.kct0c)H rpd6HTEAEM6 01(61311tdWE, 7101.14 321

3. Elk TPTAECATH(C) lICE AtTt(r) iuK0e6)11(A)0AECATHLIA flpd3HHK6 THOptWE, XóÇ uto grirom-pECTIO1Hdd 11%3CHAd/A. II 1191 flpliffeTqA 01(60 AEciaTnu,A

npas(A)HHKII npkgaro cgoEro dia KWHCT4HTINd1p(C)Te4 flOLIKTE CdHWMk, HIL IITOPARtIKE AECIATHRAKToparo CHOEr0 CH4 KWHCT4HTI4 TOANC(A)E ALFAHMOA 0610N{H, TpETTH IKE Hp43(A)HH611 TPETTX

AECATHH" H ANEHWdr0 CHd KWHCTX TOrOW(A)E

22v u,p(c)TgiaI

canw(m) 11016TE.XXIII. 1. IIEH4EHCTHHK4 HCE AOEPOr ATAIIWAd

341iliCT6 14110}KE TliNIEH6 ntKoTophi OgAdK6 CEATi1dr0

C3H11,4 (106p61H4dWE /101pIRt. GlatIA11141ENT0Ir 6W HEmanor, MKONIE nptmc(A)E ptrW(M), Wit SirCIH(X)

110AliHrWS CAt 4.136114(C), 6F0d1106E3HKIH KWHCT4HT1H6

(HUM orasKtawE ca cTptitox. IIE mwrignTplotTn Hd MHOWSt CEN101( ripOCTHpaTH C Cl&MX-IIJEHIOIr H Mi11111t, 6011Ellt r1HCAHIS flO EMCAAStiVIK H4611C4TH11,j1KHdMII 60HEAtIldeTalldd, cmo:

2. IloKtAKTEmikui 323 KWHCTdHTIHK H HEAHK0116-CTHkJ HNCE no EmcmAoy En(c)Knwmh.

eama oysw KE3ApaKaro moconptifia 04,K(A)E5KE-HiEMIx HUTH rWHHAAH 1111Ct(X) Cl1MXLV4TH HeIHHA-AT6, H Am 324 4.oAINI ElillpKWAIA HE ClatMli, pdAHcEro E4WEH 6013EAtildEiNk LHICTH Kpomt Kb.ctKom

317 Inv.: Hssonuoi(m). 318 inv.: u-Ptani. 319 Kaluiniacki a corectat aiciin editia sa: nop,moipoy (dativ absolut, acordat cu 4;110; toate mssle au ins&forma de da.tiv plural. 320 Inv.: cx,a,4 szLi. 321 N: TUN, Pa, Inv.:mt. 322 Inv.: rigiCTH.

XXIII. 323 Pa: la fel; N: 1106*AHTIAln. 324 N: 118/K1 erewt.

Teste 322

www.dacoromanica.ro

KHH111 rkgpdTH CIA In% EAHHO H clISWIN1 rkCTAKHTHpAUCA n0A4TH TptgOlflpiHMk nomotukIi HCIJAAHTI.

EpdTTIA, nOr61KHXTH TOT/Mild/A, H Irk EAHHOMKICATEclitaTaTH pdacTWX4.1/AAt 325 oyAw, HCnpdlifiTH NCErkrptwEHoE, AoHAME EcptAVA HaCTOHT6, laK0MHWrklANk CTpaild" nO(A)CdAr.wEE326 n0AdcTE chrim-ciE, EME, 01/%61 GE3MtcTid 4A-Kk no-roysH trisHowEHTE, BdHENCE CE H KA(A)Ltt irliCt(X)BoTr oyroAno H trhctKO(A) NCA-T1361116H1111WH 327

HdANk KictAik 328. H dIVE 01r60 MHf3k 11,111EAETE 328,

HE MdAA EI1H,TCA-rOCA013Id 338 H'I&CtMk LIÁKWMIa

HcnOlitAOUTH HEinvSA.

HE W(T)AdrdHTE 01rE0 npOtiEE, IIX, LiCp-K0HHOM8331

dn(c)AkcKOIrMOIr nocirkAoyAwE npasHnoy, norptwE-HOMOy npHAHIcHOE EtpdicEILIHTE nOMTH n0T11141HTE c/A,raK0 Ad W(T) iri1ctKOA TotrAki H p43Awpk caoso- I

23r AHAC ChTKWpHTE 0,-6110Kk H MOd OKAEKtiHTE nOnELIEHTAH, oysw Hrit claipWTHILMUHM CA% n0AdKIIIE,KEAHICA Airk3AAC cEEt HcTOAdTaITE. H Ad cir-TpdHHT6 GpdTid Irk3/906AEHdd".

eillNd 7KE 11,13kcKdd no ErliCAAOIr npOTEKWUllitnOCAdHid, HEAtIfidd HE W(T)AdrdTH w(T)HA(A) tcomoy,s%332 IEp(c)nmoy 1111 csopt TKOpHTH WECTKTE,E1&SEN1WE CIA Erkct MHONCKCTI14 En(C)Knh H MHWS1-1RECEIHcAkHH HdpWLIHT1s1(T) MOAIH H 333 HdpWA61,IEpOcOAHMk ChTtKddIA Ch, indKEAWHiiHE H W(T)KAHOHIX NCE H 111Hclia, npHAE ;fa 334 11Epcshni(c)En(c)snk H(c)Tuo ClICAOHTE, HO(A)gHt NCE H epd-KLIHE H KiATKLIHE H KdnndAWKE, CVPIa DICE Klat

iViEcWnOTAM Id, IDTHHKtHE H dpasrrE H cli HHMH H 335'KdAECTIHtHE, ervnTtHE NCE H ATECidHE H HNCEeiKEHCTtil ?faiEtNallEH cTpalrk, MAiNCIE H CAOKOMIs.

AtitOMK HdpWLIHTH H irketsoro oyHEHTa CAOKEc-Hdr0 HcnAIINEHH, HMNCE Hd4UAACT1301r/A BtWE MHO-rknc ENC(c)TEHLJH(T) KEAHK10-1 itedHdcTE.

5. Gi1wE(A)w0y CIA oysw chswpoy H npdRda

OltTliplAHKW8 HEAtHid, ClIFIpOTHH6 flptptKOIrA-

325 N, P2 adaug5.: ci. 326 in mss. gresit: no(A)s.Aextple (corectat dupà.N). 327 N: B12111161111, P3: 16111e1/11. 328 La fel in X, Z, D2, M2 i 02; in N,E 1'11'3: CAM*Mla. 329 1:4: inst,1,-k-re, N: ssseArre (gresa15. de tipar la K. ?)..330 N. P2: snarocnazia. 331 N, P3 adaugl: H. 332 in N precede: wh, P3:

333 Lipseste in N, P3. 334 N, P3 adaug5.: H. 335 Lipseste_in N, P3.

323 Texte

www.dacoromanica.ro

wH(c) Elt 1103114HiE IlpHEEAW(IBA) liCTHHt, HEn0Kwp-WTH(r) 33° CA, HA H EIVE COIrPOEt HMENSAWH(C)KOHELIHOM01( liptAawia NP0KAATi10. P4A,O(C) oysoHEH31`414HH4d IIECIt OskikTk cilKwpia H atrx KECEA/MIJECA olmo H saroAapmwE.

Elk TONSE HAMA II 11,13(C)K4 noicntwx 11HC4llid,NOREAtatIAIII&I 11-6CEMOIr ruswpoy cr..fro Xiel Ente-4CEHLI )(panoli- OSHORAEHIE rkTIKOPHTH. UNCE EW Eltmtrro tkp(c)sdro WEpd34 HA CE nOcAdiffiki HE flpOCTItHtKOTOpEJH H W(r) c1u1OriliiKWHO6 c/a 6tWE, HAHEAHKI% Illt CAWEt H /I% HCII0Erk4dHH O Xit Ktpt.

23v Hm, Vis. I OICEW O 01(flOKOEHH ClIEWPd H O HHIVH(r)H CTpdlIFIEJ(K) H 01rEOrItI(C) NEtielWE c la , Eifcbst WECAOrrig MOAEdAtIf H tletiTEcIAMI ClillfrkW&IKA 11P43-HHICIt337, HHH »CE Cit Cl<434HANI ENC(C)TEH4.I %TEN irlKOICIIHO H HE4001(iWkfid4 W(r)KpItIllik1KA pd301(MtHid1APOIrEll ENS(C)T1111111A CAOrgElal O AUIPCKOMK oycTpd-dKA risMIVEHH H O EFf-CIH 1.j)TCRH, HA N O CdMOMILION, IINfE TOMIChllirMk] 338 darlIMML KHHOEUrkM11,

EF GellOSE314611A Kit Eat Ent3CHiteldr7 CAOrKKki.Cfm,E 339 OEHOEMEHYd ClkliplkWH CA 1/p431IHK6 E%

TpIA,EcATHOE AtTO RA-rOgkeTHKeldr0 11,73t KWHcT4H-Tili4. il laK0 Ch-COHA 110ThT0WA cTro EVIICKTICEHidII3K0116 H CIICHTE/tH/AH W6h, H laK0E61 u,p(c)KhistnO4keTH &UTA »CE H cpEspA H KtIMEHTH 116CT1Ig(X),a% ENC(C)7111164) IIHCi/HH(X) MOEOTPOIrAAH CA ospm-I4JET6, HtIM >KE O cH(C)gptmia HE NOAdETIt CIC430E4TH110 Aposnoy. GhH KEAHKhni ClIEWpIt IlEAHMH (M)ifp. E MIL KWHCT4HTIH0M6 ETOpOE CitlitAlkl CI.Ep4(11)E% C4MOM6 IEp(C)AMt 3" 110 nyhswilml a" OHOMII,HNCE E% IDEEN BieiHIHCKOH.

XXIV. 1. IIE nO Mairk N1E 110 CH(() I{TopomoycsoEmS ciioy spes6 C-11THOpHS tilW WICTEHlt. TOKE,laKO InICA KilcEAEHX/A nO(A) COKOA 110KOPEHA EHAt-Elt, TPIEMIt CHOHMla Ci-IWEOMIL E% HtICAtATE TAP4SAtAH. H nolgomoy OySW cK0Em0r coTir W(T)iìACK0Er0 W(r)Ad(c) littgAACTRO, 34111AHARt )ICE EAd(C)KT0p0M8, A ME nocpt(4) oswii(x) HatilaAcTKOTpETIEMS.

336 N, P3 adaugl: *g. 337 N: npastnin elairkwaffov (P3: lafe!). 338 Corectat dup5. N (aceeaM groeall in Z). 339 inN, P3 precede 14 (lipseqte in N i Z). 340- N: lipocomedi; Z: lep8-conwwk; P3: Isp(e)AMt. - 341 Z: la fel; N: nparkm6, P3: nprimmts.

Texte 324

www.dacoromanica.ro

325 Texte

IIE no MFIWSt 7KE liptMEHH, Cp4HH HdTWItt W(T) Etlpgapk CALIWdlit EhIHWEI, Hd 11EpChl

EWEEdTH rOTOEddWE CAS. aE KE CACAHHII, 110(A)-1111S.UWE EWHHCKdd AUIWNSKCTEd, HA H EII(C)K1161

24v MHWrbJAIII MOAtaWE 342 OIrCpliATEMb. ClarlATHH(LI,)

Emoy EhITH, HE rOTtWE 343 EW IIN 1111 AkdAt(X)344

fi43AALIEHh ShITH. 1111-1WrbillM EW 01[CfShAIEMIt H

ropimpEx Al0E0HiA oy cilro chEowpa AM. 345 IaKOKE

ilawycH ONh BEAFIKE.111 WhAPA)KITH HalflOCNAh EtWE,ENSE 1311 HEN ENI(C)TENIaliil lils/HAC ClITEdfATH cnoy-

AI>KE H StAW orcpacn EPALIHHIAINH nilcTpw-TAMH H 3A4TOM WiE H KdINEFITH 4KCTFILIMH.

II n'Ad oysw RK 11413Ed3CKIsliA AMERE W(T)r0-

>KAddWE cTpanu 347, HEWCKAAIrk 348 C-6 FIHMK 348 FIW-

CHA/Id Et 35°, 13K0 Ael /1115KE Ha HAMO() Aiitcoanaro

AHWHT Cal AdPd. PdAWCTHH oysw O CEMI1 EINIWA%

StAW En(c)Knu, FIIIKAKONCE 351w (T) H Er0 pa 3-AtAEHli ELITH HSEIWAtAIIIE, KAKO EWH HE IWTtrA, BPAWF gp(c)KoE SEAN II f E

Ao KOHU,d EW(C)TENtH noKopEnoK ES H. 11 Et EFIAtTil ll,p(C)KAA AFlaLK mnwrhi(r)pimAtnwA CIA TtrucE(X)

IIo cif(r) u,ico11113(A)EIOKE KpdCHA H MHW-rotikeTHA Irk died H ll-d" HdlUEVO

aH(C)AI , oymt nmtrit H CEOH TOS' CliTHOpHTHrpwsh H 110 CKOH4dIlli LK HEAN6 FIOAO)KEHOIr

TtAUKE H nptamtpHoA Etpo,x H oycrhATEmh Aln&-ifSHM11 352, ARA lid AECATE KWIDIEr6 Cil1.14416 oyerponAn(c)Awm, 3A4TW MI1 mnwromk H KAMEHTEMII oyKsha-WEHIA, H WECT6 oysw W(T) AECHAA 110AWIKEH(H) 353(c)Tp4Hai H WECTI& W(T) Atlihl" no cpt(A) NcE H(r)CEOA 'COTA 00AWNCHTH pakx, laico Ad MATEdMhCrIO(A)EAtET C IDKE E% HE" ChlirliWATHrWTA(T), EME H 661(C), IjH Tomoy H E% CE"nocntwilawoy.

XXIV. 342 /Tv.: MOA1tll7h. - 343 Inv.: KOT*11171. - 344 N: urk mant Tiais (Pa,Ìnv.: la /el). 345 In N, glosà a lui Vladislav GrAmAticul: THITA ; la fel inPa. 346 N: Bp4,IHHHIJMH, p3: - 347 Dupà acest cuvint in Inv. esteintrodusA fraza subliniatA de mai sus, de la H (n(c)xna pinA la serre. 348 inv.adaugA:M. 349 inv.: HHMH.- 350 !ny. adaugA: ei iCii" nto. 351 Aici se intrerupeprimul fragment din textul slavon al invethiturilor. De aici incolo cotinuA numaitextul romfinesc. 352 N: citAdromarm, P3: ChApOKHMh. - 353 N, P3: nonoasa.

www.dacoromanica.ro

5. ildKA3 a >KE354 cgom cÏiJ K;iro-116CTHHKI. APK)K4TH c Ktpki, 3110-CAAEHL1 iit 355 AWrAltIT61 AO KOHU,dW(T)EpdlildTH CRt, d EatE356 KWAWEE,

24v 114 H C (K) LI, H RI K-KcElAiriKoAitTH HttAE}KAAH TOMOVHOKAdHt-

TH CRt H Toro Cil4HHT11 H Toro Rt-AtTH TE01:114 H CliAtTEAt H cTpoH-TEilt EvhCEH TEdPH H HHdTAKOEd.

6. flpHwE(A) }KE Rix 1111KWAUH4HCK61 rpa,a,k, tep-k-cKINJA H Toy flpdgAtdWE 11E41E357. IltU,TH }KE P.kW/A,taKo W(r) TAA01( KOTtWE ich hp(c)amoy HOFITH

T4M0 KOPEHrd HPHATH EAP(A)T6, H4 IWPAdHCTtliptitt, HAEWE rEnIcEmHpHillti 110T01111 rptA-h, HA,EAAroy TOrA4 flOcTurwor, En(c)Knhi

1441Elfi4 11PHATI1 Adpk. CE ?KE munvstaml KEztprioMATH MHHT C. KdKO EW TWAHKIII[Nt] 358 H T4KW-Ekl[M]358 11 HEAHKINIH(M) A4PWIl4[HT10M11359 C110(A)EH-EbJH cra Kpomt KplI1EHid AdPA TEOpHTH MO>K4WE W(T)RECTIA31161(K) 4TO ? KdKOHIE AH 36° H HEAHKIIIH 0116361

ElICEAEHCKIAH rIxEfIdTli KOTtWE CkRwpk H W(T)taro sa(c)KEKTA C110(4)EHTH CiA, AWE HE CEO(A)-EH(A) ClA EH Kjit.pEtaa Aapoy 382?

XXV. 1. A *t,Et..m4 OirsW IÇK TpTAECA-THMK AtTW(M) HCH1111WEM CA Ull-cTaid Ero, WHECOTii E Fro KlxcEroWECTK4ECIAT6 14 WECTOE, flflO4EE U,t-A0AAAAP11H0E H 411CTOE npoKawA d-a Ill 063 >KHT1E, CKEtfrkIlbJ EnictKOA H HEqpicTOTHAo KOHu,4 0 C T d 4 SIC E TO-MO( w(T) Ea A4pWEC4HH44 Cie 6tWA:mA)KkeTROMix cHtTEAk KK gl&cEM1%,rp4gEp6 AUJEA, wcTp% ormomL, M Xs-ApocTix, CAOlid rAAEOKK, El% np A-

A0cAAH npaKK, 110A44HIE ro-

354 P3: la fel ; N adaug5.: H.-355 N, P3 adaugl: )1S1. -356 N, P3 adaug5.: H.

357 N: wpm, P3: rk,VH. 358 C,orectat de Katuiniacki (in toate mssele lipse-ste litera At, la ambele cuvinte). 359 Completat dupci. N. 360 Lipsestein N. 361 in P3 numai: gw(H) w(H). 362 Tot aliniatul 6, de la f/snoul(A)LAO. la sfirsit, lipseste in E.

XXV. 363 In mss. npeutoacAaawi (cotectat dup5. N).

Tezte 326

www.dacoromanica.ro

327 Tea,'

T O R k, KPACEHK A H U, E NI la, E% EPAHE(r) AA-NCECTlaKEHla, Hd gepgaphi SEAHKII, Ria INENCAOCWEHIal(r)HENOWRANNIII, S la gtpt KptnoKh H HEn O-KOAtgAfili16, Sla SHAtHN KpACEN NiE

EildrORHAEHla, p d A OCT EH la A H ItE M la, 11113-25r pacTomh I TtilECH111(M) clitAiiiii, A E-

EAA HMtlA 111dA, Rlasoporah 4pla-MEHla, HAdClal rAdRIIKIA HE 4ACTHHildtA, SP4A0A NSE HE Std1V CK A-AEHla, 0411/N4 KPdCEHh, lilaCtAllk Ria-PKAEAtHEHK, Kp0T0116,saronpncTA-n E H la, THrta, StAW MA(C)TFIRla npdRAOCAAhscmtpEHh, EIr OA Tp OSEHla, 4 riK Oil IOSHR la.

2. Ttm N{ E H W('r) mHwrhi(x) O r K d-ptEm ti gtEnE, w(T) 11)KE Kla E a HE-npant rWAAIPTH(r),H5KER% gar0411-THECId 06 oygo WSp43OM6 laltAildrACA, AtAhl NCE 1:111 HEIIIICTHHIll(c) )KH-TEACTRWHddrA, lir)KE Hwre, cKwpdiStrA NPOA idTH KplaRla N CTPACTItHd EIATE(r) Hrk, W(T) CH(r) H0nd-Ill4EMk O nptmEowstH KPOTOCTH Rt-W E, MICO Tt(r) EtCORdHIS HE (Cla)-Adrdid CA. HA WIlt(r) oygtv HE FldAri'kSt 61111 NOCTIINCE CAAk, CAM3( E U, la AllIA CAOSECHAA HERPtAHArpalitawE, 34KWHKI ;ICE H WB1114dABar stim /1106E3HIJA HOCTABH rp A-AWHOIVIla, RIVEMk, nocnoywummta,KHAENtla, itpKgamh H Hila IllaCt Cdir0-41aCTHSN'S oya4KoHonono1KH. RAMA-HO oy go H CE RdSREHTd rilASHHd(M)

E nptAaTH CA, 1111hItHH(r) ToroAogptAtTtnh lid NOASA 11CtdilkNOK,134TH.

3. HtKor,21,a orgw g-iirononoytEnoosptTh gptmm 3" H IllaCE nocnoyW-

OE Rla Koynt ClaSPASWE CA 0Kpla-CTk CESE RHAt365, paAocTHom AlEm

364 La fel in Z; in N, P3: erkhtt osykTa. 365 N,Ps: swirsp.www.dacoromanica.ro

K C t, 00 ncKoAt A af A rOTAWddCkn0y4HTH CA, KWAA OlnK(A)0 IallAE-

HA 110K43d: KdKOIld W(T) 6.1"40A10-6E3H6IHM6 rpdHHAid CAT6, KdKOIKdKpACOTd, KdKOKd Kb3ME3Aid, Kd-

OKH366 KtH11,H366, KdK01161 110411 CTH,KdKOKd paAo(c), KdK0K111 WEHTtAii,KdKOlid fldK61 HNCE HE no HCTI1Ht

25v rwAALPH(r) 0>KHA4AT6 3 A 4 d, KdKO KdMAC4EFild, KdKOKI1 CTPd(r), KdKOffhcToy(A), KdKOKd W(T) gtCWKI% HCTA-

dHid, Kbet bCt(r) Aospt HdKdadfi4H0dfl(C)%lxHlJH KWHCTJHT1H6.

XXVI. aAmd }K E CKOE E ;6 E Kb fi C7.1/- 367

owEe-rgiE paaoymt, paAogainE368 CAAZEA H ti,p(C)Kdd HbCt 110 411H0'(oyp ANC,4,4dWE: liE MAIKEtt, HH CMA-WEHIS Ail-6 moero KECEAld CILA01(-4HTH (CA),-3dflPtlilddUJE-13K0 W(T)TtAd %'0LjJT Pd3AA4 11TH CA H

X-01;AA6 661TH" KWEH 44/A AHHU,H :«EU,fÌt MICO Cid KtIlidAllid CAhlWdKWE

nocntAnta AhawAina KHAtKW E,H 1361AdHid KEHAIL lCEck HCHAb-

tdWE Kb3A01((X). KÌ 11HAA ?NE TH-CAM6 r4acomk AO6A61 W(T)Kt 111 d-KdWE KWHCTdHT 'HL H 0rrtWHTEA-H111MH CAWHECEJ 0,1(TtW44WE AirlA,rnA: ,,HHHt HCTHHH61 Cr1W(A)SHCTECA )KH3HH, HHHt HCTHHHA oaptTW-CTE KtPA, Ek HEHUCE H flPtghl dlITE

CTWHTE H KptnnTE CA, H E.71 AAHPiK A AH C K Etd M H". TeKE PHAAAtHdl, HICE KbKp(C)T118.1% IHMK rpaAt LIJJA, ElEANKUMH

46CTHIAM11 11046TE AMAN, EAHRH Tt(r) OrCpbA TEGI(CAâAIITH Avointaxx.

2. Gia inIct II Antoganwea cn(x) g.1% Kb-CEA flATAECATHHU, CE(A)Alkin(K)H E (A) A t (r)3datLlJd H liCb./r6WH H 01(CT4RH.

366 Cele &A, cuvinte lipsesc in N (existA In P3).XXVI. 367F3: la fel; N rucr,i,ov. 368 in mss. : paporman (corectat

Te xte 328

www.dacoromanica.ro

HlCEll(C)TH61H }KE flp43(A)-HHKb flAHAECATH61H369, HA 14)KE A iC.:161H 11-6 IIHAtHH WrHkHKIH(X) A 3 INIK6HA C9161AXH 01rEHHKIA H an(c)A 61CILHHAE, 11-6 nonoyixiikuun C71HU,4ild(C) Kla camomoy li7y, Ero(*) w(T),A,ZA Eli3A106H, f1pH3114Hla 6 61 (C) H

3EMHOE o(sw TtA0 HA 3EAAAH 3E M-HLI(X) H Cl1PWAHLIM6 OCTAHH, AWEA)K E 111. CdAA0M8 HCTHHomoy H'6311H-CH CA R70-11r, ÀO(C)HHA TpO(AW(AA) BILC-HpHEMAA 1163,44411T d.

26v 3. RWHHH )11E HEIH4444HHOE HHAt-HWE, CHOA pacTlyksaarA pH361 H

rAdH61 HOC61noyxwE, CHO-Ero flAdlIddXA Cat 31118CTtHTd. IIHtCAIN1WATH pa3AH41161/A rAdC61, W(T)soToparomAom ucnoylildEM61 HdpV4,-A d, HEC6 dEpH61 OrAdWdAliJA H-63-A0V(X) H.113EMWE371 ?HE HWHHCTIkHHAMHIV>K6CTH4 TtA0, 110A0}1CHWApeu,t, A HC E CdMIN oycTpon, MKOME

ElPt)H,NE CAOHO CK4Bd. ild,d,ddKA 01(KW g k C tMHW)XIICTHA HA sontuoy H, MKO WH-Roy, TOMO'( nosnentaxx CA H pdKAUtAOHAAKA, R7i no E-At Toro HapH-U,AALPE H sar(A)Tnt H flpOCHtTH-TEAt, M KO W(T) T11111%61 Tt(K) Kik

CTHHHOMOy HpHHEAWA ClitTO1r, H

6'iCt DIME 11-6 46CTH, laK0 NCHHO1r,

no C%MpTH Tomoy w(T),a,asaar4. 111% CH(AA) H HAHASA HCKWHA-WE, 1360 HA Hged akcycoAR wa, TorolkWHPA}KAAXA, H3PAAHAA H no

C'681f1TH PC% FIEMO( 110K4A3oyAwEAIOKOH6.

XXVII. 1. a_HU.Efi0 WHT TE HEAHK &t-

aro tt, CHU,Elid HCflpAHAEH Ao-srwro KWHCT4HT1H4 372, W, ApONSH

dup5. N). 369 N: rwr'peerrshei (P3: la fel). 370 N: koToparowm; E: Ro.

wosm, 124: Roirow(A).. 371 In mss. s%stAuse (corectat dup5 N).XXVII. 372 Aici se incheie partea preluat5. (Cu unele prescurtiri) in

lnodidturi.

329 Texte

www.dacoromanica.ro

E>71111 N CiTiEHHINI,H, H>KE Ci4IEHHtH WAE>KAH H NE(C)HtH

CAdlit EtHER6, CTOE 46CTHOCA0HIE, H3EI4IHTH MOAIEPICTHHHdr0 laro MOB& XI ri 373, FICTHEddr0 LI,jit.CHU,Eadd MROKheTild 0 rit H 0 NpdlitH flOAEH-saws.° CA atpt, cupb.ni(r) 38CTAMIHKA, NE4dA-NdUl(r) OVT'EUINTEAt, EAWINU,dAk KplaNINTEAt, Eriro-IIACT id NOKOPHHKel, OVIACHHTEMil FICTHWE, HE, WOKE

Afloyrign EECEAEHA6, 14111110APtE0AtAHHKd rA4,05K6-TKOMIt 110EAENCKAA rkHK, Cl&EWpHA/A r.-AlA 11,413h,E>K(C)T1311bJAH OlirTEpltAHEbJ ri&AWNSCTI161; HWEIgH

esApa, HNIE, EIKO>KE OM EETIIIM 3dEtTk, AO KOKO26v ihiCTAtliWTH, I orGICHH1161H, CHU,E H rk 0K(C)THHOE

Cl&MOTUEHIE NA6TKCKOE Elk EI.CEA ElICEAEHLIA oy-TapilAn Irtne(r); Apoirrhin IldBEAk, CEOHMH IrkCE-AEHAA OlirTEplOK(A)dik EINCAHMI-1, ANTMA 14113Ad-re/A, Iltpx, irismarain, KjirIBLI 01(Trip%>KA4A, A3bJK61noKaptA, 13110EAEHAR4 rkEAIOAdA, HAWA61 HH34d-raiA, EAr041aCTIE HdCd>KAdA.

IIE tvgptTaA Ao(c)nnontnno HALE KWHCTAH-TIHOr NOAONCHTH, HE WHEE(T) EW Hd EEMAH, HAHiCE(r) EllAgaptET CIA, rk 4F1EA61 AHK1ICTKOVET6,Clk dp)OFHAIII TplaTdr0 rAdCd irktfrkEdETk ntniE.OrrpoyAn(C) CA NAETIg KWHCT4HT1Hoy RtHai,1%,

H W(T) rhEWkWEHdr0 AdAE4E W(T)CTOA, EtHEU,I1,Er0>KE W(T)L HCIMETE H ¡Ilk EtH4d H CTLIH Ail%Clatp%Wil.

KTO HE ElaNIAEAtETk H>NE EE'r0AtTiA 11046-TEHOAA0y, KTO HE UpOCAdliliTh UpOCA4AEHHdr0 W(T)Ea? KTO W(T) ApEEHH(r) KPH TAKOEtH cno(A)nnCA CAdErk, KTO -MORON. (1046TEHI1 E61(C) 46CTTA ?KOT0p6114 Uk 3dKWHig Et-fr0411CTHEWA TAKO H U,tA0-mAApTE Edlitlild, laKO>KE Cis, vino w(T) KOHERhtriCEAEHIgA EliCA Ad>KE AO KOHERK EA HENOKOMR-Erunnt nptshoirrn? KOTOpigH MANC11, npHWE(A) fWEINI4dA EdpgdpCKWA HE0yKPWTHMWA CHOHMH npwr-MIMI.' oynpoTH 34KWHIA? KTO 3d ElLet(X), pdTOIrRiCA, ANSE HAW rket(r) gat& AonpoAtTtrux NOKdEd,AOKPO,OTtAMH, laKOKE KpdCHIIIMH U,EtT6I, whet(X)OCkArOlidda KTO At3INIK61, HHCE Hi& T-11Mt H AIMcilMiiTHtH, no nncennomoy pilim, rkAAULTAA, IS%

373 Pa: la lei; N: roenom.

'rude 330

www.dacoromanica.ro

CHtTOIr EAdrOgkeTid npnTpioscE? KTO, Eiír011keTT4WPA)KAAH CHRE OrPdAHH CA 111xCA HAWACKIslA p43-

27r (4)8 I WH K'k3HH ? KOT0p61H L1,I TOAHKO 11113A10-

EAEH6 Hig(C), 14K0 H no C'11MpixTH HWHHCTHO necAOrw-HO HAN'tTH H IrketKO MtCTO H CTP4HA H rpa(A),eimAx H HdplidpCKAA EIK(C)THH614411 HCHMIHTHUgtlidMH, taKOWE H Hd HEMIx HCIIA01HTH CA pE(q)n-

Ps. XXXII, 9. Homoy: rfiK0 TK pE(11), H JWA, T'k HOHEAt, HC-113AdWA (c)" ?

4. RlisgE(c)nn CA 01r6W K1tC 3EM4t, CTfl4H61IriCHAECKAWA, HdpliApH Irk EAH NOTO CAdHOCAOH Id

chriteciE ClIgl&KOIrriHWA (c), 1.0TaKkl Hd M(4)TEAAPs. XXI, 8-9. Irk31xilHWA: GIN H4 KWAECHHLI,d(X) H CTH luKWHE(r),

M61 ?HE RK HANA F Ii H4WEr0 flPH3HdrWMk ; THCHATH gbJWA H 114AWHIA, MkI )ICE 131xCTdX-W4Ak H

HCripAHHXWM CA". Ad 11113HECE4HT CA H'ILCEAEHH44la)KE liPt}KAE W(T) ROqKCTid 3d1101(CTt-

HWT4374, H Ad HPOU,KHTETK H375 011,MTET6 375 14K0

KpHHk, Ad orcptnatT CA pAKIA pdClIttgAEHHIilat H

KWAtHd OCAdEAEHH44 Ad oyTtwxT CA.5. ladA0,4ii1HTH MhICATA, OIrKptHHTE c. H HE

EWHTE CA, CE EW li Hdlillx c7h(4) Erk3Ad(C) 376GdMk npfliAE H CITcE Hd(C), ra B, trixCEAH flf/dgAX

P4A0E4HTE npt(4) E'lletMH A3kIK61. Ght H'kekEAtirdd KWHCT4HT IHk trkCEAEHAA HCHAlaHH, flOAHHrk

AOSPkIH flOAHH34 CA, TE4EHIE CKWH44, HtpA C'kEAIOAE,TtM>KE H KK riptmnpindiA nptcEnn CA 4111161, HixrwpHiH IEp(C)AMII, KitGiWilk, rwpA ns(c)iuhra, 11%rpeAk ?KHFidr0 1i, Hit T'ItM61 drilkACKLIH(X) C'ItSWPIxH 377 11% ujkosk nplorknakk, H4HHC4H111(X) lidHi-EOC),1111 la)KE OKO HE HHAt H oyxo HE CA111W4, H Ud

Cp(A)H,E iiiikor HE rk361AWILIA, W(T) HAAS ?HE H Hd(C)H43lipdETk H Cit H44411 HEHHAHMO Tp/OKkCTHOICETk H

27v IrkCA, H}KE 3AE AHE(C) C'1111E(A)WA CA, HEICEAH(T).

P3, 206r XXVIII. [1. Gls1378 TU W(T) Hd(C), H7W0,11xCTWItH-

206v WTH IwasuE filnwmanE, AlOgkiátH Adph, 1-1>KE

Ud C TE Hd(C) nonSAnsili CAOHO, CIE TH MH0r0)KEA4TEAHO

374 N: sanoyerksuga (P: , e 375 Cele dou5. cuvinte lipsesc in N(existä insá. in P3). 376 P3: la fel; N: Ills3AMTk. 377 Lipseste in N si P3.

XXVIII. 378 Manuscrisul 03, pe care-I editilm, omite, ca si X si Z, fnce-putul acestui capitol, pe care-1 redam aici, futre paranteze drepte, dupà P3.f. 206r v. Fila 206v a fost reprodus.5. de E. Turdeanu, Opera patriarhulu,Eftinsie..., pl. IX (pl. VIII reprezint4 inceputul Panegiricului, f. 172 r)i

331 Textil

www.dacoromanica.ro

CKpOEHWE. ITE 60 Als)KHEJMIs 6tICHtMls nociatAo-g4itilE379, CIE ClICTMHXW(M)38° CA060, His W(T)HCTHHH111H(X) H HEAIINSHIslH(C) CHt(A)TEAKH381 HEAls-

CTHAd H3116MCW(M) f34138MEHI4 382, HpiE itiOCOTpOirAEH CE wsptturrk Irk E?K(XC)THHIs1H(r) 11HC4lliWrik.

2. ROIrAH Ha H TE6t 110ApelUTEA10 661TH s7ro-

0?, 27v gisCTHKEHWOMS KWHCTdEITHH8 II] Cis HHAUKE 383 Littl-Hui(r) 384 FidCAdAHTH CE1W(A)EH(M) CA 385 Egils,HpilE BAAH 386 irectmk HeIMIs El0A0VNHTH CAr(A)TirlkHI 471-KOAIOEIEMIs r:i HeIWEr0 IV' ref, C-Is HHM WEwiroy Koyntio cik C7f6Mik Ai-0/M CAdUld H AP1OK4Ild,4C6Th H flOKAtHtHTE His HEOyenigna, 387 EtKhiEtKWAhls, AMHHh.

379 La fel in celelalte msse; in Ca mai putin corect: NotAir,s,oseAlue. 380 E:NOCT4BHXWM. 381 In Ca si Ea urmeazA un ii de prisos. 382 Ea: pesoym*-110041. 383 Pa: la fel; lipseste in N (in X si Z: rk HIIMICH1). 384 In Macuvintul se aflA imediat inaintea lui sitrb. 385 Acest verb lipseste in N siPa, care au HACAdANTH co (exist& insA in X si Z). 386 In Ea urmeazA: 11.

