Cultur , istorie i societate vol. 6

BIBLIOTECA MUNICIPAL „ION BARBU“ CÂMPULUNG-MUSCEL

CERCUL DE ISTORIE „GHEORGHE I. BR TIANU“ CÂMPULUNG-MUSCEL

Cultur , istorie i societate

VI

Editori: tefan tef nescu i Claudiu Neagoe

Director: Ioan Cr ciun Tehnoredactare i corectur : Claudiu Neagoe

Coperta: Claudiu Neagoe

Editura ARS DOCENDI – Universitatea din Bucure ti Editur cu profil academic i cultural, recunoscut de

CONSILIUL NA IONAL AL CERCET RII TIIN IFICE os. Panduri 90-94, sector 5, Bucure ti

Tel./Fax: +4 021 410 25 75 www.arsdocendi.ro

Descriere CIP a Bibliotecii Na ionale a României Cultur , istorie i societate / ed. tefan tef nescu,

Claudiu Neagoe, Bucure ti, Ars Docendi, 2012 vol.

ISBN 978-973-558-658-4 Vol. 6 /2017

Con ine blibliografie ISBN 978-606-998-008-8

I. tef nescu, tefan (ed.) II. Neagoe, Claudiu (ed.)

© tefan tef nescu, Claudiu Neagoe

Tip rit la Editura Ars Docendi

5

CUPRINS

Istorie medieval i premodern / 7 Andreea Diaconu, Perspective istorice asupra tiin ei i medicinei medievale arabe:

mo tenire avicenian / 9 George-C t lin Diaconu, Regatele anglo-saxone i Papalitatea (secolele VII-XI) / 23 Marin Toma, O istorie cultural a mâinilor i alte gesturi în Evul Mediu

occidental / 39 Ana-Maria Buliche, Codul r zboinicilor: între samurai i ronini / 53

tefan Stare u, Ultimii Brankovici – ac iuni i înrudiri în secolele XV-XVI / 67 Claudiu Neagoe, Despre datarea i ctitorii bisericii Sfântul Gheorghe „Olari” din

Câmpulung-Muscel / 83 Dinic Ciobotea, Ileana Cioarec, Caracterul mo nenesc al satelor comunei

Pe ti ani-Gorj anterior consemn rilor documentare / 91 Costin Croitoru, Claudiu Neagoe, Surguciul – simbol al puterii în Evul Mediu

românesc. Considera ii pe marginea descoperirii de la endreni, jude ul Gala i / 127

Florin Nicolae Ardelean, Solde, fortifica ii i armament. Aspecte economice ale organiz rii militare în principatul autonom al Transilvaniei (1541-1691) / 163

Drago Ungureanu, Constantin Brâncoveanu - principe i sfânt. O demonstra ie a incompatibilit ii / 179

Constantin Vadin Mircea, Din nou despre biblioteca familiei Mavrocordat / 213 arolta Solcan, Situa ia demografic din jude ul Ilfov la 1810 / 253

Ioan Andi Pi igoi, Câteva aspecte ale circula iei monedelor otomane în rile Române (secolul al XVIII-lea – mijlocul secolului al XIX-lea) / 305

Istorie modern i contemporan / 313 Mihaela Rizoaica, tefan Golescu – anii form rii intelectuale i începutul

activit ii politice / 315 Iulian Oncescu, Cunoa tere i descoperire: Spania în viziunea lui Mihail

Kog lniceanu (1846-1847) / 327 Claudiu C lcîi, Un veac de la r scoala ruc renilor. Arc peste timp / 355 Sorina Peligrad, Despre încoronarea de la Alba Iulia (15 octombrie 1922) / 359

6

Florian Bichir, 21 aprilie 1944. Aprilie, luna când vin americanii. Raidurile americane distrug elita flotei aeronautice române / 365

tefan tef nescu, Ion Barbu (Dan Barbilian) / 373 Viorel Cristian Militaru, Despre personalitatea filosofului Constantin Noica în

actualitate / 381 Vangja Dimitrijeva- Kuzmanoska, Marina Dimitrijeva, Costumul aromânilor

din estul Macedoniei. Conceptul de baz care a ghidat ideea de documentare a costumelor populare ale aromânilor din estul Macedoniei / 387

