Cultură Și Turism
4
CULTURĂ și TURISM Turiştii ce vizitează oraşul Focşani se pot delecta cu numeroase activităţi intelectuale: piese de teatru jucate de trupe din întreaga ţară la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă”, spectacole de operă şi operetă la Ateneul Popular. Biblioteca judeţeană „Duiliu Zamfirescu” oferă o vastă colecţie de cărţi, iar numeroasele biserici, datând încă dinainte de „mica unire” din 1859, completează peisajul cultural al oraşului. Din punctul de vedere al educaţiei, municipiul Focşani are o bogată tradiţie, primul gimnaziu al Focșanilor datând încă din 1867, aici formându-se ca personalităţi cunoscuţi oameni de cultură din România. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Colegiul Naţional „Unirea”, ce fac parte şi din patrimoniul cultural al oraşului. Importante sunt şi vestigiile istorice, monumente și lăcașuri de cult de o valoare inestimabilă, cum sunt: Biserica “Precista”, Biserica ”Nașterea Maicii Domnului”, “Muzeul Vrancei” cu secţiile sale, toate situate în municipiul Focşani, Mănăstirea Soveja, Mănăstirea Mera, Schitul Dălhăuţi, Mănăstirea Vizantea, Mănăstirea Lepșa, Mănăstirea Recea-
-
Upload
mihaela-tudose -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
Judetul Buzau
Transcript of Cultură Și Turism
CULTUR i TURISM
CULTUR i TURISM
Turitii ce viziteaz oraulFocanise pot delecta cu numeroase activiti intelectuale: piese de teatru jucate de trupe din ntreaga ar la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultur Leopoldina Blnu, spectacole de oper i operet la Ateneul Popular.
Biblioteca judeean Duiliu Zamfirescu ofer o vast colecie de cri, iar numeroasele biserici, datnd nc dinainte de mica unire din 1859, completeaz peisajul cultural al oraului.
Din punctul de vedere al educaiei, municipiul Focani are o bogat tradiie, primul gimnaziu al Focanilor datnd nc din 1867, aici formndu-se ca personaliti cunoscui oameni de cultur din Romnia.
Cele mai importante licee sunt Colegiul Naional Alexandru Ioan Cuza i Colegiul Naional Unirea, ce fac parte i din patrimoniul cultural al oraului.
Importante sunt i vestigiile istorice, monumente i lcauri de cult de o valoare inestimabil, cum sunt: Biserica Precista, Biserica Naterea Maicii Domnului, Muzeul Vrancei cu seciile sale, toate situate n municipiul Focani, Mnstirea Soveja, Mnstirea Mera, Schitul Dlhui, Mnstirea Vizantea, Mnstirea Lepa, Mnstirea Recea-Cndeti, Casa memorial Mo Ion Roat din Cmpuri, Casa Tudorei Vrncioaia de la Brseti, Muzeul etnografic din Paltin, Cascada Putnei.
Ca instituii de cultur i civilizaie pot fi amintite:
Muzeul satului vrncean, situat n Crngul Petreti, Muzeul Unirii din Focani, Rezervaia natural Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaia geologic Focul viu, din zona montan Andreiau, Ansamblul arhitectonic Piaa Unirii din Focani, cu obeliscul realizat de sculptorulIon Jalea. Totodat, mausoleele de la Mrti, Mreti i Soveja, atracie turistic aparte, vorbesc de istoria acestui inut.
Judeul Vrancea ofer numeroase posibiliti de drumeie i odihn: staiunea Soveja, cunoscut pentru cel mai ozonat aer din ar, valea Putnei Lepa, podgoriile i beciurile domneti de la Panciu i Odobeti.
Poziia geografic i cadrul natural i cel cultural istoric favorizeaz diferitele forme de turism: de circulaie, de sejur, cultural, rural, de vntoare i pescuit, agromontan sau de weekend.
Turismul de sejur, n zonele montane, de podgorie sau es este favorizat de existena a numeroi factori naturali care pot determina mai multe forme de petrece a vacanelor, de odihn i recreere, n staiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat i cu particulariti microclimatice deosebite. Soveja este unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ar, iar Vizantea se remarc prin apele sale minerale.
Vrancea pastoral este i n prezent deintoarea vechilor meteuguri populare tradiionale: oieritul, caul afumat, cioplitul lemnului (mica dogrie, tiparele i ppuarele de ca, troiele, obiectele gospodreti), olritul, esutul pnzei, stofei, tergarelor i confecionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrncenesc, furitorii de instrumente populare (fluier, caval, tric, cimpoi, bucium, ocarin) din Nereju, Nistoreti, Spulber i a autenticelor mti tradiionale din Nereju, Nruja, Vintileasca, practicate n special n zona montan, prelucrarea artistic a rchitei, papurei la Suraia i nu n cele din urm meteugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite ntr-o salb de podgorii i crame de prelucrare, stocare i degustare, renumite, cum sunt: Coteti, Jaritea, Odobeti i Panciu cu al su vestit vin spumant, reunite ntr-un strvechi Drum al Podgoriilor, meteuguri practicate n zonele de deal i de es ale Vrancei.