387 In alte msse la fel (Pa Ina: lif01(CTABA143H11), cu exceptia lui N, care areseckoineiNue. Nu este exclus scrie Kauiniacki ca lectiunea NoycnunamsA fie originarA.

Texte 332

www.dacoromanica.ro

1. A LUI EFTIMIE, PATR1ARHUL DELA TiRNOVSCA, LAUDA SFINTILORMARILOR $1 iNTOCMA CU APOSTOUICONSTANTIN $1 ELENA

(Traducerea romaneasca veche)

I.1. Sä arata venitoare praznuire mai lu-minat cleat soarele, luminind tuturor cugetele

veselind sufletele, ca soarele numai de zistralucéste, iar de noapte sä acopere, iar acesta

zioa i noaptea stralucéste i pre toti rivnireindeamna. Cine nu va sa sä minuneze i sá laudeatita bunatati pre acel datatoriu ? lar pricina tu-turor bunatätilor marele imparat iaste. Cä voinumi eu imp5.rat mare pururea intru adevär,mare si decit toti mai nalt, a cäruia scaunulcrugurile ceresti, iar pamintulasternut picioarelorluí, pe care lumina incungiura cea neapropiata,caruia stau inainte oaste ingereasca. Pre acela

2v stiu stapin i domn I si impärat acele nenumä-rate multime cétele arhanghelilor, asijdereaheruvimii incepatoriile i domniile,stapiniile i scaunele i puterile i toti si atuturor sfintilor adunare, si cinta cea netacutamarire i cea de pururea fiitoare lumina curazale céle nespuse, stralucescu soarele împreu-nä luna sí toate cite supt ceriu strälucitoareslujesc cu mare frumuséte Ì cu buna tocmire,cu neincetata lumina luminind vazduhultoate paserile ceresti i taetoare de vazduh,pämintul si pometurile s't cu tot ce sä tiraste,marile i izvoaräle dupä rinduia15.-si dau alesale fapte, nu numai acélea, ce si tot neamul

3r omenesc i toatä multimea, limbile i neamu-rile si laturile, cu un glas trimit märire,acela stiu imparat i stapin i Duranezeu cleattoate si mai nainte cleat toate i dupa toate

cuvintul lul cel dentiiu nascut, pecétea in-tocma cu fata parintele neväzut arhiereului

f.2c

3" Se repeti pe p. urnatoare.www.dacoromanica.ro

mare, mare -de sfat, inger tatälui, pe care Moisimai nainte au spus si toti prorocii spusärd,apostolii pipairà, mucenicii mästurisira.

2. Si pe acela si fericitul Constantin martu-risi, aceluiasi cu tot sufletul crezu i cu ace-luiasi fu stralucità lumina ; Constantin, a buneicredintà aleasä. ramurä.; Constantin, rivnitoriulapostolilor; Constantinl, bisérecilor intärire;Constantin, idolilor räsipitoriu; Constantin, bu-nei credinti bine vestitoriu ; Constantin, lui Hris-tos urmätoriu; Constantin crucii descoperitoriu

ce e mai mult sä zic? Constantin impàrä.-teased laudä. Si acum insusi vii, Constantine,

3v si däruiaste graiul, cá de la tine sä inceapàcuvintul. Cà toate ale tale sint minunate, aletale sint frumoase, toatà biséreca de la tinesä infrumusätä., toatä impärätiia de la tine säintäréste si tot idolul de la tine fu zdrobit,legea crestineasa de la tine intäritä. iaste.

11. 1. Si fu näscut acest fericit de la Constasi Elena, si fu crescut bine si minunat. Iartrecind citäva vréme, imparatind Dioclitiiansi Maximiian Erculie, si fu märitatä. dupä.Consta, tatal lui Constantin, Theodora, fijalui Maximiian Erculie. Iar Consta era anepsei,adecá nepot lui Clavdie, care mai nainte impä-ratind lui Avriliian, trivunul cu sfédniciia cinsteichistit.

lar Elena in latura IRAsäritului fiind, in4r cetate Drapaniia I cä asa sà chiema, iar pe

urinä. Elenopol fu poreclit cu pruncul Con-stantin fiind, déte pà dinsul sà invéte sfintacarte. Si fu vdzutà atunci maica Intru fiiulveselindu-se, cà avea créstere frumoase obi-ceaiului impärätesc, intelepciune, naravultoate ce le trage cä.trä. lauda.

Si nu ascunse acéstea de la Theodora,muiarea lui Constantin, carea avea 3 feciori,ckrora numele le stilt Constantie i Anavaliian§i Dalmatie; si fu fila lui Constantie, muia-

a Silaba -stan- se repeta.

Texts 334

www.dacoromanica.ro

rea lui Si indata trimise si adusärâpre pruncul. lar Consta, temind sa nu cu inse-láciune vor piiarde pre Constantin, trimis5.-1cu al lui ginere Lichinie i scrise pe dinsii laDioclitian, imparat fiind el atuncea la Nico-midia Vithineilor. Si. fu luat intru céle impa-ratesti si era toate invatind ellinilor intelep-ciune. I

4v 4. lar el ajungind intru créstere si &Asa.-lie, radicara' pizma ai lui Diocitiian, väzindpre dinsul ca nu numai va sa fie insusi tiiu-tori, ce inca i zdrobitoriu elenestilor insela-ciuni. Si cu tot denadinsul rädicara mestersugde ucidere. lar inteleptul Constantin, de Dum-nezeu pavatuit, pricepu mestersug ascuas alinselaciunii, chiar indata de naprasna fugaajunse la Vretaniia. Si va.zu foarte pre tat5.-sau intru board grea i intru cea de pe urmarasuflare, toate cu amaruntul céle pentru din-sul au spus, care cu Lichimie barbatiile i vite-jiile intru razboae, célea in Eghipet i Palis-tina i intr-alte cetati de razboi. Vazind pedinsul ca iaste barbat i viteaz intru razboaie,nu cutezara' aiave sa le aréte mestesugere, si

5r intru gréle razboae, pre dinsul trimitea, I cacum 1-ar ucide, sa scape de prihana. lar toatamultimea de oaste intru suflet era cu Constan-tin.

5. Si nu numai Maximiian cu inselaciunevrind sà ma uciga grai catra el, tata, Constan-tin 2 , ce i spurcatul Dioclitiian cu ale salespurcate slugi uciderea mea cerca, de n-arfi Cu judecatile lui Dumnezeu eram acoperit,si cea deznaclajduitä a mea mintuire am ne-merit. Multamire lui Dumnezeu pentru nes-pusa lui dare, cum ma invredniciiu de vedéreata i cea doritä nemeri destulare. Ca toatefrumsétea lumii intru nimic am bägat, vrindsa ma satur de vedérea féte tale".

Silaba -chi- se repet1 la sfirit i la inceput de rind.2 Scris: Constantine.

335 'Cede

www.dacoromanica.ro

lar tatä.1 lui, Consta, chid vä.zu venireafiiului dezndcrájduitd, cu lacami calde, caredragoste cdted Constantin cea mai denainteavea des, cä.utind spre dinsul, gedi lui c'd*:

Venirea ta de la Dumnezeu te va invrednicila imparatie". indatä tot singlit boerimiei Iau chiemat in tainä., uitä lui doroarea pentrubucuriia fiiului, intrebä pre carele din fiii luivor vrea sd le fie incepätoriu, iar ei, toard fricadepärtind departe, cersurä cu tot sufletul sdle fie lor imp-drat Constantin.

*i chid auzi acéstea Consta, sd umplutot de bucurie i cu lacranai calde a fiiului sä.0afáta dragoste cdträ. dinsii. lar cind pricepuintru sine mai cu grea board aprinzindu-se,aduna lar tot singlitul ceaténii i cei närociti1,si pe Constantin l-au pus impdrat i cu impä-rätesc porfir l-au imbracat si in scaun imp5.-fdtesc l-au asIzat. Acesta dirk tot singlitul

atrà toatà oastea au adaos: Acura maidulce-mi iaste moartea decit viiata, vazindvenirea fiiului". Acéstea i altele Consta cä.trä.toti au strigat, toate supt ascultare sä. &deedfiiului.

lar Consta sk sfirsi I la Vritaniia, la al13 an al imparsátiei sale. lar toti anii vietiisale au fost 50 0 6, si déde impdrdtiia fiiuluisdu, celui ce au fost den Elena.

III. 1. i cu cinste trupul tätini-sdu auc5.puit. i esi la räzboi, luind cu sine bdrbativitéji i tari, 20 de mie, rädicindu-se *isleperseasca i robind atunce cu greu. Se loviräintru rdzboi, ci persii, precum sint iscusiti intrurautate, au biruit, iar pie impdratul Constan-tin l-au prins i intru pazä tare Ilpuserci, vrindsci le jertvuiasca dumnezeilor lor celor spurcati.Neavind nici o grijä de dinsul, numai sii veseliiasi juca, aducindu-1 intr-o capiste cei maritog nroci1ii persilor. C asa sd obicinuise ei,cind vrea sä jertvuiasa, Ord de arme umbla,oareunde departe

2 In orig. HappnerwAt cei

Texte 336

Sv

6r

www.dacoromanica.ro

6v 2. lar Dumnezeu ugodnicului seiul Con-stantin 1 n-au trecut ruglciunea lui indelungat,ci indatei izbinda rösjbldti. lar a lui Constantinoaste alÍii din raboi sceipind, cum au viizutpre al sciu imptirat prins f i Ore junghére OW,intru ascuns mergind i armele persilor apucindfi in mijlocul lor seirind p: pre al su imparatscolind, _Ord de mild pre cu sabiile predin#i Ward.

3. lar incepeitorii peqilor, cind vazurci nei-dejdea lor duarld, indatel spre plecare sd in-toarserei p: de atuncea feigeiduirei spre Constantinsa nu sci mai ridice. .5'i pace aclincel intrucul lor sei felcu, apz cu mare bucurie cel intrusiring Constantin in Galiia Vretaniilor sii in-toarse.

IV.1. Si nu intru mult, in mijlocul acestora,Maximiian Erculie si Dioclitiian, precum po-vesteste Evsevie al Chiesarii, lepädind

furä intru proastä. rinduiala. Iara71 Maximiian Erculie cu mi treang sà sugrumä,

iar Dioclitiian, cind destul au muncit presfintul Fotie ì Anechita, cu urgiia lui Dumne-zeu trupul lui era sfärimat i limba lui ceahulitoare putrezind, si de multimea viermilors-au imputit, si de la toti singur era urgisit,asa spurcatul säu suflet 1-au lapadat. lar Ghe-lasie, episcopul Chesareei, asijderea zice, cindei au läsat imparätiia: Pe urmä sä cäirä.iar acéstea incepura2 a cerca, de la tot singli-tul s-a ucis ".

2. lar dupä istovirea lor, prec-um am zis,dupà räposarea lui Consta, 2 impäxati eratinurk impärätiia: cel intru sfinti ConstantinMaximiian Ghelaries, acela in Galia Vreta-

niflor, iar celalalt in Nicomidiia Räsäritului,atunce Savorie tiind schiptru persilor, lar celintru sfinti fiind episcop in Roma Silivestru. I

Consta- scris si la sfirsitul f.6r.2 Cuvintul, scris /a margine de rind, nu e complet: in-, dar propozifia:

iar acéstea incepurd a fost aclAugata de copist intre rinduri, cu cerneal1 rosie.? Corect: Gakrie.

337 Texte

www.dacoromanica.ro

7v lar Maximiian i Sevir furl cinstiti cu a chie-sarie cinste, iar Maxentie, fiiul lui Erculie,den oti fu impärat la Roma pus.

Si. toti aceia sä indräciia spre cre§tinä.-tatel i fall de milä rädicark goanä.. larMudntie muncitoriul, frate fiind Theodorii,carea fu märitata dupä. Consta, tatal lui Con-stantin, care era 0 nepot lui Dahnatie i luiAnavaliian, frati marelui Constantin, nu denElena, acela cu iutime cu ficlenie au intrecutpre toti carii mai naintea lui in Roma impà-ratiia cu spurcäciune, curviile i hotiile i uci-derile i cu camete färä. dereptate 2 j alteleasémene acestora färdelége facea. Si insu0Maxentie cel mai spurcat petrecind in Roma,aiave fu lui necuratiia. lar de la Roma multidin cei I närociti dire marele Constantin impä.-rat rugdciune trimitea sä nu sä." dea intru multiuitare maica cetätilor Roma. Iar al crqtinilorimpärat Constantin de multe ori cu scrisorilepe dinsul certa, s'd sá lase de ale lui färdelegi§i dracii; lar harapul intru albeatä nicicumn-au vrut sä. vie.

lar Mwdmiian Galerie la Rasäsit mairéle decit acélea facea. cu 2 rautati, Rdsäritulsapinind i spre crqtinaate 3 nerAbdatä goanä.sä aprindea. Atuncea 0 pre ginerele säu Li-chinie, pentru soru-sa Constantiia, l-au puschiesar i toate ale imparätiei s'a le facä färäde opreald, iar el atuncea sä arätä intru cr4ti-nä.tate cum arà fi ca un dirept; fu lupul cupiiale de oae acoperit.

V.I. lar Sevir la Roma din oti fu ucis8v de la Maxentie cé[le] nesuferite I Roma pätiia

céle nerndate, a0jderea Räsäritul de la Maxi-miian Galerie fu muncit i nä.cäjit. Atunceadumnezeescul Constantin, neputind fabda célemulte ale muncitorilor réle, aprinzindu-se ca

Sr

Scris: cre;tindtaate.2 Scris: dereptaate.a spre cre,stindtate, putin sters, se repetI in continuare (ultimul cuvint

e scris: criftindtate).

Teste 338

www.dacoromanica.ro

339 Texte

rivnä dumnezeiasca, spre muncitoriul sä. intr-arma. Iar spurcatul Maxentie, cind au vazutpre dumnezeescul Constantin viind la Italia,scoase oastea Rimului i punte hicleana pesteapa carea iaste aproape de Roma au fdcut,vrind pre fericitul Constantin sä-1 ucigä cuficleug,§i acolo Wilor porinci sä azä celme§terpgit i in§e15.toriu.

lar Constantin, temindu-se de inFlä-ciune me§ter§ugia, chiema pre Dumnezeu altättni-sàu intru ajutor s'à se aréte lui cineiaste. i indata ce doriia au nemerit, cd prim-blindu-se el intr-un amp I oareunde, cu oastea,fi pre Dumnezeu intru cuget chiemind spreajutoriu, sd ardtd amnul lui Dumnezeu intruamiazizi, mai vinos decit razdle soarelui strd-lucind, in chip de cruce ardtindu-se ,si cu sdm-flare de stile si Cu slove rimlenegi zicind: Cuaceasta vei birui, Constantine"1. lar impdratuluimindu-se de aceasta, i intrebd pre cei ce eracu dinsul: Au vedeti i voi ceva?" toti cuun glas marturisird a,sijderea cd vdd, iar irnpä-ratul sä mira vä.'zind acea videnie i toatázioa trecu infrico§at.

in cea venitoare noapte ce sd ardtasesemnul, sd ardtd lui Isus Hristos in locul lui,unde dormiia, zise: Asémenea ce ti se-auardtat la ceriu, sd le faci inchipuire i inainteaogii tale porunc4te ca sd le poarte, si nu numaipre Maxentie, ce fi toate pilcurile lui i totivräjmafii tai supt piciolare Ii vei supune,

dracii sd vor infricofa".lar zio, cu mare bucurie

ratul visul cel dulce sotiilor sale spuse i indatdchiemd zldtarii cei iscus4i, i inchipuirea CYUCiice se ardtd la ceriu insemnd. Iar ei indatd céleporuncite au lucrat îi, cu margdritariu Cu

pietri de mult pre; foarte iscusit infrumusetind,

I Pe marginea din stinga a paginei se repeta. aceste cuvinte, asezate incruce, iar pe marginea din dreapta este scris in latina, de aceeasi mina.: Cumhoc vince[s], Consiantine, de asemenea in cruce.

9r

9v

www.dacoromanica.ro

In naltu sulite[i]l- au pus, precum i pina' astdziintru impareiteSi pilcuri sc poartei, carea iastetuturor puterilor dròicegi protivnicd. Spre acéea

marele Constantin toatei nddijdea au pus ;I:cu acea insämnare sei intdri impdrat, i toateioastea sd intr-arma ;i inaintea lui porunciiasd meargd, precum mai nainte s-au zis, i sprespurcatul Maxentie sd intr-arma.

lOr 5. Si lovindu-se amindoo reizboaele,cutremur c'dzu spre muncitoriul i spre ai luivoinici, i sel apuca de fugd cu oarecari cei maide jos ai lui. lar marele intru impeirati, dumne-zeescul Constantin, di pe urmei l-au gonit, lar elfugind, cau intru cursa sa, carea sfintuluiConstantin fdcuse; cd din putérea lui Dumnezeucrdpindu-se podul, cel de 3 ori ticditul cu toatdoastealui in apei sd innecd, precum mai denaintecel trufa. faraon. Set plini i spre dinsul citece scris: KWHIA H InkCd,d,HHIC4 111111p1OKE MG-p"2, i sd umplu afta, ce s5. zice Fulvi podul 3;de innecdciunea lor cu caii i cu cdldretii ceiinnecati, ci sd plini prorociia, carea au zis:Po(s) H3P1H H HCK8fid H, H irmiam Cat 11% 121MS,

IOWE c-6-rao(p)", adecä.: Cela cP au sdpatgroapa, intr-insa au azur 4.

6. lar cel de Dumnezeu däruit impäratConstantin pentru acélea toate cele de mul-

10v tAmire impäsatului tuturor, lui Dumnezeu,dintru tot sufletul trimitea rugiciune. lar ce-tdfénii vdzind acistea umplindu-se, debucurie mare radicara' miinile la cer §i al doileasoare numirk pre dumnezeescul Constantin

adunindu-se multe ndroade rimlenegi, cu bu-curie mare a#eptar'd si Cu mare mdrire intrdintru impardteasca Roma. Si furd cite in multefiliuri intru intimpinarea lui oind, boiariisvidnici, blagorodnici maicele, fecioare, preoti,

Completat de noi.2 Trad.: Pe cal 5i pe calaret in mame i-a aruncat".3 Podul Milvius. Forma greqita provine din textul grecesc al lui Nichifor

Calist Xanthopulos.4 Trad. exacta: Groapa a sapat *i a adincit-o, i va cadea hi groapa pe

care a facut-o".

"feite 340

Ie,sirea. XV, 1.

Ps. VII, 15.

www.dacoromanica.ro

341 'rude

3 Pe margine este desenata, Cu aceeasi cernealä, o cruce.2 A Mimi" (in orig.: Gulag/arm).

In textul original: rk Gimlet la Emesa" (localitate wzatA la nord-estde Sidon).

cOugdri i calugdrile, Cu ochi luminali i cusuflete curate, pre dinsul priimird si purtdto-riului de biruing crucii i impdratuluifind glas, cdci s-au mintuit din munca ceand a lui Maxentie.

VI. 1. i dupd acestea toate ce s-au intimplat,llr Mate au ddruit incepdtojriile i cea mai denainte

au ddruit slobozenie tuturor oamenilor, , spuneainsdmnarea crucii si in mijlocul eetd(ii au rd-dicat chipul crucii mare si slove rimlenesti auscris: Aceasta din jugul muncitoriului cetateanoastrd au rdscumpdrat"1. Dufid acéea poruncituturoy, dupd acéea porunci bate moastele depetitindinea sd le adune si fu fericitd pogre-banie sei le ingroape, i goana despre crestinisd sci alinéze, iar cei de in temnifd si din chisoriporunci sloboazd.

lar cei di ken inprejur limbi i pind laochiian sei bucurard si toatd kieteniia cdtre elsel aydtard si cu ale lui nume sci infrumusdlard.lar el, deschizind toate vistieriile impardtesti,sdracilor si miseilor acélea imparti si bisérecile

llv dumnezeesti petudinidinea incepu a ponovi 2, file ddruia Cu mosii indestulate si le imbogaliiacel de Dumnezeu trimis stäkinitoriu, a cdruiacuvint cu fapta urna. i toate dupa rinduialdfurd i cu poruncd impdraleascd.

Slugile lui Dumnezeu sdbor aduna' laEfes3 si a celui imprejur, and pace biséreciloylui Dumnezeu f i cei ce sci supunea cu dragostepriimiia, iar cei protivnici Ii goniia. Cu acéstea§i cu altele ca acéstea ingdduia celui iubitoriude Dumnezeu impeirat, nesmintitd chivernisirebisérecilor fdcea. Jar Dumnezeu lui rdspatiia

toate neamurile varvarilor lui le-au supuspetutindinea i despre toli biruire au luat,

de la LOU biruitoriu sd cherna.

www.dacoromanica.ro

4. Acéstea vdzind rimlénii, sä veselirii fiinfrimsätarä lui Dumnezeu praznic de biruire I

12r 7 zile; crezurd (lard 0: in cinstita cruce fi cuosirdie seirutard inchinindu-se, märind de pu-rurea pomenitul ci biruitoriul Constantin.

VII. 1. lar nu dupä multe zile, zic al camintru patina de striceiciunel, fi pentru a luitämeiduire reiclicei multi vraci de cei cu multemegemuri i iscusig, # nimica n-au folosit.Ziseirei sei junghe multi prunci i sä sä scaldeintr-al lor singe. Iar impeiratul de la vinat auvenit i, tipet mare # vaete de glasuri auzind,au intrebat ce iaste pricina pe dino:i, lar ei cuameiruntul ii SPUSilYil. lar impeiratul pentr-acéeafoarte sei umili2 # Mate maicele cu pruncii seiile ertä, 0: sei dusärä pe la caselle sale, i zisä:Mai bine decit vor peri atitea suflete pentrumine, mai bine voi piitimi eu in boala mea".

12v 2. 5i in cea venitoare noaptelsä areitarii luiapostolii lui Hristos, Petr i Pavel, gräind:Noi sintem Petr # Pavel, cei de Dumnezeutrim4i, sä-ti deim lie botez de mintuire. Trimitedard # chiamä pe episcopul Silivestru, ca sa-tidea tie scaldarea botejuneN, ca va curd/i fietoatä stricciciunea bubelor cea grozavel # te vainvrednici vie/id de véci".

i intru acéle cuvinte sä de,steptii Constan-tin ui veizu cel obicinuit al lui vraci inaintealui stind ci multe feliuri de leacuri lui gatind.. .i reispunse ciiträ el # zise: De acum catreimine sel nu mai adaoge a veni, ca de acumajutoriu de la om nu-mi mai trebue, cei minalui Dumnezeu atottiitoriului m-au ajutat".

. 'i inclatel porinci pentru fericitul Silives-tru # de la dinsul set' invrednici a lua dumne-zeescul botez. 5i pogorindu-sci lua din sadarea

13r bote] junei, indatei ceizu patima sträcäciunei can4te solzi de p4te i qi cu totul sänätos, bucu-rindu-se cu sufletul # cu trupul. . .i sä boteziicu dinsul si Crisp, fiul lui cel denitiu, i sä

I Leprl".8 i se flcu mill" (in orig. ormildui c.4).

Texte 342

www.dacoromanica.ro

imbrdcard amindoi in vdfminte albe, meirindbinemultdmind lui Dumnezeu pentru tot binele

cibate bundtätile de carde sä invrednicird.5. Ina rill' Constantin tiitoriu Romei

fiind, multe valuri i potriviri suferiia de ceipotrivnici adeveriintei i cu multe otrdvi demoarte addpard pe dinsul, ce th acoperiiacubundtatea lui Hristos i _Ord de vätämare pe-trecea viiata lui.

VIII.1. lar Maximiian, fiul lui Gaierie,acela fdu rdzvrà.ti viiata. Auzi cá Maxentie,fiul lui Galerie, in apa Rimului cu toatä oastealui de la Constantin fu innecat i sä temu I

13v dupà muncirea sfintului Panteleimon, mai iute0 mai amar spre cre0ini rädick razboi i goanä.nesuferità.

lar impäratul cel blagocistiv, precum dintineréte de &Arne sà feriia, fu rinit cu inima

cu toata osirdiia indurärilor s'à ruga pentrurobii lui Hristos. Auzind céle ce sint in

nesuferite i iuti de la Maximiian mun-citoriul, cu Avila dumnezeiascà sä aprinsa, seirei elicit' de la Roma cu Lichinie chesariul, ginere-sdu, e uscat ipe marea, Ore Maximiiantare rdzboiu rädica.

lar el aceasta auzind, Ore farmecespre desdntece naddjduindu-sd , i acela maremultime de o#i raja, socoti va avea inmina lui gata, tare sel intr-arma Ore

cind säMnul de cruce naintea lui mergind14r intr-un intimpinare cel scirnav vcizu, I porunci

celor iscusiti intru rdzboi sd dea fdra de miläIn sämnul crucii cu fu#ele. i sid apropie säm-nul crucii i räzboaiele impreunindu-se, cel cesd ndeläjduia Ore farmece si descintece cufu tinut, lefideld de la sine profira cearäteasa i sä apuca de fugd; i cel ce sd näclidj-duia sfrre multime de o0, aciiaf de toti fu lipsitfi din sat in sal era gonit ci ai sdi spurcati idoli,de le vräjiia fi le descinta ca pre n4te prilästi-tori, i-au tdiat. zic cd atuncea a,sa au fost

1 Sfintul".

843 Terte

www.dacoromanica.ro

raboiul de mare i wi de tcliare i eqa de mortiatunci era, precum din veac n-au lost.

.i vru sa-1 ¡mina fire dinsul impeiratulConstantin, ce judecala lui Dumnezeu au apucatmai nainte fi au leisat pre el: di dintru grijacea feird de meisurd ccizu in boalei grea, ccl pu-

14v trezindu-i toate mdduldrile lui, apjdereameiruntaele, i cu faja la piimint sei tdvdliia i,seirindu-i amindoi ochii lui, orb sa arcitalosul; fi carnea de pe oase ceizind ¡rind inrdu ticiiitul sdu suflet lepädei.

lar ginere-säu Lichinie déde incepätur5.1greceasca, arätindu-se intru crestindtate i säfie In cea läudatä cetate a Nicomidiei i numipre dinsul impärat. i ruga pre dinsul sa-idea lui fägaduinta cum a nimica räu sprecrestinätate sà nu fädice, iar el indatäs fagaduicum a asa va face, cum cä cu bunk' cresti-nätate va chivernisi toat5. laturea Räsäritului.

IX.1. Acélea darä sä. fä.'cea Infra acéeavréme, si pace adIncá sä acu, si la crestinide la muncitori statu goana, i a toatä Incepä-toriia Rîmului Impäratul Constantin stäpiniia,

15r §i I toate Intru bucurie furä ai Impäratuluicei ascultätori. Cum a acélea toate bine sdtocmirä, i 1ndatä de pretindinea porunciadune cu cinste sfintele moaste ale sfintilormucenici si a toatä cinstea i Inchinarea sä sáinvredniceasa i pretutindinea sä le rädicecinstite biséreci i capistile idolilor sk le supuesupt a lor oblastie, i numai crestinii sä tieoaste, iar elinii nicidecum, i cu a 1mpäratuluicinste sä sá Invredniceascä, iar ce sint 1ntruinseläciune idolilor, cu pierdere de capete sásá cäzneascl. i porinci daruri mari i agoni-see pdmintului sä le dea destul bisérecilor,iar episcopilor i preotilor s't diaconilor dintemniti si din chisoare iar 1ntru ale sale ste-

13v pene sä sä intoara, 1ntru carea era I chiemati.Asa de glas mare propoveduitori sä tocmi,insä Inflori ca finicul In toati lumea, iar oa-

"Conducere" (in orig. iwpane.rao).

Texte 344

www.dacoromanica.ro

menii Iui Dumnezeu sä infrumsata, i sA bucu-rà i impAratul väzind blagocestiia carea pri-sosiia spre toate zilele. lar auzind limbile celedi[n] pre imprejur, viind de pretutindinea, sàluminarA, cu sfintul botez luind spAldtura sfin-tului duh.

lar necuratul Lichinie fiind in latureaRasdritului, sà arAta a tinca crestinAtate, te-Mindu-sa de Constantin, cu multe fdiuri demestesuguri cu amar nAcAjiia pre cre§tini. Inda-tä intru nemultAmire fäcAtoriului sau debine, aiave goanä spre crestini eddied si mainaintea acestora multe mestesuguri

spre Constantin rAdicA. $i de la putér-16r nicul I Constantin n-au putut sà le ascunzä.,

cd de multe ori pre dinsul cu scrisoarea aucertat ,sA sA lasA de fapte ca acélea. Ce hara-pul nicicum n-au vrut sA vie intru albeatä,ce sà unsA i ingrA§A i läti, precum scrie. $iidsà pre cel ce censtisä. pre dinsul i sà departade la al sau fAcAtoriu de bine, 0 dintîi gonipre boiarii ce era la curtea lui i uitä agAduia-lele carde fAgAduisA cAtrA marele Constantin.Si multe locuri i cetAti pe multi si fArk denumAr pentru märturisirea lui Hristos spremulte féliuri de munci ii dede al diavoluluicel hidean i spurcat ucenic, i spre curvii

spre hrApituri i spre ucideri i spre furtisa-guri sä déde i spre fermeaturi i spre descin-tece i, cum mai chiar sà zice, sA, desprinsAspre toatä. rautatea.

lar dumnezeescul Constantin n-au pututindelung sä rabde, ce rAdicä multä oaste pre

16v mareal 0 pre uscat 1. Si Impreunindu-se rAz-boaele, sA dea spre fugA Lichinie cktre Hal-chidon si de abiia scApä viu la Hrisopoli. larbunul Constantin pusä scAparea lui pe cel desus. CA cu multa iubire de oameni era biruit,n-au vrut sà le aducA lui moarte, la exorie 2l-a trimis pre dinsul, la Solun. Iar cel urgisit

1 Urmeazi incA o datl: fi pre marea.2 Gr. gopia .exil".

345 Texte

www.dacoromanica.ro

Texte 346

de Dumnezeu nici asa n-au vrut sk sk lasäde räutatea lui, ce asteptind putinea vréme,cu insälkciune pre varvari inàlà, fägAcluindlor multk dare, iar Incepu spre Constantin arädica rkzboi. Iar el, cu amkruntul Intelegindal lui mestesug, trimise i tke capul lui celscirnav.

4. api fu mintuit din idolulatrimealap pace adincei sel filcu i intru lin4te toatesä alinard. de atunce Constantin insufiriu fu a toatei lumea, cum cii necuratiia .0224la sfiqit au dezrädeicinat ci sämnul crucii tutu-

17r 70r I au areitat.X.1. i era o ceteitue mica', i Viz numele

h.. era, pe carea au feicut impeiratul Manasiia,inzpeiratul iudeilor, in zilele sale, 0: sd chiemaVizantiia. petrecea intr-insa oarecare varvaricruzi ,si neplecati, neavind pe niminea oblä-duiascei, spre carii marele Constantin sd duse,vrind set-i pléce. Iar ei intru reiutate fiindiscusiti, multe ofti ale lui Constantin pierdu.

2. lar a doa zi iart4i sei lovird räzboaele,lar ai lui Constantin furei biruii. .i viind seara

ajungind noaptea, era impiiratul intrureidicei ochii la ceriu i veizu scrisoarea cu stilescrise intr-acesta chip: . 2: ma' chiamä in zioaneicazului täu, fi tu mei vei proslävi". mirindu-se pentr-acéeea impäratul, fi nu pricepea ccva sei fie aceasta. i sd uitä iarei a doa oarä laceriu i velzu crucea de stéle stind i scrisoarea

17v mir-a I cesta chip fu: Cu acest sämn vei piiardepre toti vrafincqii tar indatä sä sculeiscoase cutitul seiu i fäcu cruce de lemn ci oradial intr-un leimn nalt, porunci sd sd poarteinnaintea 2 oftilor. lar a doua zi, lovindu-säamindoo reizboaele, furii biruiti kind la sfillitvizantiianii, fi de atunci n-au mai fost intrusteifrinire, cd i-au supus Constantin 3.

Ps. XLIX, 16.

1 Corect: idololatria (gr. Ei&oXoXtripsict).2 Cuvintul se repetà.

Adlugat de traducltor.

www.dacoromanica.ro

3. Si incepatoriia Rimului i toatel lumeaau supus supt steipinirea sa vru intru numelesäu sä le facà cetate luminatä. ì frumoasä.lar Dumnezeu Ii arata sä le fad Vizantiia,carea 0 fu. $i facu aceea de Dumnezeu pazitäcetate i sä chiema intru numele sau, iar intr-alt chip o-u numit Rimul nou. $i intr-insarddica stilp foarte mare 0 spre dinsul au pusun barbat de aramä., i in mina lui tinea un

18r mar de aur, i in mar au scris: Tie Hristoase,dau cetatea aceasta". $i atit pre el au infrum-satat, cit l-au i cinstit, cum ca peste toatalumea fu märit numele lui. insä i aceastasä zice cä intru a5ternutul stilpului celui deporfir iscusit le-au pus a celor 5 piini färimi-turile cu care au säturat cinci mii de oameni,pre carele uceniciil i apostolii mintuitoriuluile-au adunat, atita multime de närod ce s-ausäturat. inca i acéle 7 couri intru carele aufost piinile i sacurea direptului Noe, cu careaau facut cea infricop.ta corabie, i toate acéleazac intr-acel stilp, pre carele toate cu minasa marele Constantin le-au pus 0 le-au pe-cetluit.

XI. 1. $i nu dupà multe zile au auzit cumcä schithenii sà g5.tesc spre räzboiu. $i indatä,

18v imparatul ajunsä la apa Dunärii, 0 acolopod de piaträ au facut 0 pre schithi au supus

ales2 sä arata la ceriu sämnul al cinstiteicruci, precum 0 mai nainte. $i toate acoleabine au rinduit, socotind adecà a toata lumeatrupurile sä pazeasca intr bunk' ferintä.

$i pe fiiul säu Constantul au numitchesar, in Galia läsa.

lar el fiind in Roma, cu miinile salemare curte stria.' de pururea pomenitul Constan-tin 0 biséreca Domnului nostru Hristos auzidit. $i iarä. In cetatea Nicomidiei a0jdereaIn alt loc ce sa zice de o su ta de ori

Scris: ucicenicii.2 Copistul a scris initial asi, iar apoi a corectat pe margine, scriind:

t(=---anen).

347 Texte

www.dacoromanica.ro

Teate 348

13v

lean, I, 1, 3.

frumo as el rädicä biséred a sfintilor ailui Hristos mucenici 36802, pre carii i-au mun-cit cel iute Maximiian. i la Antiohia au fäcutbisérecà acelasi frumoasä. in 8 cornuri. Ce siDrepaniia au fácut in numele mucenicului Lu-chian, i numi cetate maicei sale, pe numeleei Elenopol, adecä. a Elenei cetate. Dupàacéea intru tot cinstitul hram al sfintei late-lepciuni 3, ce nu spre toate zileles 5. fie cu slujb à4, ce foarte micà, asij-derea i sfintei Irinii, nu zic a mucenitii, cea Hristosului meu ce sä zice pace, dupà acéeaa sfintilor apostoli, asijderea a sfintului Mochie,asijderea a sfintului mucenic Agathonic, dupäacéea a sfintului Minei5, dupà acéea cinsti-tutului arhistratig Mihail, la Anapla6. Acesteaa intru tot marilor impärati dumnezeescurConstantin au zidit bisérecile nu nurnai acolo,ce si pe alte locuri cinstite beséreci rädicasfintilor lui Hristos, ugodnicilor, J intru mä.'riresi cu toate bogätiile le imbogäti, cu a cetätiisi a impäratului.

