CULTIVAREA CREATIVITATII

CULTIVAREA CREATIVITATII

IN INVATAMANT

Invatatoare IONITA FLORENTINA SC. GEN. NR. 27 BRASOV

Exigentele vietii contemporane si nevoia de a face fata problemelor complexe si schimbarilor din diferite sectoare de activitate au transformat problema creativitatii intr-o prioritate.

Se aprecieaza ca depistarea si stimularea creativitatii la toate varstele, mai cu seama la varstele copilariei si adolescentei este un obiectiv general al educatiei .

FORMAREA COMPORTAMENTULUI CREATOR AL ELEVILOR

Multa vreme, creativitatea a fost considerata un har divin, pe care il aveau putini oameni.

Conceptia conform careia talentele si geniile sunt innascute a fost depasita. Discutiile insa continua cu privire la caile concrete de interactiune dintre influenta mediului si a ereditatii, dintre invatare, maturizare si dezvoltare. Din punct de vedere stiintific, corect este sa se caute si sa se gaseasca modalitati prin care toti factorii interactioneaza, contribuie la formarea comportamentului creator, intrucat numai in interactiune pot avea eficienta asteptata.

Asadar, rolul scolii la formarea comportamentului creator este foarte important, deoarece ramaneprincipalul instrument pe care societatea il foloseste pentru cultivarea creativitatii la membrii ei tineri, de varsta scolara (F si A.Turcu, 1999).

Actiunea de formare a comportamentului creator este recomandabil sa inceapa cat mai timpuriu. Pentru ca interactiunea si combinarea originala a factorilor creativitatii se face simtita de la varste mici, multi elevi din clasele primare manifesta in mod spontan curiozitate, independenta, imaginatie bogata, adica unele caracteristici de creativitate in formare.

Comportamentul creator presupune o dezvoltare intelectuala armonioasa a elevilor. La formarea comportamentului creator o contributie de seama o are dezvoltarea imaginatiei elevilor.

Cosmovici (1998) arata ca functia esentiala a procesului de creatie originala o constituie imaginatia. In procesul instructiv educativ trebuie descatusata fantezia elevilor, cultivata imaginatia prin lectii practice de abilitati practice, desen, muzica, literatura, geografie etc.

Educational se poate actiona pe numeroase cai pentru a forma si dezvolta comportamentul creativ al elevilor.

DESCOPERIREA POTENTIALULUI CREATIV AL SCOLARULUI MIC

Potentialul creativ la varsta scolara este in plina dezvoltare, chiar daca ciclului curricular al achizitiilor fundamentale (cls.I-II) sta preponderent sub semnul acumularii acelor structuri ce ii vor permite largirea orizontului si recombinarile atat de necesare creatiei.

Scolarul din primele doua clase manifesta fantezii mai reduse in executii de desene, modelaje, colaje si inca nu are formate deprinderile de alcatuire a compunerilor scrise.

Dupa 8-9 ani se formeaza, treptat, capacitatea de a compune, de a povesti, de a crea povesti. Tot dincolo de aceasta varsta, desenul devine mai incarcat de atmosfera , cliseele incep sa fie eliminate, se manifesta elemente de originalitate deosebita.

Pentru a dezvolta capacitatile creatoare ale elevilor, cadrele didactice trebuie sa cunoasca in primul rand trasaturile comportamentului creativ, care se refera la:

nivelul de inteligenta generala

gandirea divergenta

fluenta gandirii

receptivitatea

spirit de observare

imaginatie creatoare

originalitate

perseverenta, initiativa

nonconformismul in idei

S-a confirmat, experimental insa ,faptul ca randamentul scolar nu reflecta fidel nivelul de creativitate al unui elev. De aceea, e gresit a incuraja creativitatea doar la acei elevi care au rezultate scolare deosebite. Eistein fusese un elev slab, dar a dat fizicii , mai tarziu, importanta Teorie a Relativitatii!

Drept cai de depistatre a potentialului creativ, al scolarului mic, mentionam:

Analiza realizarilor obtinute la olimpiade, concursuri, competitii cu caracter creativ

Teste de investigare a originalitatii

exemplu:-gasiti cat mai multe intrebuintari neobisnuite ale unei caramizi,

Teste de investigare a flexibilitatii si fluiditatii gandirii

Exemple:-gasiti mai multe solutii de rezolvare a problemei X,,

- dati cat mai multe exemple de cuvinte care incep cu literam

Aprecierile proprii sau ale cadrului didactic pe baza unor chestionare.

MODALITATI DE DEZVOLTARE A POTENTIALULUI CREATIV LA SCOLARUL MIC

Creativitatea angajeaza intreaga personalitate a elevului. In scoala nu se poate vorbi de creatii de mare originalitate, decat la elevii exceptionali, la ceilalti fiind vorba de un potential creativ ce urmeaza a fi dezvoltat pe diferite cai, atat in procesul de invatamant cat si in cadrul activitatilor extracurriculare.

Pentru a putea dezvolta eficient acest potential creativ al micului scolar, trebuie mai intai inlaturate o serie de bariere, blocaje, cum ar fi:

a).-Blocaje culturale:

conformismul (si la elev si la cadrul didactic)

neincrederea in fantezie si pretuirea exagerata a gandirii logice

b).-Blocaje metodologice:

rigiditatea tiparelor (algaritmilor)care ingusteaza gandirea divergenta, creativa

fixitatea functionala (folosirea obiectelor doar in scopul pentru care au fost create, desi ele ar putea oferi lejer si alte utilizari (exemplu : agrafele de prins colile de hartie)

critica permanenta

c.)-Blocaje emotive:

teama de a nu gresi

graba de a accepta prima idee

descurajarea rapida

tendinta exagerata de a-i intrece pe altii

Predarea creativa vizeaza un antrenament intelectual si motivational atitudinal al elevului in raport cu continuturile abordate .

