Trei imagini au fost combinate pentru a obtine fiecare din aceste imagini in culori, cate una in lumina albastra la lungime de unda de 410 nanometri, in lumina verde la lungime de unda de 502 nanometri, si in lumina rosie la lungime de unda de 673 nanometri. Acest desen arata combinarea celor trei culori de baza ale luminii pentru a obtine toate culorile. Asa cum culorile de baza pentru acuarela sint rosu, galben si albastru, culorile de baza ale luminii sint rosu, verde si albastru. Toate celelalte culori pot fi obtinute prin combinarea celor trei culori de baza in diferite cantitati/intensitati.

Fişierele (imagini şi video) provenite de la camerele foto şi video digitale, aparatele de scanat, sunt produse în spaţiul RGB (Red=roşu, Green=verde, Blue=albastru), astfel că majoritatea programelor din domeniul tehnoredactare-DTP (Adobe Photoshop, Corel Photopaint, Adobe Illustrator, Corel Draw, Adobe InDesign, Adobe Pagemaker, QuarkXPress etc.) au capacitatea de a converti culorile RGB în spaţiul CMYK.

Cyan este culoarea turcoaz, se compune, în spaţiul RGB, din culoarea Green 255 şi Blue 255, şi are codul hexazecimal #00FFFF.

Magenta se formează din Red 255 şi Blue 255, iar în codul hexazecimal este #FF00FF.

Yellow (galben) are în componenţă Red 255 plus Green 255 şi are valoarea #FFFF00 (cod hexazecimal).

BlacK este culoarea neagră şi reprezintă lipsa tuturor culorilor ce formează lumina. În spaţiul RGB este reprezentată prin Red 0, Green 0, Blue 0, şi hexazecimal #000000.

Valorile culorilor din spaţiul CMYK se prezintă în procente, pe o scală de la 0% (lipsa culorii) la 100% (saturaţia maximă), iar utilizarea celor patru culori la tipărirea unui material se numeşte policromie, negrul acoperind imperfecţiunile celorlalte trei culori (dacă se compune o culoare Cyan 100%, Magenta 100% şi Yellow 100% va rezulta un maro închis murdar, nu chiar blacK 100%).

La pregătirea pentru tipar este recomandat ca textul să fie scris cu blacK 100% sau cu cel mult două culori din spaţiul CMYK, pentru ca suprapunerea în maşina de tipar să fie cât mai precisă.

De asemenea, pentru a nu avea probleme în timpul tipăririi, separaţia pe filmele tipografice să fie imprimată, respectând o acoperire maximă a cernelii de cel mult 260%, mai ales dacă există în componenţă fonte pline ( zone mari acoperite cu culoare 100% fără descompuneri sau suprapuneri) .

CULORIPentru inceput, se pot achizitiona doar cateva culori de baza.Asta inseamna : mult alb, negru, galben, rosu, albastru.Din aceste culori primare se pot combina toate culorile din paleta de culori. De exemplu: rosu+galben=portocaliuSchema de mai jos arata exact cum se pot ajunge din culorile primare la culori secundare/tertiare.

Notiuni de baza despre culori

Culoarea este de fapt o caracteristica perceptibila a luminii, descrisa generic printr-un nume. Ochiul omenesc poate sa deosebeasca culorile din spectrul vizibil: rosu - portocaliu - galben - verde - albastru - indigo - violet (mai usor de retinut sub acronimul ROGVAIV  - culorile curcubeului).

Obiectele absorb anumite lungimi de unda ale luminii  iar pe altele le reflecta spre cei care le privesc. Aceste lungimi de unda reflectate spre privitori sunt percepute drept culori.

Fiecare culoare creeaza senzatii si dispozitii diferite in cadrul unei camere. Treceti in revista ghidul culorilor de mai jos, pentru a intelege ce reprezinta fiecare culoare in parte.