XII. 1. Nevoindu-se Constantin pentru bla-gocistiviia i intru lucrurile biserecesti, iar Arieintocmai diiavol[uljui la A]ixandriia sà indräcispre Hristos si a lui rea &dire tuturor intruaiave aräta pe fiiul lui Dumnezeu ì Domnulnostru Isus Hristos intru zidire a preface auindräznit, i fu oarecind tata cind n-au fostfiiul, cu buzele sale ale spurcate a zice audräznit i uitä ce s-au zis: cuvintul eracäträ. Dumnezeu i Dumnezeu era cuvintul,

toate pentr-insul furà." i färä de dinsul nimic

1 Traducere gresitk datorità segment&rii incorecte a textului original:Hapinimmit (m) CTO KO KPACHA, in loe de NCiCTONO, Iowa% (in textul grecescal lui Nichifor Calist Xanthopulos: fipaxictt). Frumoase, resp. frurnoasà,trebuia sá se acorde cu bisericd.

2 in textul mediobulgar: 3618 (in textul grecesc al lui Nichifor: Stagy-plow dotazeci de mii").

a Biserica SÍ. Sofia (= intelepciunea).Trad. greqith', in original: Hi HiilitUDIMA nu cea de acum".

b Sf. Mina.6 Traducerea omite: H Kl. GwceisH.7 Scris: dumnezeescului.

www.dacoromanica.ro

349

Evrei, I, 2-3.

20r

Pi1de, III, 19.

20v

I Ar fi trebuit: cinstit.

Teste

n-au fost". j iar apostolul Pavel mai chiararatä. i zice: Iar mai pe urmä au gräit noaointru fiiul säu, pre carele 1-au pus mostenitoriu

vécii i-au fäcut, carele fiind stalucire märi-rei i chipul statului lui, purtind toate cucuvintul puterii sale, pre sine singur acindcurktire päcatelor noastre, au sezut de-a direap-ta scaunuluí intru cele nalte". j iar Thomadupä pipäirea ce infricosatä au zis: Domnulmieu i Dumnezeul mieu". Ce si Nathanail:Ravvi, tu esti fiiul lui Dumnezeu, tu estíimparatul lui Israel".

Acéstea toate cu duhul hicleniei Ariiaau tinut i n-au vrut sá aducä aminte, nicin-au auzit ce gräiaste Solomon: DumnezeuCu intelepciunea au intärit ceriurile". lar Hris-tos iaste putérea luí Dumnezeu i intelepciunealui Dumnezeu. Aceastea i altele au asämà.'natbecistnicul in beséreca lui Dumnezeu sparge-rile si sfaturile, i toate bisérecile le-au adusintru mare turburare.

lar Constantin cel blagocestiv si urmätoriului Hristos acéstea toate le auzi ì cu greusä rani la inimä. i cu sufletul tare sä. scirbi.N-au vrut sä dea pricinä clatirei, ce ca un I bunintelept vraci inteleptéste erburi au ameste-cat, inteleptéste amindurora intru pace si li-nisti vru aducä si a bisérecii turburare säo conteneasc5.. Scrisa aminduror intr-un chipcä nici unul, nici altul dintr-insii sà nu säinnaltä cu inima, si price 0 gilceavä pinä insfirsit sä.. nu fie. Si scrisä i arti intr-acestachip:

Biruitoriul Constantin cinstitil lui Ali-xandr ì lui Arie.

Indoitä ranä acu den pricina voasträ pri-cire mie. Pentru acéea, intru incéperea mea,intru ajutoriul i mintuitoriul tuturor Dumne-zeu chiem sä vä fie martor, sä vá läsati dentruturburare ca acéea. lar de nu, mare osten.ealäyeti sä aduceti noao, iar voo nu putinä prí-

loan, XX, 28.

¡can, I, 49.

www.dacoromanica.ro

Texte 350

hana i rusine prea multä., cá tuturor limbilorgrásire intru una de Dumnezeu cugetare chie-mat si trupul a toafá lumea intru una adunat,

21r iar voi spre mádu làri incépeti.Pentru acéea toatá pricirea lápádind de-

parte, i noao pentru acéea nu punereti maresarcinä.. aáruiti-mi dará mie zile line si noptifärä de grijire, cà i eu oarecare dulceatä alumii curafá i vietii ark' de grije sá má satur;iar de nu, a tingui sá cade si a lä.crama ohtind".

Acesta de Dumnezeu impärat au scrissi la Alexandriia. Iar Arie citáva vréme fácu

apoi mai mare turburare rádica i multámultime de la bisérecä au rupt i totdeaunarumperi i sfaturi fácea. Iar lui Hristos Constan-tin auzind acéstea, tare sä ráni la inimá si nupricepea ce va face. Vázind rumperi i sfaturi,pe multe locuri räzvrätiri, fácu sfat iubitoriulde Dumnezeu tuturor celor intru Dumnezeu,celor bine indireptátori .7.i in toatá lumea tri-mise scrisori tari, cu indemnare, pe toti din

21v toatá lumea arhierei lui Dumnezeu la un loci-au chiemat si de la toti sä intáreascá legeacea intr-o cugetare. Cele ce au zis intru ascunssi la afá.tare, cá nu iaste 'Ana in sfirsit tare

neintärit, iar céle de la multi foarte socotitealése foarte tare si neclátite".

AM' darà i cetate cu nume vestit,Nica Nicheea fiindu-i numele, i aici auporuncit tuturor episcopilor sä sä adune, fiindleatul cind au venit de la Roma 13. i incepuaduna de la 12 zile ale lunii lui mai si au sfirsitdupä. 3 ani i jumátate.

XIII.1. i and auzirà acéstea ai lui Dumne-zeu arhierei din toatä lumea, cu bucuriia ceanepovestità cuprinsi era si toatá grabirea de lainimä fädicind i ca cu niste aripi zburind aiNicheii ajungea cetate, carea iaste la Vithiniia,avind dorire färd de mäsurä ca de la cutare

22r inpárat bun credinciosul I sá sä.' sature de ve-dére si de voroave. i de abiia sá adunará

I Adaugat, marginal.www.dacoromanica.ro

351 Texts

toti pentru socotinta lucrului lui Dumnezeu,ce nu numai aceia, ce §i laturile i cetatilelimbile céle de departe 0 departate une/e dealtele la un loc veniia. i o cetate din toatecetatile o ajungea, precum oarecare cununaarhiereasca den florile die frumoase impes-tritä.

De la toti biséreca ce sa zice de la toatä.Evropiia, de la Liviia i Asiia inpreuna sä adunaarhiereii lui Dumnezeu, de la Siriia, impreuna

Chilichiia, Finichiia i Araviia i Palistina,catra acéstea Eghipetului i Thiveului

Livii 1, ai Mesopotamului 0 de la Persiiaepiscopii i altii ai schitelor decindea de céiaparte, Pontul i Galatului, Pamfilului, ai Cap-padochie i Asiei i ai Frighii, din Thrachiia

22v i machidonenii 0 a ahailnenii i cei di peuscat, sa adunarä toti la cetatea Nicheii. larbiséreca de acolea, rinduita fiind de la Dumne-zeu, intru märime pe toti cuprindea. i nunumai pe ei, ce 0 alta multime multa dintoate laturile veniia, fiind de la Dumnezeuindemnati pentru intarirea legii.

i de abiia rinduira zilele and vor facesabor, i sa impreunara toti la un loc, dintrucarii era eghipteanul Pafnutie2, barbat facl-toriu de mimmi §i dint, preafericitul Spiridon

fäca' toriul de minuni, prealaudatul Necolaede la Mirlichiia, Pavel al noo Chesarii, Leontie,episcopul al Chesariei, i Grigorie al Armeniicei Mari 0 Iacov i Ionisie i toti facatoriide minuni i purtatori de semne, cum ea 0pre morti Inviind, i altii toti, dupä. numar 318,

23r i cine0 dupa cinste i dupa rinduiala edeal larinduiala; i oaste fara de numär stind, toatänetocmirea apara. i toti 3 stind, Wepta aimpdratului venire.

1 Aceste cuvinte se g5.sesc numai in /33.3 Serfs: Pa(h)fnutie.3 Se repeta in mss.

www.dacoromanica.ro

Texte 352

lar el, precum vrea fi inger de la Dumne-zeu trimis, Cu luminate raza, precum sa zice,stralucind cu luzninat v4inint mohorit stätu.

precum cdtra ceata apostoleasca au venit,tuturor mai mic sa arata, cadea i sa ruga sase sature de la a lor rugaciune. i acesta aunemerit, sa scula i oarecarele fu lui gatitscaunul, pre carele mai nainte n-au vrut sä.§azd, pina n-au §azut mai nainte cinstita aarhiereilor cuvintarel.

lar episcopii cei de direapta parte scu-lindu-sa, au gait cuvintul atot§tiitoriului, luiDumnezeu, trimitind laudele céle de multa-mire, mend. De abiia i imparatul au §azut

tocmi tacere adinca, toti cu ochii spre elcautind. lar el cu ochii cei luminati i fata I

23v vésela spre toti cdutä, acesta card toti auzis cuvint:

O, slugile lui Hristos, rugaciunea meaintr-acesta sfir0t au fost, cum sa mä saturde vedérea voastra. lar aceasta acum o ne-meriiu, infra tot §tiutoriului imparat intrumultamire marturisasc, ca mie catra toti celorbuni 0 ce e mai Virtos vedére am ddruitimpreuna de vedérea voastra a ma saturatuturor o cugetare a vedea. Ca foarte dorescsa le fie mireasa, biséreca lui Dumnezeu, intrulin4te neclatitd. Cind intru räzboae cu nälu-cire2 pe fiiul lui Dumnezeu, Hristosul mieu

nimic n-am pus Mtn]. scirba ; iar de vafi indoirea voastra ca i aceluia, mai virtosraie îmi iaste a ma rani, 0 aceasta doftorieam vrut sa le puiu petutindinea, am trimissa va chiiame pe sfintiilor voastre. i mä bucur

24r Cu I Iacov, väzind imprejurul rnieu pilcul luiDumnezeu"3. Acéstea i altele multe au zis,au bucurat tot saborul.

i sfir0ndu-sa saborul, sá infrunta minciu-na cu céle adevarate i limba carea intru inaltime

siavon. nienosIe tagm5." (confundat Cu emu* cuvint").2 Marginal adlugat, de dou5. ori: Arie (cu cemeall neagr5. i ro0e).

Traducerea omite sfir0tul frazei, de la no m KiAonis pin5. la Acnit.N.

www.dacoromanica.ro

au grdit täcu, i toti cea data de la apostoli intd-rird lége. Si au scris i sfitocul, puind inchipuirealegii. Fiind darä acest sfint sAbor la NicheiaVithiniilor, cu mina impäratului au scris,cu facerea sfintei i intr-o fiintd troità, ceidirepti legii luptdtori ai lui Dumnezeu pdrintisträlucind direapta lége. Iar pe Arie biruind

cei la un cuget cu dinsul, pre care lepddatulprocletitul din sAndtoase lége 1-au gonit ai

sdborului besérecii, iar pe fiiul lui Dumnezeu,pururea fiitor i intru fiintd cu pdrintele

24v Duhu dint, cu un glas 318 I sfinti pdrinti aumdrturisit, scriind toti sfitocul cu cinstitulConstantin.

insd 2 din numdrul sfintilor pdrinti dupdsfirsitul sAborului cdtrd Domnul au rdpdosat,ajungind pre ei moartea cea fireascd, numelelor Hrisanthie i Musonie. lar Dumnezeu auinteleptit pe ai sdi ugodnici cu iubitoriul deDumnezeu impdrat, cdträ intdrire legii noastrecei blagocestivi i intru rusine i ponosul devéci celor rài i necredinciosilor. i cind auscris sfitocul iscdlird sfintii pdrinti, indatkcdtrd cosciugurile sfintilor pärinti celor rd-paosati sà dusdrd i zisdrd vorbä cdtre dinsii:

Robii cei de aproape stdpinului nostru,/ui Dumnezeu, Hrisanthie i Musonie, cei ce

25r bine ati luptat cu noi lupta, I alergarea atisfirsit, légea ati luminat i acum curat vedetisfinta troità. De stiti cá iaste plAcutd luiDumnezeu a noastrd osteneald i tocmire, sdne dati noao rdspundere, iar de va fi cevalipsit, voi, ca intru adevdr tiind, isprdviti !"

Acéstea zicind, pecetluird si 1-au pus in la-cra preacuviosilor celor prestäviti pdrinti, iar eipeste toatd noaptea tinea bdenie. Iar a doao ziajungind zio, toti impreund cAtrà lacrd venirdaflard sfitocul pecetluit i intreg 1'1 luardindatd desfAcind, aflard scrisoare noao si cuale lor miini scris intr-acesta chip: Hrisanthie

Musonie, cu toti pdrintii fiind intr-o cugetarela sdborul cel dintii al Nichei[i] si a toatd lu-mea. De am si murit cu trupul, iar cu miinile

353 Texte

www.dacoromanica.ro

noastre am iscälit i vestind céle adevdrateintregi i pldcute fiind lui Dumnezeu, care I

25v cu noi cu toti céle tocmite i porincite, iar alteindoiri toate sä. fugd".

11. 0, mirare a prea sldvitei acestiia mi-nuni! Cum trupurile céle moarte in lacra astu-pate indatd furd inviate i iscälirä i tot sd-borul pdrintilor intärird i veselird? Cine vaputea spune puterile tale, Doamne, i auziteva face toate laudele tale?

XIV.!. Acéstea toate isprävind i ai bi-sérecii toate lucrurile intärird, asijderea i pra-vilile céle sfinte. Atuncea sä sculd dumne-zeescul impärat si in mijlocul cétei cei aposto-lesti stdtu, i acéstea catrd sdbor au grdit:Rogu-vd, pärintii mie cei sfinti, de am aflatbine dar inaintea voastrd, intdriti intru minedragostea, precum intru fiiul vostru cel depururea, si nu và leneviti dupd multa indelun-gata vréme i mie imi däruiti putintéle zile

26r §i I sd mérgeti cu mine impreund i sd-minumiti mie cetate si o innoiti pe dinsa, careas-au fäcut intru numele mieu iscusitd foarteqi impodobitd".

2. lar ei cu bucurie fdgdduirä sd le facd.Si petrecurd aciia putintéle zile i pentru Pas-tile intdrird atuncea vrémea; cä pinä. atuncean-au fost legiuire i in fiestece cetate, chidvrea, postea 40 de zile i facea Pastile. Aceastalegiuird i intärird sfintii pdrinti bine si preafrumos, 2 sdptämini sä sdrbéze pusdrä dintiipentru cruce si patimele lui Hristos, iar aldoilea pentru inviiare i praznic luminat.venirà la mare si numitd cetate in luna luimai, in 11 zile, i toti impreund liturghiia luiDumnezeu sfirsird, atuncea fiind patriiarhu Mi-trofan in scaun.

26v 3. Atunce i impdratull avea ani impdrätiilui 20 de ani; cá deprins era, la fiestecare al10-lea an luminat i mult cinstit, stäpinului

impdratului Hristos Ii acea praznic cu multendroade, la care si luí Dumnezeu pdrinti auchiemat, a cdror picioare bine vestirä de pace

Texte 354

www.dacoromanica.ro

355 Texte

cu toatä cinstea a invrednici. Si mai virtoscu cuvintele céle bune, i n-au lipsit atunceade la uspätul impdratului nici un episcop,toti ca la fata lui Hristos dutarà la impäratuIsi ca intr-un vis, iar nu intru arätare, socotinda fi pentru cea mai de nainte necurätie.

lar dumnezeescul Constantin, väzind pedmnii fiind ca intr-o frumuséte ingereasd, foartesä bucura cu inima i lui Pafnutie i celorcu dînsul märturisitori nil numai ochii cei

27r sfredeliti in vrémea J goanei pentru Hristos,ce si rancie céle arse cu osirdie le särutä,nädäjduindu-se a lua de la dinsele sfintire.

invdta pe episcopi sà tie pace intr-o cugeta-re, iar de sfäzile si de la [cejial ce iubesc pri-cirea sk sä. depärtéze. Gräi darä i aceasta cujurämint de 3 ori fericitul: De as vedea peepiscopul i päcat fächid, a vrea acopärpe dinsul cu porfirul, pentru ca sä nu daupoticnire celor ce ar vedea multe". Daräfdrä de numär daruri au dat bisérecilor si pesfintii pärinti cu multä i nepovestitä cinstesi dare i-au cinstit.

Scrisa darä i dträ toti obaduitorii ti-nutului säu, ca nu intru ceva sa obideascàbiséreca, ce cu toatä prieteniia i pledciuneasä o cinsteascä, iar celor ce nu vor vrea sä. sä.

27v pike, cu caznä de capete I sä-i cérte. Scrisädark petutindinea aceasta:

Credinciosul Constantin tuturor biséri-cilor de petutindinea.

Cä am luat iscusire de la sfatul cel deobste al säborului, cit era de la putérea luiDumnezeu, i bunä dare, acéstea mai naintede toate am judecat cu sfatul mieu, carii suptfericita i säborniceasca biséred, multime cre-dinciosilor intru tot tiitorul Dumnezeu sä i-nem blagocestiia cea Intr-o cugetare. i acésteapare fi cu putintä, am socotit rinduiala neple-catä sä le tie, de n-are fi fost adunarea tuturorepiscopilor impreunà i fiestecarele ai legii cei

Silaba ce- a fost omia in manuscris.www.dacoromanica.ro

Texte 356

sfinte cum s-ar cädea judecatä sä le fac. Pen-tru acéea aicea adunindu-sä multime multà,

eu singur ca unul dintre voi am venitnu m-am lepddat, intru carii mai virtos

28r bucur ca sä vä. fiu 700 slugä, I ce bucurindu-sepink' in sfirsit sfdtuesc i voi scoate cu de-

grabd, pind cind cea intru Dumnezeu adunareintru lumind va esi, cd de acuma care indoireau spdimintare de lége nu va fi.

Pentru aceea i pentru Pastile de zioacea mai sfintd fu cäutare, voitu-s-au cu sfatulcel de obste bine a tinea. Carii intru una tutu-ror a face ce sà fie noao mai bine sau maicinstit a fi cu putintd pentru care särbdtoare,cà intr-insul am luat nddejdea nemuririi, lumi-natä si ardtatä impreund de la toti cu un glasIn vrémea cea tocmità sà le pdzim i necldtitäsd fie? Ca intru märirea lui Dumnezeu adsteasocotesc sd fie, iar intru lauda si mdrirea a legiinoastre cei credincioasa si tocrnélelor bisere-

28v cesti. Pentru acéea de I acum le poruncimle fie departe neingdduiala, iar ingdduintä.cu o cugetare".

Adstea toate cu judecata a tot sdboruluiau scris impAratul si au porincit sä fie necld-tite adstea, si iar pe dinsii i-au dus la curteasa. CA* de atuncea sä tinca o cugetare de latoti i cel impartit in multe p5sti, trupul albisérecii cu bund darea lui Hristos intru unas-au impreunat, bucuratu-s-au impäratul pentrutoatd asdzarea i tocmealal bisérecii foarte.

XV.!. Acéstea toate isprävind, dat-au vésteimpdratului cä oarecare filosof ellinesc pono-sluiaste i daskléste impdratului, cum eä acéleobiceaiuri de demult ale Rimului au stricatimpäratul i altele oarecarele din voia lui

29r céle nespuse au dus adstea.I Dar impdratulauzind, au voit sd le trimitä pre preasfintitulAlixandr sà voroveascà cu dinsul. Iar filosoful

1 .5'i tocmeala scris intre rinduri, precum §i de dolt& ori pe margine (o dataCu cerneala rosie).

www.dacoromanica.ro

la iscusirea cuvintelor riddä.jduindu-sd, multecuvinte de birféle au graft.

lar fericitul Alixandr, nepricindu-sä cucuvintele i intru céle dumnezesti multe 1, cindau vdzut pre filosof prea limbut, zis-au: Po-rincescu-ti intru numele lui Hristos cel adevd-rat, Dumnezeul nostru, sá taci si de acum sänu mai gräesti".

5i indatd cuvintului urmd fapta, cdaciias fu mutd cea mult limbutd limbd. Eltdcu i numai suväia cu dégetele i cerea sfin-tul botez. insä intru céle ale lui Dumnezeuminuni, de ndprasná premenire pre cel maidenainte lup intru miel A. prefäcu. 5i luä pe-

29v cétea sfintului botez i sd I inpreund turmeipravoslavnicilor, i carele eri era hulitoriu, iarastdzi sá arätä adevärat ldudä.toriu.

lar marele Constantin, vdzind imprejursdu ceatd pä..rinteascd, avea bucurie nespusepentru ei, i cu toatd cinstea pre dinsiivredniciia, toate indoite lor le da céle spretreabd.

Si toti gonind céle de pace si intr-o cuge-tare räminea, iar unii din Eghipet iar incepeaa aduce spargere bisérecii i cea necontenitdvräjmäsie, precum si pe impdratul spre minie1-au turburat, carele i arti indatä au scris,céle intdrite de la tot sdborul, certind pe dinsii

sà aibä intru dinsii pace. Cdträ acesteafrati i voitori de bine Ii va chiema i ei cu

30r osirdie sà tie dogmele I biserecesti au porincit.XVI.1. Dupa acéea si alt lucru pldcut lui

Dumnezeu vrea sd le facd. Fiind atuncea pa-triiarhul2 Macarie de la Ierusalim, cu =lidrugdciune aceastä slujbä i-au porincit, Chid vavrea Dumnezeu sá sà intoarcd la Palestina,cu multä. °sit-die sä caute groapa Mintuitoriu-lui, intru care au fost pus trupul lui Hristos,facdtoriului de viiatd, pentru care din putrejuneintru neputrej une au venit si cu carele, din

2 in orig. muor, adj. milt", aici cu sensul de bogat, plin de".1 in originalul mediobulgar: moon% episcopul".

357 Texte

www.dacoromanica.ro

Texte 358

tunérec mintuindu-ne, intelepciunea lui Dumne-zeu au luminat lumina, dträ. acéstea 0 inlocul cäpätinii Golgotha 0 pentru aceastaau indemnat duhul cel mintuitor.

lar bärbatii cei mai de nainte luptätoride Dumnezeu i necredincio0, dupä patima lui

30v cea mintuitoare, cu pizma cea iute I era tinuti,fáclicarä-sä sä dea uitärii i intunérecului intrutot cinstita groapd, a0jderea i locul dpätiniicel dint, ce 0 lemnul cel fdditoriu de viiatäcu carele lumea sä mintui i muncitoriul fubiruit i moartea fu omoritä, pink In sfir0tsà nevoia sä sä. dea netiintii. Aceastä indpe§terd, intru carea fu groapa Mintuitoriuluicea fädtoare de viiatä, intru adinc foartesal:And i cu pietri färá de mäsurä au impre-surat cu tot denadinsul, ca sa nu cunoascäunde va fi. Ind 0 alta, au innaltat un podde piiatrà foarte nalt i oareunde jos in pe§terkscrisoarea lui Dumnezeu astupark ca sà nu sàafle pinà in sfir0t 1.

Ind 0 alta: Nici cu aceasta nu erasätui, ce spre mai mare indräcire sä. faclicark I

31r cä acii rädicind capi§ti idolilor celor mortifärä de suflet, ce sk zic Afruditei cei curve,

jertfele lor céle spurcate cu näcaz le facea.trecind multi 0 delungati ani, pinä in sfir0t

s-au dat netiintei, i atita cit nici impäratul,nici osta§, nici cetatean, nici niminea altuln-au putut sä. le §tie sämnul acelor sfintelocuri.

Pentru aceasta bun credinciosul Constan-tin au indemnat pe fericitul Macarie, episcopulIerusalimului, dorind tare ca sà." nemereascàce au dorit. i intru acéstea lucruri, pre maid.-sa Elena au imblinzit, avindu-o in de bine,

toate céle impäräte§ti ei au dat, cu toatävoia sa i neoprit sä le facä ca o imparateasä.

1 in original: wiekinaid(ms inc(c)Tsmm napepx Ao KOWA EIS ItC1-11CrEOPSWprin acoperire (Cu pietre) au ascuas dumnezeiasca pester& faià de urm5."(114CHEANTI a fost confundat Cu namicaxic scriere").

www.dacoromanica.ro

XVII. I. i slobozind cu toatä. cinstea Sdb0-131v ml j fie§tecare au luat scaunul säu cu cinste,

toatä lumea sä umplu de bucuriia cea nespusä0 le priimiia pacea lui Dumnezeu biséreciledin toatà lumea, i alt nimic nu sä auziia,numai cdträ. Dumnezeu glasurile céle de multä-mitä trimitind 0 al lui David cintecul ce sä

Ps. XLIII, i cintä de toti: Doamne, carele cu urechilenoastre am auzit i pdrintii no§tri au spusnoao lucrul care au fácut in zilele lor, in zilelecéle dintii".

Ci acuma nu in zilele céle de[n]tii' amauzit, i in zilele noastre am väzut bratul celnalt i marirea atotputémicului Dumnezeu,precum am auzit, aça i vedem in cetate Domnulputerilor, in cetate Dumnezeul nostru, in bi-sérecä. zic, Dumnezeului celui viu, carele iaste

32r stilpul i intä I rirea adeverintei, pentru oare-Ps. LXXXVI, 2. care cine cintind, gräiWe: Slävitele sä gräirä

pentru tine, cetatea lui Dumnezeu", intru careDumnezeul cel prea bun, pentru fiiul cel intiinä.scut al bunä.tä.tii intru tot sà le straluceascd,intru una légea cea adeväratd. Adec5. veselitu-

Cf. Ps. LXXXIII, 2. m-am 2 spre cele ce zisä. noao : Vom intra incasa lui Dumnezeu" 0: Am iubit podoabacasäi tale 0 locul locuintäi märirei tale".

Si unii unele, altii altele, ci toatä lumeadin singur duhul lui Dumnezeu fu stfälucitä

cu un suflet cinta, multdmire gräind: Marce Domnul i laudat foarte in cetatea Dumne-zeului nostru, in munte sfintului lui". Ca intruadevä.r mare e casa lui, naltä i lungd i infrum-sätatä cu bunatate, decit toate bisérecile orne-

32v ne§ti, I intru carele au umblat picioarele célefrumoase, binevestind in toatä lumea pace 0buratate. Mare e Domnul, care face minuniinsu0, céle savite i minunate, a drora numärnu iaste. Cel mare schimbä vremile i anii,

Ps. XLVII, 1.

Cuvintul a fost corectat de copist, care a omis litera n (Corectura apare0 pe marginea manuscrisului, dar, din cauza täierii filei la legat, s-a pAstratdoar:

2 Ar fi trebuit: veselitu-ne-am" (in orig. msetecnaKwm cRO

359 Texte

www.dacoromanica.ro

schimbä impAratii, schimbd si pe altii, tin-duiaste nu numai cei credinciosi, ce si ceinecredinciosi.

4. Sapinul intru toate facerile céle mariinsusi are nemurire, a toatà lumea acätoriul,singur si acelasi Dumnezeu, a caruia cIntämcIntare noao, gaind: Mare Domnul nostru simare e aria lui s'i a Intelepciunii lui numärnu iaste, cäci rädica cornul mintuire [i] noastre,pentru noul Davidul, Constantin, si ne-au min-tuit pe noi de vrajmasii nostri si inselaciunea

33r au perit si légea a iniflorit si au plinit totpämintul cu blagocestiia". Pentru acéea .si allui Dumnezeu pärinte, David, oarecum bucurosal tot pämintului chiernind, cäträ bucurie sfIr-situl cina: Toate limbile, bateti cu milnile,strigati lui Dumnezeu cu glas de bucurie, cäciDomnul iaste prea innalt s'i infricosat inpärat,mare preste tot pamintul, cdci sil impärätiDumnezeu spre limbi".

XVIII.1. Atu[n]ce dard fericitul Macarie,episcopul al Ierusalimului, viind la sabor, auporincit impeiratul, chid sd va duce acolo sacaute locul sfintei invieri Hristosului si Dianne-zeului nostru si locul capalinii, Golgotha, silemnul cel Picatoriu de viatd. intru acestea clara,avindu-o in de bine pre maica sa, sfinta Elena, I

33v o imblinzi impdratul pre ea si sa oblciduiasceitoate ca o impdreiteasii.

2. .5'i nu trecind dard multd vréme, vat;luir-o vedére pe oarecare luminat si stralucit,cu lumina cea nespusd ,si porincindu-i sit- meargeila I erusalim si groapa cea de la jidovi pentruzavistiia ascunsd si locurile ale sfinte cu cruceacea fdatoare de viialii cu denadinsul sei lecaute. .i indatd dará desteptindu-sa, toate ard-tate fiiului sa'u celui iubit au spus. Pentruacéea sit umplu imparatul de bucuriia cea nespusdsi céle auzite spre lucru au grdbit set le facd,si au giitit dará toatii cinstea maicei si multimemultd de bogeilie i-au dat si o-u lased pre dinsala Ierusalim.I

Ps. XLVI, 1-3.

Texte 360

www.dacoromanica.ro

34r 3. Acéstea darei cind au auzit fericitul Ma-carie, episcopul Ierusalimului, cu toatd cinsteaau intimpinat pe fericita Elena. .5'i intrind incetate si nu dupd mull de ce au dorit, cugrabei au inceput a ceiuta, insdtosindu-se i pos-tind i rugindu-se cu tot denadinsul, pentruacéea ficind cu bald grairea. Ci Duntnezeucel mult minunat n-au trecut multd indelungareMaid greibirea lor i sei nu le descopere feireide ispravd, cil in vis au descoperit au amdruntulbate fericitului Macarie. Cei de demult intpdratulAndriian desupra gropii cei filcdtoare de viiafei

34v rddicind capistii idolilor celor spurcati ail Afro-ditei i intr-insa au pus chipuri i cu multepodoabe infrumseilasei.

lar fericita Elena intru adeviir avind inmind incepdtoriia puterii impdreitesti, cu feri-citul Macarie kind in sfirsit capistea au rdsipitsi cu multime de multe mestesuguri acésteadud, intru adincime mull au sdpat, i indatdsd ivi groapa cea fdcdtoare de viiagi i loculcdßcì,tinii i, aproape acestora ceitrei rdsdrit,3 cruci ingropate. bled mai mull grdbindu-se,aflarei i cinstitele piroane, cu carele cei spurcaliucigeitori de Dumnezeu trupul cel dumnezeescal Hristosului nostru au ;intuit.

i nepricepindu-se carele va fi lemnul 135r carele au purtat trupul Hristosului si Dumne-

zeului i fiind fericita Elena intru mare grijei,

lar Dumnezeu infelepti pre al seiu arhierett mi-nunat i impodobit. Ca care [care] din fameilecéle bine neiscute i nel'rocite cu grea boald erafinutei si kind in sfirsit deznekajduindu-se de

cu rdsuflarea cea di pe urmei fiindcuprinsd, au pus preste dinsa fiestecare lemndin céle 3 ale crucii si indatii sei cunoscu lemnulcrucii cei feicdtoare de viiald. Cei fiind finutdintru boald de moarte i atingindu-sii de lemnulcrucii, indatei sei sculd sdneitoasei, narindbinecuvintind pre Dumnezeu. lar sfinta si preafericita Elena intru adevdr implundu-sei de bu-

Scris: ci-n.

361 Texte

www.dacoromanica.ro

35v curiia cea nelspuse, céle de mulfilmitd de lainimä cdträ Dumnezeu trimitea cintdri, grdind:Bine te cuvintez, al mieu Isuse cel dulce, cdci,eu fiind nevrédnica', ma invrednic4i a toatabunätatea".

6. .i pentru aclea sä dusä véstea in toatiilaturile # mullimea multa de ndroade sä adu-nara spre vederea crucii cei fdatoare de viiald.lar fericitul Macarie patriarhul, suindu-sd laamvon, # chiar o ahíta tuturor pre dinsa.lar sfinta Elena, luind parte din cinstitul lemn,cu multa fria # Cu cuviingi # cinstitele piroanela sine# cu cinste le paila, avind grijd acelorasä le ducd la Vizantiia, la fiiul säu, lar alta

36r parte le dede lui Macarie sd le arate neamurilorcelor ce vor fi pe urmä.

XIX.1. Dupd acéea, impäräteasa au porin-cit sd le zideascd bisérecd la locul unde au aflatlemnul cel fa-cdtoriul de viiatd, apjderea fi lacinstita groapä a sfintei invieri HristosuluiDumnezeului nostru, # alta a locul capatinii..i la Ghethsimaniia radica bisérecd tare' intrunumele nescdtoare[i] de Dumnezeu cei preasldvite,unde iaste sfinta groapa' a ei. .» precum mulligrdesc cii acela loe s'a' le fie valea cea de plingere# izvorul chedrului # va/ea a lui Iosafat figrddina dintru carea Domnul era vindut fi loculunde sd ruga Domnul noaptea, cilla era vindut.

2. .i cdträ rdsdrit mergind, la Muntele al36v Maslinilor, dintru carele Domnul cu no ur era

luat la ceriu, # acolo inca radica' cinstitd besé-recd. .Si. iar, suindu-se la groapa lui LazarIn Vithaniia, fiind locul din ce/ate 2 popr4te 2,i cu lacrdme calde spdlindu-1 # rugindu-se cu

denadinsul, fi. aici in numele sfintul[ui]# direp-tului Lazar au rädicat bisérecd. Dupd acéea s-audus la apa lordanului, intru carea Domnulau innecat a toatd lumea pdcatele, fi aici radica'

1 in original: s'kne v(e)THNft preacinstit5.".2 Explicatie marginalA,cu cemeall ro§ie §i neagrA (partial t5.iatá la legat):

$i o popr4te are 708 de coti".

Texte 362

www.dacoromanica.ro

slävitä bisérecet. trecind Iordanul si aflindo petera, intru carea läcuise dumnezeescul Pre-ditece 1, fäcu bisérecd in numele Boteziitoriului.

lar la locul ducindu-se dintru carele era luatIlie la ceriu i aco[lo] ilia au porincit sä le

37r facä biséreceil in numele prorocului.i mergind cale 4 zile, ajunsä ce/atea

Teveriadului i locul de 12 scaune, adeca dinobicinei era chiemat, aflind loc in care Domnulnostru fezind inväla p: in carele céle 5 piiniinmulti i céle cinci mii de oameni au saturat,asijderea i In Capernaom ce s'à chiamä satul,fiind acii aproape unde au vietuit Domnul,cä acii era si casa lui Bogoslov, unde au fdcutMintuitoriul cina cea de tainä cu ucenicii, càaciiasi era si minunea sutasului, unde au spartacoperisul si au slobozit pre acel slabdnog

acéstea toate imprejur Tiveriiadul[ui] incunju-rind locurile fericite Elena, au porincit s fire toate

rddice cinstite biséreci, intru märirea37v Mintuito I riului nostru Iisus Hristos. mer-

gind la locul unde au tämäduit Hristos precéea ce era intru curgerea singelui, in numelecrucii cei feiceitoare de viiatä au radicat bisé-recd. i de acolo au ajuns locul intru careleHristos a facut minune cu céle 5 ptini2 pesti, i acii a porincit sà zideascA biséred..

de acolea purcegind la Marea Tive-riiadului, unde dupa inviare sei area Mintui-toriul ucenicilor prinzind pqti, unde a ardtalpiinile i pqti pe carbuni, and 100 fi 8 depesti 2 au prins, in numele sfintilor apostoliau porincit de s-au zidit biséreca. i mergindde acolea 2 poprifti si allind o casci, a MariiMagdalinii, i aci4 porinci de reidicarei biséreca.

