Pilar Eyre (L951, Barcelona) este absolventd a Facurtdtii deLitere gi Filosofie pi a Facultdlii de Gencias de la lrforrnaci6n(ziaristicS). Dupd terminarea studiilor, colaboreazd cu diversepublicafii din Spania ca: La Vanguardia, EI Mundo, Interaiil, ElPeri1dico de Catalunyia. Debuteazd ca scriitoare in 19gS an Vips:tldlslos secretos de losfamosos. Urmeazd, printre altele, volumeleCallej'n del olaido (1992), Dos Borbones en ra corte de Franco (2005),Pasi'n imperial (2010), Franco confidencial (2019), Mi cobr faaoriioesuerte Qa1'g y No meolaides (201s). in anul 2014, afost finalistda cunoscufului premiu planeta cu romanul Culaarea. mespreferatd egti tu (Mi color fnaorito es aerte), iar in 2015 i se acorddPremiul JoaquinSolerSerrano de Literaturd.

Pilar Eyre

Culoarea mea preferati egti tu

Traducere din limba spanioli qi note de

Eugenia Alexe Munteanu

Qisa Cdrfii de $tiinfdCluj-Napoca) 2016

)

fl

I

Tot ce voi povesti a irrceput in urmi cu cAteva luni, inaugust. Era o noapte neagri, marea sdruta cu o limbimoale nisipul de pe plajd gi, cu toate cd era pald, birbafiiaveau pulovire pe spate, cu mAnecile innodate irr jurulgAfului, ca intr-o ilustratd decolorati cu Costa Brava dinanii cincizeci. Santi mi-a intins o mAneca goali, qi mi-aspus cu glas pifig5iat:

- incAnta! incAntat.

$i aga, in timp ce strAngeam o mAneci de lAni, rdzAndca o proastd, l-am vHzut pentru prima datd pe S6bastien.

Chehrerul insofea un b5rbat foarte inalt gi o feti!5aproape adolescentd, trecAnd printre mesele goale alerestaurantuIui Gitano, pAni cAnd, in sfArgit, i-a aqezatalituri de noi, vorbind neintrerupt, firi si primeasciniciun rispuns:

- Ah, preferaf, aici? S-ar putea sd intre un pic de aer,

azibate v6ntul de la risirit, am sH inchid geamul... Fiicadumneavoastrd ar vrea si bea ceva?

Birbatul inalt mi-a atras atenfia din doud motive.Mint, din trei. Era foarte frumos. Semina incredibil cusotul meu, care a murit acum gapte ani. $i mi privea fix,pdtrunzdtor, mergea gi mi privea, gi'a tras scaunul gi mdprive4 s-a agezat qi mi privea, a luat meniul enorrn gu

m6inile sale enorme gi md privea.Prietena mea Camila, ce stitea alituri de mine, mi-a

goptit:

7

- Ai un admirator!A spus-o cu dispref. Camila e frumoasd in stilul

divelor din filmul negru, dar, mai ales, o autoare de cult.A fost propusi pentru Nobel, ceilalli scriitori o citeaz|mereu ca unul dintre punctele de referinld, fine conferinfela Stockholm, este invitatd la congresele latinoamericane,este prieteni intimi cu Vargas Llosa qi cu Juan Goytisolo,care semneazd prefelele cir{ilor ei... dar nu vinde mult. Eusunt o scriitoare de m6na a doua, deoarece ziaristica mi_amAncat cei mai frumogi ani din viafi gi mi_a supt energiagi creativitatea, scriu cirfi despre regi 9i regine a" a"mutt,romane istorice in care protagonigtii au viafi sexuali qifemeile suferd tot timpul din cauza sofilor lor, am orubrici foarte cititi in unul din ziarere de mare tiraj giapar la televizor. Cum consider cirfile ca pe nigte produsecdrora trebuie sd Ii se fac6 publicitate ca qi cum ar fimagini de spilat rufe, dansez dac5 e nevoie cuprezentatorul care imi ia interviul, in aceeagi emisiune cuo aventurierh care, irainte de a pleca, imi face favoarea dea-mi spune ,,i-am ficut cadou bunicii mele cartea ta gi i_apl5cut mult de tot", tin conferinfe despre romanele meleprin sate gi orage, i:r care imit vocile personajelor gi mdimbrac ca pentru un spectacol de galf la op"r;, stArnescpolemici in emisiunile de dezbateri ?n care il fac machistpe oponentul meu, gi, ca urmare, vAnd.

