Cultivarea pomilor

8/13/2019 Cultivarea pomilor

http://slidepdf.com/reader/full/cultivarea-pomilor 1/15



ramuri secundare de schelet) crescute pe ramurile principale si pe a! se scurteaa la 3+muguri buni iar cea care ameninta prelungirea se inlatura.

Taierea de scurtare atat la ramurile principale cat si la celelalte se face totdeauna la omuchie de briceag deasupra unui mugure care priveste in afara coroanei, caci numaiacesti muguri dau prelungiri bune care cresc in afara si nu inauntru coroanei.

-upa o astfel de taiere, spre varful fiecarei ramuri principale, precum si spre varfula!ului, cresc 3+ lastari puternici.

0oi insa nu avem nevoie de toti lastarii si pentru a nu irosi fara rost hrana, cat si pentru aintari lastarii de trebuinta, cand ei au ajuns la lungimea de 2'+2/ cm, trebuie sa facemurmatoarea lucrare$

1a fiecare ramura principala se alege un lastar bun de prelungire si un alt lastar aseat,fie in dreapta, fie in stanga si care nu ameninta sa+l intreaca pe cel de prelungire spre aforma prima ramura secundara de schelet (ramificare).

Acesti doi lastari, se lasa intregi, ceilalti lastari vigurosi de la varfuri se scurteaa la /+frune iar daca unul dintre ei creste inauntrul coroanei, sau drept in sus si este aseat pepartea dinauntru a ramurii principale se taie de la baa (la ras).

1ucrarea aceasta se face la toate trei ramurile principale, avandu+se grija ca ramurasecundara de schelet sa se lase la toate de aceeasi parte adica fie in dreapta, fie instanga.

Pe a! (ramura de prelungire a trunchiului) se alege mai intai lastarul de prelungire, apoiinca trei lastari, impartiti deopotriva in jurul pomului si distantati la '+&' cm de primuletaj, care vor forma al doilea rand de ramuri (sau al doilea etaj).

#n al patrulea an, primavara devreme, inainte de pornirea sevei, prelungirea ramurilorprincipale de schelet se scurteaa cu jumatate sau cu o treime din lungimea lor, dupavigoare, adica cam /' cm cel putin si ' cm cel mult, masurand de la prima ramurasecundara de schelet.

amura secundara se scurteaa si ea cu %/+2' cm mai jos fata de varful (taiat)prelungirii ramurii principale.

#n unele cauri, la pomii vigurosi, in urma ciupirii de vara a varfurilor, facuta pentruingrosarea lastarilor de prelungire, apar in apropierea locului ciupit noi ramuri laterale(secundare). -aca aceste ramuri au crescut bine, la taierea din primavara, se opreste sicea de+a doua ramura secundara de schelet, taind pomul ca pentru anul urmator. #nacest fel se castiga un an in formarea coroanei.

"ele trei ramuri lasate pentru formarea celui de+al doilea etaj se scurteaa cu 2' cm maisus decat varfurile taiate ale prelungirilor ramurilor principale de schelet din primul randde ramuri (primul etaj). A!ul de prelungire al trunchiului se taie cu 2/ cm mai sus devarful ramurilor din etajul al doilea.

Toate celelalte ramuri se scurteaa mai mult sau mai putin dupa cum au sau nu loc sacreasca, dar cele puternice de la varfuri si mai ales cele crescute inauntrul coroanei setaie de la baa (la ras), incat pomul sa primeasca lumina si aer suficient.



#n urmatorii ani, la etajul intai se continua a se scurta prelungirea si a doua ramurasecundara dupa aceleasi reguli folosite in anul al patrulea.

tajul al doilea se taie la fel ca etajul intai in anul al patrulea adica se lasa o prelungire siprima ramura secundara.

Fig. 2.%. Formarea piramidei etajate. Aspectul pomilor dupa4 taiere in anul # (a), al doilea(b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa4 plantare

-upa acesti +/ ani de formare a ramurilor principale si secundare scheletul coroaneipoate fi socotit terminat. -upa acest timp pomii incep sa rodeasca bine si de la aceastavreme taierile puternice (asa cum s+au facut pentru formarea coroanei) ar dauna pomilor

si in primul rand ar intaria rodirea.