387

Costumul aromânilor din estul Macedoniei. Conceptul de baz care a ghidat ideea de documentare a costumelor populare ale

aromânilor din estul Macedoniei

Vangja Dimitrijeva-Kuzmanoska, Marina Dimitrijeva,

Universitatea ,,Goce Delcev“ tip, Macedonia

Acest lucrare este dedicat aromânilor din estul Macedoniei, un popor insuficient cercetat din toat Macedonia, sub aspectul culturii tradi ionale i a folclorului. Dintre cei mai cunoscu i autori care au cercetat aceast tradi ie i cultur amintim aici pe G. Weingand1 i Pericle N. Papahagi2, care au m rturisit, în scrierile lor, despre existen a acestui popor în Macedonia. Cercetarea pe care am realizat-o în partea de est a rii vine s îmbog easc i s completeze, cu date necunoscute pân în prezent, arhiva i istoria aromânilor în general, ea umplând anumite goluri din folclorul curent.

Costumele populare ale aromânilor din estul Macedoniei prezentate aici con in date de secven ce pot fi utilizate pentru analize curente i viitoare de c tre etnologi i sociologi, precum i de c tre alte categorii de cercet tori. Aceste date le vor permite s î i formeze o opinie cu privire la prezen a aromânilor i a modului de creare a propriilor lor costume în Macedonia de Est.

1 G. Weingand, Die Aromunen. Ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen, Leipyig, 1894. 2 Perichle N. Papahagi, Megleno-Românii, Studiu Etnografico-Filologic, Bucure ti, 1902.

388

Via a aromânilor din regiunea Macedonia de Est, în com-para ie cu alte regiuni, este una specific , ea aratând cum tradi ia lor nomad în anumite perioade s-a modificat. Via a nomad pe care au tr it-o timp de secole a fost înlocuit cu stilul de viat sta ionar, îmbr i ând agricultura, iar mai târziu acceptând i alte activit i, oferindu-le prin ele existenta vie ii.

Aceste procese complexe de via au contribuit la apari ia unui ir de schimb ri care au afectat, în diferite moduri, aspecte din toate sferele vie ii de zi cu zi ale aromânilor din Macedonia de Est.

Crea ia popular tradi ional dezv luie în ce m sura este p strat structura tradi ional în crearea costumului popular i, prin descoperirea caracteristicilor tradi ionale, este exprimat

tendin a spre crearea acestor costume specifice i adaptarea acestora la spa iul i timpul în care ei în i i au tr it.

În lucrarea sa, Aromâni din localitatea Ovce Pole (C mp de oaie)3, J. Trifunoski4 relev faptul c aromânii au posedat carac-teristici specifice nomazilor. Ei au venit cândva de la Gramos, Albania de Sud, iar în secolul al XVIII-lea au migrat în Macedonia de Est. Se presupune c acest grup de aromâni-nomazi a fost format de patruzeci de familii care au fugit, sub comanda unuia dintre ei, cunoscut sub numele de „Papuci Ro ii“ (Papu i Aro ii), din cauza abuzurilor lui Tepedelen Ali pa a (1741-1822), valiu de Rumelia i pa de Ioannina (Grecia)5.

În ora ul tip din Macedonia i în toate satele din jur locuiau multe familii de aromâni. Unul dintre acestea a fost i satul Sofilari, în care au tr it multe familii de aromâni, el fiind cunoscut ca sat al aromânilor cel pu in pân în anii 1948-1950.

3 „C mp de oaie“; traducere de Vangja Dimitrijeva- Kuzmanoska. 4 . , , , I, , 1959. 5 În 1804, acesta s-a r sculat împotriva Por ii Otomane i a instituit o st pânire proprie în Albania i Epir; vezi Robert Mantran, „Începuturile ‹‹Chestiunii Orientului›› (1774-1839)“, în Istoria Imperiului Otoman, coord. R. Mantran, Bucure ti, 2001, p. 366.

