Culo Rile

2
Simbolistica culorilor rămâne una dintre puterile universului cromatic. Încă din timpuri străvechi, obiectele au primit din partea oamenilor asocieri cromatice, iar la rândul lor culorile au primit asocieri ale universului uman. Cele șapte culori ale curcubeului au drept corespondent cele șapte note muzicale, cele șapte ceruri, cele șapte planete, cele șapte zile ale săptămânii, etc.. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă, întrucât culorile pot fi asociate, în diferite părți ale lumii, elementelor primordiale, dimensiunii spațio-temporale. Roșu În simbolistica propriu-zisă are varii semnificații. În Egiptul antic, numai în „coroana roșie” a deltei (Nilului Egiptului de Jos) avea o semnificație pozitivă, însă în rest roșul era asociat cu șarpele-dușman Apepși cu zeul-dușman Suteh În papirusuri aceste nume apar scrise cu cerneală roșie; animalele colorate în roșu (de pildă câinii) erau detestate, întrucât această culoare era asociată întotdeauna cu actul de violență. În arta precolumbiană roșul era rareori utilizat, de pildă pentru a reprezenta sângele, soarele și focul, iar sub formă întreruptă, pentru a reprezenta pielea. La mayași el reprezintă estul, iar la popoarele din regiunea superioară a vechiului Mexic reprezintă sudul; la fel și la chinezi, unde în timpul dinastiei Chou (1050-256 î. Hr.) roșul (ho) era culoarea sacră, dătătoare de viață, ea anticipând steagurile roșii ale Chinei comuniste. Roșul era și culoarea împărăției zeilor fericirii. Combinația roșu-verde, considerată în Europa dură și agresivă, în China simbolizează longevitatea, de pildă în cazul ciorapilor verzi și fustelor roșii din veșmântul tinerelor fete sau în cazul lămpilor roșii și a vinului verde de la hanuri. „Față roșie” erau numiți bărbații epuizați de dragostea conjugală, a căror moarte timpurie se spune că era iminentă. În arta tradițională creștină, roșul era culoarea sângelui jertfei lui Hristos și al martirilor, a iubirii arzătoare (de pildă în veșmântul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) și a flăcărilor de Rusalii ale Sfântului Duh. „Roșul cardinal” ar trebui să semnifice că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Însă și femeile desfrânate erau înveșmântate în roșu, iar idolii popoarelor păgâne erau deseori vopsiți și fardați în roșu China: Mult noroc, celebrare, cu citarea Cherokees: Succes, triumf India: Puritate, purtate de mirese Africa de Sud: Culoare de doliu Rusia: Bolşevicii şi comunismul Est: Purtate de mirese Vest: Adrenalină, pericol, iubire, pasiune, stop, de Craciun (cu verde) Galben În simbolistica antică chineză este culoarea loess-ului (pământ) și de aceea era simbolul „Centrului”. Deseori culoarea aurului era numită

description

culori

Transcript of Culo Rile

Simbolistica culorilorrmne una dintre puterile universului cromatic. nc din timpuri strvechi, obiectele au primit din partea oamenilor asocieri cromatice, iar la rndul lor culorile au primit asocieri ale universului uman. Cele apte culori ale curcubeului au drept corespondent cele apte note muzicale, cele apte ceruri, cele apte planete, cele apte zile ale sptmnii, etc.. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte larg, ntruct culorile pot fi asociate, n diferite pri ale lumii, elementelor primordiale, dimensiunii spaio-temporale.