Mi rog, vindeam, ca sd fim sinceri.Vindeam mult, foarte mult. intr-atAt incAt, cu drepturile

de autor pentru antepenultimului meu roman, mi_amcumpirat o casd in Llafranc cu o gridini imensi cu pini,trandafiri gi chiar cu o pergolX, pe care aln numit_o, cumsi nu, La ReinaVirgen.

Ca atare, sunt gi eu faimoasi, mi se cer autografe pe

slradd, nu obiqnuiesc s[ merg ftr locuri publice cu lumernulti ca si nu fiu fotografiatd cu telefoanele celulare qi,

tlc aceea, md privea bdrbatul inalt. Aproape ci ag fi pututghici urmitorul siu gest:

- Draga mea, pot si-mi fac o poz6, cu tine? E pentruliinira gi frumoasa mea sofie care n-a pufut veni deoarece a

rirmas acasd ca sd aibd griji de cei trei gemeni ai noqtri,

produsul neobositei noastre activitdfi conjugale. Este oadmiratoare de-a ta. Eu nu mi uit la televizor, rici nu potsii-fi citesc cirlile deoarece sunt prea ocupat construindrlrumuri, canale gi poduri gi, irr afari de asta, nu sunt

homosexual.Birbatul tralt m6nca, dar continua si mi priveascd

lotuqi cu ochii lui sc6nteietori. iqi ducea furculila la gurd

privindu-mi, igi punea gervelelul alituri, privindu-mi.Avea innodat la gAt un fel de batic palestinian pe care gi l-a

scos cu un gest plin de dispre! gi md privea de parcd aceea ar

fi fost prima migcare inainte de a se dezbrdca de tot. in cele

din urmi, feti{a s-a firtors gi ea si mi observe curioasd, fdrd

si priceapd motivul acelei atenf,i. 9a incruntat miratd. Apoia incetat si se mai uite la mine gi gi-a indreptat privireadojenitoare spre tatdl ei.

Dar si ne in,telegem. Nu sunt un monstru. Sunt inalti,slab6, anumite ramuri ale medicinii au reuqit ca eu sd nuam riduri, fac gimnastici gi cheltuiesc o mul,time de banipe haine. Dar gtiu ci nu sunt Scarlett ]ohansson (inainte

spuneam Michelle Pfeiffere, dar a trebuit sd acfiializezcomparafi4 cd nimeni nu-qi mai amintegte de ea). $i, inafari de asta, am cincizeci gi qapte de ani. $i agdf

Dumnezeule, sigur ci agill De cAnd mi_a murit soful, aminvXfat pozitji acrobatice despre care nici nu gtiam ciexisti gi am cunoscut tot felul de birbafi; cAte un om deafaceri in trecere prin Barcelona, colegi cisitorifi cuvenele pline de alcool, un medic foarte cunoscut qifrumos, dar impoten! gi unii de care nici mdcar nu_miamintesc ca urmare a unei nopfi nebune. Asta eramaterialul pe care obignuiam sd-l altemez.Dar o bucdlicibund ca bdrbatul [sta inalt nu mi-a cdzut niciodati inplas5, ah ce bdrbatinalt!

- Pilar, Pilar, eqti cu gAndul aiurea?Santi pocnea din degete in fafa mea. A fost ministru

pe wemea lui Felipe Gonzillez pAni cAnd o anghinipectorald l-a ficut si se retragi din politicd gi acum arestimulatori cardiaci gi e mahnit ci prietenii sii au uitat cia fost una dintre persoanele cu cea mai mare putere dinSpania. incepuse sd se supere.

Am tresdrit de parcX m-ag fi trezit din somn:- Nu, de ce ...- i-am intins paharul chelnerului . Mai

punefi-mi un pic de vin!Cu un gest semnificativ, tipul a intors sticla cu gura_n

jos, din care n-a curs niciun strop qi atunci i_am cerut:- Aduce{i alta, vd rog, da, aceeaqi...Prietenii cu care eram la masd m-au privit ingrijora{i.

To,ti erau bogafi, mai bogafi decAt mine, mai ales Camil4dar tofi erau paralizali de teama de a nu pl[ti o a douasticli pe care aproape sigur o voi bea eu toatd. $i atunciam sPus:

- Nu, mai bine aducefi-mi o votci gi api tonici.Chelnerul a inceput atunci inevitabila ingiruire de

nulne:

l0

-Absolut, Smirnof, Grey Goose, Gtadelle, Belenkaya...

N-am vrut sd ardt cd preferam o marci anume, ca se

nu par o belivi, aga ci am ficut un gest cu mAna.