2.3.2.Taieri de formare a coroanei in forma de + Palmeta libera

Aceasta forma de coroana este recomandata pentru soiurile de vigoare mijlocie, altoitepe portaltoi de vigoare mijlocie.Taierea pomilor in anul intai dupa plantare este conditionata de cativa factori. Pomiiplantati sub forma de vergi se scurteaa la /5&' cm de la nivelul solului, in scopulproiectarii primelor doua ramuri principale si a a!ului pomului. 6data cu demugurirea sesuprima toti mugurii din ona trunchiului pe o distata de /' cm de la nivelul solului.#n luna mai, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm, se aleg doi pe directia randului, laun interval de &+%2 cm unul de altul, pentru formarea etajului intai si unul pentruprelungirea a!ului. "eilalti lastari se suprima.#n anul al doilea 78&2%%4 primavara se corecteaa unghiul de insertie al sarpantelor(ramuri principale) din primul etaj prin inclinare si se echilibreaa intre ele prin scurtarearamurii mai viguroase. -aca lungimea ramurilor alese pentru primul etaj este mai marede ' cm, ele se scurteaa la /+/' cm de la baa.#n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaa lungimea de %'+%/ cm, se suprimaconcurentii lastarilor de prelungire a a!ului si ai ramurilor de schelet. -e asemenea, seplivesc lastarii verticali de pe latura superioara a sarpantelor (ramurilor principale) si dela baa lor. 1astarul de prelungire al a!ului nu se ciupeste, pentru a obtine lastari

anticipati. -at fiind faptul ca lipseste spalierul, reglarea unghiului de ramificare se face infiecare an, prin transferul directiei de crestere a sarpantei pe o ramura e!terioaraorientata de+a lungul randului.#n anul al treilea 78&2%%4 inainte de pornirea pomilor in vegetatie, primavara devreme sescurteaa a!ul la /'78&2%%4' cm fata de punctul de insertie al celei de+a doua sarpante(ramura principala) a etajului intai.#n acest an, precum si in anii urmatori se urmareste ca unghiul de ramificare sa fiecuprins intre /'+'*. -aca ramurile de prelungire a sarpantelor sunt prea lungi, ele sescurteaa la /'+// cm. -e asemenea se scurteaa si ramurile ramase pe a! si la baasarpantelor la o lungime de ma!im 2' cm (o lungime de foarfeca). amurile concurenteale sarpantelor (ramurilor principale) si cele ce cresc pe partea superioara (pe creasta)

se elimina. amurile cu poitie laterala fata de sarpanta se scurteaa la circa /' cmlungime.



Pe a! se lasa 2+3 ramuri de vigoare mijlocie, orientate preponderent spre intervaleledintre randuri, care se scurteaa slab si in anii urmatori se transforma in formatiunifructifere. -aca ramurile lasate sunt viguroase, atunci se scurteaa la %'+%2 muguri,pentru ca in anul urmator sa se transfere cresterea la o ramificare orientata spreoriontala. "elelalte ramuri aflate pe a! se suprima.#n timpul vegetatiei cand lastarii au lungimea de %/+2' cm, se aleg doi pentru formarea

sarpantelor si unul pentru prelungirea a!ului. 1astarii alesi pentru sarpante trebuie sa fievigurosi, cu un unghi larg de insertie (prindere) si orientati preponderent de+a lungulrandului de pomi in directii opuse.#n anul al patrulea, primavara inainte de pornirea sevei, se corecteaa unghiul de insertie(prindere) a sarpantelor din primul etaj prin transferarea directiei de crestere a lor, pe oramura orientata de+a lungul randului sub un unghi necesar, dupa aceasta procedandu+se la o scurtare a ei la // cm sau la nivelul celei mai putin viguroase.amurile concurente, lacome, precum si cele amplasate pe ramura superioara asarpantei (pe creasta) si la baa lor se suprima.amurile 3 + , alese ca sarpante se scurteaa slab iar daca sunt viguroase scurtarea seface la /' cm. amurile lasate pe a! intre sarpante se scurteaa transferandu+le

cresterea la o ramura orientata spre oriontala. A!ul se scurteaa in functie de vigoareapomului la /'+' cm de la punctul de insertie a celei de+a patra sarpanta.