38r Apjderea, ducindu-se la ceta/ea Tiveriiaduluiui aflind o casa a soacrei lui Petru, intru careaera täm5.duitä de la Mlntuitoriul, trimitind

1 Inainte-mergAtor".2 In original: 153.

363 Texte

www.dacoromanica.ro

laude, i aici in numele sfintuqui] i verhov-niculuil apostol Petr rddicd bisérecd.

Si purcegind de la Tivcriiada i mergindcdtrd apus 10 stadii i suindu-sd la munteleThavorului, unde au blagoslovit Melhisdclecpre Avraam, i clutind lccul intru care sd pre-°brad 2 Domnul nostru Isms Hristos i aflind,si acii bisérecd in numele Mintuitoriuluisfintilor apostoli Petr i Iacov i loan au rd-dicat asijderea. Ducindu-se la Nazaret si cdu-tind locul la carele au adus bucurie fecioareiarhanghel Gavriil, radial bisérecd, foarte fru-moasd de pururea fecioare[i]. Si iar de la Na-zaret rddicindu-sd, ajunsä. satul Cana Galileii,

38v intiu I carea era nunta lui Simon Cananitul,unde Hristos apa o preacu vin, i acolea sfintäbisérccd fälcu 4.

Asijderea, purcegind la Vithleem, fiindlocul de la sfinta cetate 6 stadii, i acolcasfintd si intru vedére5 si mare beserecd in cu4 turnur i6 zidi in numele Domnului nostruIsus Hristos. Si iesind de la Vithlécin si cdutindlocul unde era ucisi sfintii prunci de Irod,aici In numele lor rddicd bisérecd. Si trecind deacolea, afld locul la carele ingerul bine au vestitpdstorilor bucuriia cea mare, si aciiasi bisérecàrddicd in numele Précestii ndscdtoare de Dumne-zeu si lui Iosif logodnicul.

Sd sui clard i la sfintul Sion, fiind39r indltimea sfintei cetäti, cdtrd Thaman7,1 la

care fericita Elena au zidit bisérecd frumoasdsi o au acoperit cu plumb, si in lung, si in lat.Si impdrti locurile, intru fiestecare era minune:din partea cea direaptd ai bisérecii, ldcasulucenicilor i apostolilor lui Hristos, unde era

1 Aici cu sensul de cel dintii".2 Se schimb5. la fat5.".3 intru care se repetd.4 Aceastà propozitie, de la cuvintul ci pia. la ficu corespunde textului

existent in N §i 131.5 In original: Kp(e)Tosifox in form& (Cu aspect) de cruce".6 Aceste cuvinte nu exist& in textul original.7 in original: IC% ieroy spre sud".

Texte 364

www.dacoromanica.ro

ascun.0 pentru fiica jidovilor, unde i statuinaintea lor Mintuitoriul, fiind u01e incuiate;iar de partea cea de-a stinga al porfiraiunde era legat Hristos cu treanguri ca. sint4 biséreci; de-a-direapta i umivaniial, undeau spalat Hristos picioarele ucenicilor i undeau fost pogorirea Duhului Sfint pre sfintiiapostoli; iar de partea de-a stinga mormintulprorocului David. i casa Caiafei sei facu bisé-

39v real, in numele sfinfilor apostoli lui PetrPavel. Si sfinta inviiare de la sfintul Sion iastelocul de departe coti 700 .0 8 2 inca nunumai acélea, ce si altele multe 0 multe filivride biséreci facu: la valea prorocului leremieisi la lacul Siluamului si la sfinta Litostrate3,sfintilor lui Kir si loan si la stejariul Mamvriisi la satul olariului.

XX.1. Acéstea bate cu osirdie, bine sicinste au tocmit sfinta i fericita Elena 4, mumafericitului Constantin, multime multé de satesi de ceteiti au dat bisérecilor si alte multe agu-niséle _gird de numar. Cu arginfi si cu aur,cu pietri de Inuit pret i cu margaritare sfintele

40r icoane impodobi, a0jderea i I sfinte i cinstitevasii le facu. Si mult aur i feira de numeirimpeirti bisérecilor i saracilor.

2. Si pre sfintul Macariia patriiarhul cumulte daruri Il cinsti. intoarse catra fiiulseiu i marele intru imparati Constantin, purtindcu multa pastrare o parte din cinstita i fad.-toarea de viiata cruce, la dinsa i cinstitelepiroane ale Mintuitoriului, i chid au venit laVinzantiia, Cu multá cinste de la fiiul ei fuprimita, i sé bucurei si sé implu de mare bu-curie impefratul, 0 o parte din cinstitul lemn

In original: 01016111dAHHU.4 vas de spllat".2 In original: woo irkinuope, explicat mai SUS.

3 Sfintul Litostrat".4In mss. urmeaz5.: felméia lui Constantin fi, pe care copistul le-a sters,

cäci traducerea nu fusese clar5. (ar fi trebuit: Constantie [tatAllui Constan-tin]).

365 Texte

www.dacoromanica.ro

Texte 366

Cu cinste-1 priimi i Cu' fricd sdrutei ci poruncisd sei pästrize in vas de aur. lar o parte din

40v piroane l-a ferecat in gujma2I sa, iar altd partela rafturile calului sdu au pus, ca sci impli-neascd i intru aceasta graiurile prorocului, ce

Zaharia, XIV, 20. au zis; In zilele acélea fi-va «Sfint » la friulcalului impeiratului, «a Domnului atottiitoriul »".

i era impeiratul preiznuind, sä veseliiabinecuvinta pre Dumnezeu, pre cel ce au

fa cut lui atitea mari i bune. i sd rddicei cumare rivnire i eäldur5., de fcicu 3 cruci dupdnumeir, céle ce sd ardta lui intru reizboae,dintii care la Roma, a dooa la Vizantiia, lara treia o[a]reicind au fcicut pod la apa Dundrii.

i-au pus numele ceii dintli Isus, larHristos, lar ceii de-a treia oard Nika. larEraclie inpärat au pus numele Anikitos, adecei

41r cel nebiruit, care si pmna asteizi stei I la stilpulcel al porfirei. i sd zice de la multi cd de 3ori intr-un an ingerul lui Dumnezeu pugoaräde la ceriu la miezul noptii i cinta tris aghios",adecä. de 3 ori cintare sfintd, ceidind i umbrindcrucea cea sfintä si nebiruitil: in luna mai,7 zile, si in luna lui scIptemvrie, 14 zile, sidumineca a treia a sfintelor peiresimi, intrucarea ne inchineim.

lar firicita Elena, fiind citeiva vréme cufiiul säu , sa dusd la Roma si acolo, vietuindputinticei vrime, trecu ceitrd cea mai buneisi nesfirsitii , i fiind anii vielii ei 80 si toatedupii rinduialei bine tocmind.

XXI. 1. lar impdratul cel mare 0 blagocistiv41v Constantin, chid I toatd incepdtoriia au supus

lui i pacea lui Dumnezeu prisosiia in batebisérecile, si sei bucura cu sufletul i celor dincurtea lui au porincit: cili sd ating de sfintele

cetesc cuvintele céle dumnezeesti, set'radice cugetele intru vedére de Dumnezeu si celecetite Cu den adinsul sä le la aminte i, stindintru rugeiciune, miinile la ceriu sä le rdclice

Cuvintul se repet5. in mss.2 Cupna.

www.dacoromanica.ro

si de acolo ajutoriu sit ceard. Ultra acisteazioa duminecii tuturor inpreuna au legiuit sinle pramtuiasca, caci fiind zioa cea dintii demintuire, chip socotintdi, iar preotilor si diiaco-nilor de mare cinste sa-i invredniceasca si mai

42r nzari cinteiri si slavoslovia I si rugdciuni in zioaduminecii au indemnat pe tog oamenii set faci 1;dupa acéea si zioa vinerii cu cinste sit o pos-teased, pentru aducerea aminte citi intr-insa aufacut mintuirea cea de obste facittoriul si min-tuitoriul Hristos . i. cu Maid osirdiia .7i credintain bisireci sa agefife kind in sfirsitul rugaciu-nii.

lar pre cei ce sint in oaste au invatatintr-acesta chip: and set intimpla intru razboae,li sit cadea sa iasa afara din tabard la loe curat,si cei dintii intru liniste sit sci invite si asa,ca cum dintru rost, cu dinadizzsul s,:i trimitaatria' Dumnezeu rugaciune si pre acela maidecit toate sa-1 ;tie pre Dumnezeu si intru toate

42v facaltoriul de bine, si in sus sa radice miinilecatrd Dumnezeu si sa graiasca intr-acesta chip:Pre tine insuli, Domnul Dumnezeu, te stimsi imparat te cunoastem si ajutoriu te martztrisint,si de la tine cile de biruinta am litat, si Cll tineam biruit pre vrajniasii cei tari, si de la tineinciperile cele bune, bunatate cunoastem, spretine si in veacul cel fiitoriul nada jduim, ai tairobi sintem tog. Al nostru imparat intru zileledie delungate §i de biruintd ne rugam sd nepetzdsti pre noi acistea". In zioa duminecii ceapurtatoare de lumina' au legiit sit le faca Yin-duiala cea de obste a ostilor, si asa intru rvgaciuni

43r sa trimitd glasuri cdtra Dumnelzeu.lar el insusi pre sine sit inchidea in zilele

ale mai de sus zise, singur voroviia ultra insusiDumnezeu si rugaciunile cele de omilinta, ple-cindu-si genunchele, sci ruga sit nemereasciz' bi-nele cel fagaduit. .i intru zilele ale de mintuireale sarbatorii indelunga postul Cli load virtuteacea sufleteasca si trupeasca si sfintele veden i alelui Dumnezeu stirsiia. Iar in noaptea cea lit-

367 Texte

www.dacoromanica.ro

Texte 368

minatei si sfintei, ce' zic a Pastilor,, toatcl noap-tea o feicea zio, prefäcea noaptea cea intune-coasä spre zio, cei" in tog, stilfiii a toatei cela/eaporinciia de aprindea candile foarte mari,mai virtos decit tot focul cel luminat

43v luminä. i era vederea noptii foarte cu luiminä,de covir0ia zioa. lar chid ajungea zioa, bumf-tag mintuitoare urma tuturor limbilorroadelor intru bumf deiruire le tindea direaptasi tuturor le da cu indestulare loa/e.

i oarecind fire episcopi i-au chiemat laprinz i acel cuvint au grail ultra Cubunei dare a tot induratului Dumnezeu si stet-pinul[ui] in-am invrednicit a toatei buneitatea,cdci cei pre toti cei mai denainte de mine inpri-rag i-am intrecut i intelepciunii lui Dumnezeumcl invredniciiu, precumaltul. Cettrei acéstea darei si de blagosloveniiasfinfiilor voastre mei invredniciiu a mei settura,de la tog párinf iisi a tog ingerilor, a tog slugile

44r lui Dumnezeu. Ci de vréme altii rînduiald, dupdingerii lui Dumnezeu, sei sei apropie, afarei dinarhierei, nu iaste, ccl am mare dorinfel, de ar hicu putintet, ca i eu pentru sfingilor voastreset mei apropiiu ceitrei Dumnezeu i scl mei invred-nicesc de darul cel arhieresc".

lar ei ceiträ dinsul cu liniz' fatei si cu sufle-tul cel dreigiistos au rdspuns: Tu de la Dumne-zeu esti pus episcop. Socotind urmareatului, cele ce obleiduesti, toate le vezi crl sintde la Dumnezeu tie poruncite i, cit fi-e puterea,at' blagocestie sei petreci viiala, i acelor cununisi cinstei arhiereilor, lard de indoialei vei luoa".

XXII.1. Iar diiavolul cel prea ficlean intrumult n-au putut rabda sä fie turma lui Hristos

44v intru I smerenie, iar spre biséreca cea mareau rädicat luptä, ce acéstea darä pre urmd.Cá atuncea rddicindu-sä, nu putinä gilceavä

multä turburare au cäzut spre toti, cá säfacu mare näsilnicie pentru [a]tecnie2, adecä.

1 In mss.: /c.2 Gr. errEKVia lipsil de copir (in textul lui Eftimie: 4TIKHHP4)www.dacoromanica.ro

pentru nerodire, cà din cei dintru stdpiniremare ndsilnicie inmulti näroadelor. Ce si acés-tea iubitoriul de Dumnezeu impdrat au potolitsi au pus légea asa intr-acest chip, ca si precei ce au putut naste, i cei ce n-au putut naste,cu milà sd-i spodobeascd, iar pre cei cu intrea-gä intelepciune,1 i intru tinere vietuindfiind fdrd de rodire, li sd cat:lea sd fie si aceiaMil de °card.

Si dupei aclea au legiuit, nicidecum ji-dovii sit' nu aibei pre crestini robi, ce sei fie intru

45r toate slobozi. Asijiderea pre aceia ce nu vorSd insoare i vor sei petreacei intru cureifenie,sei aibei /wand de la bisérecile imparatesti cifle va fi deajuns. lar impeiratul bisérecilor feireide peistrare mai vinos le da, uneori din bucatepeimintesti, alteori din bogeilie, asijderea i bar-batilor celor sdraci si miseilor, copiilor i vddu-velor, asijderea tuturor intr-un chip, ceitra acésteasi imbreiciiminte si asternute si /wand din destul.

avea frica2 judeceilii lui Dumnezeu intrucugetul seiu, cu céle iuli i amarcl &keg reiniiainimile apuceitorilor ci holilor, avind grijei ca

aducil pre tog intru frica lui Dumnezeu.Si in 30 de ani fiestecarele la al 10-lea

an fäcea praznic, trimitind multdmiie impd-45v ratului Hristos. Si cel dintli al zécelea I praznic

pre fiul sdu cel dintii, Constantin, cu cinsteaimpärätii Il cinsti, iar al al 20-lea, pre alt fiiual sdu, pre Constantie, cu acéiasi diiadirnd l-auimbrdcat, iar la al treizecilea, al triilea praznic,si pre fiiu-sdu cel mic, Consta, cu acéiasi cinstea impArdtii l-au cinstit.

XXIII. I. Iar diiavolul cel pizmuitoriuzavistnicul binelui precum oarecare nour intu-necat soarelui celui luminat acoperiia razdle.Cd nu putinea intristdciune fddicindu-se intrubisérecele lui Dumnezeu, precum am zis maidenainte, iar iubitoriul de Dumnezeu Constan-tin sä rdniia cu sdgeata grijii. N-au putut rd.bda

In orig.: nitnommAph castitatc, neprih5.nire", tradus ad-litteram.2 in mss.:

369 Texte

www.dacoromanica.ro

intru mult sä sá tinza acea intristaciunegilceavä, au porincit sá scrie tuturor bisére-cilor carti di petutindinea, porincind intr-acestachip:

46r 2. Biruitoriul Constantin si intru tot I cins-tit, ce di pretitindinea episcopilor.

Pentru iubirea de price cea nesanatoasa cuatitare grit altii gonitil, pre toti incepu a-iintrista. Care räutate va fi mai mare decitaceasta nu stiu, ce pentru aceasta sfintiilorvoastre porincim afara din toata indoialale adunati i intru sabor sa le tocmim, i minade ajutoriu sá tindem celor ce trebuesc, i satdmaduim pre fratii carii vor sá puará, i intr-ocugetare sa le adunam madularele céle rasi-pite, i sa indreptam ce vor fi gresit pink avemvréme, ca in toate laturile sa le dam gasuire,precum li sá cade, care nestiintäi innaltareau pre multi pierdut, vai de ei, de acei oameniprosti. Pentru acéea va fi fi placut stapinului

46v i Dumnezeului tuturor, i noi I mai mult,voao înivä. Si de yeti aduce pace, socotesccá vor marturisi toti oamenii, nu putina pri-cind de buncuvintare.

Ce pentru acéea nu facereti zabava, cea bisérecilor i apostolilor sa urmam pravila,ce ce vor fi gresit, tamaduire precum sä cadede graba sä le dati, ce din toata hula si sparge-rea yeti face slobodä biséreca si a mea grijeyeti usura i, pacea celor de acum pro tivnicidindu-o, mare plata yeti cistiga voao. $i Dum-nezeu sá vá pä..zeasca pre voi, frati iubiti".

$i numaidecit ajunsara cartile impära-tului de pretutindinea de porunca ca sa nu maiindelunge niminea nicidecum, ce catra Ieru-salim calätoriia sa faca. $i sä indemná multi-me multá de episcopi i oameni multi fära denumär din oameni cei narociti ai naroadelor

47r sa adunará la I Ierusalim, sá adunara machi-donénii, si de la Panoniia, i Misiia, venit-au

1In mss.: gonini (/ ).

Te xte 370

www.dacoromanica.ro

darà i cinstita cuvintarel de la Persiia episco-pilor, asémenea si de la Thrachiia i chilichiia-nu ì capadochiianii, de la Siriia si de la toatäMesopotamiia i finichiianii i aravitineaniicu alti palistiniani, eghipteani i liviianiicarii sint in laturile Lavithiviia2 bärbati, culucrul i cu cuvintul närociti i plini de toatäinvätätura cea cuvintätoare, intru carii erainvAtätor incepäturii intru ale dumnezeqtilormarele Athanasie.

Adunindu-s5 darà saborul i intärind pra-vilele céle de porunc5., si pre cei potrivnici intruräspunsuri intru cunostinta adeverintei Ii aduse,

47v iar pre cei neplecati i cruzi de luptä pink I insfirsit Ii déderä. anathimei. Si cuprinsà bucu-riia cea nespusä tot sälorul i era3 veselindu-säimpreuna si bine multämind.

Si intr-acéiasi vréme Ii ajunsä scrisorileimpärätesti, porincind tot säborul sfinte[i] in-vierii lui4 Hristos sä Led innoire hramului.Si care in locul fétei impäratului spre acésteaera trimis, oarecare ce s-au intimplat, ca marein cuvint i intru märturisirea legii lui Hristos.Ce inpäratul intru inpäcarea säborului 0 pen-tru sdracii i misei[i] i cei striini aveaiar slugile lui Dumnezeu cu rugä'ciuni i rugä-minte sfirsiia praznicul, iar altii cu cazanii5scripturii lui Dumnezeu impreunä cu céle ne-pricepute intelesuri le descoperiia, iar altiileturghiile lui Dumnezeu pentru pacea lumii

48r §1 beséreca lui Dumnezeu acea i pentruinsusi inpäratul, carele intr-atita bunätäti s-auaflat, céle pacute lui Dumnezeu slujbe tri-mitea.

Tntr-acest chip al innoirii praznicsävir0 la al treizecilea an al blagocistivuluiinpärat Constandin. Cind cinstird al sfintei

1 in orig.: cumuli tagm5," (traducltorul l-a legat de ems* cuvint,cuvintare").

2 In textul lui Eftimie: rk OlsoieritH...e.rpork.2 In mss.: ere.4 In mss. se repetl.5 In orig. el, elt43111MH cu cele spuse".

371 Texte

www.dacoromanica.ro

invieri biséreca Mintuitoriului i groapa sfintiisale si citä cinste imparatului cu argint cuaur si din pietrile céle scumpe, in scripturilelui Dumnezeu 1 macar C cu anevoe sa aflä.,iar noi pentru acéstea nu ne ajunge vrémesa le zicem cu amaruntul. Accsta mare saborde la marele inparat Constantin stim Ca de adooa oara era adunat saborul la Icrusalim,dupä cel dintii cc era la Nichcia Vithineilor.

XXIV.1. Si nu dupa multà vréme fiiuluisau cel de al doilea ii fäcu nunta foarte cinsti-

48v tad Asijderea, chid au vazut toata lumea ple-catá la sine, si la trei fii ai sal au impartitintru mostenire. Si cclui dintii al sau fiiu atatini-sau incepatorie Ii déde, iar celui al doileaincepatoriia Apusului, i celui al trcilea incep5.-toriia in mijlocul amindurora.

5i nu dupa multa vréme auzi cá desprerasarit varvarii au radicat razboi, incepu a sä.0.6 spre persi. Si acéstea au socotit de au rd-dicat multa multime de osti, i pre episcopiCu multä osirdie i-au rugat sä fie cu dinsulintru caleitorie, n-au vrut intru nimicafu i despärtit de la dînsii. Cä cu multá osirdie

cu dragostea cea calduroasà de la sfintulsabor, cortul, prccum Moisi cel mare infigea,

49r au cersut I si ClC intr-insul de pururea ai luiDumnezeu sfirsiia slujbele, pre care l-auinfrumsatat foarte cu impistrituri iscusiteaur si Cu pietri de mult pret.

Si cind stf ducea in laturile varvarilor dedeparte nu lipsiia de la dinsul,ce de purureaIl purta, ca nici intru räzboae sei nu fíe lipsitde darul biserecesc. pentru aceasta foarteera episcopii bitcurop:, nicidecum de la dinsulsil fie despärliti nu vrurif, cum cä i nevrindsit vazd supusä bisérecii piniz' in sfirit a inr atului märire. Si vcdea sufletul imparatuluiimpartit in multe trupuri.

lar dupa acéstea radicà bisereca frumoasamult cinstitä, intru lauda vecinic5. Nlintui-

2În mss. : Dzt (m) necrirmzett.

Texte 372

www.dacoromanica.ro

49v toriului i Dumnezeului nostru, apositolilori,avind intru cugetul2 säu sa.-0 faca aici mor-mintul i dupa prist5.vire intr-insul sa fie pus.Pentru aceea cu credinta fail de masura.cu osirdie era tinut de au facut sfintilor apos-toli, celor 12, coFiuguri, cu mult aur cupietri au infrumsatat, 0 6 din partea cea di-reaptà au pus, 0 6 de-a stinga, iar in mijloculacestora au vrut sä pue a lui lacra., ca cu alor rugaciune sá sà spodobeascä, carea intr-insul sa va savir0, carea §i fu, cu ajutoriullui Dumnezeu.

i invdtd pre fiii siii sit' fie legea cea bla-gocistivd, lar dogmele céle ?We kind in sfirsitsd le lépede, i cea mai multii cu tot sufletulscî aibd neidéjde la Dumnezeu si tuturor impii-

50r ratul, i aceiwia sd sd inchine si pre acelamdreascd ci pre acela sd-1 stie fdatoriu i tocmi-toriu a toatii zidirea, i altele multe ca acéstea.

Si au venit la cetatea a Nicomidieiaceia3 Incá facea lucruri impardtWi. Iar altiizic ea de acolea au vrut sà meargä la Ierusalim

acolea sà ja darul botezului la apa Iordanului,unde Domnul a toata lumea au innecat pa-catul, ce, pentru boala carea Il ajunsa atunci,aduna pre episcopi sà ja darul botezului. Siacéstea sa parea multora a fi fara de väta-mare4. Ca cum s-ar invrednici atita de maridaruri fara de darul botezului, cum are fiputut sa face ceva de-ale lui Dumnezeu? Sicare au vrut el sa adune a toata lumea sabor0 de la dinsul sa sa spodobeasca de blagoslo-venie, de nu s-ar fi invrednicit de darul bo-tezului?

50v XXV. 1. sd anii lui de impd-rcilie 32, lar lui 66, ,si petreceaviiata lui curatd si cuminte intreagd i de toataspurcaciunea i necurdtiia, pina in sfir0t curat.

In mss.: apo (s )Iap (s )1-rilo(r ).23 In mss. silaba Cu- se repetZi.

Ar fi trebuit: aciia.4 in orig.: maple. neadevArat".

373 Texte

www.dacoromanica.ro

.57. acéstea de la Dumnezeu era ddruite intrufirea lui: cu beirbdtiia intru toate luminat, in-teirit cu sufletul, ascutit la cuget, adinc cu inte-lepciunea cuvintului, intru judecdti dirept, intrudarea milosteniei gata, la fald frumos, intruräzboae bärbat, spre varvari mare, intru fáz-boae nebinnt, in lége1 tare 0 neckitit, la cdu-taturd frumos 0 vederos, la fag bucuros, lamdsura trupului mijlociu, la grumaz gros era,la Mel chipq, parul capului era rar, de barbanu prea lipsit, la ochi frumos, tuturor pldcut,

51r lin, sméren, bine apropiiat tuturor, foarte Imilostiv, juded.toriul dirept, smerit, cu ale dinlduntru bun 2, iubitoriu de oameni.

Pentru acéea 0 de la multi era ocdrit,carii umbla cu nedirept ate la Dumnezeu, cdintru vedére sel ardta intru blagocestie, lar culucrurile intru necurdtie petrecea viiata, a cdrorapicioare era gata spre viirsarea de singe 0 pa-time in aide lor de acqtia era ponosluit, o, citde mare era blindételea, di acestora in draciinu sel insotiia. Ce pre acqtia nu indelung idajunsd judecata lui Dumnezeu, lar insu0 impel.-ratul sufletul cel cuvinteitoriu it paziia ¡ara deviitämare, légea 0 obiceaiuri fo[a]rte pldcute luiDumnezeu au tocmit cetätilor, o#ilor, ascultd-torilor,, boiarilor,, bisérecilor 0 altele bate precumblagocestiviia au eqezat lége. Cu anevoe dard

51v si acéstea de uitarel am socotit ale lui bundatiale adinci sel le arate4 tuturor spre folos.

.5'i oarecum au aflat vréme bund de prilej,0 toatd ascultarea ce sit adunasä imprejurul luivdzut 0 cu suflet bucuros toate dupd petrécereasufletului fie,stecdruia ce i s-ar intimpla id spuneachiar: care de la Dumnezeu odor iubitoriu5de Dumnezeu sint Ogle, cite frumsäti 0 cite

'

1 In orig.: sitpit in credint5.".2 In orig.: CZOAT0061116 milos, binevoitor".3 In orig.: w(T) cm() nowsweems o np-kmaws*H leporocn stun de acestia

era invinuit de prea multa. blindete".4 Ar fi trebuit: scl le ardl.5 Ar fi trebuit: iubitort.

Texte 374

www.dacoromanica.ro

plate, cite cununi, did cinste, citä bucurii, citeläcaFuri, i lar cite celor ce nu umblii dupddireptate Ii aFteaptd rélele, cite munci, cita fricä,citd ruFine Fi cita iscodituri de la draci, i cuMate pre toti bine au invdtat cel intocma cuapostoli[i] Constantin.

XXVI.1. De au inteles petricerea sa cdträ52r Dumnezeu, st bucura cu sufletul i toatelimpd-

rätiFte dupd rinduiald le tocmi Fi le-au porincit:In zioa bucurii mile, sei nu sd intimple nicigrije, nici intristare, cdci de trup mcl voi despärtiFi cu Hristos mcl voiu lar cind auzirdpre impdratul incepdtorii de oaste gräind acésteaFi-1 veizurä intru räsuflarea cea de pe urmd, deplins Fi de tinguiri cu tot tipetul implea väzdu-hul. lar Constantin cel bun ceitrd dinFii reispun-dea cu glas blind Fi cu cuvinte mingiioase, su-fletele lor mingiia, grdind: Acum v-ati invred-nicit de viiata cea adeväratd, acum légea atiaflat cea adevdratd , petréceti dard intr-insastall i vä intdrili, i Dumnezeul pdcii sä fiecu voi". Tar pre rimléni carii ldcuia in cetateacea inpdrdteascà cu mari i cinstite darurii-au cinstit, cu cità osirdie pre ei i-au indestu-I

52v lat.Acéstea toate si mai mult decit acestea

céle 50 de zile ale petdesétnitiil Fi ale 7 sapid-mini au poruncit i desävirsit le-au tocmit.

intru tot cinstitul praznic al petdesétnitii, intrucarele Duhul Stint in vedére intru limbi defoc spre sfintii ai lui Hristos ucenici i apostoliau pogorit in ceas intru amiazul soarelui, ceitra

Dumnezeu fu chiemat, pre careleiubit din suflet, i iar trupul cel pämintesc lapämint p[dm]inténilor i rudeniilor l-au läsat,lar cu sufletul adtrd insuFi Dumnezeul cel ade-värat s-au inndltat, a ostenélelor celor vrédniciluo plata.

lar oFtile, and au väzut cea deznds!dj-nuitit, väFmintele sale rupea i cu grind cape-

53r tele 41 presura, plingind de pustiirea sa. i sd

Cincizecimii".

375 Texte

www.dacoromanica.ro

Texte 376

auziia din fiegare neam multe féliuri de glasuriplingind i tot vitzduhul aerului gläsuind.luard multime de oaste trupul, de-1 pusiird inlacili, carea inS u,si fdcuse, precum mai denaintecuvint[ul] au zis. i cddea toatd multimea lagenunche i precum viu sä inchina lui, i lacrao siz'ruta, i intii Dumnezeu, apoi dupd Dumne-zeu pre dinsul numird lumindtoriu i fdatoriude bine, cdci din tuner& pre dmnii i-au aduscaträ lumina cea adcaratä i toate céle de cinstei le-au dat, precum ci viu'.

4. Ceara acéstea i bani scoasdrä, inchipuindpre dinsul cum are vrea sä sei sue la cer,dupd moarte ardtind cdträ dinsul dragostea ceaadevdratd.

XXV 11.1. Aceaste1 viiagi a marelui impdrat53v si acéste tocmiri viteazului Conistantin, o, sotii

lui Dumnezeu i preoti, i v4mintului celuisfint, i cununa märirei cereti, cinstita cuvin-tare cea sfintä, oamenii cei ale§i, cuvintul luiDumnezeu celui adevärat, al lui Hristos Dum-nezeu, adeväratului inpärat. Atita bärbätiecdträ. Dumnezeu i nevoitoriu legii cei adevä-rate, säracilor apdrAtoriu, scirbitilor mingli-toriu, välduvelor hränitoriu, blagocestivii i] bi-ruitoriu, adeverintei luminätoriu, carele pre-cum al doilea Veseleil, celui dintii intru me-terugul de lemn iscusit a toatd lumea cortul,saborniceascd., zic, biséreca, au intdrit cu alelui Dumnezeu iscusituri; Ezdra cel nou, careprecum el porunca cea véche, pina in sfir§itcea stricatd, au luminat, a§ijderea i acesta al 2 I

54r lui Dumnezeu socotinta trupului in toatä lu-mea au intärit bisérecile; al doilea Pavel, cuscrisorile sale intäriia toatä lumea, pe munci-tori Ii biruia, légea3 ajuta, bisérecile intäriialimbile supunea, toatä lumea feriia, idoliisipiia, blagocestiia rdsddiia.

Traducerea omite: no rism-ii.rn dup5. moarte".2 Ar fi trebuit: a.3 in orig.: tpx, credinta".

www.dacoromanica.ro

54v

55r

Ps. XXXII, 9.

Nu aflu intru adevär nume frumos säpui lui Constantin, cd nu vietuia§te pre pa-mint, ce la ceriuri sá sdlä0uiWe, cu ingeriiddntuia§te, cu arhanghelii glasului celui de3 ori sfint cintd cintare. Osteniiu-mk a impletilui Constantin cununä. 0 departe stau de sd-vir0re, cununa pre carea Pdrintele o au imple-tit 0 Fiiul 1-au incununat i Duhul Sfint ausdvir0t.

Cine nu va don i celui intru bunätdticinsti tului, cine nu va proslävi pre cel pro-sldvitl? Carele din cei de demult impärati deatita mäsere 2 s-au invrednicit, cine au fostde atita cinste cinstit? Care impdrat légilecéle blagocistive intru intréagd cugetare auporincit precum acesta, ca din marginea atoatd lumea 'And in céia margini, necldtit aupetrecuts? Care bärbat au intrecut obiceaiu-rile varvarilor céle neinfrinate, cu ale sale lineau alinat legile? Care pentru toti, luptindu-sd,mai virtos decit toti oamenii au arätat facerede bine, precum ca cu flori de die frumoasepre toti Ii mirosiia4? Cine pre Embd5 careintru intunérec §i in umbra mortii ce §edea,dupd scripturd a zice, cdträ lumina blagoces-tivii [i] au tras? Cine al blagocestiei cu armeleintr-acest I chip sä. intr-armä. 0 al tuturor ido-lilor mqter§ugurile au rdsipit? Care impäratatit de iubit era, cum 0 dupd moarteera intru ascultare 0 tot locul §i latureacetatea au inplut cu bisérecile lui Dumnezeu,pre Ellada varvarilor, ca i intru acéstea skplineascd ce s-au zis: MK* TOA pEYE, H RAM,TO I nounia, H cilsAawE cfit" ? Ce se zice: Ckacela au zis, 0 au fost, acela au poruncit, §isä fäcurk".

Traducerea omite: w(T) V de Dumnezeu".2 Mdrire.3 Silaba -ire- se repet5. in mss.4 in orig.: or.i.aosa.a f5.cind s5. miroasa (frumos)".5 Ar fi trebuit: popoare, neamuri).

377 Texte

www.dacoromanica.ro

S-au bucurat tot pamintul, laturile auplesnitl, iar varvarii intru cuvintarea marireisa adunara, bisérecile spre muncitori strigarä:Acestia cu cara $i altii cu cal, iar noi numeleDomnului Dumnezeului nostru ne vom chiema:ei s-au impiedecat si au cazut, lar noi ne-amsculat i ne-am indreptat" 2Sä sa bucure

55v toata I lumea, carea mai denainte era pustiede blagocestivie, i sa infloreasca i sä incol-teasca ca crinul, i mlinile céle ce au slabit sale intareasca, i genunchele céle slabite sa samingie.

Si, cei putini in suflet, si nuvä témeti, cá iata Dumnezeul nostru va rasplatijudecata. insusi va veni i va mintui pre noi,Domnul Dumnezeu au pus direptate i bucurieinaintea tuturor limbilor. Si cu acéstea toatebune Constantin toata lumea au plinit i luptabunä sä lupta, alergarea savirsi, credinta auferit, pentru acéea i infra céle de pace salasluicétele, la Ierusalimul cel de sus, in Sion, mun-tele cel ceresc in cetatea Dumnezeului celuiviu, intru intunérecile saboaralor ingeresti, inbisereca celor ce s-au scris intii la ceruri, careochiu n-au vazut i urechi n-au auzit, i la

56r Mima omului n-au intrat, I cä de acolo si prenoi ne pazéste i cu noi nevazut sarbeazapre toti carii sä adunara astazi veseleste.

XXVIII.!. Acéstea tu de la noi, imparatecel blagocestiv, Ioannes Sismane, cel iubitdar, care4 pre acéstea pre noi au cuvintul,aceasta-t[i] tie mult dorit vistiiariu. Caci n-amurmat basnelor celor mincinoase, ci din céleadevarate i nemincinoasa marturii si am alesintelesurile céle nemincinoasa, carele va iscodi,va afla intru scripturile lui Dumnezeu.

Ps. XIX, 8-9.

In orig.: rrpani IlleflACCKAIIIM Wile au b5.tut din palme".2 in mss.: indreptaat.3 in mss. urmeazA conjunctia ,si, de prisos.4 in mss., deasupra lui e se aflá o liter& suprascria neclar5.: ar fi putut

fi /, i atunci cuvintul s-ar citi: carde.