- Nu qtiu, oricare - m-arn prefdcut ci nu sunt sigurd -Crey Goose?

Camila a inceput si rAdi gi cel de-al doilea birbat care

ne insofea, un ,,textilist" din Sabadell, care se numeaMartin, viduv gi ef mi-a spus:

- Votcd gi tonici cu calmari, Pilar? Oh, voi igtia de latcleviziune, ce extravagante...

Pentru ei, eu nu sunt scriitoare, sunt,,o celebritate de

la televizor". $i-au cumpirat toate cir{ile mele ca si le

aibd cu dedicafie, dar nu cred ci au citit vreuna, cel pufinniciodati n-au ficut vreun comentariu in afari, de

obignuita expresie ,,Ce groasi este !".Au trecut doui minute de cAnd nu md uitam la

birbatul inalt.CAnd mi-au adus biutura, am ridicat paharul, i-am

arnncat o privire gi iar am vizut ochii lui arzitori,senzuali, alintifi asupra mea.

M-am cutremurat gi am simfit acea cunoscuti piciturdde argint viu in piept, ce cobora p6ni in pAntec Ai mai jos,

lis6nd o dAri de cdrbuni incingi, ceea ce mi-a demonstratmie inslmi cH incd sunt vie. $i arn fdcut gestul pe care ilurisc cel mai mult pe lumea asta. Am ridicat paharul indirecfia lui de parci ag fi trdit intr-una din comediile luiArturo Fem6ndez. Fird sd z6mbeascS, birbatul ?nalt gi-a

ridicat paharul gi a toastat cu mine. Am bdut in acelaqi

timp; cei trei prieteni cu care stiteam la masi se ficeau cd

vorbesc trtre ei despre conflictul din Siria, dar erau atenfi

11

la ce fac. Se auzea zgomoful tacAmurilor scumpe, clinchet depahare vAntul s-a integit gi a trAntit o u$i dar birbatul inaltqi eu eram singuri. Minutele se tArau in noaptea umedi giIipicioasi... in cele din urm6, m-iun hotdrat. M-am ridicat?mpleticindu-mh pufin i:r drum spre toalet5, m_uun apropiatde masa lui gi am spus:

- Bund seara!

M-am adresat feti,tei care, fiind femeie, o bucifici defemeig dar la urma urmei tot femeie, merita din politefesd-mi fie interlocutoare. Ea m_a privit firi si_mi ,;rp,rrriaqi doar intr-un moment de absurditate m_am g6ndii ci neseparau niqte lentile duble ce impiedicau comunicarea.Apoi s-a intors intr-un fel interogativ spre tatil ei care aschipt gestul de a se ridica, dar a rdmas qi el tdcut. Mi_amdres glasul nedumeriti; poate cd birbatul rdmisese atAtde niucit de prezen{a mea, incAt nu putea rosti niciuncuvAnt, poate tatdl gi fiica erau surdomufi! Dar dacd totincepusem, m-am lisat dusi de val, simfind privirileprietenilor mei in ceafi ca pe nigte sAgefl.

- E printa dati cAnd venifi aici?De acord recunosc c6 nu e o fraz6 originali, nici

mdcar ingenioas5, dar in halul in "ur" -A-uflam, pe

jumdtate aplecatd, ,tinAndu-mi geanta sub bra,t, c., ur, cardde chelneri distrafi, uitAndu-se la mine sprijinifi detejghea, cu Josd Maria, proprietarul localului,-care seoprise in timp ce ftrcasa o noti de plati, a fost singurullucru care mi-a trecut prin cap. De data asta intr_adevirochii birbatului au clipit uqor gi s-au desprins in sfArqit demine, ca sd priveascd in jur, d.ar dupi aceea m_au privitdin nou cu o fixitate hipnotizanti, pleoapele au iezstgreoaie qi apoi s-au deschis, verde strhlucitor in care

I2

voiam sd md afund, gi i-am auzit vocea pentru primarlirtS, vocea aceea:

- Ddsol6... Je ne parle pas l'espagnol...1

M-am speriat aga de tare, itrc6t m-am ridicat brusc.lliirbatul inalt era fuancezt Nu md cunoqtea! Mi priveap('ntru ci ii pliceam. Aerul s-a umplut de muzicd de

viori, pescdrugii cAntau o arie, in pieptul meu s-a

rlczldntuit o vAlvdtaie mistuitoare gi mi-a venit si mdintorc spre prietena mea Camila gi sd-i fac acel gest care inrcstul Spaniei inseamni ,,uite sula, Mdrioard" gi pe aceste

meleaguri ,,iete gtremeleagul". Dar am reugit si md ab1in,

mi-am amintit la timp ci rAsul nu le favorizeazd pefcmeile mature gi am inceput si inqir o grdmadd de frazefird sens in limba lui Molidre, de parci imi bigaserd o

rnonedi printr-o fanti ca unui vedri tonomat ce slobozeacliscuri unul dupi altul:

- Ah, sigur, fuancezi; pe aici sunt multi, mai ales inperioada asta. De unde suntefi? Cum vd numifi? Stafi aicila hotelul Lleaant? C6nd ali sosit? Ce timp frumos e! 9i dinnou: Cum vi numifl?

Au zAmbit amAndoi in fa{a impetuozitdfii mele qi

au inceput si vorbeascd in acelagi timp, dar, pAni laurmi, birbatul s-a impus, aruncAnd doar o privire fetei,care gi-a plecat ochii de adultd asupra farfuriei, gi m-ainformat:

- Ea este Amandine... qi numele meu este Sdbastien.

S6bastien!A spus S6bastien gi pim6ntul nu s-a cutremurat gi a

continuat si se invArteasci gi sd se invArteasci in jurulsoarelui, ca gi cum nimic nu s-ar fi intAmplat, dar un val

I Regret, nu vorbesc spaniola... (infrancezd,in original).l3

de foc m-a stribdtut din cap pAni_n picioare. Din clipaaceea port numele ista scrijelit pe creier. CAnd miBAndesc la cadenta fiecdrei silabe gi la acest ,,tien,, de lasfArpit, care putea fi ,,tiar.(, dar n_a fost sd fie, acest ,,n,lung, prelu4git pani la infinif atat de puternic ca unpumn in stomac, atat de suav precum cdrcitura unuicopif trebuie sd md opresc din scris, degetele inni rimAnin aer, respir adAnc - gata si_mi pierd cunogtinfa _ qi imiafund capul in mAini gi mi intreb de ce.

De ce a trebuit sl mi se intAmple asta? De ce?Pietricelele pe c;ue le culeg de pe plaji gi pe care iarna le

pun ca pe nigte amulete alituri de computer par ci rAd demine. Totul a fost atAt de brutal gi devastator! Iau una gi oling este sdratd, netedi gi rece ca umhrul rui s6bastien.

Dar in ziua aceea am schifat doar o mici reverenf5, deparci aq fi fost la unul din acele baluri de la curte, p" .u."le descriu mereu in cirfile mele, gi m_am prezentat:

- Eu mi numesc pilar, gi am continuat fdri nicionoimi: Pilar, gti,ti, un pilier, un stAlp. in Franfa nu existinumele... une colonne, o coloani...

_am ficut un gest cu palmele fa{i in fat6, parale,

migcAndu-le in sus gi in jos de cAteva ori, dar ,ru ir,1"l"gnici azi cum de-a putut relafia noastri si depdgeascEaceast6 hemoragie de tAmpenii, aceasti elaculare decuvinte stupide gi si meargi mai departe. M_am totgAndit-in fel qi chip ta asta, firi sd gisesc o explicafie.Amandine md privea ironicd qi pdrea

-cu doudzeci ae ani

mai mare decAt mine, fir sensul metaforic, desigur, pentrucA eu, in momentele acelea, mi vedeu- o bXtreneexcentricd ce o ficea pe idioata gi deranja personalul.Poate o sd mX dea afari pAnA la urmi. Vedeam deja

l4

titlurile din ziare: ,,Faimoasd scriitoare de mAna a dou4obligati si pdriseasci un restaurant deoarece deranjar-lientii". Cu toate ci ar fi fost mai de efect (sd nu uitdm cd

sunt ziaristi) si prezinte faptele in felul acesta: ,,O noudncplicere pentru Casa regali. Strinepoata unui Grandeclc Spania aruncatd in stradd!". Nu era nevoie sd se intreirr aminunte, cum cd sirmanul meu stribunic, mort delproape un secol, a delinut pentru scurt timp un titlu de

marchiz dobAndit printr-un troc nu foarte onorabil, carerru implica gi titlul de Grande de Spania, dar pentru ce sd

strici un bun titlu cu ceva atAt de lipsit de importanfd ca

;rdevdrul!S6bastien a dat din cap cu un zAmbet stipAnit 9i a

rcpetat numele ca gi cum l-ar fi savurat:

- Pilar, interesant...S-a agternut intre noi o linigte prelungi, intrerupti

doar de rumoarea valurilor, qi mi-am zis acum sau

niciodati. Am continuat, ardtAnd printr-un gest scurt spreprietenii mei pe care ii binuiam urmirind conversa{ia:

- Dupd ce terminati de mAncat, vrefi sd befi un paharcu noi?