Fig 2.2. Formarea palmetei libere. Aspectul pomilor dupa taiere in anul # (a), al doilea (b),al treilea (c), al patrulea (d) dupa plantare

Pe sarpante se aleg lastarii de prelungire, se suprima concurentii, cei lacomi si carecresc pe partea superioara (pe creasta). 1astarii aparuti pe a! intre sarpante se ciupescla +/ frune, pentru a+i obliga sa fructifice.-upa formarea coroanei, in anii urmatori prin taieri de productie se urmarestestructurarea sarpantelor, o garnisire corespunatoare cu formatiuni de rod si atingereaparametrilor specifici formei de coroana.

2.. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia mar



Pomicultura se confrunta astai cu o serie de mari neajunsuri. 1ipsa fondurilor banesti, amasinilor si a aparaturii de stropit si aplicarea tehnologiilor de ai pe maine au dus ladeclinul liveilor.-aunatorii de temut in liveile de mar care pot distruge productia si livada sunt$paduchele lanos (riosoma lanigerum), paduchele din an 9ose (:uadraspidiotusperniciosus), insectele minatoare si defoliatoare, afidele si acarienii, gargarita florilor de

mar (Antonomus pomorum) si viermele merelor (";dia pomonella). Toti acesti daunatorise pot distruge folosind produse insecticide si acaricide.<olile cele mai raspandite care dijmuiesc sau distrug in totalitate recolta de mere sunt$rapanul (=enturia inae>ualis), fainarea (Phodosphaera leucotricha), focul bacterian(r?inia am;lovora), monilioele, bolile de scoarta, virusurile latente si proliferareamarului.Tratarea marului se va face cu produse fungicide sistemice cat si fungicide de contact.-aunatori pentru liveile de mar pot fi soarecii de camp si iepurii care pot provoaca maripagube, atunci cand solul nu este intretinut sau pomii protejati.

0ota.

#n caul soiurilor cu reistenta genetica la boli, (omus % si 3, Prima, Prima, Pionier,=oinea, "iprian, Florina, Aura, omus etc.), se efectueaa numai +& tratamente cuinsecticide, eliminandu+se complet stropirile cu fungicide. Atunci cand se cultiva soiuri cu reistenta genetica la boli, cum ar fi$ @eneros, Auriu de<istrita etc., in cadrul celor +& tratamente cu insecticide, doar la %+3 stropiri se introducsi fungicide pentru combaterea fainari.



PARUL

3.3. Tehnica formarii coroanelor

apiditatea intrarii pe rod, cantitatea si calitatea fructelor sunt caracteristici fiecareicombinatii soi 5 portaltoi, dar la randul lor sunt influentate si de forma de conducere si de

modul de taiere a pomilor, prin care se evita deechilibrul intre crestere si fructificare,respectiv alternanta de rodire.#n general, scopul taierii de formare si rodire la par, in mare parte comun si altor specii,este necesar pentru$+ formarea unui schelet de forma si dimensiuni adaptate la o durata a rodiriicorespunatoare unei ma!ime eficiente economice, in raport cu vigoarea diferita asoiurilor, conditiilor pedoclimatice, fertiliarea si intretinerea plantatiei4+ pastrarea unui echilibru intre cresterea pomului si productie incepand cu al doilea andupa plantare, pe o perioada cat mai lunga in ciclul de viata al pomilor4+ asigurarea unei bune patrunderi a aerului si luminii si punerea frunei in conditii deasimilare ma!ima, astfel ca fructele sa atinga dimensiunile si coloratia optima, precum si

calitatile gustative specifice soiului4+ pastrarea unei suprafete de fructificare cat mai e!tinsa in poitie convenabila, care sausuree operatiile de recoltare, taiere si tratamente fitosanitare4+ mentinerea potentialului de recolta caracteristic diferitelor soiuri, in raport cu vigoarea,poitia mugurilor floriferi, modul de fructificare, etc."a forme de conducere la specia par se preteaa formele aplatiate (palmeta cu brateoblice, palmeta cu brate oriontale, cordonul vertical si oblic) si formele libere (fus liber,piramida etajata si piramida neetajata).#n continuare, vom preenta principalele lucrari si masurile tehnice care trebuiescintreprinse pentru formarea pomilor cu a! central.Taieri de formare a coroanei in forma de fus subtire ameliorat$#n anul intai, primavara, inainte de pornirea in vegetatie, varga pomului se scurteaa la&' cm de la nivelul solului, pentru proiectarea primului etaj de ramuri.-upa demugurire se suprima toti mugurii pe lungimea de /' cm reervata trunchiului."and lastarii inregistreaa lungimea de %/+2' cm, din ei se aleg 3+ pentru formareaetajului de ramuri si unul care va prelungi a!ul. 1astarii alesi trebuie sa fie dispusiuniform in jurul a!ului la cativa centimetri unul de altul si sa aiba un unghi de prindere pea! larg. "oncurentii lastarului de prelungire se vor plivi. -e asemenea se vor elimina totilastarii amplasati pe trunchi care nu sunt de folos.#n anul al doilea, primavara inainte de pornirea sevei, cele trei ramuri alese pentruformarea etajului se echilibreaa, prin scurtarea celor mai viguroase ramuri la nivelul