Roata culorilorAlegerea combinatiei de culori este mult mai usoara odata ce ati inteles care este

semnificatia spectrului culorilor. Aceasta ne arata care culori se armonizeaza, care sunt complementare si care sunt calde sau reci.

In spectrul de culori exista trei grupe de baza, si anume: Culorile primareCulorile primare sunt rosu, albastru si galben. Acestea sunt culori puternice, care lasa o

impresie puternica atunci cand sunt utilizate in decorarea unei camere. Culorile secundareCulorile secundare sunt verde, portocaliu si mov. Ele se obtin prin combinatia intre doua culori principale. Culorile tertiareCulorile tertiare se obtin prin combinatia dintre o culoare primara si una secundara, de

exemplu albastru + verde = turcoaz Majoritatea rotilor de culoare sunt formate din mai multe culori decat cele 12 culori primare,

secundare si tertiare, ceea ce le permite celor ce le folosesc sa aleaga intre numeroase nuante. Pentru a exemplifica conceptele de baza despre culori am folosit o versiune simplificata a spectrului de culori. In practica se folosesc insa o sumedenie de metode de generare a spectrului de culori, de la versiuni tiparite de roti de culoare pana la programe de grafica pe calculator care genereaza toate combinatiile de culori.

Sir Isaac Newton a creat pentru prima data o diagrama circulara a culorilor, in anul 1666. De atunci oamenii de stiinta si artistii au inceput sa elaboreze o teorie moderna a culorilor creand o multime de concepte si formule de calcul. Cum pot sa ne ajute aceste formule de calcul in decorarea unei camere? Cum se poate face o camera mica sa arate mai mare si mai spatioasa prin simpla utilizare a culorilor? Totul se reduce la crearea iluziilor optice,  un mister al teoriei culorilor. Inarmati cu cateva principii de baza puteti sa largiti optic spatiul locuintei dvs. 

Acum, sa transpunem acest concept in decorarea unei camere. Daca o culoare mai deschisa face un obiect sa apara mai mare decat este in realitate, o camera poate fi "largita" prin vopsirea peretilor in culori deschise: alb, bej, etc. Acelasi efect se poate obtine folosind nuante deschise din orice alta culoare. De exemplu, o camera va aparea mult mai mare daca este zugravita in albastru deschis decat in bleu marin.

Chiar si prin folosirea unei singure culori se poate genera o iluzie optica, insa ochiul uman observa acest lucru mai greu decat daca ar putea sa compare culoarea noastra cu inca o culoare. Prin utilizarea a 2 culori se poate crea o iluzie optica si mai pronuntata. Daca zugraviti plafonul intr-o culoare mai deschisa decat peretii, acest lucru va deschide si mai mult spatiul interior al camerei. Tavanul ar putea fi zugravit intr-o nuanta mai deschisa a culorii pe care ati aplicat-o pe perete (aceasta va crea o armonie de culori), sau ati putea folosi orice combinatie contrastanta pe care o doriti atata timp cat peretii sunt zugraviti intr-o culoare mai inchisa decat tavanul.

Ce influenta au obiectele colorate dintr-o camera?Mobilierul sau covoarele pot sa afecteze in egala masura perceptia spatiului interior al unei

camrere prin simpla alegere a culorii lor. Unul din principiile teoriei culorilor spune ca culorile calde ies in evidenta mai mult si cele reci sunt percepute ca fiind la distanta mai mare. Astfel,

culorile calde: portocaliu, rosu sau maro vor micsora optic camera respectiva. Daca de exemplu aveti o canapea si un covor rosu inchis, in mod clar acestea vor micsora optic camera. Daca in schimb ar fi verzi, camera va parea mai mare.

Dispozitiile generate de culoriO alta "smecherie" optica este utilizarea efectelor culorii asupra dispozitiei ocupantilor

camerei respective. Daca o camera este mica, inghesuita si va creaza o stare de disconfort, asigurati-va ca o sa folositi mult alb, gri albastru sau verde in decorarea ei. Aceste culori au efect "calmant". 