În acare avemmulde E

i apora 6 VanVanghfragmbunicVangjtextile

Una dintre faaceast lucrare o

au apar inut lum i ast zi ca exete aspecte, istori

Est6.

Costum de fem

Aceste porturipar in familiei Gul tip, i au

ngja Dimitrijeva-Kuzmhea i Vanghel Sterjo

mentar, în aceast lucca Vanghea, în primuja i Marina. Colec iae care sunt facute în fa

389

miliile acestui so s prezent m ui Vanghea i Vaemple de referinia i via a pe car

meie tân r

i ale aromânilorGu ani din satul S

fost f cute de

manoska i Marina Dov Gu ani, fiicele lui crare, este o mo tenirul rând fiicelor ei, Kira con ine aproape 100amilia Gu ani.

sat a fost familiacâteva costume

angheli Gu ani n pentru a explre au tr it-o ei în

Costum de feti

r sunt din MacedSofilari, aflat în a

Vanghea Sterjo

Dimitrijeva-Mastev suKira a. Colec ia de h

re de la bunici, carea a i Piha, i, în pre de piese de costume

a Gu anilor. tradi ionale i pe care le

lica, sub mai n Macedonia

donia de Est apropiere de ova Gu ani.

nt nepoatele lui haine prezentat ,

a fost lasat de ezent, nepoatelor e i alte piese de

CostGu aSterj

bumpe totoatpoalPe cbenz(chiede bi, p

înch

g itagospbrodamp

tumul de fat tânani i costumul jova Gu ani.

Costumul de fmbac f cut în ca

oat lungimea, c lungimea cu be

l de lân , care ecap se purta un bzi decorative, iaeptar), care ascunbumbac de culoarpentru a se lega hidea cu nasturi.

Pe talie, aromane, fir metalic, pod rie, dat la pdat cu acul, aplasate pe toat

390

n r este al fiiceide copil a fost

femeie tân r coas , o rochie de cu înc o foaie deenzi ornamentaleeste lucrat manbatic, f cut din par pe gât purtaundea r scroiala cre alb , decoratdup gât, avea

mâncele purtau u

material induspiu , esut în paaplicat cu g ita

suprafa a piesei

i ei mai mari, Kirt al fiicei ei ma

on ine o c ma bumbac care es

e bumbac i estee colorate. Peste

nual, esut în dipânz de bumbau o pies numi

ma ii i era f cu în partea de sus

a o band de ca

un cordon realiztrial sau lân patru i e, croit , tane cu motive i, g itane aplicat

ra a Sterjova ai mici, Piha

de pânz de te c ptu it ,

e decorat pe rochie are o

iferite culori. c i ornat cu t ,,pieptar“ ut din pânz s cu m rgele tifea care se

zat din lân , prelucrat în

iat , cusut , geometrice,

te. Piesa era

dublargin

simpeste costuîmbrîmbrcroittip dîmpmânde gcromarginpiueste i e, piesCostdeco 7 Paul

lat cu material int sau chiar aurit

Costumul de

plu con inând nf cut tot din b

ume tradi ionar c minte: c marac peste c mat , încheiat cu ade hain scurt p

r it în dou , oneci. Decorul estg itane policrommatica: albastru ntiu7. Rochia este, croit , încheiatrealizat din lânales peste fire, t

, alc tuit dintumul mai con iorativ , care se pu la Popopiu, Aromânii,

391

industrial, decorate), care se închid

copii, pân în vnumai o rochie bumbac. Dup vale care con i

, hain scurt (, din lân esu

acul i ornat cu pân în talie, croo foaie pentru spte geometric real

me i fireturi la pînchis, ro u, n

e realizat din lânt , aplicat cu g, bumbac, danteltivit, cro etat, îmntr-o foaie se fine o e arf careurta pe umeri. Catalog colec ie, Craiov

at cu paftale metdeau, în fa , cu u

vîrsta de 5-6 anide bumbac i o

vârsta de 6 ani, cneau toate ar

(libade, c p chi) ut în patru i e, d

fir metalic. Este oit dintr-o foaie pate i alte doulizat prin aplicapiep i, poale i negru, bleu, gan , esut în patritane. or ul (pol , urzit, b tut, e

mpletit, cu aplicfixeaz cu baiee se purta pe ca

va, 2009, p. 133.