ramurii mai slabe. -aca toate cele trei ramuri sunt viguroase, scurtarea lor se va face lacirca /' cm, dar neaparat cu mugure in afara.amura de prelungire a a!ului se scurteaa cu ma!im o lungime de foarfece (2/ cm) mailung decat nivelul planului ramurilor principale (sarpantelor). "elelalte ramuri se suprima.#n timpul vegetatiei, cand lastarii ating lungimea de %'+%/ cm, cei care concureaa culastarii de prelungire a sarpantelor si a!ului se suprima. -e asemenea, se plivesc lastariide pe partea superioara a ramurilor principale si cei de la baa lor.#n anul al treilea, primavara devreme, inainte de pornirea sevei ramurilor de prelungire asarpantelor (ramurile principale), se scurteaa la un mugure e!terior. e elimina ramurileconcurente, lacome, si cele de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta).amura de prelungire a a!ului se taie deasupra unei ramuri laterale verticale de vigoare

mai slaba.Pe a!, ramurile se scurteaa cu un mugure in afara (pentru a creste in oriontala) la %'+%/ cm pentru a le transforma in formatiuni fructifere.



#n timpul vegetatiei lucrarile vor fi continuate dupa aceleasi principii, suprimand lastariiconcurenti si cei de pe partea superioara a sarpantelor.

Fig. 3.%. Formrea fusului subtire ameliorat in anul intai (a), in anul al doilea (b), al treilea(c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantare#n anul al patrulea, primavara devreme se echilibreaa ramurile principale (sarpantele)

din etaj, se limiteaa lungimea acestora iar prelungirea sarpantelor se transfera pe oramura orientata sub unghiul necesar. 1a inaltimea de 2,/ m de la nivelul solului selimiteaa cresterea a!ului in lungime printr+o taiere de transfer a acestuia pe o ramuraoriontala. Pe a! se aleg noi ramuri de garnisire. "ele alese in anii anteriori seoriontalieaa sau prin transfer li se da poitie oriontala.e va asigura amplasarea buna, uniforma a ramurilor de semischelet pe a! prinscurtarea si rarirea lor.-upa formarea coroanei, prin taieri de productie se urmareste mentinerea acestora inparametri proiectati si echilibru intre crestere si rodire. -atorita dominantei apicale maiaccentuate la par, o atentie deosebita se acorda mentinerii formei conice a coroanei. #nacest scop, se va mentine unghiul oblic al ramurilor de schelet iar in treimea superioara a

coroanei se vor aplica taieri mai severe si nu se va admite preenta ramurilor cu poitieverticala.

3.. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia par

na dintre verigile de baa ale tehnologiei culturii parului o constituie cunoastereaaspectelor legate de boli si daunatori. Acest lucru devine cu atat mai necesar, cu catconditiile de cultura sunt mereu favorabile pentru manifestarea bolilor, datoritaposibilitatilor reduse de aplicare a tratamentelor si tehnologiei de cultura complete.Pentru obtinerea de reultate bune in combatere, tratamentele trebuie efectuate corect sila timp.

-aunatorii parului cei mai importanti si care pot provoca daune foarte mari, mergandpana la distrugerea completa a pomilor in scurt timp sunt$ Psilla parului (Ps;lla piricolaForst), Paduchele din an 9ose (:uadraspidiotus perniciosus), =iermele fructelor("arpocapsa pomonella), @argarita mugurilor (Antonomus piri Boll), =iespea parului(Coplocampa <revis Blug), paianjenii si afidele.<olile cele mai raspandite care pot distruge in totalitate productia de pere sunt$ apanul(=enturia pirina), ugina parului (@;mnospo+rangium sabinae), Patarea alba(Dicosphearella sertina), Arsura bacteriana (r?inia am;lo?ora) o serie de bacterioe sivirusi (moaicul frunelor).