Texte 378

www.dacoromanica.ro

2. i tu s5.-ti fii urmä'toriu lui Constantincel blagocestiv §i cu clinsul s'l te saturi debinele cel vécinic, cä'rora sä fie noao tuturor

56v intru nemelrire cu bun darul §i cu iubireade oameni al Domnului nostru Isus Hristos,cA cu dinsul Pdrintelui impreunä cu DuhulSfint, mArire §i tinére, cinste §i inchinaciuneintru netrecutii vécilor, amin.

379 Tezte

www.dacoromanica.ro

IN CEPUTURILE I ST 0 RI 0 GRAFIEI U NIVER SALEIN LIMBA ROMANA: CRONICA LUI MIHAIL MOXA

SI IZVOARELE SALE

In Contributii la istoria culturii i literaturii romiine vechi(Bucure§ti, 1972) am prezentat unele aspecte ale Istoriografieiromeinqti vechi (sec. al XV-lea inceputul sec. al XVII-lea)In raport cu istoriografia bizantinc i slavel (p. 104-163). Printrealtele, in acest studiu sint mentionate traducerea mediobulgaraa Cronicii universale a lui Constantin Manasses i Cronica bul-garil anonimii de la inceputul secolului al XV-lea, care au fostutilizate, impreuna cu Cronografia pe scurt a patriarhului Ni-chifor, intr-o versiune slavona completata, i cu un Letopiselsirbesc nou", in Cronica lui Mihail Moxa de la 1620.

h.' cele ce urmeaz5., vom relua aceasta chestiune, cu unelecompletan i precizari.

1. Copia slavo-rominl a Cronicii universalea lui Constantin Manasses

Se tie cà traducerea mediobulgara (efectuata inainte de1344) a acestei pretioase opere istorico-poetice bizantine dinsec. al XII-lea s-a pastrat in cinci copii, dintre care trei inversiunea originala mediobulgara, iar doua in redactie sirb5.1:1) Copia popii Filip, scrisa intre 1 sept. 1344-31 aug. 1345

pastrata astazi la Muzeul istoric din Moscova (Sectia demanuscrise, nr. 20/38); 2) Pretioasa copie cu miniaturi, data-bila prin 1345 0 conservata in Biblioteca Vaticanului (Cod.Vaticanus Slay. II); 3) Copia din manuscrisul slavo-romannr. 649 de la Biblioteca Academiei R.S. Romania, scrisa pe lasfir0tul sec. al XVI-lea i descoperita la Tulcea; 4) Copia

Vezi editiile profesorului bulgar Ivan Duicev: Munuamropume HaManacueeama nemonuc, Sofia, 1962; ed. 2, 1964 (in continuare, citain aceastaeditie); ffemonucma na Koncmanmun Mariam (DoToTlinHo HmaHHe Ha BaTH-IcaHcxli npenHc Ha cpemo6snrapcicHn npesoH, Sofia, 1963.

www.dacoromanica.ro

1 Vezi loan Bogdan, Scrieri alese, editie ingrijitl, studiu introductivsi note de G. MihAilA, Bucuresti, 1968, p. 376.

2 Jlemonucma..., p. VIII.3 Vezi G. Ivascu, Istoria literaturii romAne, 1, Bucuresti, 1969, pl. intre

pp. 82 83.4 Nicolae Mavrocordat a domnit in Moldova intre noiembrie 1709

noiembrie 1710 si, a doua oarA, intre septernbrie 1711 decembrie 1715.

381 Inceputurile istoriografiei universale in limba romini

sirbeascà de la 1553, aflatá la manastirea Hilandar Athos(nr. 333) i 5) Copia sirbeasca din sec. al XVII-lea, ce se aflaIn prezent la Biblioteca Publica Saltikov-Scedrin" din Lenin-grad (nr.1497).

Dupa cum a aratat Ioan Bogdan, in cartea sa Cronice me-dite atingdtoare de istoria romdnilor (Bucuresti, 1895), sborniculslavo-romän care cuprinde cea de-a treia copie a fost scris pela sfirsitul veacului al XVI-lea sau inceputul veacului al XVII-lea, undeva in Moldova" (p.5)1, si nu cum presupune prof.Iv. Duicev: copistul manuscrisului va fi fost un carturar bulgardin regiunea Sredna Gora"2. Scrisul i vinietele asa cum sepoate constata si din reproducerea fotolitograficä a slavistuluiroman (op. cit., pl. IXIX) Il apropie tocmai de manuscri-sele moldovenesti ale timpului. Aceasta se confirma i prin fap-tul cä manuscrisul cuprinde, de asemenea, o irn15ortanld ofierdistoricci moldoveneascd, a cArei redactare s-a incheiat in primelecloud decenii ale sec. al XVI-lea, la curtea urmasilor lui Stefancel Mare. Cit priveste Cronica lui Manasses, prezenta ei inacest manuscris nu este neobisnuitä. Inca Ioan Bogdan a do-vedit cu lux de amanunte ca ea a avut o influenta covirsitoareasupra cronicarilor moldoveni din sec. al XVI-lea, Macarie,Eftimie i Azarie.

La sfirsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea,manuscrisul apartinea protopopului Ursu din Iasi, ruda a mitro-politului Varlaam al Moldovei 3. Dupa moartea acestuia, co-clicele a fost ddruit de sotia sa preotului Gheorghe din Bäiceni(sat in apropiere de Iasi), care a lasat o insemnare detaliata,cu chinovar pe f.30v:

d(a) iEp E rEW (p) rH w(T) [Eu preotul Gheorghe din] Baiceni,precum mi-au dat aceastä carte preutiasa raposatului preo-tului Ursului, carele au fost potropop w(T) Ta. Dumne-dzau sa-1 pomeniasca in-paratiia sv[i]nti[i] sale, depreuna cupreotiasa si cu toti cuconii i rudenii a dumilor sale; mi-aodat-o ca sa le fie pomana in véci, amin. Scris-am cind au vintIoan Neculai voevod4 s-au intrat in Ias, g' cpt(4), itt(c)u,k rE(ti)-1-(E. AUH [miercuri, luna ianuarie, 25 zile], in dzioa lui c(T)

www.dacoromanica.ro

1 Vezi I. Bogdan, Cronice inedite ..., p.5-6 (Scrieri alese, p. 377).

ineeputurile istoriograffei universale fa limba romikni 382

rnarojai fii'ocno(a), a (4) [sf. Gligorie Teologul, in anul7218, resp. 1710]"1.

MuIt mai tirziu, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, sborni-cul care are §"i texte religioase se afla in miinile unui lipo-vean din tara noastra, de la care l-a cumparat la 4 august 1861preotul bulgar Mancio N. Djudjov din Zebil (jud. Tulcea), dupacum rezultä din insemnarile acestuia de la f. 36r, v. La 3 septem-brie 1869, acesta a dat manuscrisul in pästrare Biblioteciipopulare bulgare din Tulcea, unde s-a pdstrat pina prin 1894,cind a fost semnalat de profesorul localnic Alexandru Poplui roan Bogdan, titularul catedrei de limbi slave de la Univer-sitatea din Bucure§ti. El a editat in 1895, dupa acestmanuscris, Letopiselul de cind s-a inceput Tara Moldovei (involumul Cronice inedite ..., p. 1-78 + XIX pl.), iar apoi I-autilizat, in continuare, la pregatirea editiei Cronicii lui Ma-nasses. lata propriile-i cuvinte din Prefata la Cronice inedite:Ramine sa-mi implinesc o pldcuta datorie, multumind clu-bului bulgar «Soglasie » din Tulcea pentru increderea ce mi-aarätat, punIndu-mi la dispozitie pentru un timp destul deindelungat manuscrisul din biblioteca sa..." Se tie insaI. Bogdan n-a mai apucat sa-§i vada publicatä. editia Croniciilui Manasses, astfel ca, dupa moartea sa (1 iunie 1919), ma-nuscrisul a intrat, impreuna cu intreaga arhivä a savantului,In Biblioteca Academiei Romane, unde se §i pastreaza astdzi,in colectia manuscriselor slave §i slavo-romane, sub nr. 649.

Sbornicul, cuprinzind scrieri religioase §.1 istorice (247 file,dintre care prima §i ultima adaugate la legat; 18 1/2x131/2 cm, 24 rinduri pe pagina), este format, de fapt, din reu-nirea a trei pàrti, cu numerotari originale diferite ale caietelor:

1) Filele 2-36, la care s-a adaugat la legat f.1 ; 2) Filele37-47 §i, in fine, 3) Filele 48-246, la care se adauga f. 247,lipitä. ulterior. Aceasta din urma parte, care ne intereseaza aici,este formata din 25 de caiete a cite 8 file, cu exceptia caietului7 cäruia Ii lipse§te ultima fila (dupa f. 102) §i a ultimului,al 25-lea, din care s-au pästrat doar primele 6 file. Cronica luiManasses se aflà pe ff. 103r-235v, respectiv de la inceputulcaietului 8 pink la f.3 a caietului 24. Dupa o scurtà lista a Re-gilor Israelului (ff. 236r-237v), urmeazä. Letopiseful de chids-a inceput Tara Moldovei (ff. 237v-246v), din pacate,sfirOt, caci, aa cum am vazut, lipsesc ultimele doua file din

www.dacoromanica.ro

Titlul insusi al editiei apartine, se pare, acestuia: Cronica lui Constan-tin Manasses. Traducere mediobulgard j'acula pe la 1350. Text si glosar (Bucu-resti, 1922), cici I. Bogda.n cunostea desigur mai bine decit oricare altul datacopiei popii Filip (1344-1345).

2 Utilizäm pentru aceasta, in special, datele strinse in studiile: D.P.Bogdan, loan Bogdan. Activitatea iiiniific4 si dialectied, Romanoslavica",III, 1958, p. 197-204; G. Mihäilä, studiu introductiv la: loan Bogdan,Scrieri alese, p. 20, 44-46.

3 Vezi Scrisori catre Loan Bianu, ed. Marieta Croicu si P. Croicu, vol. I,Bucuresti, 1974, p. 212-220.

Ibidem, p. 223-225.

383 ineeputurile istoriograflei universale in timba romana

caietul 25. °data' cu ele a dispärut i partea finala a Letopise-tului (care se intrerupe brusc la anul 1507), incheiere ce va fimers, probabil, pina in 1518 sau 1526, ca i Letopiseful de laPutna; cu ultima fila va fi disparut i insemnarea copistului,care-0 dezvaluia probabil numele si data cind a terminat detranscris textul.

2. Editia lui kan Bogdan a Cronicii lui Manasses

Unica editie critica a Cronicii lui Constantin Manasses inversiunea slavond mediobulgara inlocuita astazi numai inparte prin reproducerea fototipica a copiei de la Vatican, in-grijita de prof. Iv. Duicev (1963) este aceea a lui Ioan Bogdan,care i-a consacrat ani multi, incepind din 1889. Intrucit inlegátura cu aceasta editie difuzata abia dupa moartea luiI. Bogdan, in 1922, färá studiul introductiv pe care acesta-1planuia, dar cu o prefata a prietenului sau I. Bianu, ce cuprin-dea unele inexactitati s-au facut unele afirmatii ce nucorespund starii reale a faptelor, expunem aici pe scurt istoricul

caracteristicile ei, pentru o mai dreapta apreciere2.Indrumat de V. Jagi6, profesorul sau de la Viena, sá plece

la studii in Rusia, I. Bogdan a fost sfatuit de acesta, intr-oscrisoare din 11 august 1889, sa copieze Cronica lui Manassesdin manuscrisul de la Moscova i sa pregäteascä o editie completaa acesteia. Curind dupa aceasta data., la 17 septembrie, tinarulslavist comunica din Moscova prietenului sau I. Bianu ca sepregateste sa copieze cronica, ce se afla pe atunci in Biblio-teca Sinodalas, iar la 31 octombrie ca a transcris-o integra14.In aceeasi scrisoare el informa pe colegul sau cä intentioneazäsa solicite Academiei Romane a-1 subventiona, pentru a mergela Roma, unde sä studieze i Codex Vaticanus Slav.II: ...o

www.dacoromanica.ro

1 A.H. Vostokov, CAoeapb tiepeoeHoemeAnceozo 3b1ICO3 St. Pb., 18581861.

2 Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 18621865.

3 Vezi D.P. Bogdan, op.cit., p. 198; Scrisori cdtre Ioan Bianu, I, p. 221.4 Scrisoare ccitre I. Bianu, ibidem, p. 229-231.5 Ibidem, p. 290.

inceputurile istoriografiei universale In limbs romini 384

colationare este neaparata pentru a face o editie completa,asteptata de mult de filologii slavi. Eu nu m-as fi hotarit a oface, daca ea n-ar avea un interes special pentru noi. Cronicabulgara a lui Manasses e, cum stii, originalul Cronicei lui Moxa;ea a fost, prin urmare, bine cunoscutä la noi si mi se pare cadintr-insa au intrat chiar unele lucruri In cronicarii nostri mun-teni. E interesant ca notitele din istoria bulgarilor, scrise lamarginea filelor orig[inalului] bulgar, au intrat in textul luiMoxa, si Moxa a adaugat chiar notite din alte izvoare slave,ce in parte nu s-au pastrat. As avea, prin urmare, ocazie astudia si traducerea romana fata de originalui bulgar, izvoarelecelelalte ale lui Moxa si urrnele influentei lui Manasses asupracronicarilor nostri. As dori chiar sä reeditez cronica lui Moxa,deoarece copia ce a avut-o veteranul (B.P. Hasdeu n.n.)nu este In toate exacta (....). La text (al Cronicii lui Manassesn.n.) voi adauga un index slavo-grec, care va servi de voca-bular (se-ntelege, voi adauga si traducerea romaneascd a cuvin-telor). Din acesta vor iesi citeva materiale noi pentru lexico-grafia slava, deoarece textul cronicei n-a fost folosit in originalpentru lexiconul slay, nici de Vostokov 1, nici de Miklosich2,care nu l-a avut la indemin5...."3

Paralel, I. Bogdan colationeaza editia lui Hasdeu a Crono-grafului lui Mihail Moxa (1878) cu manuscrisul pdstrat laMoscova, operatie care la 27 decembrie 1889 era incheiatä.4.Ambele lucrari scria el lui Iacob Negruzzi, la 18 decembrie1889 i-au luat trei luni de munca intensa.

Ajuns mai tirziu prin Kiev la Cracovia, I. Bogdancomunica la 16 aprilie 1890 prietenului sau V.N. cepkin caMinisterul Instructiunii Publice din Romania i-a acordat osubventie pentru a putea merge la Roma, in vederea studieriimanuscrisului de acolo (2000 de franci, dupa cum ii scris luiI. Bianu, la 25 aprilie5).

La 11 octombrie era deja la Vatican, unde a facut cunostin-ta cu monseniorul Johann Bollig (1821-1895), care intentio-nase si el sá realizeze o editie a cronicii: Saracu Manasses,

www.dacoromanica.ro

I Ibidem, p. 245; D.P. Bogdan, op.cit., p. 199-200.2 Scrisori ..., p. 245.3 Vezi Scrieri alese, p. 45, nota 140.4 VeZi Mihail Dan, Ifea nucb.ma Muitemuya Hoanny Eozdany, Revue

des études sud-est europennes", I, 1963, nr. 1-2, p. 159-165.5 Vezi Documente si regeste privitoare la relaliile Toril Rcmánesti cu Bra-

sovul si Uizgaria in sec. XV si XVI, Bucureti 1902, p. XXI, nota 1.

385 Inceputurile istoriografici universale in limbs rombni

citi s-au apucat de el fara sa-1 ispraveasca! Nu-i drept cä ecurios cà tocmai eu, care acum patru ani nici nu visam deexistenta lui, sä ajung a-1 edita inaintea tuturor slavilor?"1In sfirsit, la 25 octombrie Il anunta pe prietenul sau: Astaziam sfirsit cu manuscrisul lui Manasses i astäzi chiar plec laViena. Socoteam ca imi vor trebui 30 de zile pentru colationare;n-am scapat insa nici o minuta din timpul cit am putut lucraIn bibliotecä si am terminat in 15 zile. Am cetit 205 file si amdescris 65 de miniaturi"2.

Intors in tara i numit primul titular al unei catedre deslavistick din Roma.nia, la Universitatea din Bucuresti (19octombrie 1891), I. Bogdan continua studiul lui Manasses,editind, printre altele, cronicile moldovenesti ale lui Macarie

Eftimie, puternic influentati de acesta (V echile cronice mol-dovenegi pima' la Ureche, Bucuresti, 1891).

Dupa cum am vkzut, peste citiva ani (1894-1895), eldescopera al treilea manuscris cu versiunea mediobulgara aCronicii universale a lui Constantin Manasses, ceea ce-1 deter-mina sa-1 ja in consideratie pentru editia ce-o pregatea. Curinddupa aceea, la 21 iunie 1896, Bogdan solicita o subventie dinpartea Ministerului Instructiunii Publice din Bulgaria, in ve-derea publicarii acestei editii, ce prezenta un mare interespentru istoria si cultura bulgarä, subventie ce i-a fost acordata 3.Este interesant de semnalat, cu acest prilej, ca L. Miletici i-apromis un studiu despre limba Cronicii lui Manasses 4.

In 1901, slavistul roman lucra intens la glosar (scrisoarecatre N. Iorga din 8 sept. 1901) si-si exprima dorinta de a plecala Viena sa studieze in biblioteca seminarului de slavistica allui V. Jagid materialul bibliografic necesar introducerii laeditie. In 1902, textul Cronicii era in curs de tiparire la EdituraSocec din Bucuresti5. Corespondenta ulterioara a lui I. Bogdancu diversi slavisti Il arata preocupat de noutatile bibliograficeIn legatura cu Manasses. In sfirsit, in 1909, textul i chiar glo-sarul eran integral tiparite, caci I. Bogdan cita, in Letopisetullui Azarie, dupa editia mea, care va apArea in anul acesta",

www.dacoromanica.ro

Extras din Analele Academiei Române, H, Seria istorie, t. XXXI,Bucuresti, 1909, P. 77, nota 1, s.a.; la p. 93, nota 1, se citeaz& glosarul (veziD.P. Bogdan, op.cit., p. 201).

2 Vezi si D.P. Bogdan, op.cit., p. 201.3 Vezi observatiile critice ale lui K. Gutschmidt, in recenzia publicat5. in

Zeitschrift far Slawistik", Bd. XIV, 1969, Heft 4, p. 640-642.

inceputurile istotiograftei univetsale In Haft romini 386

unele pasaje din Cronica lui Manasses, comparindu-1 cu Azarie,0 el influentat de poetul bizantin 1.

Dar, de0 tiparita intre 1902-1909, editia n-a fost difuzatainca, intrucit slavistul bucuretean nu redactase studiul intro-ductiv. Observdm ca, intre timp, din 1890 pina in 1913, elpublicase mai multe volume de cronici 0 documente, referi-toare direct la istoria 0 cultura romaneasca, ultimele fiindDocumentele lui . tefan cel Mare (2 vol., Bucure0, 1913). Dupaaceasta data a inceput primul rdzboi mondial, la sfir0tul ca-ruja a survenit moartea marelui slavist roman (1 iunie 1919),färä ca el sali fi putut vedea editia incheiatä.

Abia dupa trei ani, prietenul sau I. Bianu o pune in difu-zare, cu o scurta prefata, in care s-au strecurat unele inexacti-tali, ce-au indus in eroare pina astazi pe mai multi cercetatori.Astfel, I. Bianu scrie ea Bogdan tot a5tepta sä poata facecolationarea textului cu manuscriptul de la Vatican" (Pre-fatii, p. VIII), iar prof. Iv. Duicev, ca la baza editiei a fostpusa copia de la Tulcea [? !], cu variante dupa cea de la Mos-cova" (JIemonucnza ..., p. XXX IV). De asemenea, el i0 insueteinformatia inexacta a filologului roman care uitase de scri-sorile primite in tinerete de la prietenul sau cá varianteledin manuscrisul de la Vatican au fost date numai partial, pro-babil dupa extrasele lui Certkov" (1842; vezi Prefald, p. VIII)2.Aceasta curioasä inexactitate preluata din aceea0 sursane intimpina 0 in Introducerea prof. J. Schröpfer la editiafototipica a Cronicii: Die slavische Manasses-Chronik. Nachder Ausgabe von Joan Bogdan. Mit einer Einleitung von JohanSchröpfer (Slavische Propylaen", Bd.12, W. Fink Verlag,München, 1966, p. 12) 3.

Cine 'rasa consulta cu atentie editia lui I. Bogdan se convin-ge ca, in realitate, in afara manuscrisului S (Sinodal, de la Mos-cova), luat ca baza, sint utilizate la tot pasul pentru varianteatit V (Cod. Vaticanus Slay. II), cit i T (Codicele de la Tulcea),ba mai mult, pe marginea textului sint indicate filele tuturorcelor trei manuscrise. Este drept cá in primele data paginidin editie nu apare V, pentru motivul elementar ca acestui

www.dacoromanica.ro

1 Trojanska prila, Starine", Zagreb, III, 1871, P. 197 188.2 VeZi: Iv. Duicev, Munuamiopume ..., p. 26; .11emonucma ..., p. IXX.3 IlaAeozpaffiacu ait6yAt na jy.wcRocnoeencnomo nupuitcno nucmo, Skopje,

1966, nr. 150: Cronica lui Manasses de la Hilandar, nr. 333 (434); Vezi i I. Iva-nov, loc. cit. In aceste conditii, ni se pare nedreaptä i, de altfel, inexactä obser-vatia prof. Iv. Duicev: Faptul cä in editia lui Bogdan nu au fost luate inconsideratie toate variantele care pot fi extrase si din Codicele de la Vaticanmicsoreaza in mare masurä valoarea stiintific.t. Mai mult: o editie critic& atraducerii mediobulgare a Cronicii lui Manasses trebuie sà se bazeze, in primulrind, pe cele doll& manuscrise bulgAresti mai vechi, i anume cel de la Moscovasi eel de la Vatican (tocmai asa a procedat I. Bogdan n.n.), apoi pe cel ulte-rior, de la Tulcea, cu ad5.ugarea eventuall a variantelor din cele doll& copiide redactie sirba; de asemenea., e necesar O. se utilizeze i citatele i impru-muturile in vechile cronici rusesti i romfinesti" Vlemonuana ..., p. XXXIV

387 Tnceputurile istoriografiei universaIe In limba romini

manuscris Ii lipsesc primele 2 file scrise (plus una albä). ince-pind insä cu p. 3, aceste variante apar Cu regularitate, iar incazurile dificile se citeazà i originalul grec (In text, din locIn loc, Bogdan indicä numärul de ordine al versurilor grece§ticorespunzAtoare). In particular, la p. 46-67 se publicä directdupä manuscrisul de la Vatican Povestea Troiei, cu indicareaexactä a filelor, iar in note sint semnalate diferentele din edi-tia lui Fr. Miklosichi.

A§adar, editia lui loan Bogdan are o valoare mai maredecit i se atribuie in ultimul timp, fiind realizatä pe baza celuimai vechi manuscris (S), cu indicarea variantelor dupä V,aproape contemporan cu acesta, i dupä. T, care reprezina odovadä peremptorie a räspindirii acestei opere §i la nordulDunärii, nu numai in Serbia (pentru Rusia existà numai indiciiindirecte). Este drept ca lipsesc referiri la cele doua copii sir-

despre care insà special4tii au cApätat informatii abiaIn ultima vreme, ele fiind insuficient cunoscute pinà astäzi,cu exceptia pasajelor referitoare la istoria bulgarilor, tipAritede I. Ivanov dupa prima din ele, cea de la Hilandar, in Ebil-eapocu cmapunu (ed. 2, Sofia, 1932, p. 618-623)2. Abia editiacriticà pe baza tuturor celor 5 manuscrise, pe care o preg5.teteprof. Iv. Duicev, impreunä cu M.A. Salmina (Leningrad),ne va aräta in ce mäsurk cele douä manuscrise sirbe§ti päs-treazä traditia versiunii mediobulgare i in ce mäsurà se inde-pärteazä de ea. Dupa fotocopia primei pagini din manuscrisulde la Hilandar, publicatà de prof. VI. Mo§in, avem chiar impre-sia eà aceasta este textologic foarte apropiata de copiile medio-bulgare a.

Dar valoarea editiei lui L Bogdan, la care acesta a depus omund de benedictin, ani in §ir, cre§te prin addugarea unuiglosar complet, cuprinzind dupä un calcul aproximativ, pe

www.dacoromanica.ro

XXXV). $i mai jos: In unica editie existent& pin& in prezent a Cronicii,anume in cea a lui loan Bogdan, copia de la Vatican e utilizata inexactincomplet ..." (p. XXXV).

Vezi *i K. Gutschmidt, rec.cit., p. 161.2 Vezi lista lor completa la M. Weingart, Byzantské hroniky y literatufe

cirkeunéslovanské, I, Bratiqava, 1922, p. 198-215.3 HcmoputtecKa zpamamtoca Ha 6bitzapacu e3ux, ed. 2, Sofia, 1963, p. 17.4 Ee.reooacu eapxy cpec)no6bilzapcKun npeeoc) na Mauacueeama xponwca,

«143HecTHH Ha Bsnr. apxeott. mic-ntry-r», II, Sofia, 1923-1924, p. 137-173.5 op. cit.

Cronica lui Manasses Fi literatura ronano-slavc1 fi romiincl veche, extrasdin Arhiva", XXXIV, nr. 3-4, Iai, 1927.

7 Le Manasses moyen-bulgare, Paris, 1946.

inceputurile istoriografiet universale In limba romini 388

care 1-am facut peste 6500 de cuvinte (fata de 222 p. detext, glosarul cuprinde 232 p.), cu traducerea romaneascaCu mentionarea cuvintelor corespunzatoare din originalul gre-cesc, ceea ce faciliteaza intelegerea tuturor nuantelor de sensexplicarea influentei grecesti in crearea cuvintelor compusemediobulgarea. Acest procedeu care face cinste unor glo-sare similare la principalele texte slave vechi (bulgare vechi)n-a fost observat de editorii de la Mfmchen, care n-au reprodusIn editia fotomecanica, mentionata mai sus, si Glosarul lui I. Bog-dan. Acest glosar ar putea fi insa reprodus intr-o editie supli-mentard.

In sfirsit, I. Bogdan a marcat cu asterisc toate cuvintelecare lipsesc din Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum (Viena,1862-1865) al lui Fr. Miklosich, astfel ca, pe bunk* dreptate,Glosarul sau trebuie considerat un pretios supliment la acesta:dupa calculele noastre, numärul lor este de circa 1400 (inclusivcele circa 470 de nume proprii si derivate de-ale lor).

Asada", aceasta frumoasa editie" cum o numeste re-gretatul prof. K. Mircev a , care inspirä respect si mindriepentru slavistica Tomaneasca, constituie o importantä contri-butie la filologia i istoriografia bulgarä i, mai larg, cea slavä.,ea stind la baza unor ample studii istorice, literare i lingvis-tice (I. Trifonov4, M. Weingart5, Margareta tefanescu-Serghi6,H. Boissin7

3. Influenta lui Manasses asupra cronicarilor moldovenidin secolul al XVI-lea Macarie, Eftimie i Azarie

Daca I. Bogdan n-a avut ragazul sä incheie editia Croniciilui Manasses , in schimb, descoperind i publicind intre timpintregul corpus de cronici moldovenesti in limba slavona, s-a

www.dacoromanica.ro

Vechile cronice /noldovene,sti pint!' la Ureche, Bucuresti, 1891, p. 69-89;Letopiseful lui Azarie, Bucuresti, 1909 (extras din A.A.R.), p. 20-28 (Scrierialese, Bucuresti, 1968, p. 320-335, 431-438).

2 Vezi Vechile cronice ..., p. 90-103 (Scrieri alese, p. 335-346).3 Vezi Letopisetul ltti Azarie, p. 28-42 (Scrieri alese, p. 433-457).4 Vezi si cartea noastra Contributii ..., p. 153-157.5 La littérature bulgare du XIV e sac* et sa diffusion dans les Pays Rou-

mains, Paris, 1947, p. 30.

389 inceputurile istoriografiel universate In limba romini

dovedit a fi cel mai competent exeget al cronicarilor din seco-lul al XVI-lea, aflati sub influenta literarä a istoricului bizan-tin tradus in mediobulgard. Astfel, editind in cloud. rinduri(in 1891 0 in 1909) Cronica lui Macarie, care descrie perioada1504-1551, I. Bogdan a arätat, cu o mare bogätie de fapte,influenta stilistica i lexicald a lui Manasses 1, scriind un amplustudiu asupra limbii i stilului acestui cronicar, care a preluato serie de pasaje ce i se pdreau a se potrivi cu evenimentelepersonaj ele infät4ate, in special Petru Rarq, patronul" säu(de ex., descrierea fugii lui Petru Rarq prin munti).

Pentru Eftimie, care-0. scrie Cronica din porunca lui Alexan-dru Läpuneanul (perioada 1541-1554), modelul literar nueste atit Manasses, din care folose§te totu0 unele cuvinte, citmai ales dasalul säu Macarie2.

In sfir0t, Azarie (care descrie perioada 1551-1574) s-ainspirat atit din cronica dascälului säu Macarie, cit 0 din Ma-nasses, din care a preluat pasaje intregi3 (de ex., portretul luiBogdan 1..,5puneanu, care imprumutä unele pasaje din des-crierea impdratului bizantin loan Tzimskes)4.

Deducem, deci, c5., in afar5_ de manuscrisul de la Tulcea,care provine de la sfir0tul secolului al XVI-lea, in Moldovatrebuie sa mai fi existat i altele anterioare: Macaire et Azariéen ont certainement possédé chacun leur exemplaire", scrieE. Turdeanu5, care consacra un paragraf din cartea sa acesteiprobleme. Dupa cum au relevat istoricii romani actuali, avemde-a face cu o §coalä literark care aplicä in mod coiWient anu-mite procedee: de aceea scrierile respective trebuie tratatenu numai ca izvoare istorice, ci i ca opere literare, ai cArorautori au fost preocupati nu numai de naratiunea istoric5., ci0 de impletirile ritoricqti" fkrropcTga scrieAzarie).

www.dacoromanica.ro

Ineeputurite istoriograflei universale In limba romini 390

4. Cronica lui Manasses, Cronografia pe scurt bizantino-slavä, Letopisetul sirbesc nou, Cronica anonimäbulgarä i alte izvoare n traducerea i prelucrarearomineascä a lui Mihail Moxa

Cele patru scrieri istorice bizantino-slave mentionate aufost raspindite atit in Moldova, cit i in Tara Romaneasca,unde la 1620 au fost traduse intr-o forma prescurtata si reuni-te impreuna cu fragmente din alte izvoare intr-o lucrareunicä apartinind calugarului Mihail Moxa (Moxalie) de la Ma-nastirea Bistrita (Oltenia)1. Aceasta opera, cunoscuta sub nu-mele de Cronica sau Cronograful lui Mihail Moxa, este primascriere istorica in limba romana, care precede cu circa un sfertde secol Letopiseful lui Grigore Ureche.

Ea ni s-a pastrat (probabil) in autograful lui Moxa, desco-perit de slavistul rus V. Grigorovici in 1845 la manastirea Bis-trita, unde a fost scris, i dus in Rusia (azi se aflä la BibliotecaLenin" din Moscova, Fondul 87 Colectia V.I. Grigorovici,nr. 64, 156 f., in 4°). Din pacate, ii lipseste foaia de titlu(precum si prima fil'a, cu inceputul Cuprinsului"), astfelnu stim care i-a fost denumirea originala. Alte doua copii incom-plete (de asemenea, fan titlu), de la inceputul secolului alXVIII-lea, au fost date la iveala abia in 1943, respectiv in 1971si se pastreaza la Muzeul din Craiova (nr. 52; descoperin deC. Nicolaescu-Plopsor, la Cotofeni-Dolj) si la Biblioteca Cen-tralä Universitara' din Iasi (nr. III 20; semnalan de Klaus-Henning Schroeder si datata 1728)2.

Publicata partial de V. Grigorovici, in 1859 3, apoi integral(cu o lacuna intimplatoare) de B.P. Hasdeu, in 1878, dupa ocopie efectuan de Gr. Tocilescu 4, si reeditata in transcriereIn 1942, de N. Simache si Tr. Cristescu 5, iar peste un an deC. Nicolaescu-Plopsor, dupa prima copie incompleta' 4, Cronica

D3spre supranumele slu, care inseamn1 platosul", ca si gr. Amar-lo/os (supranumele cronicarului Gheorghe Monahul) vezi in cartea noastr5.Studii de lexicologie fi istorie a lingvisticii romanepti, Bucuresti, 1973, p. 100 101.

2Un manuscris necunoscut al Cronografului lui Mihail Moxa, Limbaromina", XX, 1971, nr. 5, p. 527-529.

3 0 Cep6uu e ee °moment:Az cocednum depoocaeam, Kazan, 1859 (Anexa I,p. 1-45).

4 Cronica lui Mihail Moxa, in Cuuente den batrini, t. I, Bucuresti, 1878,p. 337-443.

5 Hronograful lui Mihail Moxa, Buz5.u, 1942.O Hronograful lui Moxa, Oltenia", IV, 1943, p. 1-28.

www.dacoromanica.ro

1 Scrieri alese, p. 255-269, 627-633.2 Cronica lui Manasses si literatura romclno-slarcl3 Istoria literaturii române vechi, vol. II, Bucure0i, 1942, p. 135-133.4 La littérature bulgare p. 159-163.5 Istoria literaturii romine, I, ed. 2, red, resp. acad. Al. Rosetti, Bucu-

reti, Ed. Academiei, 1970, p. 332-336 (paragraf scris de P.P. Panaitescu).Préoccupations en matière d'histoire universelle dans rhistoriographie

roumaine aux XVIIe et XVIIle siècle (I), Revue roumaine d'histoire", IX,1970, nr. 4, p. 677-697 (cf. 0 continuarea studiului, in t. X, 1972, nr. 2p. 293-312; nr. 4, p. 705-728; XI, 1972, nr. 1, p. 53-77; XIII, 1974, nr. 1p. 73-94). Vezi i articolul lui L. Predescu, Mihail Moxa si opera sa, Bise-rica ortodox& romana", an. LXXVIII, 1960, nr. 9-10, p. 905-918.

