Cultivarea harbuzului (pepene verde)

Vânzări nete 32 500 leiProfit brut 20 701 leiSuprafaţa de cultivare 1 ha

Descrierea afacerii

Harbuzul prezintă o cultură importantă economic şi foarte apreciată de consumatori datorită gustului echilibrat, dulce, fin şi plăcut, având o pondere însemnată între fructele consumate în stare proaspătă. În Moldova harbuzul se cultivă în toate raioanele ţării. Suprafeţele cultivate cu harbuz în republică constituie 1,39 mii hectare. Având o mare capacitate de păstrare (30 zile) pepenele verde prezentând o bună rezistenţă la transport pot fi transportaţi la distanţe mari mai nordic unde lipsa de fructe se face foarte căutată.

Cultivarea harbuzului este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje: harbuzul se întrebuinţează pe larg în alimentaţia oamenilor; harbuzul are un conţinut bogat în substanţe nutritive; harbuzul se cultivă prin răsad şi prin seminţe; capacitate mare de păstrare şi de transportare; este o cultură ce permite de a obţine profituri mari cu cheltuieli reduse; cerere sporită pe piaţă locală şi pe pieţele străine a producţiei de harbuz.

Investiţia necesară

Pentru cultivarea cu succes a harbuzului, sunt indicate terenuri adăpostite de vânturi, plane cu expoziţie sudică, soluri nisipo-lutoase sau luto-nisipoase cu structură bună. Cultivarea harbuzului nu necesită investiţii mari. Procesul tehnologic de cultivare a harbuzului este relativ simplu şi necesită mijloacele agricole de calitate.

Pentru cultivarea 1 ha de harbuz sunt necesare următoarele cheltuieli: mijloace circulante – 4 365 lei, servicii mecanizate – 3 643 lei, plata muncii angajaţilor sezonieri – 2 500 lei, taxe şi impozite – 240 lei şi alte cheltuieli – 1 051 lei. Sumând toate aceste cheltuieli, constatăm că pentru cultivarea 1 ha de harbuz este necesară suma de 11 799 lei.

Piaţa de desfacere

În dependenţă de soi, perioada de vegetaţie, schema de plantare, agrotehnica aplicată şi alţi factori, de pe 1 ha de harbuz se poate obţine 12-35 t, pentru soiurile străine până la 45 t. Harbuzul obţinut poate fi comercializat direct din câmp sau depozitat pentru o perioadă de timp şi comercializarea la preţuri mai avantajoase după finalizarea sezonului de recoltare în masă a harbujilor.

Soiurile de harbuz ultratimpurii sunt comercializate pe pieţele agricole locale la 3,0-4,5 lei/kg (începutul sezonului). Comercializarea harbuzului cu ridicata direct din câmp pentru sezonul de recoltare în masă se efectuează la 1,0-1,5 lei/kg. Pentru comercializarea harbuzului la preţuri mai avantajoase, producţia de harbuz va fi depozitată pentru perioada de 30 zile şi va fi comercializat cu ridicata la preţul de 1,5-3,5 lei/kg. La pieţele agricole locale preţul de comercializare cu amănuntul a harbuzului variază între limitele 1,0-2,0 lei/kg pentru sezonul de recoltare în masă şi 2,0-3,5 lei/kg pentru lunile octombrie - începutul lunii noiembrie.

Principalele direcţii de utilizarea a harbuzului în ţara noastră sunt: harbuzul se consumă în stare proaspătă în alimentaţia oamenilor, deoarece are un conţinut bogat în zahăr,

proteine, lipide, vitamine, acizi organici şi substanţe minerale; harbuzul se întrebuinţează şi în stare prelucrată (conservate, murate); gradul de transportabilitatea înalt face posibil exportul în ţările nordice pe pieţe mai profitabile; pentru tratamentul terapeutic, la tratarea şi prevenirea unor afecţiuni renale.

Desfăşurarea afacerii

Soiuri de harbuz. Sortimentul existent în cultură prezintă soiuri cu diferite perioade de maturitate: Pentru cultivarea harbuzului în Republica Moldova pot fi recomandate următoarele soiuri autohtone:

Soiul Coacere Fructul, kg Grosimea cojii, cm Masa 1000 sem, g Recolta, t/haRozaIugo-Vostoca semitimpuriu 2,5-3,5 2,5-1,8 110-120 21,5-29,0Desertnîi 83 semitimpuriu mărime medie până la 2 125-140 12,0-28,0Astrahanschi 1 tardiv 3,2-4,6 2,0-2,4 105-110 20,0-35,0Iubileinîi 52 tardiv mărime medie până la 2 150-175 23,0-30,0Tavriischi semitardiv 4,0-6,0 groasă 80-85 25,0-40,0Borceanschi ultratimpuriu 1,7-2,0 subţire 93-109 14,0-20,0

În prezent o importanţă mare o are cultivarea soiurilor străine de harbuz. Pentru condiţiile republicii sunt recomandate următoarele soiuri:

Soiul Coacere Fructul, kgMărimea fructului, cm

lungime lăţimeCrimson Glori F1 PS timpuriu 11-13 41 46Madera F1 AS ultratimpuriu 6-10 22 23Royal Swit F1 PS timpuriu 9-11 23 38Crimson Swit PS timpuriu 10-12 25 30Royal Star F1 PS semitimpuriu 9-11 22 36

Cultura harbuzului este relativ uşoară, poate fi mecanizată în mare măsură, iar produsul se poate păstra uşor timp de 30 zile asigurând o aprovizionare ritmică pe o perioadă mare de timp a populaţiei.