PRUNUL

/.3. Tehnica formarii coroanelor

Prunul este o specie de talie mijlocie. #n functie de soi, pomii pot atinge inaltimi de + m.

Prunul creste destul de viguros in primii ani de la plantare formand numerosi lastari lungide pana la %,/ m. 1a unele soiuri a!ul se devolta puternic (Tuleu @ras), iar la altele(enclod Althan), mai slab.

Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, functie de elementele de rod pe carefructifica. #n functie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc predominant pe buchetede mai (tanle;) si cu fructificare predominanta pe ramuri mi!te (Tuleu @ras).Prunul fructifica deci pe buchete de mai, ramuri mi!te si anticipate. AT0T# + ramuri derod in devenire sunt spinii, pintenii si smicelele.Tinand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si bineramificat, mai pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si fara a!.

Pentru liveile familiale prunul poate fi condus sub formela de vas ameliorat si piramidami!ta.Pentru liveile comerciale intensive preinta interes coroana fus aplatiat sau palmetasemiplata.

/.3.%.Taieri de formare a coroanei tip =as ameliorat

#n anul intai, primavara, varga pomului plantat din toamna sau primavara se scurteaa la&' cm de la nivelul solului.-upa demugurire se inlatura mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la /' cminaltime. #n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaa lungimea de %/+2' cm, se alegtrei dintre acestia pentru formarea primului etaj de ramuri, si unul care va prelungi a!ul.1astarii alesi pentru formarea ramurilor principale (sarpantelor) trebuie sa fie uniformdispusi in jurul a!ului cu un unghi de deschidere de %2'E si distantele intre ele la &+%2cm.1astarul de prelungire a a!ului se ciupeste de 2+3 ori in cursul vegetatiei la +& frune.Preenta lui obliga lastarii ramurilor principale (sarpantelor), sa creasca intr+o poitiee!terioara, iar acestia se vor plivi in cursul perioadei de vegetatie.

Fig. /.%. Formarea vasului ameliorat la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), alpatrulea (d) dupa plantarea pomilor

#n anul al doilea, inainte de pornirea in vegetatie se corecteaa unghiurile de prindere aleramurilor principale si se echilibreaa intre ele. Prima ramura principala se scurteaa la' cm de la punctul de prindere pe a!, iar celelalte doua ramuri, in asa fel incat, dupataiere varfurile lor sa fie la acelasi nivel. amurile ramase pe a! si trunchi dupa lucrarilein verde din anul precedent se elimina la inel. amura de prelungire a a!ului sescurteaa si se mentine in vederea consolidarii ramurii principale superioare (sarpanteisuperioare).#n timpul vegetatiei, cand lastarii au lungimea de %/+2' cm pe fiecare ramura principala(sarpanta) se aleg cate doi lastari, din care unul cu o poitie laterala la o distanta de /'+' cm departare de a!, pentru formarea primei ramuri secundare (subsarpanta), iar al

doilea situat la varf pentru prelungire. e elimina concurentii lastarilor de prelungire aramurilor principale (sarpantelor), iar cei amplasati pe latura lor superioara (taie) la +&frune. Prelungirea a!ului se ciupeste.



"and lastarii de prelungire ai ramurii principale (sarpantelor) au lungimea de /'+' cm,se ciupesc (taie), au scopul de a emite (a da) anticipati din care sa se formee ramuraprincipala secundara (subsarpanta) a doua. Prelungirea a!ului se scurteaa deasuprasarpantei superioare.#n anul al treilea, primavara se alege pe fiecare ramura principala (sarpanta), o ramurapentru formarea celei de+a doua ramuri secundare (subsarpante) si una pentru

prelungirea ei. amura pentru formarea subsarpantei a doua trebuie sa aiba o poitielaterala opusa primei subsarpante si sa fie distantata de aceasta la /+/' cm, astfel casa formee o ramificare bilaterala alterna+e!terioara. amura de prelungire a sarpantelorse scurteaa la /' cm de punctul de prindere al subsarpantei a doua. amurile deprelungire ale subsarpantelor trebuie sa fie cu %'+%/cm mai scurte decat ale sarpantelor.amurile oblice si oriontale de pe sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurteaadoar daca depasesc lungimea de ' cm. e vor elimina toate ramurile lacome si celeconcurente.#n timpul vegetatiei pe fiecare sarpanta se mai alege un lastar cu poitie laterala opusasubsarpantei precedente, distantat de ea la ' cm, pentru formarea subsarpantei a treia.e vor elimina concurentii lastarilor de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. "a si