talice (bronz, un cârlig.

i, este foarte o poal care copiii purtau rticolele de piesa care se dat la piu , vorba de un pentru fa ,

u foi pentru ii succesive

man ete, iar lben, auriu,

ru i e, dat la al din lân ) esut în patru a ii. Aceast

ere în talie. ap i o alta,

din fi or

motialterrioargren

mai oglinnoi cpoattrecu

fac sunivposicrea

reînv

În picioare, arfir de lân , tors, trna i cu fir metaliive geometrice drnând linii drepr se strâng cu u

na, roz, albastru, n

Costumul traimportante ele

nda trecutului. Ccrea ii. Fiecare omte, cu u urinutului.

Acest lucru insim it prezen a

versalitatea uneibilitatea de a- iii ce vor contura

Crearea unor nvie în sine ca su

392

româncele purtatricotat cu andrelic. Cele dou pies

dispuse în v rgi ote cu puncte i

un nur – „cioarnegru, verde, ma

adi ional al arommente de p strCostumele vechim care î i tie suf, adapta în so

ndic faptul c în con tiin a co st ri umane, di p stra propriaa cadrul unei cultnoi modele ce le urs de inspira i

au ciorapi (pârpole, încheiat i festse (pereche) de corizontale pe toa

zigzag-uri. În p“, în gama crom

aron.

mânilor este unurare a tradi iei i pot inspira în ficient de mult procietatea moder

evenimentele dontemporan , avdeoarece r d cina identitate printuri na ionale. recunosc pe celee inepuizabil a

odz chindisi ) tonat cu acul

ciorapi aveau at lungimea, partea supe-matic : ro u,

ul dintre cele lor, el fiind multe feluri

ropria istorie rn crea iile

din trecut î i vând ca scop nile lor dau

n toate noile

e tradi ionale a unui popor

aromfiindcânt

p stprinimpo

c ma prrapoinflude a

matrpân

mân din Macedod purtat de Tanjtec aromân Fantan

În afara famreaz i de c tr

n cântec i costuortant în perpetu

Activitatea i inte tradi ionalrovocat schimbortul femeie-b rbuen a vechii cultuspecte ale vie ii d

Putem concluzrice, de i unele în prezent i s

393

a c runa iunsecole

aromâa conspentrutru male aMacedseamvederetradi i

zentatinspira

onia de Est i a ja Nikolova dinna di malma care

miliei aromâne,re multe asocia ium, in vie aceuarea ei.

angajarea femei din trecut pânri în statul econbat i în multeuri în familie code familie. ziona, a adar, prau suferit anum

se pot folosi în d

ui creativitate a ne care a d inu.

Costumul tradânilor din Macedstituit o surs du crearea de inu

mai multe activitromânilor des

donia i afara în România

ea promov riiilor armâne ti. Costumul de t în partea sat din costumufost realizat în a

n Kumanovo la fa avut loc în capiobiceiurile i t

ii culturale i areast cultur , av

ilor în produc in ast zi, la nivenomic i social ae altele. Cu toontinu s apar

rin a spune c elmite modific ri, diferite ocazii ca

dezvoltat o uit timp de

di ional al donia de Est de inspira ie ute noi, pen-

i culturale f urate în ei, mai cu i Serbia, în culturii i

dam pre-stâng este l tradi ional anul 2006, el festivalul de itala Skopje. tradi iile se rtistice, care, vând un rol

a de îmbr -el industrial, al femeii, în

oate acestea, într-o serie

lementele de sunt salvate

a i costume

394

originale care definesc cultura aromânilor din Macedonia de Est i nu numai. Ele se pot folosi ca inspira ie la crearea de noi

colec ii pentru diverse evenimente. Suntem încântate s observ m c prin cercet rile noastre

am constatat c tradi ia popular a aromânilor, nu numai în Macedonia, dar de asemenea în Grecia, Albania i România – este în via cu toate elementele sale definitorii.