Invatarea creativa se defineste prin faptul ca elevii sunt implicati intelectual si actional in descoperirea cunostintelor, in descoperirea noului pe baza a ceea ce au invatat. Invatarea creativa se bazeaza pe cautare activa, pe exploatare, problematizare, pe punere si dezvoltare de probleme in maniera originala.

Pentru ca elevii sa ajunga la aceasta forma superioara de invatare, ei au nevoie de indrumarea profesorului. Educatorul trebuie sa dea dovada de spirit inventiv si inovator in activitatea sa.

Deosebit de importanta este atitudinea profesorului, relatia sa cu elevii.

Nu este indicata pozitia autoritara , despotica, care poate creea blocaje afective. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos.

Profesorul are insa indatorirea de a cultiva disponibilitatile imaginative ale intregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major.

METODE SI TEHNICI DE DEPISTARE A CAPACITATILOR CREATIVE LA ELEVI

In vederea dezvoltarii creativitatii exista mijloace nespecifice, fara o relatie cu un anume obiect din invatamant si metode specifice in raport cu o anumita materie, in functie de continutul ei (Nicola Gr., 1981)

Exemple de mijloace nespecifice:

proba de tip imaginativ inventiv

cand se cere copiilor sa elaboreze o compunere avand in centru un obiect simplu: o frunza, o floare, o picatura de apa.

a-II-a proba, de tip problematic

in care elevii sunt solicitati sa formuleze cat mai multe intrebari in legatura cu obiectele cunoscute: foc, stele, aer, ocean.

Exemple de metode si procedee specifice:

metoda descoperii dirijate, utilizata aproape la toate obiectele:

la geografie - calatoriile pe harta scolarul porneste dintr-un punct si avansand spre un anume oras, descrie peisajul, bogatiile naturale, localitatile intalnite;

la istorie elevii pot cauta in unele documente cauzele declansarii unui razboi:

la literatura sa gaseasca un alt sfarsit al intamplarii prezentate sau sa continue povestirea folosind personaje in stilul autorului

O alta metoda de exersare si stimulare a creativitatii individuale si de grup este:

Metoda palariilor ganditoare

SIX THINKING HATS de Edward deBono

permite persoanei sa se ocupe la un moment dat de un singur aspect, de o singura latura a gandirii;

face posibile schimbari de perspectiva in exersarea si desfasurarea gandirii unei persoane , fara ca Eul acesteia sa fie afectat;

Sase culori, sase palarii, sase moduri de a exersa gandirea

palaria alba: informatii, date, fapte

albul indica neutralitatea

cel ce poarta palaria alba:

trebuie sa imite calculatorul (neutru, obiectiv);

prezinta informatii, fapte, dar fara implicare personala, in mod cat mai obiectiv;

palaria rosie: emotie si sentimente

rosu indica implicarea afectiva;

cel ce poarta palaria rosie :

poate sa-si exteriorizeze emotiile si sentimentele ;

nu trebuie sa-si justifice trairile afective ;

palaria neagra: gandire logica negativa, pesimisul, judecata critica, totul este sumbru, avocatul diavolului

negrul indica pesimismul;

cel ce poarta palaria neagra :

scoate in evidenta aspectele negative, greselile, erorile;

palaria galbena: gandire pozitiva, constructiva, optimism, incredere, concentrare pe beneficii.

cel ce poarta palaria galbena :

priveste in viitor cu incredere si speranta ;

este preocupat de aprecierea pozitiva a lucrurilor ;

realizeaza speculatii posibile (daca);

palaria verde: gandire creativa, idei noi, alternative posibile

cel ce poarta palaria verde :

da dovada de creativitate;

este generator de idei si solutii noi ;

provoaca pe altii sa se gandeasca la posibilitati alternative, solutii cat mai diverse;

palaria albastra: organizarea, monitorizarea si controlul gandirii, gandirea despre gandire.

cel ce poarta palaria albastra :

este focalizat pe definirea riguroasa a problemei, identificarea intrebarilor si gasirea solutiilor;

realizeaza o privire de ansamblu asupra situatiei, face rezumate, trage concluzii ;

este coregraful si regizorul gandirii

Activitatile in afara clasei si extracurriculare ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei, creativitatii.

In cercurile de elevi se desfasoara o activitate libera, unde se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginatiei.

Vizitarea expozitiilor, muzeelor, excursiile, drumetiile largesc orizontul, campul fanteziei copiilor si sunt surse inepuizabile de intrebari.

Preocuparea de formare a independentei in gandire si exprimare implica si o legatura cu familia. Parintii trebuie convinsi ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectului, manifestarea independenta a gandirii si fanteziei lui, factori esentiali in dobandirea viitoare a unei autentice competente profesionale.

In concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ in scoala. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gandire si stilul de lucru in clasa, cristalizate in secole de invatamant traditional, prea putin preocupat de aceasta latura a personalitatii elevului, care capata in zilele noastre o valoare din ce in ce mai insemnata.

Putem spune asadar ca, creativitatea trebuie incurajata si cultivata prin respectul de sine, ea nu este doar un har daruit de Dumnezeu unui Eminescu, Enescu, sau Edison, ci este insasi exprimarea de sine a fiintei umane, in orice domeniu se manifesta.