in anul precedent, pentru sporirea capacitatii de garnisire a sarpantelor si subsarpantelorcu ramuri de rod anticipate, lastarii verticali crescuti pe latura lor superioara nu seplivesc, dar se ciupesc la +& frune.#n anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de+a treia sarpante se incheieformarea coroanei. #n acest an, cat si in urmatorul, se urmareste formarea sarpantelor sisubsarpantelor de dimensiunile proiectate si echilibrarea lor, subordonareasubsarpantelor sarpantelor, amplasarea rationala in spatiu a elementelor de schelet sisemischelet.-at fiind faptul ca dupa definitivarea formei de coroana, se continua, alungirea siramificarea sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si e!tinderiilaterale a coroanei. #n acest scop, la aceasta forma de coroana, o atentie deosebita seacorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o poitie verticala si sa devina a!. #n fiecarean se elimina ramurile verticale orientate in interiorul coroanei, pentru a preveni indesireaei.

/.3.2. Taieri de formare a coroanei tip piramida mi!ta

Piramida mi!ta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a forma un a!puternic si cu ramificare mare si mijlocie.#n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaa la &' cm de lanivelul solului.

-upa demugurire, se suprima toti mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la/'+// cm inaltime. #n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm se aleg 3+dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea a!ului.1astarii alesi trebuie sa fie uniform repartiati in jurul a!ului cu un unghi cuprins intre '+%2'* la un interval mai mare de &+%' cm intre ei. e va elimina concurentul lastarului deprelungire al a!ului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i+am ales

Fig. /.2. Formarea piramidei mi!te la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), alpatrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilor

#n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei

incep cu alegerea definitiva a celor 3+ ramuri principale (sarpantelor). -aca ramurile nusunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a leincetini cresterea. -aca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de /'+



' cm nu se scurteaa. -aca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaa lanivelul celei mai slabe. amura de prelungire a a!ului se scurteaa la 2/+3' cm mai susde nivelul de taiere al sarpantelor. "elelalte ramuri considerate concurente ale ramurilorprincipale sau ale a!ului se elimina (la ras).#n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baa si un singurlastar de prelungire a a!ului. "eilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a

ramurilor de baa (sarpantelor) cat si a a!ului se vor elimina. e vor mai elimina silastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baa (sarpantelor) cat si lastariiporniti de la baa ramurii de baa. #n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile deramificare a sarpantelor.#n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante)proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la ' + &' cm de la ultima sarpanta dinetaj.amura de prelungire a a!ului se scurteaa in vederea ramificarii si proiectariiurmatoarei sarpante solitare (singure). "elelalte ramuri de pe a! se elimina la ras.Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu poitie laterala la odistanta de // cm de la a!, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa

pe ramura principala).amurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la '+/, cm de la punctul deprindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). AT0T#G -e pe sarpante sesuprima toate ramurile verticale viguroase.#n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si a!ului pentru cea de+a douasarpanta si sarpanta solitara (singura). e plivesc lastarii concurenti si cei de pe laturasuperioara a sarpantelor (de pe creasta).#n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formareaurmatoarei sarpante solitare la 3' cm fata de prima sarpanta solitara. e corecteaaunghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaa cate o noua subsarpanta.Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfelca ramificarea sa fie bilaterala, alterna e!terioara.e elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. #n vedereanormarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaa la 3+ muguri.#n anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr+o taiere detransfer a prelungirii a!ului pe o ramura oriontala, se limiteaa inaltimea pomului. #n aniiurmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere sirodire.

/.. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun

Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori careproduc pagube insemnate, indeosebi fructelor. #ntre acestea, cele mai mari daune suntproduse de boli virotice ca plumpo! (varsatul prunului sau sharHa), piticirea prunului(prund?arf), patarea inelara necrotica (prunus ring spot), declinul prunului (plum decline),moaicul liniar (plum pseudopo!) etc.-intre bolile criptogamice, patarea rosie a funelor de prun, (Pol;stigma rubrum),monilioa (Donilinia la!a), nurlupii (Taphina pruni), ciuruirea micotica a frunelor("or;neum beijerincHii) sunt cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate fitosanitar in modcorespunator."a daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun

(urotoma schreineri), viespea neagra a prunelor (Coplocampa minuta), viermeleprunelor (1aspe;resia funebrana), paduchele din an 9osI (:uadraspidiotusperniciosus), si acarianul rosu al pomilor (Panon;chus ulmi).