Pe langa cunoasterea culorilor complementare, in alegerea unei culori este foarte important si aspectul senzatiei sau dispozitiei pe care o genereaza o culoare. Din acest punct de vedere, culorile pot fi clasificate in trei grupe: 

Culorile activeCulorile active sunt culorile calde, precum rosul, portocaliul si galbenul. Culorile calde ies

in evidenta si sunt percepute drept culori dominante intr-o camera. Ele animeaza si stimuleaza.Culorile pasiveCulorile pasive sunt albastrul, verdele si movul. Ele sunt considerate culori reci. Folosirea

acestora creeaza o atmosfera calma si relaxanta.Culorile neutreCulorile neutre sunt negrul, maroul, griul si albul. Acestea nu au nici efect de activare, nici

de calmare. Sunt mai degraba o combinatie intre culorile active si pasive si un mijloc de a face trecerea intre acestea.

Ce simbolizeaza culorile?Rosul - Simbolizeaza pasiunea, inspira putere, stimuleaza, dramatizeaza.Portocaliul- Stimuleaza apetitul, conversatia si generozitatea.Galbenul - Mareste energia.Verdele- Incurajeaza cresterea emotionala, echilibreaza si improspateaza.Albastrul- Induce o stare de liniste, relaxeaza.Movul- Consoleaza si inspira spiritual.Rozul- Calmeaza, inspira amabilitate si afectiune.AlbulAlbul - Purifica, energizeaza.Negrul - Dă putere, incurajeaza independenta.

Teoria culorilor după modelul RYB

Teoria culorilor după modelul RYB (red-yellow-blue) este folosită în artă în general, pictură, grafică, design interior, etc. Pentru a înţelege mai uşor şi a vizualiza această teorie, se foloseşte aşa numitul cerc cromatic (roata culorilor sau steaua culorilor sau color wheel) – creat de Johannes Itten .

Culorile primare sunt roşu, galben şi albastru .

Culorile primare nu sunt create prin combinarea altor culori şi au cel mai înalt grad de strălucire . Aceste culori sunt cele 3 de la care “pornesc” deja celelalte culori . Prin combinarea lor în diferite proporţii şi cu ajutorul nonculorilor, se obţin toate culorile din natură.

Culorile secundare, create prin combinarea culorilor primare, în proporţii egale, 2 cîte 2: formeza spectrul culorilor .

ROŞU + GALBEN = ORANJ (portocaliu)GALBEN + ALBASTRU = VERDEALBASTRU + ROŞU = VIOLET

Culorile terţiare

Pe cercul culorilor ne-au mai rămas culorile terţiare, create prin combinarea unei culori primare şi a unei culori secundare alăturate:

ROŞU + ORANJ = ORANJ-ROŞCATROŞU + VIOLET = VIOLET-ROŞCATALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBĂSTRUI (indigo)ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBĂSTRUI (turcoaz)GALBEN + VERDE = VERDE-GĂLBUIGALBEN + ORANJ = ORANJ-GĂLBUI (auriu)

Denumirile culorilor rezultă prin amestecarea egală a unei culori primare cu una secundară de lângă, dacă ne uităm pe cercul cromatic.

Culorile primare + culorile secundare + culorile terţiare = Cercul cromatic

Culorile acromatice sau nonculorile

Culorile acromatice, sunt – ALBUL şi NEGRUL. Ele nu se pot găsi în natură în formă pură. GRIUL, se obţine prin combinarea albului cu negrul în proporţii diferite. Toate nuanţele de la alb la negru se numesc gri . Culorile acromatice (nonculorile) pot fi adăugate oricărei combinaţii cromatice, fără a ne face griji de compatibilitate.

Nuantele de culoareCompoziţiile monocromatice, sau în acelaşi sens, culorile monocromatice, adică toate nuanţele unei culori.