Relaţii cu factorii de mediu. Harbuzul este o plantă termofilă. Temperatura optimă - seminţele încolţesc la temperatura de 14-16oC cu răsărirea peste 3 săptămâni, iar la 20oC seminţele răsar peste 5-6 zile. În perioada de vegetaţie temperatura optimă este de 25-30oC. Lumina – harbuzul este pretenţios la lumină şi nu poate fi cultivat la umbra pomilor. Umiditatea - harbuzul este rezistent la secetă, dar nu rezistă la arşiţă. În condiţii de secetă, sistemul radicular puternic şi adânc, precum şi transpiraţia intensă îi ajută să depăşească fazele critice. Solul şi nutriţia minerală – nu are pretenţii mari faţă de sol, dar cele mai bune rezultate se pot obţine pe soluri nisipo-lutoase, bine drenate, cu reacţie neutră. Solurile trebuie să aibă un conţinut ridicat de substanţe nutritive. Fertilizarea cu îngrăşăminte fosfatice asigură o timpurietate mai mare (cu 6-8 zile) şi contribuie la sporirea conţinutului de zahăr al fructelor.

Culturi premărgătoare. Tradiţional cultura harbuzului se seamănă pe terenuri înţelinite şi pârloage, fiind premărgători buni. În condiţiile republicii suprafeţele de terenuri înţelinite şi pârloage sunt mici, deaceea harbujii pot fi cultivaţi după ierburile multianuale, grâul de primăvară, porumbul pentru siloz, cereale de toamnă, mazăre verde. Nu se recomandă de semănat harbujii după floarea soarelui, cartof şi nu mai devreme de 5-7 ani pe acelaşi câmp după bostănoase.

Pregătirea solului din toamnă prevede mărunţirea resturilor vegetale şi aratul de zăble la 25-27 cm. Toamna sectorul se nivelează şi se introduc îngrăşăminte. Fertilizarea de bază: 30-40 t/ha gunoi de grajd, 3-4 q/ha superfosfat şi 1,5-2,0 q/ha de sare de potasiu. Primăvara, până la semănat, solul se menţine curat, se cultivă pentru înlăturarea buruienilor şi pentru pregătirea patului germinativ. Înainte de semănat sunt efectuate 2 cultivări (pentru nimicirea buruienilor) la adâncimea de încorporarea a seminţelor.

Semănatul harbuzului. Harbuzul poate fi cultivat prin răsad şi prin seminţe. Semănatul seminţelor de harbuz este cel mai des practicat în republică. În cultura harbuzului, un factor important pentru obţinerea recoltelor înalte şi stabile este norma de semănat şi termenii optimi de efectuare a acestor procedee agrotehnice. Norma de însămânţare 2-4 kg/ha, iar adâncimea de semănat este de 4-5 cm când temperatura solului la adâncimea de 8-10 cm se menţine de 12-14oC. În condiţiile republicii suprafeţele optime de nutriţie pentru diferite soiuri de harbuz sunt: (1) pentru cele precoce – 1,4X0,7 m sau 1,8X0,5-0,7 m; (2) pentru cele semitardive – 1,4X0,7 m sau 1,8X0,7-1,0 m; (3) pentru cele tardive – 1,4X1,4 m sau 1,8X1,0-1,4. Semănatul se fa efectua cu SPC-6 în rând punctat (cel mai calitativ) şi în cuiburi.

Materialul semincer autohton poate fi procurat de la SA „Seminţe”, Institutul de Legumicultură din Tiraspol, seminţele străine pot fi procurate de la SRL „Agrimatco service”, CÎ „Agrostoc”.

Irigarea şi introducerea îngrăşămintelor. Harbuzul este rezistent la uscăciune atmosferică, dar are nevoie de umezeală mai ales în perioada de germinare a seminţelor. Pe loturile irigate masa fructelor-marfă se măreşte paralel cu sporirea dozei de îngrăşăminte introduse. Îngrăşămintele se administrează în perioada de vegetaţie: salpetru de amoniu (30 kg/ha substanţă activă) după legarea primelor fructe.