Amandine a vrut si spund ceva, dar taici-su a

indreptat degetul ardtdtor spre ea, ficAnd-o si tacd, 9i mi-aspus:

- Foarte bine... o las la hotel, aici aldturi, gi mi intorc.imi venea sd dansez o sardana, dar gi o mufieirn2 in

onoarea sAngelui meu cincizeci la suti galician, dar, in locsX {ac asta, am intrebat politicos, aritAnd spre hotelulvecirl faimos pentru cd in el stituse umoristul britanicTom Sharpe:

2 Dans popular catalan qi dans popular galician (sp.).

15

- Vasizici sta{i la hotelul Lleuant!O parantezi. Sper ca in viitor, Gitano, restauranful

unde s-a intAmplat tot ce vi povestesc, se fie gi elrecunoscut in toati lumea ca locul unde voi mAncaaproape in fiecare seari - asta ca avertisment pentru Jos6Maria - inchid pararrteza.

Birbatul francez a incuviinfat gi m_a privit agteptAnd.Fata, cam imbufnatb, a zdrdngdnit farfuria ca si_midemonstreze ci discufia s-a terminat, dar eu, ca actoriiprogti care nu se dau dugi de pe scen5, am mai bdgat indialog o frazdtotal inutili:

- De unde suntefi?

$i birbatul, dupd o imperceptib116ezitarc,mi_a spus:- Din Montpellier.M-am indreptat spre toalet5, zburAnd la jumhtate de

metru de pardoseali.Daci redau conversafia asta cu atAtea detalii este

pentru cd, mai tdrziu, a devenit importanti. Fiind fatade fafa am dedus, cAnd a sosit momentul s_o fac, ci totce mi-a spus era adevhrat. Frazele acelea simple au fostsingurele certitudini pe care m_am bazat incercAnd sidezleg marele mister care urma s6_mi schimbe viafa.Dar si nu anticipim faptele.

La toaleti mi-am privit chipul de cincizeci qi opt deani. lnainte am zis ci am cincizeci gi gapte. Md rog, deacord, am cincizeci gi nou6, dar pe cine interes eaz6, asta.Mi-am apropiat fa{a de oglindi. Mi_am pus mAinile peobraji qi i-am intins, apoi mi i-am supt gi mi_am luguiatbuzele de cAteva ori ca un pegte pe uscat sau ca un pui.

- Pui, pui.

t6 l7

Am zAmbit ca si-mi dispard ridurile din jurul gurii.

- Gioconda!

Mi-am acoperit un ochi cu pdrul.

- Veronica Lake!

Am inchis ochii gi am atins marmura ca gi cum aq ficintat la pian.

- Ruy Charles!

Dansez pe ritmul melodiei \Mat'd I sny, totororo

lotororor6... tmi scot machiajul de rdzboi din geantS, imicreionez odrii, un pic de fard pe obraji gi sclipici pe buze.

incd un pic de fard. inci un pic de sclipici, mai creionati

ochii. lmi mai gterg din fard. imi infoi pdrul, tell

Vourmamhtellyour pa... irniararjez sutienul, imi sug

burta, imi ridic pantalonii in spate ca si mi se vadi curulgogone! ies dupi ce imi mai arunc o ultimd privire dinprofil. Atu nu! Am uitat si fac pipi, intru, ies, imi mai punfard pe obrajr, tell me zahat'd I say, yeah.,. urc scirile gi trec

prin fafa tatilui gi al fetei care vorbesc irr mod educat inqoaptS, foarte diferit de gilSgia care predomind la masa la

care stau, pentru cd prietenii mei trecuseri deja la bduturitari. Md agez qi ii soptesc Camilei din colgul buzelor, fdrds-o privesc:

- Se numegte Sdbastien gi e francez, din Montpellier.Habar n-are cine sunt!

Nu mi mai uit si vid daci se uiti 9i inima mea o ia

razt:ra cu o sutd pe ori, ca un tren de marfi necontrolat.Dumnezeule, cAt se mociie cu m6ncarea afurisita asta de

fati! Dar, dintr-odati, imi pare rdu de iegirea mea, cineqtie, poate vreodati afurisita asta de fati va fi fiica mea