Dacă adăugăm alb sau negru într-o culoare pură, obţinem nuanţe deschise sau închise ale aceleiaşi culori:

- Culoare + Alb = Tentă Exemplu: Roşu + (Alb) = Roz- Culoare + Negru = Umbră Exemplu: Oranj + Negru = Ruginiu- Culoare + Gri = Ton Exemplu: Violet + Gri = Lila

Culori calde şi culori reci.

Culorile se pot împărţi în 2 grupuri mari: culori calde şi culori reci. Această percepţie a lor vine din experienţa umană, pentru că atunci cînd privim o culoare această ne insuflă o senzaţie de cald sau de rece.

Culori calde: de la Galben la Violet-roşcat, pe roata culorilor.Culori reci: de la Verde-Gălbui la Violet.

Alte modalităţi de combinare a culorilor de pe cercul cromatic: - Culorile analoage. Culorile analoage sunt culori adiacente pe cercul culorilor, ele se

combină în variantă optimă cîte 3, maxim 4, la rînd. Schemele analoage au un aspect cromatic fluent si bogat.

Avem ca exemplu, Galben, Verde-Gălbui şi Verde.- Culorile complementare se află situate diametral opus pe cercul cromatic.

Combinaţiile de culori complementare formează cele mai reuşite combinaţii, în sensul că, culorile sunt reciproc evidenţiate, creînd un contrast puternic. Totuşi, în compoziţiile grafice se recomandă folosirea lor ponderată din cauza contrastului atît de evidenţiat, sau alegerea unei culori de bază, cu o prezenţă mai mare, şi a unei complementare, care să o scoată în evidenţă foarte bine. O combinaţie complementară se poate echilibra şi cu ajutorul culorilor acromatice (alb, negru) sau nuanţelor neutre de bej, crem, maro.

Exemplu: Oranj şi Albastru.

Mai putem combina culorile folosind schema complementarelor cu disjuncţie (de rupere) sau split complementary . Se alege o culoare şi 2 culori din ambele părţi ale culorii complementare. Schematic, aceste combinaţii se formează schiţînd un triunghi isoscel (cu 2 laturi egale) înauntrul cercului cromatic. Culorile aflate la vîrfurile triunghiului vor fi culorile complementare cu disjuncţie . Această opţiune permite o armonie cromatică mai puţin stringentă decît schema complementară.

Exemplu: Galben, Violet-Albăstrui şi Verde-Albăstrui.Se mai pot forma combinaţii prin alegerea unei armonii analoage (de 3 culori spre exemplu)

si armoniei analoage complementare primei (diametral opuse).În interiorul cercului culorilor putem schiţa mai multe forme geometrice, pentru a crea

combinaţii cromatice reuşite din 3 sau 4 culori. Unul dintre acestea este un triunghi echilateral (cu toate laturile egale) . Culorile din vîrfurile acestui triunghi vor forma o schemă triadică . În acest caz putem obţine un echilibru cromatic mai domolit decît în cazul culorilor puternic contrastante din schemele complementare.

Exemplu: Galben, Roşu, Albastru.Se recomandă ca proporţiile culorilor din schema triadică să fie în felul următor: 80% – 15%

– 5% . Cel mai mic procent îl ocupă culoarea cea mai intensă, celelalte două – cu prezenţă mai mare, dar cu nivel de saturaţie mai mică . Unele surse spun că nuanţele dintr-o schemă triadică ar trebui să aibă toate aceeaşi valoare tonală, adică să fie toate sau întunecate, sau deschise, sau aprinse, sau pale, etc.

Un pătrat sau un dreptunghi din interiorul cercului culorilor ne pot ajuta să formăm schemele tetradice. Combinaţiile de 4 culori dispersate pe întreg cerc cromatic pot prezenta dificultăţi destul de mari în ceea ce priveşte folosirea proporţiilor reuşite, intensităţii, luminozătăţii. Dreptunghiul pare a forma culori legate de un anotimp, ce pot fi folosite pentru a reda senzaţiile specifice sezoniere . Schema cromatică formată de un pătrat poartă, de asemenea, denumirea de schema complementarelor duble, deoarece combină 2 perechi de culori complementare.