391 Inceputurile istoriografiei universale In limba mining

lui Mihail Moxa a fost studiata de mai multi cercetatori, dintrecare mentionam, in special, pentru preocuparea de a stabiliraportul cu sursele, pe B.P. Hasdeu, Ioan Bogdan', Margaretatefdnescu-Serghi2, N. Cartojan3, Emil Turdeanu4, P.P. Pa-

naitescu5 0 P. Cernovodeanu6. Opiniile asupra ei au fost contra-dictorii: unii cercetätori i-au negat valoarea literard ;i docu-mentara, in timp ce altii, in primul rind cei citati, au subliniat,cu mai mult temei, atit capacitatea calugdrului oltean de aselecta 0 combina datele din izvoare, cit i fraza româneascafluentd. Bazindu-se in cea mai mare parte pe Cronica univer-said a lui Manasses dupä cum a stabilit inca V. Grigorovici0 a reafirmat B.P. Hasdeu Moxa a apelat pentru unelecapitole din istoria popoarelor antice 0 a Bizantului la Crono-grafia fie scurt a patriarhului Nichifor (806-815), dupa o copieslavonä completata pinä la anul 1425, asemenea celor pe carele gäsim in unele manuscrise slavo-române, iar pentru istoriapopoarelor balcanice la unul din letopisefele sirbegi nor(mladji), cuprinzind epoca 1355-1490, la Cronica bulgariianoninul (1296-1413) 0 la alte surse, pe care le vom mentionamai jos. Versiunea româneasca a acesteia din urma, cuprinsaIn partea finala a scrierii lui Moxa, a fost o adevàratà revelatiepentru V. Grigorovici, care a publicat-o, cIt i pentru K. Ji-re'eek i alti istorici slavisti din a doua jumatate a secolului alXIX-lea, care au presupus existenta unei cronici bulgare con-temporane cu evenimentele descrise. Nu mica a fost satisfactiaistoricilor i filologilor romani i sträini cind, in 1891, I. Bogdana dat intr-adevär la iveala, dupä unicul manuscris slavo-romände la 1554-1561, pastrat astazi la Kiev (Fondul BiblioteciiAcademiei Teologice, nr. 116, la Biblioteca Academiei de Stiintea R.S.S. Ucrainene), textul original mediobulgar al acestei

www.dacoromanica.ro

Studiul introductiv, Contributii la istoriografia bulgard ,si sirbd , a fostreprodus in romàn-ste, in Scrieri alese, p. 255-269. Tot acolo am reprodus,dupä un manuscris neterminat, inceputul unui studiu a lui I. Bogdan, inti-tulat Manasses ca izvor al lui Moxa (p. 627-632). Vezi articolul lui Const.

Zur Witrdigung der neuendechten bulgar. Chronik, Arhiv f.sl.Phil.",XIV, 1892, p. 255-277.

2 Aici si in continuare reproducem textul pe baza fotocopiilor pe carele-am executat dupa microfilmul existent la B.A.R. (Mm. 10).

Inceputurile istorlografiel unlversale In limba romAni 392

interesante cronici, impreund Cu o copie a Cronografiei pescurt (de la Adam" Ora la 1425) cu un Letopisel sirbescnou (1355-1490), ambele in redactie mediobulgar5., stabilindca toate aceste scrieri au intrat in componenta Cronicii luiMoxa: Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtsch-reibung (in Arhiv fiir slavische Philologie", Bd. XIII, 1891,p. 481-543, inclusiv traducerea latinä. a Cronicii bulgare, efec-tuat5. de V. jagié)1.

a. Manasses qi cronografia pe scurt

Revenind la continutul Cronicii lui Moxa, preciamaceasta are 99 de capitole, ale caror titluri Sint luate, in cea maimare parte, din Cronica universard a lui Manasses:

De-nceputul lumieei dentiiu2 altuano. A.Impärägia lui Nevrod [0 CT1`10101110pEIIH ...]

Impeirigiia Eghipetului 44PCTII0 ErIMETCKO.

impareigia asiriflor Itapcno tICHIlfliCKdr0 u,aptImparfIliia lui Sostrie eghiptean Ikaprrgo Ecorrpie

LI,dptErvuETcKdrw.Ìmpareigia lui D,' a)vid [Capitolele despre evrei].Implircliiia lui Chir A4PCTIKO KliPOHO.

Impeirigiia lui Alexandru Machidon gapc-rao dmAaHmeALIKEAONCKar0.

Implratiia lui Potolemei Epure Aaprreo IITOMME4np-Kgaro.

Impärdiiia troianilor O Tpwaikt (cum apare 111 Cod.Tulcea; in S i V titlul este mai lung).

Urmeaa. 24 de capitole (11-34) despre Imperiul Roman,pima la Constantin cel Mare, apoi 58 de capitole, de la acestprim impArat crqtin (cap, 35, a. 306-337), pina la Imparcitiia

www.dacoromanica.ro

1 Vezi Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica, I. Die byzantinischen Quellender Geschichte der Titrkvolker. Zweite durchgearbeitete Auflage, Berlin, 1958,p. 334.

2 Vezi exemple in studiul manuscris (neterminat) al lui loan Bogdan,reprodus in Scrieri alese (p. 627-633), precum si in art.cit. al Margaretei Ste-fanescu-Serghi.

3 Mai jos vom cita dup5. mss. 116 de la Kiev, reprodus de I. Bogdan,in Ein Beitrag ..., p. 502-520 (cf. Lj. Stojanovid, Star srpski rodoslovi i le-topisi, p. 125-153).

393 inceputurile istoriogratiei universale In limb& romini

lu Mihail, fiul Duca'ei (cap. 92; Manasses: ljaprrgo ADrama,am A04141-14 ; pink* la 1105, zice Moxa, in realitate 'Ana la1078), calugärul oltean omitind din textul lui Manasses doarultimul capitol care poate lipsea in copia sa , cel despreNichifor Botaniatul (1078-1081).

Daca adaugam ca Manasses insusi a utilizat operele luiDionisios din Halikarnas, Ioan Lydos, Than din Antiohia,Pseudo-Simeon si o cronica ce a stat la baza lui Ioan Zonarassi Teodor Scutariotul 1, toti acesti autori trebuie consideratiindirect si surse ale lui Moxa. Dar, in aceasta prima si ceamai intinsa parte (cap. 1-92, ff. 4r-138v), pe canavaua datade textul lui Constantin Manasses, tradus cu numeroase pres-curtari 2, Moxa a intercalat la tot pasul fragmente din Crono-grafia ße scurt bizantina, avind la baza textul patriarhuluiNichifor (806-815), in versiunea slavona strba (cu completanipina la 1425), mai ales pentru precizari cronologice, dar sipentru a adauga unele detalii fata de textul poetic al istoricu-lui bizantin 3. in afara copiilor sirbesti, aceasta scriere sumarkpreocupata mai ales de cronologia biblica, romana si bizantina,este cunoscuta din cinci copii slavo-romAne din secolul alXVI-lea: mss. nr. 320 al B.A.R., copiat in Tara Româneasca, pro-babilla Manastirea Bistrita (incomplet) ; cele doua sbornice de laKiev (nr. 116) si Leningrad (Biblioteca Publica, mss. 0, XVII,nr. 13), cuprinzind seria letopisetelor moldovenesti, si celecloud copii ale asa-numitei Cronici sirbo-moldovenesti (numaide la Constantin cel Mare; B.A.R., nr. 636, din 1557, si nr. 51din colectia A.I. Iatimirski Biblioteca Academiei de tiintea U.R.S.S., ambele provenite de la Manastirea Neamtului).

lata, spre exemplificare, sfirsitul capitolului 15, Imfidreigialic Avgast Chesar, 0 cap. 16, De Domnul nostru I[su]s H[risto]s,care au fost publicate de Hasdeu cu o lacuna intimplatoare,

www.dacoromanica.ro

inceputurile istoriograf lei universale In limbs roming 394

datoritä unei scäpäri a lui Gr. Tocilescu, in copia efectuatädupä manuscrisul de la Moscova (ff. 36v-37r):

Manasses Moxamss. slay nr. 649,(B.A.R.,

f. 143r)Illp(c)-rao fIgrScra KECdPd [...]{...] G'k (H) KECdpk W(T)-

rdlitd1HE w(T) CEKE rnoymoTKop-

u.ihi FAHlit(X) flOilliTtlA flPtdAA-APIIIH(X) Ms CTMH flPHA EWHIgliditti.

TOAHKO }KE A FORHAVK Kt w(T)CAC lifili(X) no(A) IMO) 1...]".

Cronografia pe scurt(Ed. I. Bogdan, p. 508-509)

Ho loyAiti iKE 11,4PCTKOE4

1tirSCT6 AtTlx lis H Nit CiAlt/ft

..5. [...].Eat Alli- HcE AtTO filirSCTOKd

U,dpCTILI poAn CA MILT iAS roc-noAit HdWix ICOIrClx XPHCTOC-6 OTkCH/ATLI/A IS OrOPOAHU,X, KtrPlItikWE flOCA dHk RkICTI1 1311 IOICA Ed

ClsIATOMII HEA ALUK Ili OTHHCAH IE

Cl&TIKOPHTH liMtH IEMK H >IN TEA MK.

OTIK ilAdAdd AO 13114A OKtHEH id

XpHCTOEd AtTk otEilS.. 1.. .]".

(ff. 37 r-v)

15. imptirdtiia lui Av gustC hesar

[...] El de-aciia goni de lasine mäscdrniciile si cinstiia in-telepciunile ,i cärtularii. Sitocmi lumca toatá supt sine,de-i da dajde.

Si au impärätit 57 de ai.16. De Domnul nostril

I[suis H[risto]sAtunce cind ndscu Domnul

nostru I[su]s H[risto]s, n-al40 de ai de impärätiia luAvgust, cind tremisése sä scrielumea toatd. De la Adam pinäla H[risto]s 5500 de ai. Sipre ovréi-i domniia Irod. Atun-ce-i era datä domniia de laChesar Avgust [...]"

b. Simeon Magistrul o LogofätulDar, in unele capitole din aceastä prim5. parte, Moxa a

recurs pentru anumite completäri privind istoria Imperiuluiroman §i a Bizantului la Cronica lui Simeon Magistrul i Logo-fdtul (sec. X), tradusä in mediobulgard, probabil prin sec. alXIV-lea, §i pästratä pinä astäzi intr-un unic manuscris slavo-roman, provenit de la mitropolitul moldovean Anastasie Crimca(terminat in 1637) 1. Astfel, N. Cartojan, subliniind faptul c5.

1 Pastrat in Biblioteca Public5. Saltikov-Scedrin" din Leningrad (F. IV,nr. 307), textul a fost editat in 1903, de A.A. Kunik, V.G. Vasilievski s'i V.I.Sreznevski; vezi reproducerea fotomecanicA: Die Chronik des Symeon Meta-phrastes und Logotethes ..., mit einer Einleitung von R. Zett, Manchen, 1971.Un mic fragment de la inceput (privind facerea lumii") se af15., de asemenea,in mss. nr. 320 de la B.A.R., copiat in Tara RomAneasca (probabil, la MAnasti-rea Bistrita), in sec. al XVI-lea (f. 218v-220v).

www.dacoromanica.ro

1 Istoria literaturii romdne vechi, II, p. 135.2 Fiore di Virtù in literatura rormineascd, Bucuresti, 1928, p. 9 11. Din

cercetArile mai noi asupra acestei scrieri vezi: P. Olteanu, Fiore di Virtedans les versions slaves traduites du roumain, Romanoslavica", XVI, 1968,p. 274-304.

3 Vezi bibliografia: N. Cartojan. Fiore di Virtù ..., p. 10-11; SalvatoreImpellizzeri, La letteratura bizantina, ed. 2, FlorentaMilano, 1975, p. 294-295, 447-448.

4 Die Chrorzik des Symeon Metaphrastes und Logothetes, p. 93.

395 Inceputurile istoriografiei unlversaIe In limba rombni

Moxa cuprinde numeroase elemente care lipsesc din Manassesdar se regäsesc In alte cronografe bizantine", semnala,printre alte adaose, gratioasa legendä a Casiei un ecou alfolclorului bizantin" 1, pe care o intilnise in versiunea din CodexNeagoeanus a Florii Darurilor (Fiore di Virtù de Tomaso Gozza-dini, sec. XIII), copiata de popa loan Romanul din SimpietruHunedoara, in 1619-1620 (B.A.R., mss. rom. 3821, ff. 78-125),inexistenta in prototipul italian i in traducerile sirbetigrece0i cunoscute pin5. acum 2. Cunoscutä din mai multe izvoarebizantine 3, povestirea care se bazeazä pe un fapt real , segäse0e, de pildä, in Cronica lui Simeon Magistrul i Logoatul,de unde o reproducem, alaturi de cele douä versiuni române0i:

Simeon Magistrul i Logofiitul (f f. 161v 162r)4

Nall ?ICE Er0 4pocmia, flOCAdIWRI Crls] 11'6CA cumuli, 1114111EAE

WTpOKORHLIA nptKpactim, EWE OrHERtCTHTH Cud cgoEro; 11113RE(A)WII>ISE H(r) Hd 110A4TA Kh TpHKAHHIs 30130M6E-1 illaprapnTk, Ad(C) 9E0-*HAS aAdTA IaRAIAA, pEKWH, IKO ',WISE ALIJE ovroAtETb. TH, Ris3-A4+(A)I EH CE". lit »CE HtKdd W(T) 6.11-POPW(A)H1s1(X) His Hu(r) oTpo-KWINUoi, HMEHEMK KUM, nptKpacH4 REAMH ; ANSE RHAtliks OEW*HAls

IrlOKAEAtlils Aospon EA, pEqc: 001rE0 }KEHOA HCTEKOWA 34dd *. 0114}KE Cis cpamomk HtKdKO W(T)pELIE EMS: 411A H >KEHOA HCTtildATIsAOIr9W44».

OH iKE, C4OROM6 CP(A)ItE CH Oranifills, TA oirso WCTARH, d OEW-AOPt 4R4lsK0 KA4CTk, CAWOH W(T) 114A4rOHIs. GTEll'Cd WE CACdMk CK 0E0A0p0A k EKH cilro GTE4S4H4 filiTOHTEAlls IldTja-epxo(m), litHLIdg CA H gpdLIHIAH(M) H ltp(C)K151HAlk RtHLI,EMIs Ins C77AAHATHAECATHHLIA [...].

II 01/.60 PELIEHdd Cid, 1P(C)Te4 HE HOASEIHRWH, imuacTiiph Cls3A4;HEM ?KE H, ocTpHrwii C, 110CTALPH CA H UAAOMAAPSAWH H

liS EAI-IHOMOIr >KHKAWH, flirkR6ICTIs AO CKOHLIdliTA }KHROTd EA ; IWKE H

CisfiliCdteid CROd iattwra OCTrIIKH [...]".

www.dacoromanica.ro

Moxa (ff. 101v-102v)

71. Împarciia lui Theofil

Theofil, cind vrea tata-sauMihail sa-1 insoare, el adunaféte frumoase de pren toatätara intr-o casa, i mérse sä-saleaga. El vazu o fata preafrumoasa i inteleapta, decigrài catr-insa cu ispitd: «Pen-tru muiare au venit raul inlume ».

Ja raspunse catr-insul: «A-devar iaste, i pentru muiareau intrat i binele in lume »,cum ai zice: Pentru Evvaraul i pentru pr[e]c[i]staa Ma-riia binele.

Auzi impäratul si se mirkde zise: «Eu mai inteleaptamuiare de mene nu voi lua »

décle marul cel de aur, ceera semn de nunta, unii féte,anume Theod[o]ra.

Casiia zise catra Theod[o]-ra: «Dobindisi imparatiia lu-measca! Si eu voi nevoisa fiu imparateasa! » De-aciise facu calugarita i s-auinchis intr-o chilie, de aupetrecut viata ingereasca. De-aciia au dobindit impäratiialu H[risto]s.

Theodora se cununa cuTheofil".

Cuvintul se repea in mss.

Codex Neagoeanus(ff. 124r-125r)Pintru impircitie ceflii lunti

Cá era un imparat tinarvru sa insoare, i chema

toate fetele T[a]rigradului,le stringe intr-un loc sa levaza care-i va place, sa vi-oe imparatul. Si luo un mart'de aur, care-i va place sä-i demarul de aur.

Si merse la fete si le cauta,vazu 2 fete de ele-si intr-un

loc stind: si una o chema Na-stasie [. Casia], altä Theodo-ra. Si merse imparatul la din-sele placu Nastäsie, i vrusa-i de marul. Iar imparatulgrai: «Mare lucru, cum perilume toatà pintru o muere ».

Iar Nastasie grai: «impa-rate, pintru o muere peri lumetoata, pintru o muere dobindilume toata ».

Iar imparatul, daca auziasa, elu sa socoti asa, ce graiasa: «Neluoata de mine, simà rämas[e], dara daca o voiuluoa, eu nu voiu grai cu din-sa » dede marul Theo-dorei, i sà duse imparatul.

Si zis[e] Nastasie, grai: «0,fericatä. Theodoro, astaz[i] estiimparateas[a] i s[a] stii CA'

voiu [fi] imparateasa maimare de tine ». Iara Teodorazis[e]: Nu es[te] alt imparatmai mare de acesta". Si ziseNastasie: «Ramini sanatoa-s[a], Teodoro! i s[a] säru-

inceputuriie istoriografiei universale in limbs romini 396

www.dacoromanica.ro

Adaos in josul paginiila Cronica lui Manasses

(f.219v-220r),,C101 liHMHC(i)H nfrkat(T)

liptCAd(H) H IllsBE(M)gcttp(c)-

Moxa (f. 126v-127r)80. Thipcircitiia lui Io[an]

Timishi[_.] i 15.rgi mira grecilor

de toate pkrtile, i luo de la1 Vezi: M. Weingart, Byzaniské kroniky ..., I, p. 220-236; Iordan Iva-

nov, Emeapocu cmapuuu 113 Maicecknum, ed. 2, Sofia, 1931, p. 618-623.

397 inceputurile istorlogratiel universale in limba romini

tarä, amindoua i sä, duse Anas-tasie la pustinee i s[k] c5.1u-gäri, i in 40 de ani in pusti[i]imblä i s[ä] späsi. i fu !miza-räteask impkrätiei ceriului, iarTheodora fu impärkteasä deaceastä lume ticalnick i tre-cAtoare i inseldtoar[e]".

c. loan ZonarasMai mult chiar, una din stirile introduse de Moxa, care nu

se gäseste nici la Manasses, nici in Cronografia pe scurt, am regd-sit-o in textul Cronicii lui Ioan Zonaras (sec. XII), copiata inmanuscrisul de la Leningrad dupä cea a lui Simeon Magistrul

editatä in acelasi volum, citat mai sus (A° 3,1,E GHMEON4

allIPOZISETtE(C)THOpEHIs, 4 W(T) AE ApSraro Pira aici este scris deSimeon Logofätul, iar de aici de altul" f. 254r, in ed.cit.,p.144). Vorbind despre impdratul Constantin VIII (10251028), Moxa incheie (f. 129r):

Cà stiu dentru oarecine pre Roman, unul den curte, cà vafi pre urmä impkrat, deci-s déde fie-sa Zoe dup-insul. [Manasses,f. 2,25r: ... W(r) ~01'0 ovritAt(g) IiIKO no HE(M) HAACT6 H4PONWH4 nptHAE(T), Hd EAHHOr0 W(T) CHIWAHTd, 110(A)PEKAO(M) tiprH-pontMa, npinixog(A)AE(T) N1X0Ed WEPX4HHIJA CROA H WEHA, npilKok0(T)AONCHTH H Hplii1P411.11E1 Cit 3on Earp-knopoWirkn...1. i domniConstantin 2 ani i 11 luni". Aceastk din urmä precizareapare la sfirsitul capitolului despre acelasi impärat din Cronicalui Zonaras (f. 284r): Irthl NCE KOCT4HAHH6, Tpn Aiin no chnptsKE-HTIO nonneth, CKOHLId CRi, AtT0(11A) H iWE, TpH »CE W(T)CH(C) EE3 EAHHOr0 M(011,4 Itp(C)THOEUEM".

Zonaras intrk si in alt fel printre sursele lui Moxa, deoarecetraducerea mediobulgarä a lui Manasses cuprinde 19 adaose,extrase din cronica acestuia (copiate cu rosu, pe margini sauIn subsol, i tipdrite spatiat de Ioan Bogdan in editia sa), refe-ritoare mai ales la relatiile bizantino-bulgarel, incorporate decälugdrul oltean, in cea mai mare parte, in textul sku. De ex.:

www.dacoromanica.ro

KIA(At) RtntrEJ, H camoro fiopncew(T)KEA alk Irfinrpd(A) CisfiAtilEEro TAMO Cis 11,P(C)KkJ(K) II rkT-EtOpH Ero marneTpa, cE()11) r(c)cAHk HE4HK6 Ins rfrIbittrla.nptATIE IIirkcAgn)o-k(m),GRA(T)CAMKS KHIASS PSCKOM8

no[n]titHHEWSEA'krapCKAA 3EMAH no(A) cE(s) ch-rnopw8, H ErkAP.kc-rpt ENO; cxuES, WE(A) TAMOEIHMHCKH Cis MHOrLIMH pATMHnoEtAn Ero, CAMOr0 CHOE-

FIOAHt W(T)H8CTEJ

d. Letopisetul sirbesc noucronica bulgarä anonimä

Asadar, Mihail Moxa nu fäcea paradä de eruditie" cumau crezut N. Simache si Tr. Cristescu scriind in epilogulla partea intii a Cronicii: Pinä acicea s-au scos dentr-altedrti slovenesti pre limba noasträ vietile i petrécerile impä-ratesti, ce au fost de inceputul lumieei pinä. la Mihail, feciorulDucdei" (ff. 138v-139r), cäci intr-adevar utilizase cel putintrei izvoare (sau poate patru). De acmu incheie el epilo-gul s-au scos dentr-alte izvoare de acéeas impardtie" (f. 140r),de fapt, i despre tdrile vecine Imperiului Bizantin, Serbia,Bulgaria si Tàrile Romane.

In aceastä a doua parte, mai scura (ff.140r-156r), izvoa-rele de bazä sin t: Cronografia pe scurt; un Letofiiset sirbesc nou(1355-1490) din grupa I, dupà clasificarea lui Lj. Stojanovid 2,cunoscut la noi din cele patru manuscrise mentionate mai sus

copiat in continuarea acesteia, precum si un letopiset cunoscutIn traducerea latind a lui Fr. X. Pejaèevid; Cronica bulgareianonimii (1296-1413), pästratd, dupà cum am subliniat mai

rusi, de le dobindi steagurilecu totul si pre Boris, domnullor [de fapt, al bulgarilor]; fuprins viu, de-1 duse in T[a]ri-grad puse boiarin mare,anume maghistru. i cu sirbiiavu sfadä, birui.

Deci dupa ce bätu Ti-mishi rusii, elu se sculd Svea-tdslav, domnul rusesc, cu ostimari, i bdtu pre schéi, de-ipled supt sine. Deci, sezindel in Dirstor, el veni Timishisi se lovirä de fata cu rusii;biruird gonirk pinä-i scoa-sera din tara schéilor".

1 Cronograful lui Mihail Moza, p. 183, nota 1.2 Star srpski rodoslovi i lelopisi, Belgrad Sr. Karlovci, 1927, p. XL

XLIV.

ineeputurile Istoriografiet universale In limba romana 398

www.dacoromanica.ro

Imperium Imperatoris Bul-garici.

Post Borylem czar fuit se-nex Joannes Asen et post eumfilius eius Joannes Asen fuitczar Bulgarorum. Et in prin-cipio Regni sui restauravitarces Bulgaricas per Graecos

Moxa, cap. 93(f..140r 141r)

Au mutat Calioan, dom-nul cheilor, trupul lui s[ve]tiiIoan Rilskii, de 1-au dus lacetate in Tirnov [...]. i aveagrecii atunce §i de catra §chéi,cä le prada tara. Atunce dé-

1 K. Mecev, care i-a consacrat o amplA analizA, a incercat s-o atribuie,Lira succes, cAlugArului Isaia Serrski (EanzapcKama xponuKa om navanamona XV e., «I43BecTna Ha HHcnrryra aa Hc-ropHa», t. 19, Sofia, 1967,p. 219-242); vezi: E.P. Naumov, 06 aemopcmee AHOUUMH011 6onzapcKoilxponuKu XV eeKa, oCoseTcxee caassmosegeme»,1969, nr. 3, p. 11-42; BoniuAnghelov, Cmpanutiu U3 ucmopunma ma cmapo6anzapcKama numepamypa, Sofia,1974, p. 224-230. Mai interesante sint observatiile prof. Iv. Duicev, care,pe baza orientArii pro-bizantine a cronicii, a emis ipoteza cà ar fi putut fitradusA din greacl, dei nu i s-a gAsit originalul" (If3 cmapama 6bneapcKaKuumentma, II, Sofia, 1944, p. 4 10-4 11).

2 Vezi Lj. Stojanovi6, op.cit., p. LVI.3 Ibidem, p. 278. Originalul sirb (pierdut) a fost alcAtuit in etape (din a

doua jumAtate a sec. XVI piná la inceputul sec. XVIII), dupA mai multe izvoare,probabil la Pe 6 si in TArile RomAne. Traducerea latiná efectuatA de Fr.Xav. Pejalevi6 dupá acest text, ulterior dispArut, a fost editatá initial deJ. Rukuljevi6 (1854) si reprodusb. de Lj. Stojanovi6, op.cit., p. 277-304;cea mai bunA editie, insotitA de un amplu studiu, a fost publicatd in anii dinurm5. de Relja Novakovi6, Brankovieev letopis, Belgrad, 1960. Vezi AncaIancu, Stiri des pre ronuini in izvoarele istoriografice sirbesti (secolele XVXVII), in Studii istorice sud-est europene, vol. I, Bucuresti, Ed. Academiei,1974, p. 8, 13. Informatiile de istorie romineasclau fost publicate i analizatede N. Iorga, in Studii fi documente cu privire la istoria romcinilor, vol. IIIBucuresti, 1901, p. ILIX, 1-8, iar acum in urml de Damaschin Mioc:Stiri de istorie a rcmeinilor in Letopiseful branccvicesc", in Studii si ma-teriale de istorie medie", vol. IX, 1978, p. 133-142.

399 inceputurile istoriografiei universale In limba romini

sus, intr-o copie unica slavo-romana, manuscrisul nr. 116 dela Kiev, mentionat anterior 1; in sfîrit, unele §tiri din traditialocala romaneasca, iar pentru Moldova Letopiselul de laPutna.

Astfel, in cap. 93 (fail titlu), dupa epilogul la partea I,Moxa enumera, pe baza Cronografiei, imparatii Bizantului, dela sfir§itul secolului al XI-lea pinà la inceputul secolului alXIII-lea: Nichifor Botaniatul (1078-1081), dinastia Comne-nilor (1081-1185) §i a Anghelilor (Isaac II §i Alexie III, 11851202), dupa care introduce un pasaj dintr-un letopiset sirbescnou izolat2, pästrat in traducerea latina a lui Fr.Xav. Pejaèevid(1707-1781; ap.-numitul Letopiset al lui Gheorghe Brankovie)3:

Ex. ms. servico historicoexcerfita quae in rem nostram

www.dacoromanica.ro

destructas et multas Graeco-rum arces subjugavit [...].Tunc et reliquias S. JoannisRilski accepit et transtulit inurbem suam Ternovam. Expe-tiit quoque a Francis tenen-tibus Constantinopolim corpusS. Parasceviae, S. lima. Ac-ceptumque intulit Ternovam"1.

Cronica bulgard anonimd(f. 442r)

Iirkw(A)E ACE oyso pa3soacEro oymptTk itnENHAirkTfrisHOECKH, g A(T) osSZA10-, M(C)-Rd 2ISEHOSdPid 5-1, H ErisalsJAE Hd

itp(c)Tao DIHwAigif) uji, c7rhditEadifikpon. 11 noca IIMOPt(T)Kit HEMS 4,4TH CECTpX, COY 3d H6,H WHIs H HE rOTt AdCTIs CECTpACHO& KEfIld eanufrix

Letopiseful sirbesc nou(Mss. nr. 116 de la Kiev, ed.Bogdan, p. 521).

,,E:la AtTOaSilsl,d. npiiawx, TSp-U,H10036 [...]".

clerk' mostiile sfintei Vineri inloc de dajde i alte rinduriscumpe multe".

In continuare, calugärul oltean revine la aceeasi sursá(si, poate, la altele), dupà care capitolele 94-97 (94. Impiz'rd-fila lu Catacozinu; 95. Cum au trecut turcii marea, de au luatimfidriqiia; 96. Impardliia lui Calioan; 97. ImpardtliaManoil Paleolog) reprezintd traducerea quasi-integrald a a.sa-numitei Cronici bulgare anonime, cu unele stiri preluate dinLetopisetul sirbesc nou. De exemplu:

Moxa (ff. 144v-145r)96. Intfidrdfiia lui Calioan[...] Atunce muri Alexan-

dni, domnul Tirnovului,fu in loc Suman. Si tremiseMurat de-i cersu pe soru-sa ;el, de nevoe, o déde sa-i fiedoamnä.

De-acii se scull Murat cuturcii, de luafá. Tirnovulalte cetkti multe si tara schéi-lor".

1 Ed.R. Novakovi6, p. 38 (cf. ed. Lj. Stojanovid, p. 278).2 Fotocopie dupà microfilmul existent la B.A.R. (Mm. 189/1). Vezi un

alt pasaj privind lupta lui Mircea cel BAtrin la Rovine, in 1394, impotrivaturcilor, impreunl cu versurile lui M. Eminescu din Scrisoarea III, inspiratede aici: Em. Turdeanu, La littérature bulgare ..., p. 162-163; G.Contributii ..., p. 158-159.

Inceputurile istoriografiei universale In limba romtini 400

www.dacoromanica.ro

Letopisetul sirbesc nou(Ed. Bogdan, p. 521-522)

,,Eh AtTO xS11,11.1. SAKAA AILSCidHAILKA H llaaapa, Road -S-

El% AtTO xS14 KOAina HOHO ErkAo, a nocnt HcnS-CTHECK EAHHO irRTO puma RA1%-

H OM% TONIAE AtTO SAKAAHlaEIACTI% HA HCKp8.

Kk AtTO xSU,KS ClIBAAHA6hICTI% PECARA.

TONCAE irkTO riptcranECEMK111 HOEROAd 0yrPORA4KIHCKhl

I0dHHI% inHpLIA, rEtiS4pi4 Sii

E-6 AtTO xS11,4A- nittiinPdTh 11,011. CPILRAE.

Ei& AtTO xSIT,--AE IlptCTARFIAECEIOTI% GTE/Plitt, r0C11041110%

CP1.CAEMh, 110414 (71- [...].Elt AtTO xS11,11.13. 11,41%

AIOVIJATI% GmEAEpEKO, avroycraH H3REAE rfrhr$Ild u90148,

H R'I% TO AtTO oympE Itpd411%

ditEEpT11.

E.11% AtTO xSLI,MFI CRESA umkrfrhrSpa H CTEHAFIA If Oon&S lidEMCKPECEN ff.

E.1% IVRTO x&I,H oynn litnank111Fairrk RErd HA Enectgb..

E.11 AtTO xSU,HA rom RandnoAL BEMirpdAl% H ClaSHAA ;Hdp-H0111%, H Irk TO AtTO pd3gH

HAWS HA HAMM SEMAH, HA MAO-RI-IHRt"

Moxa (ff. 151v-152r)

Si dupa acéea a[u] fostani 6918 [1410], junghe Musiapre Vilcan si pre Lazar, iulie 6.

Ani 6921 [1413], purcéseMusia de dobindi Bird°. i clInca peri la Iscra intr-acel an,

fu in loc Murat.Anul 6926 (1418], muri Mir-

cea voevod, domnul romanesc.Ani 6934 [1426], prada Mu-

rat tara sirbasca, si la anulmuri Stefan, domnul sirbesc.

Ani 6947 [1439], dobindiMurat Smederova, avgust 27,si scoase pre Grigor si preToma si prinse Stepan, de-ilega bäga in temnitä..

Ani 6950 [1442], ucise Ian-cul voevod pre Mezit beg inTara Rumaneasca. i iara aldoilea an s-au lovit Ianculvoevod cu turcii in Tara Ru-maneasca, la Ialovnita, bi-rui ; si fierirei atunce turci tnulf 1,Ord numdr" (ultima propozi-tie adaugata de Moxa)

401 inceputurile istorlografiei universale In limbs romMi

In sfirsit, ultimele capitole partea finalä a cap. 97, capi-tolele 98. Impilreitiia lu Mahmet, fiiul lu Mural §i 99. De Raki-grad, traduc in cea mai mare parte, cu unele prescurtari, Leto-pisetul sirbesc nou, cunoscut, printre altele din manuscrisulnr. 116 de la Kiev (dupg, care citam in continuare):

www.dacoromanica.ro

Cronica anonimci bulgaril(f. 443v)

H (HE) Ho muoSt(x.) AtTt(r)Irh3(A)1111>KE IrkrPlal:KM Kp4(11)21:11rMWHT g At('r) Ch-EptlIrla CHAA 311144,HA4't,pmrig, CAA, KHAtSat N1E u 11,4c-TE(A), 114H013H H rapAimapt, CH4-HK1(X) lE H 4iP411SECTH, H IrkKpATLI,t PE11111 mHo(r) mHo(w)cTito

rocrio(A), °RH 110 C8rS, OHH (w)

no ASHagSCK MHOTK6CTH0(M)KOpdEAEH At1A1%MOAN [=AdAHMAA11],

ISKO HH 110A4(M) M0111(11)0 1111,4tTH

CIA W(T) MHO(W)CTHO KOPAEAEH".

Moxa (ff. 146v 147 r)

6905 [1396]. Jicmon, craiulunguresc, aduna tuata tariiadespre apus: domnii, voevozii,boiarii, némtii i frincii, si preuscat, si pre Dundre, cit nuse vedea apa de multimea co-rabiilor, Mircea voevod cu ru-tneinii [adaugat de Moxa] ; side la Manoil Paleolog venirdcorabii multe, pline de voiniciden Tarigrad, i den Venetiia30 de corabii" 2.

Vezi: P.P. Panaitescu, in Istoria literaturii romcine, I, ed. 2, p. 334335; G. Mihäilä, Contribulii ..., p. 158 162. Trebuie sà adlug5m insA ca aumai amas citeva pasaje din Cronica lui Moza pentru care urmeazA sä identi-ficb.m sursele in istoriografia bizantinl tirzie, tradusa in slavonA.

2 Moxa are citeva detalii in plus fat.a de singura copie pAstraa a Croniciianonime bulgare, existente probabil in cea dupä care a tradus el.

fnceputurile istorlogratiei universale In 11mba 402

e. tirile de istorie romineascä. Letopisetul de la Putna

Din exemplele de mai sus, ca si din altele preluate maiales din Letopiseful sirbesc nou 0 din Cronica bulgarcl anonirndconstatäm, asa cum au relevat B.P. Hasdeu, I. Bogdan, Marga-reta Stefanescu-Serghi, E. Turdeanu, P. P. Panaitescu i alticercetätori, cà Moxa face trecerea de la istoriografia bizantino-slava la cea romaneasca nu numai prin limba, ci si prin continut,dind unele stiri din istoria patriei, fie preluate din sursele sirbe

bulgare, fie adäugate de el insu§i, pe baza traditiei localea unor izvoare scrise romäne§ti in limba slavonä: intr-adevär,anumite pasaje se regäsesc in Letopiseful de la Putna, iar unuldin ele si in partea originalä. a Cronicii sirbo-moldovenqti. Vomincheia expunerea noastra tocmai cu relevarea acestora dinurnal:

www.dacoromanica.ro

Letopiseful de la PutnaGOT 013,44111'd MHPd R AtTO

xSîijA WT TOAt IIPOH3HOAEHTEM

SONCIEM Nei/A CIA NIOAAdliCKdd

3EMA A1" 1.AtTO xS11,11r. rEHdp id .7. CLICT

HOH Hd EACAOyH CI CHAdMH T8p -CKbJAAH H EMSMONIE GTE4SdH ROE-

ROM HONSIE10 MHAOCTTIO H naAowm

TorAa 6E3 11HCAti mnoro MHONSE-CTHO H OVIRAIIIEHH ELIWIA )ICHENI

'RES 4HC44 MHWSH, HE H norknk

Fix

AtTO SUI,HA .10A Li np M-AE Hdph TM/Within NiErMET nEr

His.CHMH CHAAMN CROHMHB%CdpdEd HOEROAd C-11 IIHMH H

IVICEAr% HONCHO.% MOM{ Rd GTE-HOEHOA8 H CITROPH

HHMH CON oir &um% 110TOU,t11113M0rOW4't TorAa npOKAATiillTOINU,H H neAE rhrt goncita eTE-414H4 HOEHOA T. JI TAKO nantnnwmRkCt SEMAt H npIHAOWAt AO

H TOO" CIOKErouba" 2

Moxa (f. 154r, 155v-156r)

Atunce [6867, resp. 1359]s-au inceput a se descalecaTara Moldovei".