"a mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la bolinu se cunosc, se recomanda$ infiintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi deviroatiprocurati din pepiniere specialiate cu certificat biologic de garantie, inlaturarea pomilorbolnavi din liveile e!istente, combaterea prin tratamente impotriva vectorilor (afidelor) sia gadelor acestora (buruienile), aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special ataierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice dupa schema de combatere preentata in

continuare (Tabelul /.2.).



CAIS si CIRES

.3. Tehnica formarii coroanelor la speciile visin si cires

oiurile de cires altoite pe portaltoi franc realieaa in forma naturala coroane de +& minaltime si &+ m in diametru. "iresul, spre deosebire de alte specii, in primii ani dupaplantare a re o crestere inceata iar ulterior creste viguros.Pomii intra pe rod la +/ ani de la plantare si nu au periodicitate de rodire. "iresulinfloreste pe buchete de mai, ramuri plete mijlocii si lungi.Pornind de la portretul natural al pomilor, inclusiv manifestarea pregnanta a fenomenuluide etajare a ramurilor, se considera mai adecvat pentru cires piramida etajata rarita. Aceasta forma de coroana, datorita a!ului puternic devoltat si sarpantelor prearamificate, ridica talia pomului, devine prea larga si insuficient luminata. Tinand cont deponderea mare a cheltuielilor cu recoltarea fructelor, aceasta forma de coroana esteinconvenabila.

=olumul taierilor la cires este mai mic comparativ cu alte specii. ste necesar de stiut caciresul nu are nevoie de coroana luminata pentru colorarea fructelor ci pentru formareamugurilor de rod. -e aceea sunt de preferat coroane libere la cires fara a!.

.3.%. Taieri de formare coroanei tip =as arger

Aceasta forma de coroana se recomanda pentru soiul de cires cu unghi de ramificaremare, altoite pe cires franc sau pe mahaleb.#n anul intai, primavara, verigile se scurteaa la ' cm de la nivelul solului, in vedereaproiectarii etajului de ramuri ca si in caul formarii fusului subtire pentru a obtine ramuricu unghi de ramificare mare, se recomanda sa se orbeasca / muguri de la varf, cue!ceptia celui terminal.#n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaa lungimea de %/+2' cm, se aleg trei dintreacestia amplasati uniform in jurul a!ului cu un unghi de deschidere de %2'Esi distantati la%&+2' cm intre ei. 1astarul de prelungire a a!ului se ciupeste. estul de lastari seelimina.

Fig. .%. Formarea coroanei tip =as arger la cires + aspectul pomilor dupa taiere in anulintai (a), anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).

#n anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a a!ului

se suprima deasupra ultimei sarpante. amurile alese se scurteaa la inaltimea de %,2 mde la nivelul solului.#n timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor.#n anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se oriontalieaa si seleaga de trunchi. rmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungisarpanta se scurteaa la ' cm. estul de ramuri viguroase se suprima. amura deprelungire a sarpantei se alege astfel ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelorde /+//E".#n timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor sisubsarpantelor. #n acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire aisubsarpantelor.

#n anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante seoriontalieaa in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formee o ramificare



bilaterala + alterna 78&2%%4 e!terioara. e alege o ramura de vigoare mai slaba, care vaprelungi sarpanta si se scurteaa in vederea proiectarii celei de+a treia sarpante.#n timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor.#n anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treiasubsarpanta, care se oriontalieaa si se leaga de a!, ca si a doua subsarpanta.