Exemplu pătrat: Oranj-Gălbui, Verde, Violet-Albăstrui, Roşu.Exemplu dreptunghi: Oranj, Verde, Albastru, Roşu.Ca regulă generală, specialiştii grafici ne recomandă să folosim o culoare dominantă în

proporţie de 60% (din compoziţia noastră cromatică), 30% – culoarea complementară şi 10% – o culoare complementară adiţională .

Nonculorile alb şi negru se pot adăuga la orice combinaţii cromatice, în proporţii diverse. De asemenea, să nu uităm de nuanţele neutre de bej, crem, maro, care cu siguranţă nu vor intra în conflict cu armonia coloristică creată de noi.

O alta varianta de teorie a culorilor

Cand artistii vorbesc despre culoare, cel mai adesea ei fac referire la cercul cromatic al lui JOHANNES ITTEN. Acesta se exprima in grade (0-360) care corespund pozitiei diferitelor culori pe roata culorilor. Conform acestuia sunt considerate culori primare Rosu (Red), Galben (Yellow) si Albastru (Blue). Pigmentul de culoare pura, care nu contine deloc gri, este denumit 100% saturat .

Griul neutru, fara nici o culoare, se considera 0% saturat Culorile pure pot fi modificate sau degradate in trei directii:•Colateral: prin amestecul fizic al culorilor vecine (rosu - orange, orange - galben, galben -

verde, albastru - violet) •In inaltime: prin amestecul fizic cu alb al unei culori pure •In profunzime: prin ruperea culorii pure cu complementara acesteia sau cu o alta culoare

opusa, pana la negru. (rosu + verde, galben + violet, albastru + orange)

Amestecand in proportii egale cele trei culori primare se obtine, conform teoriei culorilor inca acceptata si azi in scolile de pictura, griul perfect.

Sunt considerate culori derivate culorile obtinute prin amestecul culorilor primare: • Rosu + Galben = Orange • Rosu + Albastru = Violet • Albastru + Galben = Verde Se foloseste in acest context termenul de NUANTA sau

TENTA pentru a exprima amestecul fizic al unei culori primare cu o culoare derivata (complementara sau nu).

Amestecul cu ALB si NEGRU (nonculorile) Prin acest amestec se obtine o scala a valorilor formata din trepte de griuri necolorate (griuri neutre). Asadar amestecul gradat al culorilor cu ALB si NEGRU determina siruri de VALORI si NUANTE TONALE. Culorile isi pierd stralucirea, decolorandu-se sau intunecandu-se dupa caz.

Se foloseste in acest caz termenul de TON pentru a exprima treapta mai inchisa sau mai deschisa a unei culori.

De retinut faptul ca amestecand galben cu negru se obtine verde.

CULOAREAproprietati, contraste, amestecuri, semnificatiiOchiul omului recepteaza diferite lungimi de unda - lumina, obiectivand ceea ce oricare din

noi s-a obisnuit a numi culoare. Dar mai intai acest organ de simt se orienteaza dupa intensitatea luminii si apoi dupa culoare. Formele (obiectele) le poate deosebi dupa cantitatea de lumina care o primesc pe suprafetele lor componente. Capacitatea ochiului de a deosebi gradul (treptele) de luminozitate este foarte mare. Pentru cuioare insa aceasta capacitate de delimitare este mai redusa, lipsa ei se poate compensa prin educatie treptata si mult exercitiu. Culoarea creeaza asupra oamenilor o serie de impresii care sunt conditionate de :

cromatismul sau tenta culorilor, ce depinde de lungimea de unda a radiatiei de lumina; puritatea sau saturatia - raportul culorilor in functie de alb si negru si lungimile de unda

percepute deodata (tonul culorii - calitatea cromatica);

luminozitatea (stralucirea) - depinde de cantitatea de lumina reflectata, de amplitudinea undelor

Culorile se pot imparti in culori spectrale sau lumina si culori pigmenti (substante colorate rezultate din oxizi, pamantul sau substante vegetale).