Ani 6983 [1475], treméseMahamet osti mari spre Ste-fan voevod, la Tara Moldovei,

perira atunci turci multi,fara numär.

Si iara, ani 6984 [1476],se scula insusi Mahamet cuosti mari spre Moldova, i selovira de fata la Valea Alba,

biruira atunce turcii, decifécera fau mare moldovénilor".

Asada", studiul comparat al textelor ne relevä un carturardin primele decenii ale secolului al XVII-lea acelasi care atradus Pravila tipärita la Govora, in 1640 preocupat de ainfatisa conationahlor &Ai, in limba romana, un compendiu deistorie universald, legata de istoria propriului sàu popor. Acestcompendiu a fost alcatuit pe baza mai multor izvoare bizantino-slave, cunoscute, de altfel, cititorilor din Tarile Romane in copiislavone cel putin din secolul precedent, daca nu cumva chiarde la sfirsitul secolului al XV-lea, cind se incheie Letopisef elesirbefli noi (1490). Astfel, aceasta prima opera istoriograficaIn limba romand se inscrie in contextul mai larg al relatiilor

Cronicile slavo-române din sec. XVXVI, publicate de I. Bogdan.Editie rev. si compl. de P.P. Panaitescu, Bucuresti, Ed. Academiei, 1959, P. 55;cf. Lelopiselul de la Fuina I, ibidem, P. 43, si Cronica sirbo-moldoveneascd,ibidem, p. 189.

Cronicile ..., p. 58, cf. si p. 46.

403 tneeputurile istoriografiel universale in limbs tomlni

www.dacoromanica.ro

Vezi acum, in urm5. Actes du XI Ve Congrès International d'Études By-zantines. Bucarest, 6 12 septembrie 1971. I, Bucuresti, Ed. Academiei, 1974(Quatrième thème: Byzance et la Roumanie, rapoartele lui E. StAnescu, V.Al.Georgescu, I.-R. Mircea, I.D. Stefanescu, Maria-Ana Musicescu, p. 39 1-525) ;II, 1975 (comuniarile lui I. Barnea, P. Cernovodeanu, G. Cront, G. Dances-,P. Rusev, J. S6apov, D.G. Sérémetics, E.Ch. Suttner s.a.).

Inceputurile istorlografiei universale in limba romini 404

literare i culturale bizantino-slavo-romane 1 Legate de istorio-grafia bizantinä, istoriografia veche sud-slava §i cea romaneascaau dezvoltat trasaturi noi, care le conf era o fizionomie aparteIn peisajul literar al Sud-Estului european. Trebuie sa adaugamaici, ca i in alte cazuri, cá traditia manuscriselor slavo-romaneeste deosebit de pretioasa, atit pentru Cronica universalci a luiManasses, cit mai ales pentru Cronica lui Simeon MagistrulLogofdtul §i Cronica bulgard anonimil, ce s-au pästrat numaiin copii moldovene§ti de la mijlocul secolului al XVI-lea, res-pectiv de la inceputul celui de-al XVIL-lea, §i in transpunerearomâneasca a lui Moxa. A§a se explica, printre altele, interesulpe care l-au acordat istoricii i filologii romani, incepind cuB.P.Hasdeu, i I. Bogdan, acestor probleme, aducindulicontributia la studierea pretiosului tezaur al vechii culturi roma-neti 0 a popoarelor vecine.

www.dacoromanica.ro

CULTURE ET LITTÉRATURE ROUMAINESANCIENNES EN CONTEXTE EUROPÉEN

(Resumé)

Les études des dernières années ont considérablement élarginos connaissances sur le passé de la langue, la culture et la lit-térature roumaines, enrichies autant par la découverte et lamise en valeur des sources inconnues, que par une interprétationplus nuancée et dans une corrélation plus étroite avec les phéno-mènes similaires des pays européens, voisins ou- lointains.

L'investigation attentive des sources médievales européenneset roumaines, surtout en latin, grec et slavon nous mène ainsivers la connaissance directe du roumain comme idiome indépen-dent déjh, aux X' XII' siècles. C'est justement dans cettedirection que sont orientées les études qui ouvrent ce livre:Les attestations les plus anciennes des mots d'origine thraco-daceen roumain (Xe siècle début du XVI' siècle) et Nouveauxtémoignages sur la latinité du roumain: les premiers glosses etglossaires roumano-latins el roumano-italiens (1451-1718).

Dans la première étude nous présentons, des précisions étymo-logiques à l'appui, 29 mots autochtones en roumain et quelquesmots dérivés, attestés, dans les sources latines et slavonnes duXC siècle jusqu'à 1521, date de la première lettre rédigée enroumain: tafiu bouc" (Xe siècle), belaurlbeilaur dragon, mon-stre" (1337-1340), brad-el, diminutiv de brad sapin" (1348),brinda fromage" (1356 1381) , strungei défilé ; passage étroit(ou l'on fait passer les brebis une b. une pour les traire) ; parc

brebis" (1401), jumetate moitié, demie, demi" (1403), mindzatbouvillon; (homme) célibataire" (1435), cio[a]rrci corneille"(1442), mindz poulain" (1443), mal bord, rivage, rive" (1445),sana bergerie" (1451), murg bai, foncé" (1462), pardu ruis-seau" (1466), chicercl (sommet de) montagne" (1468), budz-atlippu" (1470), copE-el, diminutif de copaci arbre; chéne"(1473), teadzei sort d'auge" (1473), moa,sei grand-mère" (1480),fopirld lezard" (1483), gardu c18ture, palissade" (1488), dzir-nd tue-chien" (1488), mare grand, haut" (1490), viedzureblaireau" (1492), carimbu baton, tige (de botte)" (1499),

www.dacoromanica.ro

Culture et littErature roumaines anciennes en contexte europien 406

baltii lac, Rang, marais" (1505), curpin-el, diminutif de curtensarment ; herbe aus gueux" (1512), magurei mamelon" (15121513), groafi'd fosse, fondrière" (1520). Ces 29 mots représententenviron 1/3 des mots autochtones établis par A. Rosetti (87mots) et par II. Russu (72 mots ayant des correspondants dansl'albanais).

En évoquant les premiers écrits byzantins qui consignentla descendance des Valaques" (Roumains) des colons romains(k premier d'entre eux Jean Cinname, après 1176), nousnous occupons dans la deuxième étude des premiers glosseset glossaires roumano-latins et roumano-italiens, manuscritset imprimés, rédigés par des historiens et des philologues huma-nistes italiens, roumains, croates et saxons, pendant deux siècleset demi, b. l'appui de la thèse que le roumain c'est le continuateurdu latin parlé en Dacie et dans la Péninsule Balkanique: GianFrancesco Poggio Bracciolini (4 glosses, 1451) ; Francesco dellaValle (2 mots, 1545) ; Giovanni Botero (9 glosses, 1591-1601) ;Grégoire Ureche (8 mots d'origine latine et quelques empruntsd'autres langues, 1642-1647) ; Nicolas Milesco (1 glosse etconsidérations générales sur l'origine du lexique roumain, 1661) ;Ioannes Lucius et Franciscus Soimirovich (un glossaire de 68mots, dont 61 d'origine latine, et 11 phrases et expressions rou-maines, 1666) ; Johann Tröster (49 mots et expressions rou-maines, dont la plupart d'origine latine et quelques empruntsdes langues voisines, 1666) ; Laurentius Toppeltinus (1 glosseet considérations générales sur l'héritage latin et les empruntsd'autres langues, 1667) ; Miron Costin (deux glossaires concer-nant 95 mots, dont 90 d'origine latine, 1677-1691) ; AntoineMaria del Chiaro (un glossaire de 135 mots roumains, dont121 d'origine latine, 50 glosses diverses et plusieurs phrasesroumaines, 1718).

Dans les pages suivantes nous attirons l'attention sur Unedimension fieu connue de la culture de .AI. Eminesco: le vieuxslave. Nous publions pour la première fois, avec une étude intro-ductive et des notes, l'excéllente traduction faite un siècleauparavant (1875-1877) par le plus grand poète roumain dela Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavischen) Sfirache.Grammatik. Texte. Glossar de A. Leskien (Weimar, 1871). Latraduction presque complète de la grammaire et surtout duglossaire ont donné h. Eminesco l'occasion d'établir environ100 étymologies, qui précédent de quelques années le Glossaireétymologique de B.P. Hasdeu (1878) et le deuxième tome duDictionnaire itymologique de A. de Cihac (1879). Cette traduc-

www.dacoromanica.ro

407 Culture et littérature roumaines anciennes en (tomcats curopten

tion s'ajoute à cinq autres traductions (quelques-unes incom-pikes) effectuées par le poke entre 1868-1886 des oeuvres dephilosophie, de théorie de l'art dramatique, d'histoire et delinguistique: l'Art de la représentation dramatique de HeinrichThéodore Rötscher (Leipzig, 1864), la Critique de la raison purede Emmanuel Kant (Riga, 1781), le Prince de Machiavel (1513),la Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache et le Glossariumcomparativum linguae Sanscritae de Fr. Bopp (Berlin, 1869,resp. 1867). Cette traduction représente un nouvel témoignagedu large diapason des préoccupations philologiques d'Eminesco.

L'étude des anciens manuscrits slavo-roumains et roumainsrévèle des oeuvres célèbres de la basse Antiquité et du Moyen-Age, surtout byzantin et slave, qui sont parvenues jusqu'auxlecteurs roumains du XV° et du XVI° siècles et sont restéesaussi dans le patrimoine culturel des siècles suivants. L'ampleétude qui suit est consacrée notamment b. un aspect de ce pro-blème: La tradition littéraire constantinienne d'Eusèbe de Césarée

Nicéphore Calliste Xanthopoulos, Euthyme de Tiírnovo et lesvoivodes des Pays Roumains. Nous y identifions et ana-lisons les sources byzantines du Panégirique de Constantinet Hélène, écrit et prononcé par Euthyme de Tarnovo entre1375-1393: Eig TÓV [31.ov ptaxaptou KcovaTavilvou 13amkécog(Vita Constantini) d'Eusèbe de Césarée (rédigée après lamort de l'empereur, le 22 mai 337) et Mockicnacrruch batopiade Nicéphore Calliste Xanthopoulos (écrite avant 1317). Ladiffusion et l'influence littéraire de cette oeuvre dans les PaysRoumains a été des plus remarquables comme l'a soulignéÉmile Turdeanu en 1946-1947 , et elle est liée 5. la missionqu'ont assumée les vorvodes roumains Rtienne le Grand, NeagoéBasarab et Constantin Brancovan de s'opposer à la pressiondes Turcs et de soutenir les peuples subjugués de Balkans:sur l'ordre d'Étienne le Grand, le moine Jacob de Poutna acopié le sbornik de 1474, qui conserve la plus vieille copie del'oeuvre d'Euthyme; Neagoé Basarab a inclus d'amples frag-ments du Panégirique dans ses Préceptes à son fils Théodose:ainsi il a inscrit la figure du grand empereur romain dans lagalérie des modèles politiques offerte au jeune fils, commel'a souligné récemment Dan Zamfiresco ; enfin, pendant lerègne de Constantin Brancovan on a traduit en roumain cetteoeuvre d'Euthyme (la copie date de 1704). Ces textes sontreproduits avec des notes dans ce volume: ainsi, par rapport

l'édition d'Émile Kaluiniacki d'après le manuscrit de Via-dislav le Grammairien de 1479 (avec un texte en partie serbisé),

www.dacoromanica.ro

Culture et Iltterature roumaines anciennes en contexte européen 408

les lecteurs auront ici un texte plus ancien (5 ans) dans uneversion moyen-bulgare autenthique, très proche du protographeperdu.

Le contact des Roumains avec les oeuvres littéraires et lesmouvements sociaux et culturels de l'Europe orientale, cen-trale et occidentale leur a inculqué la conscience de la nécessitéde développer la culture et la littérature dans leur propre langue,après avoir utilisé pendant quelques siècles des langues sacrées"

le latin, le slavon et le grec , comme les autres peupleseuropéens aussi. La découverte, l'étude approfondie et la pu-blication de ces monuments de la langue et de la culture rou-maines du XVI et du XVII siècle restent une tache toujoursactuelle de nos chercheurs. Dans cette ligne s'inscrit l'étudeLes commencements de l'historiographie universelle en roumain:la Chronique de Mihail Moxa (1620) et ses sources. Ici nousprésentons d'abord la copie slavo-roumaine (XVI° siècle) dela Chronique universelle de Constantin Manassès dans la traduc-tion moyen-bulgare et l'édition précieuse de loan Bogdan(Bucarest, 1922) faite d'après le plus ancien manuscrit (leManuscrit Synodal de Moscou, 1344-1345), d'après le manuscritdu Vatican (datant de la moitié du XIV° siècle) et d'après lemanuscrit slavo-roumain susmentionné. Ensuite nous analysonsla traduction abrégée de la chronique de Manassès, faite parle moine Mihail Moxa de Bistrita (Olténie), qui y a inclus aussitrois écrits historiographiques byzantins et slaves, identifiéset publiés par Ioan Bogdan d'après des manuscrits slavo-roumains : la Chronographie abregée du patriarche Nicéphoredans une version serbe complétée, une Chronique serbe nouvelleet la Chronique bulgare anonyme; le moine roumain a ajoutédes fragments des chroniques de Sim&n. le Magistre et Logo-tète et de Jean Zonaras, identifiés par nous, et aussi quelquesdonnées de la tradition locale roumaine (en particulier, laChronique de Poutna).

En publiant ce livre d'études et de textes nous espéronsavoir contribué, sur l'exemple de nos prédécesseurs et maitreset b. coté de nos collegues, a la découverte de quelques aspectspeu connus ou inconnus de la langue, la culture et la littératureroumaines anciennes dans le contexte des rapports séculairesavec la culture et la littérature des autres peuples européens.

www.dacoromanica.ro

CTAPOPYMMHCKASI KYJILTYPA H JIHTEPATYPAB EBPOHEFICKOM KOHTEKCTE

(Pemome)

Hccnegosamm HOCJIe11.1114X ner 3HatillTeJILHO pacumpHaH Ham!3HaHH5I OTHOCHTeJ113110 npomnoro pyMbITICKOTO 5131,IKa, Kymirypm11 mrreparypm; OHM 060raTHJIFICb icax 3a vier OTKpb1THSI HeH3BeCT-H6IX AO CMX nop HCTOHHHKOB, TaK H yrny6nemis HX mrrepriperanHHB TeCHOri CB51311 C 1101106HbIMII SIBReFIIISIM11, Ha6monaembusdH BHint iirni 6onee ornanemmx esponericmix crpaHax.

TaK, Hccne,Ekosaime cpenHesexosmx esponericnix H pyMb1HCICHRIICTOHHHKOB, oco6eHHo Ha JIaTHHCKOM, rpetiecKom H XHIDICHOCJIa-BaHCKOM 51313IKaX sener Hac K HeripenowHoff KOHCTaTaI11111 B OTHO-metum pymbmcKoro 113bIKa icaK CaMOCTOSITeRbH011 3aSIBHB-

weft o ce6e eate B XXII Bs. limeFrHo 3romy sonpocy nocsAmeHm31101(bI, Koropme OTKpb1BalOT 3Ty RHHry: ,apeenetnnue nucbmennbreceudemeabonea cam? Opmco-dalcutiocozo npoucxoxcdeuun e pymbm-CKOM R3b17Ce (X B. Hagan° XVI B.) H Home &mare OMHOCUMeJlbli0liall1UHCK020 npoucxoascdenun pyMbIliCK020 R3bIKa: nepebie pymbmoco-namunocue u pymbuloco-umaAbviocue 2./IOCCblU 21loccapuu(1451-1718).

B nepRom 3T10,11e socnpoH3sontrrcs 110 ApeBHerILLIHM IMTHHCKIIMH KHIDICHOCJIaBHHCKHM IICTOHHI4KaM (X B. 1521, nara nepsoronHcbma Ha pymbnicKom 5I3bIKe) 29 aBTOXTOHMAX CJIOB pymmncxoro5I3bIKa H pan FIX 11p0113BOARbIX: Pint OK03e.in (X B.), belaurlbalaur«3meil» (1337 1340), brad-el, ymeHaurreabHoe OT bral «emo(1348), brindzci «6p bona, cmp» (1356-1381), strungelo(ropHoc) yinense; 3aro x Ana orinf osen» (1401), jumet ate0110.110Bmia» (1403), mindzat «rOJOBaJTMh reneHoK; XOJIOCTSHO)

(1435), cio[a]rril «sopoHa» (1442), mindz «)Kepe6eHoK» (1443),mal «6eper» (1445), stinii «osmapHs; cmposapHs» (1451), murg«rHenoil» (1462), parciu «prieri» (1466), chicerd «sepunma (ro-pm)», budz-at ory6acrbni» (1470), copa-el, ymeHbunrrenbHoe orcopaci «Aepeso; ny6» (1473), tea dz «cryna» (1473), mococl«6a6yunca» (1480), optrlá osnuepHna» (1483), gardu «H3roponb»(1488), dzirnci «nacneu gepHmil» (1488), mare «6onbmori; senH-KHri» (1490), viedzure «6apcyK» (1492), carimbu «ronemnne;npononbHbnl 6pyc» (1499), bala «6onoro; nywa» (1505), curpin-el,

www.dacoromanica.ro

Crapopymmucican rcyabr)pa H Arreparypa a esponeficxom xourefecre 410

ymeHmullTenbH0e OT curten OyCHK; Hosnyiniri cresem.» (1512),magurd «xonrvn> (1512-1513), groapci «simah (1520). 3TH 29CJI013, 3THM0J1013151 KOTOpbIX naeTcx B KOHLTe Ka)K,00r1 CTaTbif, comma-JIMOT °KOJI() 1/3 aBTOXTOMMIX CJIOB pymbnicKoro 513bIKa, no CIIHC-Kam alcan. A. PoceiTH (87 cnos) H H. H. Pyccy (72 cnosa, HmeiouweCOOTBeTCTBMT B an6aHcicom 5f3bIKe).

YHOMAllyB nepsbie B1130HTH11CKHe H cpenHenaTimcime HCT0'1H14K11,csiwerenbcTspoume o npoHcxoNcileHHH <03J1aX0B>> (pymbm) OT pHm-CKHX KOJIOHHCTOB (Hepamil 113 HEX noaH KIIHNBM, Hoene 1176 r.),BTOpOri 3T10,0 nocanweHnepabim pyicormclibim Hlletiammm pymbmcico-JlaTHHCKHM H pyMbIHCKO-HTBJ1b5IHCKHM rnoccam H rnoccapHam,HaIIHCa111112IM 60JIMIler1 110CTbK) JI0THHCKHM11 6yKBaMH pswom wranb-

pymbmcimx, xopsaitimx H CaKCOHCKHX HCTOpHKOB H 4:111.110-noros-rymainiclos Ha lipOTSDKeHHH nByx C TIOJI0BHHOR 'MOB, Kai()10Ka3aTenbCTBO TOFO, 11TO pyMbIHCKHrl 5113J151eTC51 nponomiceHHemJIBTHHCKOTO 313bIKB, 6bIBILIeTO B ynoTpe6nermx B ABKH11 H Ha B&B-KalICKOM Honyoci-pose: Axcau OpaHtiecico HoLpKo EpaMOJIHHH (4rnoccm, 1451); OpaHgecico nenna Banne (2 cnosa, 1545); ,EbicosamillBo-repo (9 rnocc, 1591-1601); FpHrope Ypeice (8 cnos naTHHcicororipokicxoNcAeHHH H HeimTopme 3BHMCTBOB0111151 113 npyrgx 313bIKOB,1642-1647); Hmconari Mirnecicy CHadoapHri (1 rnocca H o6weepaccywneHHe o 11p014CX0)lc.0eHHH pyMMIICKOil JIeKCHKH, 1661); noaHH"Irma (Lucius) H cropaHumcK CormHposHti (rnoccapHii, conep-wawa' 68 CJIOB, 143 KOTOpbIX 61 JI0THHCKOTO npolicxoxikeHHH, 11 11pyMbIHCKHX (1)pa3 H Hpe,ano)KeHml, 1666); noxam TpecTep (49pyMbITICICIIX CJI013 H abrpa)Kelmil Hapany C HeKOTOpbIM KOJIHtleCTBOM3a1IMCTBOBBHFI1Î 113 cocenHax A3bIKOB, 1666); Hai:Tex-mil TOIII1eJ1b-TRH (1 rnocca H o6wee paccy)lcneHHe o naTHHc/com Hacne,acime H3BHMCTBOBaHH5IX B pyMELHCKONI 513bIKe, 1667); MnpoH KOCTHH (AsarnoccapHsr, conepxaume 95 cnos, 113 KoTopmx 90 nanmcKoro npo-Hcxo)Icnewm, 1677-1691); AHTOH Mapun ren Knpo (rnoccapHil,coxtepxcaumii 135 pyMbifiCKI4X CJIOB, H3 KOTOpMX 121 JIaTIMCKOF0npoHcxo)Knewm, 50 pa3J1W1HbIX TJIOCC H psin pYMBI1{CK1IX npenno-xemirf, 1718).

,Lkanee B xmire o6pawaercst BHHmaHHe Ha Manou3eecnutpo cmo-pony 3auamuti M. 3Aiwiecicy ezo yenegenue cmapociraermacumR3b1KOM; 3necb snepsme negaTaeTca CO BCTTIHTellbH0171 CTaTberl HHpHmegaHagmH HpesocxonAm (110,1111 110J1HbIro nepeso4 imm-HA. Reclaim, Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavi-schen) Sfirache. Grammatik. Texte. Glossar (Weimar, 1871),CreJIaHHb1uí BeJIHKHM pyMbIFICKIIM HoaTom CTO JIeT TomyHa3ag (1875-1877). nepeson rpammannat H oco6eHHo rnoccapun

www.dacoromanica.ro

4 1 1 erapopymmocan ityabrypa B airreparypa B esponeficKom KosreKcre

jari BO3MMICHOCTb 3mitHecKy yCTaHOBHTb OKOJIO 100 3THMOJIOTHripyMbLFICKHX C.JI0B, Koropme Ha HeCK0.1112K0 JIeT 011epe):114JIH 3THMOJIO-TWOCKH11 Tnoccapuil B. H. Xautuey (1878) H II TOM 3mumom-2uveaco2o crweap.7 A. 11xxaxa (1879). llepeaou aroil mutrif HeCAHHCTBeITEIbIri, OCy11.1eCTBJ1eHHbI1l 1103TOM: Hap51,113, C HHM coxpaHH-J10Cb 1151Tb Apyrux nepeaouos (He BCeX 110J114b1X) 4:11HJIOCO4)CKHX, HC-Kyccimosextgecicxx, HCT0p1PleCKFIX H JIHHTBHCTIPleCKHX pa6or, citenaH-Hmx MHxaHnom 3muHecKy B 1868-1886 rr.: licicyccmeo dpamamu-ciecKozo npedcmasnellug feruipHxa Teouopa Pergepa (.11eruntHr,1864), Kpumuica VUCMO20 pa3yma HrvfmaHyuna KaHra (PHra, 1781),

princifie MaKHasen.nx (1513), Kritische Grammatik der San-skrita-Sprache H Glossarium comparativum Linguae SanscritaeOp. Eonna (Bewn4H, 1769, resp. 1867). 3TOT nepeaou 51BJ151eTC11HOBE.D.4 CBH,E(eTelIbCTBOM pa3HocropoHm4x (1)14.110J10T1414eCKHX aaHarmilM. 3mintecKy.

H3rieHHe CTapbIX ClIaB51H0-pyMbIHCKIIX 11 pyMbIHCKHX pyKormcertorKpbutaer HM amgatoutHecu rrpoH3HexteHHA 1103uHert aHTHMHOCTHif CIN.',,f(HeBeK031,51 0006eHH0 B1f3aHTHACKOTO H CJIaBRIICKOTOKoropme uouum ,uo pyMbIHCKHX murarenert XV H XVI BB. H COXpa-HHJIHCb ucHHoe HaCJIeACTBO ,I1J1$1 6y121511.111X 110K0J1e11141 kimeHHo0):114H 143 acneKroa 3T0f0 HacneucTaa cocraanuer ripeumer 6onb-moro HccsiegoaaHau Koucmawntmorlocaq numepamypnan nipaduquAonz Esceem KecaputicKozo do Hutcufiopa KaAnuana Kcang5onyna,Esfiu uu7 MIF-103C7C0 20 upyMb1HCKUX zocnodapefi. 3,uecb HueHT4H-u11pykorcu H aHIT114311py1OTCA B143aHTH1ÎCKIle HCTOT4HHKH 17oxeanmo2ocAo8a Koucmaumuuy u Eneue, HanHcaHHoro H upoH3HeceHHoroEatinnimem TmpHoackutm B 1375-1393 rr.: Eig Tent Nov paKaplovKawatUVTivou 13acriXhog (Vita Constantini) EacesHu Keca-pHilcKoro (HanucaHa nocne cmepTH HIYmepaTopa 22 mau 337 r.)u 'EKKkrio-LaattKii 'km* HHKFICIOopa Kamincra KcaHcloo-nyna (HarnicaHa °Kau° 1317 r.). PacupocrpameHme 11 Jurreparyp-Hoe B.TImanie 3TOTO CO14HeHH51 B PyMbIHCK14X KH5DICeCTBaX 6b1JI03H8.11HTe.I1bHbIVI; KaK yKaaan eme B 1946-1947 3MH.T1b Typusnly,if oHo 6bum C13513aHO C TOrl MHCCHerf, KOTOpy10 BO3JIOACHJIH Ha ce6upymbuicKfie rocrio,uapH CreobaH Be.ruumii, Huroe Bacapa6 H KoH-CTaHTHH 5pbIHK0135IHy MHCCHIO COI1pOTHBJ1eH1431 TypeuKomy Ha-THCKy H OKa3aHH51 nomoutH nopa6outeHHEam 6anicaHcKHm Hapouam;rio nopygeruno IIepBOTO 113 HHX 5IK0B llyTHelICKHrf nepenHcan C6 Op-1114K 1474 T., couepacautHrt gperfflerunyto K0111110 01-10XB a.Ji bHOTOcuosa»; Huroe Eacapa6 IICII0J1b30Bc1.11 6onmuHe OTIMABKH 143 3T0T0CO'11411e11H51 B CB011X lloygetwax curly sPeodocwo, BK111011HB KaK He-Ammo nougepKHyu RaH 3amcimpecKy He.rumoro pHmcKoro Hm-neparopa B rannepeio o6pa3uoamx no.Turrmecnix Aeuremeri; HaKo-

www.dacoromanica.ro

CTIIPOpyMbIliCKag xyabrypa ii Jurreparypa B eapouciloom inwroczTe 412

Herr, BO spems npasserms KOHCTaHTHHa Ep13111K0B5111Y coRHHesureEB41011MH51 THPHOBCKOTO 61010 HOJIHOCTMO nepeseseHo Ha pymbur-CICHri 513bIK (K0111151, Hanmcamag B 1704 r.). 3TH TeKCTbI, cHa6)seH-Hme npHmeRaHaamH, B0CITp0H3B0H5ITC51 B Hacrosurell ranue: Tasirs.4o6pa3om, B OTJ1HtIH OT H3HaH1151 3. KasyscHsusoro 1901 r. nopyxonHcH BnasHenasa Tpammanrsa 1479 r. (c Tescrom, Racunocep6H3Hposarmbrm), IIHTaTeJ111 Harts3rT 3HeCb TeKCT Ha 5 ReT cTapure

HaCT05111jerl cpesHe6osrapcsort sepcHH, OtleHb 6J1113KOrf K yrpaRell-Homy npoTorpacPy.

03HaKOMJIeHHe C JIHTepaTypHIAM11 COIIHHeHHAMII H COLIMA:6HO-KYJIbTypHbIM11 ABIDKeF11451M11 BOCTOIIHOR, cpesHeti H 3anasHoriEBp0I1bI npirseno pymbrHK CO3HaH1110 He06X0,111{MOCTH pa3swrassysbTypbr 11 nwrepaTypbr Ha posHom 313b1Ke, Remy npesurecrsosano,KaK H y ,spyrax Haposos, Ha I1p0T51)KeHH11 pssa sexos, ynorpe-6semre 0C1351111eHHIIX» 513bIKOB HaTbIHH, KIIIDICHOCJIaBSIHCKOTO H rpe-

Recxoro. 0TxpbrrHe, yrny6seHHoe H3yReinie H neRaTaHHe 3THX na-MATHIIKOB pymbnicsoro .513bIKa H sysbrypbr XVIXVII BB. OCTalOTCH

Bnpexkb arryasbHorr sasagerr Haulms HccnesosaTenerf. arort npo-6semaTince nocasareH sTios Hagan° ecemupHori ucmopuoepafiuu HapyMbIFICICOM R3b1Ke: XporiuKa Muxauna MOKCbl (1620 2.) u ce ucmott-HUKU. B Hamane HCCI1e,110BaHHA nperIcTasseHm csassrlo-pymbmcsasIC0111151 (XVI B.) BcemupHoti xponuicu KOHCTalITHHa MaHaccus HacpesHe6osrapcsom 513bIKe H npesocxo,sHoe H3saHHe 3TOf O C011H-

nosrorosserrHoe noaHHom EorsaHom (Eyxapecr, 1922) noApesHernueir MOCKOBCKOR CHHOHaJII,HOri pyKOIIIICH (1344-1345 rr.),BaTHKaHCK01 (CepeXIIIHM XIV B.) H ynomsHyTorr csassHo-pymbur-CKOA. )Jame aHartH3Hpyercs pyMbIHCKHr1 COKpatileimmil nepesosMarraccHs, CHeaaHHbIrl OJIbTeHCKHM moHaxom MHxamsom MOKCOri,BIUHOT1HB11IHM croza Tame spyrxe Tpa HcTopHorpacimmecrare C.11a-

B51110-B113aHTHrICKHe CO'11111eHH.51, I1HeHTWIMIIHp0BaHHIJe H 01-1Y6JIHKO-

Bumble Roamom EorsaHom no cnassmo-pymbnicrarm pyxonHcsrm:XpoHoopafiwo cmcpamge naTpHapxa Hmaniropa B sononmeHHoir'cnassrHo-cep6csorr swum, Homo cep6eiglo nemonucb H AHOHUM-uyto 6oA2apacyto xpoinocy; K HI1M Mosca io6aBnJi OTpbIBKH 113XpOHHK CHmeoHa MarHcTpa H.TIorocbeTa H Roamia 3oHapbr, HeileHTH-OlumposaHubre Hama, a Tanse H3 MeCTHOrl pyMbIHCKOrl Tparunum(B IlaCTHOCTH, HymneHogto Aemonucb).

Flo npHmepy CBOHX HaCTaBHHKOB, npesarearseHmsos H COBpe-MeHHHKOB Haseemcs BHeCTH 3THMH 3TIOHaM11 H TexcTamH CBOrlBKJIaH B Aeno H3rIeHH51 pssa manomsecTlibrx H.T111 coscem He113-BeCTHMX aCIleKTOB HCTOpHH crapopymbnicsoro 113bIKa, synbTypb,H sHrepaTypbr B KOHTeKCTe BeKOBbIX CBS:Berl C KYJIBTYpOri H JIHTepa-

TypOrl spyrirx esponertcxxx Haposos.

www.dacoromanica.ro

LIS TA REPRODUCERILOR

1 Panegiricul imptirafilor Constan/in ,si Elena de Eftimie al Tirnovei.Manuscrisul lui Iacov de la Putna (1747): Inceputul textului.

2 Panegiricul impriratilor Constantin ,si Elena. Manuscrisul slavo-romeinnr. 327 B.A.R. (sec. XVI), f.172 r.

3 Daducerea ronuineascd vechc a Panegiricului : manuscrisul lui Dositeiierodiaconul (1704), f.2r.

4-5 Giovanni Botero, Relazioni Universali, Roma, 1591: foaia de titlu§i p. 237.

6-7 Ioannes Lucius, De regno Dalmatiae et Croatiae, Amsterdam, 1666:foaia de titlu i p. 285.

8 Johann Tröster, Das Alt und Neu-Teutsche Dacia, Niirnberg, 1666.

9 Miron Costin, Chronika ziem Moldawskich i Multanskich (1667),B.A.R., Min. 16.

10 11 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,Venezia, 1718: foaia de titlu i p. 237.

12 15 M. Eminescu : traducerea artii lui A. Leskien, Handbuch der altbul-gaiischen (altkirchenslavischen ) Sprache mss. 2307 B.A.R., ff. 36r,40r, 78r, 86r.

16 inceputul Cronicii lzii Mihail Moxa (1620, f.4r).

www.dacoromanica.ro

Agache, D. 261Antim Ivireanul 274Armbruster, A. 21-27, 31-34, 36,

37, 45Arvinte, V. 22Atanasie al Alexandriei 26, 244, 262Aitzetmtiller, R. 152Avram, Mioara 59, 60Azarie 380, 387, 388

Bagdasar, N. 78Balaci, Al. 45Balota, N. 230Barnea, I. 403Bayet, J. 251Bkivarov, M. 217Beck, H. - G. 226, 228Berinda, Pamvo 24Bernstein, S.B. 7Berza, M. 260B-sevliev, V. 231Bhose, Amita 79Bianu, I. 382, 385Bielfeldt, H. H. 67Btdez, J. 231Biondo, Flavio 22Boeriu, I. V. 75B gdan, D. P. 7, 10, 12-17, 382,

383, 385Bogdan, I. 7, 36-38, 66, 116, 216,

269, 272, 282, 380-392, 401-403,407, 411

Bogdanov, Iv. 217, 226Boissin, N. 387Bollig, Johann. 383Bolocan, Gh. 8Bonfini, A. 22Boor, C. de 231Boroianu, C. 43-45, 53Bopp, Fr. 78, 406, 411Botero, Giovanni 23-24, 59, 405,

409

INDICE DE AUTORI

Bracciolini, Gian Francesco Poggio22, 405, 409

Brankovié, Gh. 398Braileanu, Tr. 78Bright, W. 231Bucur, M. 66, 69, 75, 78Bucuta, Em. 63Budai-Deleanu, I. 60, 76Bulgar, Gh. 64, 68, 69, 71, 73, 74,

75, 77Buonaccorsi Callimaco, Filippo 22Burckhardt, J. 230Byck, J. 248

Calist al Constantinopolului 220,223, 225.