Sistemul integrat de protecţie. Pentru nimicirea buruienilor dicotiledonate, graminee şi perene pe suprafaţa de cultivare se administrează erbicide. Deosebit de important în lupta cu buruienile şi cu crusta este boronirea semănăturilor înainte de răsărire la adâncimea de 15-20 cm. Principalele boli în cultura harbuzului sunt: fuzarioza, bacterioza, antracnoza, făinarea, peronosporoza şi în unii ani bacterioza toxică, iar din dăunători – viermele sârmă, buha de toamnă, musculiţa semănăturilor, păduchele bostănoaselor, păianjenul roşu. La combaterea bolilor şi dăunătorilor norma de consum a soluţiei de lucru va constitui 500 l la un hectar.

Recoltarea harbuzului. Recoltarea harbuzului se face în dependenţă de următoarele particularităţi: uscarea cârcelului de la baza codiţei, care se subţiază; coaja capătă un luciu caracteristic şi cu culoarea desenului specific soiului; vârful fructului formează o adâncitură; prin lovire fructul emite un zgomot înfundat, iar la apăsare pârâie. Termenii de recoltarea pot fi planificaţi în corespundere cu data apariţiei florilor feminine şi a primului rod legat. La soiurile raionate perioada de la legatul rodului până la coacere este egală cu 30-35 zile. Procesul de recoltare poate fi divizat în câteva etape: pregătirea câmpului pentru recoltarea selectivă; pregătirea câmpului pentru recoltarea definitivă; recoltarea fructelor, sortarea şi încărcarea lor în mijloace de transport. În funcţie de soi, recoltele vor constitui 12-45 t/ha.Important! Cultivarea harbuzului se poate efectua prin sămânţă şi răsad şi nu este pretenţios faţă de sol. Necesită cheltuieli minime pentru cultivarea 1 ha de harbuji şi permite obţinerea profiturilor mari. Pentru comercializarea harbuzului este nevoie de certificate: la piaţă – se face analiza în laboratorul pieţei; la

magazine – este necesar de certificat de corespundere cu normele stabilite de nitraţi şi pesticide şi la export – certificat de carantină şi corespundere.

Analiza vânzărilor si cheltuielilor

Calculul vânzărilor şi cheltuielilor la cultivarea harbuzului au fost efectuate pentru suprafaţa de 1 ha. Recolta medie posibilă la harbuz a fost estimată la 32,5 t/ha. Preţul de comercializare este de 1,0 lei/kg de harbuz, luând în consideraţie că producătorul va comercializa direct din câmp producţia obţinută în timpul recoltării în masă a harbujilor. În cazul comercializării cu amănuntul a harbuzului pe pieţele agricole sau după păstrare şi comercializarea după finalizarea sezonului de recoltare în masă (timp de 30 zile), vânzările vor spori din contul comercializării la preţuri mai avantajoase.

Schema tehnologică pentru cultivarea harbuzului (pepene verde):

Specificare U.M.Unit/ha

Preţ unitar, lei

TOTAL

A. VÂNZĂRI NETE        Harbuji t 32,5 1 000 32 500B. COSTUL MATERIALELOR      

Seminţe kg 3,5 770,0 2 695Îngrăşăminte minerale

N - azotice kg 100 1,6 160P - fosfatice kg 250 3,1 775K - potasice kg 100 1,8 180

Substanţe chimiceErbicide (Stomp) l/ha 3,0 60,2 181Insecticide (Arrivo) l/ha 0,3 257,0 77Insecticide (Decis 2,5 EC) l/ha 0,5 365,0 183Fungicide (Sulf coloidal) kg/ha 4,0 8,8 35

Apă m3 800 0,1 80C. OPERAŢII MECANIZATE        

Dezmiriştirea ha 1 150 150Arătură (25-27 cm) ha 1 450 450Cultivarea ha 2 150 300Introducerea erbicidelor ha 1 100 100Nivelarea terenului în 2 direcţii ha 2 100 200Semănatul ha 1 150 150Tăvălugirea semănăturilor ha 1 100 100Fertilizarea ha 1 150 150Stropitul ha 2 120 240Cultivarea între rânduri ha 3 200 600Irigarea ha 3 130 390Transportarea t/km 325 2,5 813

D. OPERAŢII MANUALE        Prăşitul pe rânduri (2 ori) om/zi 15 30 450Recoltarea harbuzului om/zi 30 30 900Încărcarea şi descărcarea harbujilor om/zi 15 30 450Paza om/lună 2 350 700

E. ALTE CHELTUIELI NEPREVĂZUTE (10%)

      1 051

F. TAXE ŞI IMPOZITE        Impozitul funciar 1 110 110Fondul social 1 130 130

G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+F)       11 799H. MARJA BRUTĂ (A-G)       20 701I. MARJA BRUTĂ (H/A)       64%

Sursa: „Cultivarea bostănoaselor”, ed. „Complexul editorial Basarabia”, Chişinău 1991, pag. 112„Harbuzul”, L.Arteomova, ed. „Ştiinţa”, Chişinău 1992, pag. 26„Cultura legumelor”, P.Patron, ed. tipografia UASM, pag. 400„Legumicultura”, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1992, pag. 376