Culorile spectrale (lumina) rezulta din trecerea luminii albe pnntr-o prisma, rezultand fenomenul de dispersie, despartirea celor 7 lungimi de unda ce definesc 7 culori ~ violet, albastru, verde, galben, portocaliu, rosu, purpuriu-indigo. Acest fel de dispersie a culorilor poarta si denumirea de paleta soarelui. Copiilor Ii se poate sugera ca exemplu curcubeul. Faptul ca cele doua culori extreme (violet si purpuriu-indigo) sunt culori inchise, avand ceva comun, sugereaza asezarea in cerc a culorilor pigmenti. Acest cerc al culorilor (exemplu : cercul cromatic al lui Johannes Itten (fig.1), al lui Otto Runge (fig.2) si al lui Paul Klee (fig.3) ofera mari posibilitati de a demontra legile culorilor ajutand la intelegerea folosirii acestuia in mod creator in functie de temperamentul si emotiile fiecaruia.

Fig.1

Clasificarea culorilorPentru a intelege mai bine proprietatile si legile culorilor, invatatorul trebuie sa cunoasca cateva notiuni

de baza legate de impartirea culorilor in functie de importanta lor si de expresivitatile psiho - fiziologice ce le includ. Astfel se poate vorbi de :

a) Culori primare (principale, fundamentale sau de baza): rosu, galben si albastru (R,G,A).b) Culori secundare (compuse sau iiniare de gradul 1), rezultate din amestecul fizic a doua culori

primare : rosu + galben = portocaliu (P); galben + albastru = verde (V); rosu + albastru = violet (Vlt).c) Culori compuse (tertiare, de gradul J!), rezultand din amestecul ilzic a unei culori secundare cu o

anumita cantitate de culoare primara vecina : rosu -f portocaliu = portocaliu roscat (P.r.) ; portocaliu •!- galben = portocaliu gaibuj (P.g.) ; galben + verde = verde galbui (V.g.); verde + albastru = verde albastrui (V.a.) : albastru + violet = violet albastrui (Vlt.a.) si violet + rosu -violet roscat (VH.r.)

d) Culori compuse ternare rezultate din amestecul fizic al culorilor secundare (liniare de gradul i) luate cate doua : P + Vlt = maro ; Vil -!• V = gri albastrui incbis ; V + P = ocru inchis. Apare in cercul cromatic al lui Philip Otto Runge,

Fiecare grupa de culori prezinta intensitati diferite de stralucire si aceasta depinde de gradul lor de puritate. Cu cat in amestec intra mai multe culori cu atat scade gradul lor de stralucire. Acest efect al intensitatilor diferite de stralucire este sugestiv reprezentat de Paul Kfee in .cercul sau cromatic prin intinderea in suprafata a spatiului acordat celor Irei grupe de culori .

Culorile mai pot fi clasificate si in functie de efecte psiho - fizice cele dau. Avem astfel :- culori calde - ce provoaca senzatia de caldura, culorile focului (rosu, rosu purpuriu, portocaliu,

galben si derivatele lor);- culori reci — provoaca senzatia de rece, racoare (verde, albastru, indigo, violet si amestecul lor);

- culori luminoase - culoriie asezate in jurul galbenului, aceasta fiind cea mai luminoasa culoare ; sugereaza increderea, optimismul ;

- culori intunecoase (grave) - asezate in jurul violetului, transmit stare de tristete, nesiguranta ;- culori apropiate si culori departate - luminozitatea sau lipsa acesteia au relatie fireasca cu iluzia de

apropiere, departare, inaltime sau adancime. Astfel, un tavan intunecat da o senzatie de apasare, in timp ce unul luminos pare indepartat.