amura de prelungire a sarpantei se suprima deasupra ultimei subsarpante. Pesubsarpante se formeaa ramuri de garnisire. amurile de prelungire ale subsarpantelorse scurteaa in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in vederea garnisirii lor. Pesarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaa ramuri de rod.1a specia visin coroana se formeaa mai usor decat la cires, datorita preentei lastariloranticipati si capacitatii de ramificare mai mare. #n momentul plantarii, visinul arecantitatea necesara de ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. "a si lacires, se va evita formarea sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina osudura defectuoasa, se pot debina si poate fi provocata aparitia de gome.-at fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile defructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. -aca ramurile anuale nu

depasesc lungimea de &' cm, ele nu se scurteaa deoarece in treimea superioara pot fimuguri de rod. le se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe.1a pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu poitienecorespunatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei.1a pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de %53 a lastarilor lungi.#ndiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, sesuprima ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe.1a soiurile de visin care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primiiani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. amurile plete se scurteaadeasupra unui mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la baa.e recomanda ca o treime din ramurile anuale care au lungimea sub 2/ cm sa fie infiecare an scurtate deasupra unui mugure vegetativ situat spre baa lor. 1a noi serecomanda ca pomii de visin sa fie condusi spre piramida mi!ta, piramida reetajata sauvasul ameliorat.

.3.2. Taieri de formare coroanei tip piramida mi!ta

#n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaa la &' cm de lanivelul solului.-upa demugurire, se suprima toti mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la/'+// cm inaltime. #n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm se aleg 3+

dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea a!ului.1astarii alesi trebuie sa fie uniform repartiati in jurul a!ului cu un unghi cuprins intre '+%2'* la un interval mai mare de &+%' cm intre ei. e va elimina concurentul lastarului deprelungire al a!ului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i+am ales.

Fig. .2. Formarea piramidei mi!te la visin in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), alpatrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilor

#n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroaneiincep cu alegerea definitiva a celor 3+ ramuri principale (sarpantelor). -aca ramurile nu

sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a leincetini cresterea. -aca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de /'+' cm nu se scurteaa. -aca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaa la



nivelul celei mai slabe. amura de prelungire a a!ului se scurteaa la 2/+3' cm mai susde nivelul de taiere al sarpantelor. "elelalte ramuri considerate concurente ale ramurilorprincipale sau ale a!ului se elimina (la ras).#n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baa si un singurlastar de prelungire a a!ului. "eilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire aramurilor de baa (sarpantelor) cat si a a!ului se vor elimina. e vor mai elimina si

lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baa (sarpantelor) cat si lastariiporniti de la baa ramurii de baa. #n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile deramificare a sarpantelor.#n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante)proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la ' + &' cm de la ultima sarpanta dinetaj.amura de prelungire a a!ului se scurteaa in vederea ramificarii si proiectariiurmatoarei sarpante solitare (singure). "elelalte ramuri de pe a! se elimina la ras.Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu poitie laterala la odistanta de // cm de la a!, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsape ramura principala).

amurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la '+/, cm de la punctul deprindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). AT0T#G -e pe sarpante sesuprima toate ramurile verticale viguroase.#n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si a!ului pentru cea de+a douasarpanta si sarpanta solitara (singura). e plivesc lastarii concurenti si cei de pe laturasuperioara a sarpantelor (de pe creasta).#n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formareaurmatoarei sarpante solitare la 3' cm fata de prima sarpanta solitara. e corecteaaunghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaa cate o noua subsarpanta.Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfelca ramificarea sa fie bilaterala, alterna e!terioara.e elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. #n vedereanormarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaa la 3+ muguri.#n anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr+o taiere detransfer a prelungirii a!ului pe o ramura oriontala, se limiteaa inaltimea pomului. #n aniiurmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere sirodire.

.. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la speciile cires si visin

6btinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare desanatate a pomilor. #n conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la ciressi visin se poate pierde circa /+%''J din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarie(=ictoria uta, %).<olile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt$antracnoa frunelor de cires ("ocomice hiemalis), ciuruirea frunelor (tigminacarpophila), moniloa (Donilia la!a, Donilia fructigena), paduchele din an 9osI(:uadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (D;us cerasi), muscacireselor (hagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frunelor de cires, cotarul verde,insecte minatoare etc.#n faa de buton alb si dupa inflorire se utilieaa, de regula, fungicide sistemice care

protejeaa frunisul si fructele fata de principalii patogeni, o perioada mai indelungatafata de cele de contact si in general nu pateaa fructele. -intre acestea mentionam cafoarte eficace produsele <avistin -F, aprol, core, Folicur solo, -erosal /' ."., etc.



-upa recoltare, pe langa produsele cuprice, se recomanda si cele de contact$ "aptadin,Folpan, -ithane.Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele -ecis, Barate, "al;pso,Dospilan, =ictenon etc.Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. -eremarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii

pomicole.

Cultivarea pomilor

Documents

Transcript of Cultivarea pomilor