Ca.ntacuzino Stolnicul, Constantin,42, 45, 54

Cantemir, Dimitrie 42, 44, 53, 60Capidan, Th. 10Caprosu, I. 7Cartojan, N. 248, 390, 393, 394Calinescu, G. 62-64, 68, 70, 71,

75, 76, 78, 79Candea., V. 232Cernovodeanu, P. 71, 390, 403Certkov, A. D. 385Chalcccondil, Laonic 22Chilandarec, Saya 275Chiril al Alexandriei 261Chitimia, I. C. 22, 23, 25, 33, 37Cicanci, Olga 232Cihodaru, C. 7Cihac, A. de 76, 79, 152, 405, 410Cioranescu, Al. 10, 11, 42Cipariu, T. 71Clement al VI-lea, papa 22Colorian, AI. 73Coman, I.G. 228Comarnescu, P. 264Constantin Kostenetki 221

www.dacoromanica.ro

Constantinescu, N.A. 9, 11, 12, 14 -16, 215, 260

Cor15.teanu, N.G. 17Coseriu, E. 27Costachi, Veniamin 223Cosachescu, M. 7, 216Costin, Miron 36-42, 43, 48, 59, 61,

405, 409Coteanu, I. 60Cretia, Gabriela 251Cretu, I. 65, 66, 69, 71, 73, 74Crimca, Anastasie 265, 277, 393Cris-Cristian, S. 44Cristescu, Tr. 388, 397Croicu, Marieta 382Croicu, P. 382Cront, Gh. 403CsAnki, D. 9Cuza, A.C. 78

Dan, D. 260Dan, M. 384Dancev, G. 217, 219, 276, 403Dani6i6, Dj. 9Davidov, A. 217, 261DS.raill, I. 60Decev, D. 13Del Chiaro, Anton-Maria 42 - 59, 61,

405, 409Densusianu, Ov. 7, 9, 10-12, 14, 43Diehl, Ch. 232Dima-DrS.gan, C. 26, 28, 30, 33, 42Dilevski, N.M. 217Dimitrescu, Florica 9-15, 17, 18,

20, 71Dinekov, P. 217, 225, 226, 267Dimitrie al Rostovului 222, 223Dionisios din Halikarnas 392Djamo-Diaconitl, Lucia 7, 8Diugosz, Jan 22Doblinger, Max 27D61ger, F. 227Difirries, Hermann 231Dost6.1, A. 232Dositei ierodiaconul 273Dragomir, S. 9Dragova, Nadejda 217Daganu, N. 10Du Cange, Ch. 31Dudik, B. 263Duicev, I. 217, 379, 380, 385, 386, 398Dumitrescu, D. 26Dumitru din Tirgovite, gr5.1n5.tic 268Duridanov, Iv. 16

Eftimie, cronicarul 380, 384, 387, 388Eftimie al Tirnovei 217-378, 406,

410Ehrhardt, A. 226Elian, Al. 21, 68, 73, 241Eminescu, M. 5, 62-216, 399, 405,

406, 409, 410Erbiceanu, C. 231Eusebiu al Cezareei 220, 221, 227 -

229, 231, 236, 238, 243, 244, 246,248 -250, 252, 254-259

Eustatie din Antiohia 244Evagrios 228

Façon, Nina 78Filimcn-Stoicescu, Domnica 631 Hotel, patriarh al Ccnstantinopolului

225Francesco della Valle 23, 59Freiberg, L.A. 226

Gaster, M. 68, 71Gavriil de la Neamt 267G5.15.bov, I. 217CAzdaru, D. 26Gelasics din Cyd.icus 235Gelzer, H. 226Gentz, G. 229, 232, 235Gecrgescu, Paul 63Gecrgescu, V. Al. 403Gheorghe Mcnahul (Amartcics) 389Ghecrghian, Icsif 229, 231, 237, 238,

250Gheorghiev, E. 217Ghervasie de la Neamt 24Ghetie, I. 10-12, 14, 23, 46, 60,

75, 76GhitAnescu, Gh. 7, 13Giurescu, C.C. 22, 26Giurescu, Dinu C. 22, 32Giosu, St. 53Girboviceanu, P. 227Gcetz, G. 16Gclescu, Icrclache 67, 68Gcrecki, Leonhard 32Gcuillard, J. 228Gozzadini, Tomaso 394Grabar, A. 264Graesse, J. G. Th. 27Graur, Al. 17. 215Greceanu, Radu 56Grecu, V. 269Grégcire, H. 251Grigorie DascAlul 223

Indice de autori 416

www.dacoromanica.ro

417 Indice de avtozi

Grigorie de Nazianz 262Grigorie Sinaitul 220Grigorovici, V. 389Gulian, C.I. 76Gutu-Romalo, Valeria 46

Halici, Mihail 60Hasdeu, B.P. 7, 9, 10, 27, 32, 71,

73, 77, 79, 383, 389, 390, 392, 401,403, 405, 410

Hansen, G. Chr. 231Heikel, Ivar A. 227Heinemann, M. 235Heliade-R6.dulescu, I. 77Heseler, Peter 235Hinkulov, I. 76Hincu, R. 227Holban, Maria 23, 28, 226Hussey, R. 231

lacov de la Putna, copist 259-263lancu, Anca 398

A.I. 7, 268, 392Ignat, Georgeta 216Iliescu, VI. 227'lies, Aurora 56Impellizzeri, Salvatore 228, 231, 394Inocentiu al III-lea, pap6. 21loan Damaschin 268loan Lydos 392loan Rominul din Simpietru 394loasaf al Vidinului 221Ionescu, Adrian 17lonescu, Christian 215Ionescu, D. 12lorga, N. 24, 44, 45, 47, 49-51, 56,

79, 226, 228, 231, 232, 384, 398Iorga-Pippidi, Liliana 232Iordan, lorgu 9, 11-13, 15, 25, 27, 46Irimia, D. 77Isaia Serrski 398Isopescu, CI. 23, 24luffu Zlatca 264-267lufu, I. 248, 264-267Ivanov, I. 386, 396Ivanova, Klimentina 217, 226Ivanova-Mirceva, Dora 217Ivascu, G. 380

Jagid, V. 382, 384, 391JireZek, K. 9, 391

Kaceanovski, V. 225Kalaidovici, K. 277

Kaluiniacki, E. 24, 217, 218, 225,233, 263, 264, 266-268, 270, 274 -277, 406, 411

Kant, Imm. 78, 406, 410Kekaumenos, loan 21, 405, 409Klein, Karl Kurt 79Kodov, Hr. 280Kolarov, Hr. 217Kojuharov, St. 217Konstantinov, G. 217Kozak, E. 260Kravciuk, R.V. 67Kremnitz, Mite 62, 79 -

Krumbacher, K. 226, 228, 232Kuev, K. 217, 244Kukuljevi, J. 398Kunik, A.A. 393

Lactantiu 229, 251, 252Landos, Agapios 226, 227Lascarov-Moldovanu, Al. 223Lasicki, Jan 32Lavrov, P.A. 269, 272Lazarov, St. 217LS.udat, I.D. 217L626.rescu, G. 22-24Lemerle, Paul 228Leonid, arhimandritul 275, 277Leon Gramaticul 245Leskien, A. 66, 67, 70, 76, 80-213Livescu, Jean 66Loeschcke, G. 235Loewe, G. 16Lo6, Jan 17Lucius (Lu6i6), Joannes 26-33, 40,

43, 46, 48, 53, 59, 60, 405, 409

Macarie, cronicarul 380, 384, 387, 388Macarie, mitropolitul Moscovei 222

.

Malalas, loan 228Manasses, Constantin 379 -394, 396,

407, 411Manoliu, R. 79Marcu, Al. D. 22 .

Mardarie Cozianul 24'Mares, Al. 10-12, 14Maurice, Jules 213Mazilu, D.R. 267, 1273Mäzhreanu Vartoorneu 266;Mecev, K. 398

Machiavelli 70, 78,Macrea, D. 46, 60,

406,75

410 .

Maior, Petru 60Maiorescu, Titu 62, 63, 73, 79

www.dacoromanica.ro

Mecu, N. 62Megiser, Hieronymus 26Melian, Al. 69, 75Meyer, G. 7, 9, 10, 12-15, 17Micu, Samuil 59Migne, J.P. 226, 227, 231Mihail, Zamfira 13, 31Mitaescu, H. 38, 227, 245Milescu, Nicolae 25-26, 59, 405, 409Miletici, L. 384Miklosich, Fr. 7, 74, 77, 83, 152, 169,

198, 215, 383, 386Mioc, D 398Mircea, I.R. 232, 403Mircev, K. 387Mitu, M. 60Miinea, copist 273Moisil, Florica 253, 270, 280Mommsen, Th. 227Moravcsik, Gyula 228, 393Morea.u, J. 251-253Main, Vi. 386Moxa, Mihail 379-403, 407, 411Munteanu, G. 65, 66, 68, 70, 75,

79, 216Ivlusicescu, Maria-Ana 260, 262, 403

Natali, Giulio 45Naumov, E.P. 398Nazarius 229Neagoe Basarab 232, 252, 253, 264,

267, 269-271, 274, 278, 279, 406,410

Nestorescu, V. 8, 11, 16Niccolò de Modrussa 22Nichifor, patriarhul 379, 389-393,

407, 411Nicodim, egumenul 221, 2.59Nicolaescu-Plopsor, C. 389Niculescu, Corina 262Nikolova, Svetlina 217Noica, C. 65, 69, 78, 80Novakovid, Relja 398, 399

Oltea.nu, P. 86, 394Onu, L. 25Ortiz, R. 44Ostrogorsky, G. 228, 231Oxenstierna, A.G. 68

Pandit, Viorica 23Panaitescu, P.P. 7, 38, 218, 266, 268,

269, 272, 280, 390, 401, 402Papacostea, S. 23

Papahagi, Tache 29Papiu-Ilarian, Al. 26, 32, 44Pavissich, L-C. de 26Mun, 0. 71Peja6evié, Fr. X. 397, 398Perpessicius (Panaitescu, D.) 62, 64,

66-68, 70, 73, 74, 78Pervain, I. 60Pesty, Frigyes 11Porzig, W. 7Petkanova-Toteva, Donka 217Petkov, G. 217Petrascu, N. 79Petrovici, E. 9Petrovski, N. 67Philostorgios 228, 231Piccolomini, Enea Silvio

(Papa Pius al II-lea) 22, 45Piganiol, A. 230 231, 233, 234, 236,

238, 239, 242, 244, 247, 249, 250,251, 255, 257, 258

Ploesteanul, Nifon N. 223Poghirc, C. 8-18, 53, 60Pogor, N'asile (tat5.1) 68Pokorny, J. 7-17Pop, Augustin Z.N. 71Popescu, Pa.ulin 260 -262Popescu-Sireteanu, I. 77Popov, A. 222, 224, 226Popov, Hr.Iv. 224Popova, T.V. 226Porucic, T. 7-9, 12, 13, 15Porzig, W. 7, 8, 14Predescu, L. 390Protase, Maria 60Pseudo-Aurelius Victor 257Pumnul, Aron 215Puiu, Enache 37

Radcenko, Konst. 223, 225Radoj6i6, N. 9Radoni6, J. 9Rldulescu-Pogonea.nu, I. 78Reli, S. 260Robciuc, I. 8Roman, I. 80Romanski, St. 263, 269, 276Rosaccio, Giuseppe 24, 59Rosetti, Al. 7-18, 31, 390,405, 409Rtitscher, H. Th. 77, 406, 410Runciman, St. 241Rusek, J. 217Rusev, P. 217, 261, 403Russo, D. 269

Indice de autori 418

www.dacoromanica.ro

419 Indio de anted

Russu, LI. 8-12, 14-18, 230, 231,405, 409

Rusu, Aurelia 75, 78Rusu, Liviu 78

Sadnik, Linda 152Salmina, M.A. 386Sarnicki, St. 27, 50Savonarolla, Raffaelo 26Scheidweiler, F. 231Schleicher, A. 86, 133Schmidt, J. 86Schneider, A. 227Schroeder, Klaus-Henning 389Schröpfer, J. 385Schwandtner, I.G. 26Schwartz, Eduard 227, 228Scurtu, I. 69Seche, Luiza 46, 75Seche, Mircea. 42, 53, 560Séremetics, D.G. 403Severianov, S. 169Siarova, Maria 217Simache, N. 389, 397Simenschy, Th. 79Simion, E. 73Simion Magistrul i Logofltul (Me-

tafrastul) 223, 226, 227, 245-247,393 - 396, 407, 411

Simokattes, Theophylaktos 228Simonescu, Dan 71Skazkin, S.D. 228, 231Socrate Scolasticul 228, 229, 231Soimirovich, Fr. 26, 27-31, 46, 405,

409Sophocles, E.A. 248Sozomen 228, 229, 231Sreznevski, V.I. 245, 393Sanescu, G.G. 229Staicu din Tirgoviste 73, 77Sterija Popovi6, J. 77Stoianov, M. 280Stoicescu, N. 22-24Stojanovi6, L. 392, 397-399Stroev, P. 277Stroici, Luca 59Strungaru, D. 24, 73Suciu, Coriolan 9, 11Surdu, Al. 78Suttner, E. Ch. 403Szentivinyi, M. 33, 59

Sahmatov, A.A. 66S6apov, J. 403

Scepkin, V.N. 66, 382$chian, 0. 62Serban, C. 22Simanschi, L. 7, 216Sincai, Gheorghe 59$tefan, Gh. 227$tefan ierodiaconul 223Steanescu, I.D. 264, 403Stefl.nescu, Iulian 223, 227, 234, 2675tef5.nescu-Serghi, Margareta 7, 387,

390, 392, 401$trempel, G. 66, 273, 274, 279Suteu, Flora 46, 74, 75

Tachiaos, A.-E. 220Tagliavini, C. 23, 24, 42, 45Tanasoca, N. -5. 21, 231Thusan, Victoria-Ana 69, 75Thutu, A.L. 22Teodorescu, Mirela 76Teodor Scutariotul 392Teodor Studitul 261Theodor Lector 228Theodoret 228, 231Theophanes 228, 231Tiktin, N. 71Tocilescu, Gr. 389, 393TomoiagS., R. 78Toppeltinus, Laurentius

(Töppelt, Lorenz) 33, 36, 59, 405,409

Toroutiu, I.E. 70, 71Trifonov, I. 387Trifunovié, Dj. 229Tröster, Johann 33-36, 43, 48, 59,

60, 405, 409Tudor, D. 231, 241, 247Turdeanu, E. 217-219, 221, 223,

225, 260, 262-268, 270, 274, 275,277, 278, 288, 290, 399, 401, 406,410

Tamblac, Grigorie 220, 221, 261

Ulea, Soria 264Ureche, Grigore 25, 61, 405, 409

Vaillant, A. 152Varlaam, mitropolitul 248Vasiliev, A.A. 228, 230, 231Vasilievski, V.G. 393Vekev, V. 217Velicikovski, Paisie 223Venelin, I. 7

www.dacoromanica.ro

Viann, Tudor 75, 78Vintilk P. 73Virtosu, E. 68Vladislav Gr5Infiticu1 219, 263, 266,

268, 275, 278, 406, 411Vlastaris, Matei 24, 262Vogt, J. 231Vostokov, A.H. 383Vrabie, E. 17Vranska (Romanska), Tvetana 224 -

225

Weigand, G. 16Weingart, M. 387, 396Winkehn ann, F. W. 227-229, 232,

235

Xanthopnlos, Nichifor Calist 220,227-231, 233-235, 237, 406, 410

Young, G. 241, 242

Zamfirescu, Dan 8, 32, 65, 71, 232,253, 262-264, 269-271, 273, 286,406, 410

Zamosius, Stephanus (Szamoskòzy)32

Zane, G1 73Zanne, Ellin A. 67Zett, R. 245, 393Zonaras, loan 392, 396 -397, 407, 411

Indice de antoli 420

www.dacoromanica.ro

aba 48abia, abie 152acolo, acolo 31, 34acro (acru) 47adappb.t 48Adam 47addeverbt 48adeverinza 48adziutoresk 40a fora (afarl) 49agiiin 48, 55agust 60ai, am (a avea) 35, 46al 41, 47alb, albu, albul 28, 39amaracciune 48an 48ansul [lager] 28apa, appa, 23, 28, 38,ape (?) 28, 31argint 28, 37, 53arkui 39arma 28aru (a ara) 39assa (a.,sa) 35aud, auss (auzi) 35, 40aur, auuru 28, 53

balovani 55bat% 8, 18, 19, 405, 408bano (ban) 54barba 28, 38, 41barbaty (bArbati) 35barbosul 28barza. 55battut 48bazaconie 153bAlaur, belaur 8-9, 18, 19, 20, 404,

408be (a bea), bew 35, 39

INDICE DE CUVINTE

becisnic 154berbki 48beutbra 48beznA 158bine 31, 34, 46, 48, 49bleasc 90blid 155bou, boo - boj (pl.) 28, 34 48, 53botezat 28brad 9, 17, 19bradel 9, 18, 404, 408bradet, brAdet, 9, 19braditel, brAdAtel 9, 19breaz, breji 108brindzA, brinzA 10, 18, 19, 20, 404,

408bruma 48budza., budzA, buze 10, 17, 19, 20, 38,

48, 52, 53 budzat, buzat 10, 18, 404, 408buiestru 156bulamac 55bun., buno (bunu), buna 28, 34, 48,

53burik 38

cadul [calul] 29, 53caglia (calea) 29caemp, cump (amp) 29, 34Caemplung (Cimpulung) 29caine (cline) 29calatbre, cagliator (cAlAtor) 29, 48,

53catd 39callo (cal) 23calzunAr 55calzbni (pl. ) 55camAra. 55camaas 54, 55camAscia, ca.massa 29, 48, 53campana 29, 31cap, caput 29, 31; 37

www.dacoromanica.ro

caplon (clapon) 49capre (pl.) 39care 47carimbu 10, 18-20, 404, 408carne, caryne 25, 35carta, charta (carte) 29, 34casa 24, 48, 53, 55casacci (cazaci, pl.) 55cisciul (casul) 48ai (a se~) 185cipitan hotilor 187citri. 189ce 41, 46ceriul, cerul, cierul, cierui 29, 38, 41,

47chiceri 10, 18, 19, 404, 408chertia (hirtie) 34ciara (cear5.) 29ciga 55cince (cinci) 47cioari, cio[a]rri 10 -11, 18-20,

404, 408cisli 104ciuma 55clanza (cloanta) 55cluccièr 54cneaz, cneji 108coaji, coarji 186colcintaur, cociltiu, pl. cociltauri 174comis 54copaci 11, 17, 19, 404, 408copi,cel 11, 18, 19, 404, 408cosariu, coseriu 188cracatiti 25cremene 121crezare 165criccirua (crismi) 56Cristbs 47cruce 29cuina 48cum 34cumpero (cumpir) 49cunosc,-nosti,-noaste 106curpen 17, 405, 409curpinel 11, 17-19, 405, 408cutit 41, 42

dajdie 97darabanzi (pl.) 56dascal 47datu6r, dutor (dator) 29, 49, 53datoria 49de 52, 54dedzietul, clègete, digitum 22, 38, 49

denainte 49denderét 49deson, desuna, desunet 124-125desus 39di (de) 31dihanie 174din 181dincy, dinzi (dixrti) 38, 49divan, divano 56dirz 173doasci (la cirti) 174dogori (a) 167doi 47Domn (tkrii), domnul 29, 187domna (doamni) 29domna-ta 29-31domneste (domneste) 29domne vestre (domnia voasta) 31dormu, al dormit, am .--, 34, 39dracul, a merge dracului (la dracu)

35, 115dragaica 56druc (drug ?) 173Dumnezeu, Dumnyeseu, Dumnidziu,

Dziu 25, 34, 41, 49dreptate 49dzece 47dzioa, dzuwa 39, 49dzini. 18dzirni. 11, 19, 20, 404, 408

en (in) 35englez 108erba (iarbi) 29Erdelyaske (Ardeleneasc5.) 35

faca (fata) 38facha 49fak, se fatsche (si faci), n'ai facuto

(ficut) 34, 40, 46fapture 49fimeia 2.5ferèstra 49fericit 49fatelye (fetele) 35fier 49fina 56fino (fin) 56fitschori (ficiori) 35foc, fok 34, 40formubs 49forte bine -19frantuz 108frat[e), frizi (frati) 29, 59

Indice de =Wine 422

www.dacoromanica.ro

423 Indice de (veinte

¡rabia (fratzia [?] frktie) 29freul (friul) 29frig 39frunte, fruntea, fruunte, frunte mise-

ilor 38, 41, 49, 187fug 40fulger 49fun, fyn (fin) 34, 39fur 29furat 29

gaina, gAina 25, 29, 34, 49, 53gardu, gardul 12, 18, 19, 20, 404, 408gata 168gAsit (am ) 31genucchi 49giner[e] 56, 58ginske (gima) 35gioi (joi) 30giudèzzi (judete) 56ginj 88glas 158goan5. 87gol 206goni (a ) 87gramatich (gramatici) 29, 31gras 49greschte (gaieste) 35, 36gresi (a , a se ) 168grèo (greu) 49gréul (griul) 49groap5. 12, 18, 19, 35, 99, 405, 409groskvo (grozav) 49grumadz 12, 18-20gunoiu 91gustare 49

han, hani (hanuri) 56har, hara 34, 36hrAni (a ) 188huma 38

icre 56lerarsi (Trei ) 107iesci (iesi) 49in (in) 31incalecht 50incèpe 49incepatura 49incieleg 40inchisa 32inghiazzkt 50inghizzlt 50inima 38

innot 40inzellept 52isca (a ) 106iubi (a ) 104izblvi (a ) 92izbuti (a ) 92izmenit 198izvod, izvodi (a ) 160

fuchina (a se cuiva) 185inclina (a ) 185indegeta (a ) 179indeosebi 207indirji (a se ) 173indrkzni (a ) 173ingerul 41innduntru, inlontru 163intreson, intresuna, intresunet 124-

125

jarba (iarba) 39jartkzeme (iertati-m1) 59jArAsti ( a se ", ) 176jepure (iepure) 35jes, jesch (esti), jeste 39, 47jumAtate, jumetate, jiumetate 12,

18-20, 404, 408

kad (cad) 40kal 34kalku 40kasa 39ke (a) 34, 35ku 35kymput 39

Ja 34, 35la (a ), lare 192lasciat (au N ) lasse (lasà) 35, 47lacrime 50laud 40leah - lei, lesesc 109lemne 24lesie 192limba 38, 95, 50limbut 50Jipi (a ) 193locul, a sta locului (la loe) 50, 115logofet 54lor 35, 47lume 30lumlna 50luminare 30, 50, 33www.dacoromanica.ro

luminbs, luminosus 30, 50, 53lung.] 30Luna 30, 41lung 30lupul 35

maceta (a ", ) 87magurA, magma 13, 17-19, 405,mai 35mal 13, 17-19, 404, 408manca (a ) (minca) 49manum 22Maramorosch 35maraz 196marc (marti) 30mare, maire 13, 18, 19, 30, 31, 39, 55,

56, 157, 404, 408masa, massa 34, 50mAgurele 13, 19mAltirele 13, 19me (mA) 35medelnicèr 54medvé (magh.) 95melci 56meni (a ", ) 198menynk,u (mAninc) 39mere 50merge (a ), mers 34, 84, 115metAnie 57miercur[i] 30mière 50mieu (al ) 41mine (vai de ", ) 52mirh.re 55mirAssa (mireasa) 56, 57mina, myna 38, 41, 42mlitdru 198mindz 14, 18-20, 404, 408mindzat,-5, 14, 18-20, 404, 408moare 196mob.rte 50moos& 14, 17-19, 404, 408moi (mA) 35mos 15, 19, 196mosie 196monean 196mreajA 196mucci (muci) 50muced, mucid 50, 196muiare, muiarea, muiere, mu5iertej

24, 25, 34, 35mutt 35tinumma 50muna (mina) 50

muna 198munte 40Munte[a]n, munta.ni 30, 31mununke (mlnincA) 35mura (a "a ) 196murg(u),-1 15, 18-20, 404, 408Muntyenaske (zaraaarap 35

409 mustaca (mustata) 38mynte (minte) 38

nani 162nas, nasut 38, 50nasalie 164nascia, nasciul (nasa, nasul) 57nIcaz, nAcci.jit 108alma 199mApaste 200, 209, 214nApAdi (a "d ) 214nApAstui (a ", ) 214nAting 201nAuc, nAuci (a ) 200ne 31, 200nebbun 50nedeglia (slavon) 30nefericlt 50negru, negro, nigro 30, 39, 50, 53nenorocit 201nevedi (a es. ) 159ni 162nic (nia?[nea]) 30ninge 30nokstre 47noi 31ntoo (noul) 47nofa]pte 39norod 200nostro (nostru) 47nu 35, 40, 50numele 47nun, nune (nunA) 57

oa (oul) 35obadA, obezi 166obijdui (a e"., ) 204oblici (a ", ) 191obloji (a ", ) 192obraz, obraji 108ocAri (a 187occel (occhiul?), oculum, okiut 22,

24, 38occentci (ucenici) 47odaie 206odAjdii 206odoleanl 206

Indice de euvinte 424

www.dacoromanica.ro

oeste (oaste) 35olagin (?) 35omAt 197omori (a 196omul, °mil/ 37, 41opt 47

verili 194osinditul 207osu/ 38ozze/ (otel) 50ozzet (otet) 50ozzezzit (otetit) 51

pace, patsch[e] 35, 51paharnic 54paji.5te 208palcci 57palator (palaturi) 5 I.pament (pAmint) 30paparuda (Poppa Ruda) 57pappuce 57, 58parlu, pArlu (piriu ?) 15,

404, 408paresima 57parinte 47, 51parumbch (porumbi) 31pace (pasA) 35passui 39Paste (Pa,ste) 30patriar0 107pattro (patru) 47pazzlt 47pAgubi (a ) 91plmAtuf 197pe 47peccatele 47peccatuit 47pecete 210pecetlui (aasa ) 210pentru 47pepene 84pepere (piper) 35pere 51percepo (pricep) 51pesar 51pe$erl 210pestrit 113picior 38piclu, piclui (a ) 88piele 38pieptui 38pistruiu 113

pittar 54

piine, pine, pa[inel, paneros, pubine 22,24, 25, 41, 42

pilo 110pirlaz, prilaz 190place 51plaja.sci (plAie.gi) 57plin 39Pling (Pling) 51plavAn, payan 210ploua (ploul) 30pluta.,, pinta, pluti (a 92poaml 141pocAi (a se 185poftesk 40pogan 90poer (pAr) 51pomana 57, 58pomeni (a i-.., , a se ) 58, 197pomenire 209polla., 164ponosit 203

18-20, porczel 34portan i 57postelnic 54potere (putere) 39potlog, potlogariu 192povatA 165pozná. 179prag 25pransit (ain ,...[prinzit]) 35praz, praji 108prApastie, prApktios 214prApAdi (a ) 214pre 31preson, presuna., presunet 124-125pricaz, pricAjit 184priczep 40priesk 40primovare (primAvard.) 39prinos 203pripas, pripási (a se 209, 214prisnel 121pritocesc (vinul, moarea) 88prizki (a priarit 88prohod 88propovIdui (a ,.. ) 211prymblu 39pustiei (a merge es+ , la pustia) 115

rAcni (a 86rAstoc 88rAz- 87rAzlet 191

425 Indice de cuvidte

www.dacoromanica.ro

Indice de cnvinte 426

rAzor 207razvati (a ) 161remanéz (rhmineti) 51remascizze (ramAsite) 51rendureie (rindurele [findunele]) 57respond (rhspund) 40respuns 51nos (riios) 51ris (ris) 51risipi (a ) 209rivol (riul) 30fit, ritith. 92rog 40roi (roo? [rouh]) 51romuni (romdni) 45romane[ste], rominest[e], rumaneste

23, 30, 32rossu, roszyw (rosin) 30, 39rumana (rumfinh) 31Rumanehsca (Tzara), Rumenaske

(zara) 35, 45Rumen, Rumuin, Rumeni, Rumunyi(rumhn, rumlni), 31, 35, 36Rumi (Rim) 31

sablia 51saimèni 57saire (sare) 35sambata 30samen (samhn) 40sange (singe) 31sarandar 58, 59sardar 54shcriu 188shminth 121scamn (scaun) 52schdea (a ", ) 207sced (ved) 52scihpte (sapte) 47sciasse (ase) 47scoartA 186scris 46scroafe (scroafh) 34scund 207secret 188sedziata (sAgeath) 39seliste 164senetos, senatubssi (shnh.tosi) 34, 51senin 39sent, sentem (sint, sintem) 31, 35Sfinta Vinere 58sfinzehscase 47singur 47Sirbi (sirbi) 58

sluger 54skryw (scriu) 39smintit 198soba 58soere (soare) 30sol 93solich (tolic) 31spaga 51sphima 51spatar 54sphsi (a ) 209sporcht (spurcat) 58sprinczene 38stafide 25stan (de piatrh) 184stat 39statutubre (sthator) 52sthpin moviilor 187ste[a], stella 30, 38steapenh. 121sterge (sterge) 52

stis (stii), nu stio (stiu), sztyw23, 32, 40, 50

stilt& 15, 18, 19, 404, 408stolnic, Stolnico (Costantino) 54strap., strhjeriu 89striga (strigh) 51strigòica oaich) 51strungh 16, 18, 19, 404, 408su (0) 31, 35sufla (suf11) 32suhat 102sventia (sventi? [sfinti]) 31szedzu (sezu) 39szimir (timir) 58sztyinca (stiinta) 38sympt (simt) 40syndzie (singe) 37

sopir15. 16, 18, 19, 404, 4178,steada, 16, 18, 19, 404, 408

ta 34taci, tacut 52, 54thine ( h) 52tainic 207tato (tath), tatul 47, 52thinui (a ) 207tche (ce) 34teme (ne [nu] te ) 31teo (al [au]) 47Tirgo de fora (Tirgu de-afar5.) 58tist 118to[a]mna 39

www.dacoromanica.ro

427 Indice de ctninte

topi ( a~ ) 90torg (tirg) 35tot, tots (toti) 31, 47trei 47trimic (trimit) 40trombizza (trimbita) 52turbure 39tzara, zara, cara [tara] 35, 38, 45, 52tap, apu, zappu 16-20, 404, 408

uczig (ucig), occide (ucide) 32, 40un 47unchiks ( .... s) 55, 48undye (unde) 34unire 53uom (om) 52ursul 35uscia (usa) 52

vac (veac) 165vaccarit 58vadra 58vai 52vare (var5.) 39veche 84vedzu (v5.dzu) 40venit (ai ",-, ) 31vesel 158vestiarla 58vestier 54ve§tejit 108

vie 52viedzure 17-20, 404, 408vin, vinul 24, 35, 41, 42, 52via 159Vinere, (Sfinta ", ) 30, 58vintre 38viteaz viteji 108vitreg, vitric 52, 165vinjos 88virful 161yid (a ", ) 161voinza (vointa) 52voja (voia) 52vonici, voniczi 35, 36vornico (vornic) 45vrednic 165vreme 121, 161vulype (vulpe) 35

wynd (Ad) 40wintul 39

zaplaz 93zare, zAri (a ", ) 88zaverl 165Wog 192ziva, zoa, dzuwa 34, 39, 174zimbi (a ,--, ) 180

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Cuvint inainte . ... sCele mai vecki atestdri ak cuvintelor de origine traco-daa in Umbel romiind

(sec. X fnceputul sec. XVI) 7

Noi mdrturii privind latinitatea limbii romdne: primele glose ,si glosareromlino-latine ,si romAno-italiene (1451-1718) 21I. De la istoricii bizantini la umanistii italieni (sec.XIIXVI) 21

Grigore Ureche (1642-1647) 0 Nicolae Milescu (1661) 25Ioannes Lucius Franciscus Soimirovich (1666) 26

9. Johann Traster (1666) §i Laurentius Toppeltinus (1667) 33Miron Costin (1677) 36Anton Maria del Chiaro (1718) 92Conduzii 5g

0 dimensiune pu/in cunoscutel a culturii lui M. Eminescu: litnba paleo-slavd 62

Studiu introductiv 62Traducerea. artii: Handbuch der altbulgarischen (althirchensla-vischen ) Sprache. Grammatik. Tezte. Glossar von A. Leskien 80[Gramatica] 80[I. Fonetica] 80II. Partea flexionarl 115Cuvinte 152

Anexe 213Observatii lingvistice 213

Reproducerea unui document 215

Tradifia literara constantiniand, de la Eusebiu al Cesareei la Nichif orCalist Xanthopulos, Eftimie al Ttrnovei ,si domnii Tdrilor Ronsdne.. 217

I. Studiu 217

Introducere 217

Eftiraie al Tirnovei, autor al Panegiricului impAratilor Constan-tin 0 Elena". Sursele operei: Eusebiu al Cezareei si NichiforCast Xanthopulos 230

Continutul 0 structura literara a Panegiricului". Modul deutilizare a izvoarelor 233

www.dacoromanica.ro

Cuprins 430

4. Circulatia 0 influenta literal a Panegiricului" in psile Ro-mane 259

Manuscrisul lui Iacov de la Putna (1474) 260Alte copii slavo-romine din Moldova ale Panegiricului"Noi copii slavo-romlne ale altor scrieri eftimiene 263Copia, prelucrarea. 0. traducerea. din Tara Romineascl aPanegiricului" 267

5. Concluzii. Editia de fat.5. 274II. Texte 281

Al lui Eftimie, patriarhul Tirnovei, Cuvint de laudd sfinlilor ma-rilor impirati, intoctnai cu apostolii, Constantin fi Elena (Textuloriginal) 281

A lui Eftimie, patriarhul de la Tirnovsca, Lauda sfinfilor, marilor,si intocma cu apostolii Constantin ,si Elena (Traducerea romi-neasc.I. veche). 333

Inceputurile istoriografiei universale in limba ronstincl: Cronica luiMihail Moza (1620) si izvoarele sale 380

Copia slavo-romita a Cronicii universale a lui Constantin Ma-nasses 380Editia lui loan Bogdan a Cronicii lui Manasses 383Influenta. lui Manasses asupra cronicarilor moldoveni din secolulal XVI-lea Macarie, Eftimie §i Azarie 388Cronica lui Manasses, Cronografia pe scurt bizantino-slavk Leto-pisepil sirbesc nou, Cronica anonimcl bulgarei §i alte izvoare intraducerea §i prelucrarea romineasa a lui Mihail Moxa 390

Manasses 0 Cronografia pe scurt 392Simeon Magistrul i Logofhtul 395Ioan Zonaras 397Letopisejul sirbesc nou 0 Cronica bulgard anoninuf 398Stirile de istorie romlneascci. Letopiseful de la Putna 402

Culture et littérature roumaine ancienne en contezte europien (Résumé) .. 405CmapopymbuicKan uy.emypa u Aumepamypa e eeponeriacom xournexcme

(Pe3iome) 409Lista reproducerilor 413Indice de autori 415Indice de cuvinte 421

www.dacoromanica.ro

Tehnoredactor: Olimpiu PopaColt de tipar: 27. Plan*e: 16. Tirajul: 330.Bun de tipar: 2.03.1979

Tiparul executat sub comandain% 1791 la

Intreprinderea poligratica13 Decembrie 1918"

sir, Grigore Alexandrescu nr. 89-97jJoiCana91° Bucuresti,

Republica Socialista Romania

www.dacoromanica.ro

Lei 24www.dacoromanica.ro

Cercet5rile din ultimii ani au 15rgit sensi-bil cunostintele noastre privitoare la trecutullimbii, culturii si literaturii romine, imbogS-tite atit prin descoperirea si punerea in va-loare à unor izvoare necunoscute inainte, citsi prin nuantarea interpretSrii, intr-o core-latie mai strins5 cu fenomenele similare dinçärile europene vecine sau mai indepirtate.ConstatSm, in acest fel, c'S Inaintasii nostriau stiut sa-si asimileze cukura europeanä detimpuriu si sà-si dezvolte una proprie, carein perioadele de pace si inflorire a str5lucitsi a iradiat ea insäsi in Wile. vecine.

G. MihSili

www.dacoromanica.ro