Roun simbolistica propriu-zis are varii semnificaii. n Egiptul antic, numai n coroana roie a deltei (Nilului Egiptului de Jos) avea o semnificaie pozitiv, ns n rest roul era asociat cu arpele-duman Apepi cu zeul-duman Suteh n papirusuri aceste nume apar scrise cu cerneal roie; animalele colorate n rou (de pild cinii) erau detestate, ntruct aceast culoare era asociat ntotdeauna cu actul de violen. n arta precolumbian roul era rareori utilizat, de pild pentru a reprezenta sngele, soarele i focul, iar sub form ntrerupt, pentru a reprezenta pielea. La mayai el reprezint estul, iar la popoarele din regiunea superioar a vechiului Mexic reprezint sudul; la fel i la chinezi, unde n timpul dinastiei Chou (1050-256 . Hr.) roul (ho) era culoarea sacr, dttoare de via, ea anticipnd steagurile roii ale Chinei comuniste. Roul era i culoarea mpriei zeilor fericirii. Combinaia rou-verde, considerat n Europa dur i agresiv, n China simbolizeaz longevitatea, de pild n cazul ciorapilor verzi i fustelor roii din vemntul tinerelor fete sau n cazul lmpilor roii i a vinului verde de la hanuri. Fa roie erau numii brbaii epuizai de dragostea conjugal, a cror moarte timpurie se spune c era iminent.n arta tradiional cretin, roul era culoarea sngelui jertfei lui Hristos i al martirilor, a iubirii arztoare (de pild n vemntul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) i a flcrilor de Rusalii ale Sfntului Duh. Roul cardinal ar trebui s semnifice c purttorii acestei culori erau pregtii pentru moartea prin jertf pentru biseric. ns i femeile desfrnate erau nvemntate n rou, iar idolii popoarelor pgne erau deseori vopsii i fardai n rou China: Mult noroc, celebrare, cu citarea Cherokees: Succes, triumf India: Puritate, purtate de mirese Africa de Sud: Culoare de doliu Rusia: Bolevicii i comunismul Est: Purtate de mirese Vest: Adrenalin, pericol, iubire, pasiune, stop, de Craciun (cu verde)

Galbenn simbolistica antic chinez este culoarea loess-ului (pmnt) i de aceea era simbolul Centrului. Deseori culoarea aurului era numit galben iar zeii erau nfiai avnd pielea de culoare galben. Goethe, n teoria sa despre culori, numea galbenul o culoare vesel, vie i cu efect linititor; ns ea aluneca lesne intr-o culoare neplcut, prin cele mai uoare combinaii ea depreciindu-se, devenind urt i btnd n gri China: Nutritiva Egipt: Culoare de doliu Japonia: Curaj India: Comerciani Vest: Speran, pericole, la

VerdeSimbolistica cretin percepe aceast culoare ca fiind la distan egal de albastrul cerului i de roul iadului... o culoare de mijloc i intermediar, linititoare, nviortoare, uman, culoarea contemplaiei, a reculegerii i a ateptrii nvierii Crucea lui Iisus Hristos, ca simbol al speranei de mntuire, a fost adesea reprezentat ca fiind de culoare verde, Sfntul Graal era verde ca smaraldul, iar tronul judectoriei de Apoi era din jasp verde (Apocalipsa Sf. Ioan, 4:3).Ca simbol cromatic politic verdele desemneaz curentele alternative n doctrina crora viaa trit natural i renunarea la supratehnicizare joac un rol central. n islam verdele este culoarea profeilor.n simbolistica chinez a culorilor verdele i albul formeaz o pereche antagonic, n sensul unui sistem dual care corespunde antitezei polare rou i alb din simbolistica alchimic apusean. Dragonul verde din alchimia chinez simbolizeaz principiul primordial Yin, mercurul i apa, n timp ce tigrul alb simbolizeaz principiul Yang, plumbul i focul. n alchimia european, dragonul verde sau leul simbolizeaz un solvent acid, de pild apa regal (Aqua regia), iar semnul su este un triunghi feminin ndreptat cu vrful n jos legat de un R. Ca urmare a lipsei de unitate care se manifest n simbolistica imaginilor, n anumite surse dragonul verde poate reprezenta, ca i n China, elementul mercur. China: Plrii verzi indic faptul soia unui om este inseala pe el, exorcism India: Islamul Irlanda: Simbol al ntregii ri Vest: De primvar, naterea din nou, du-te, Ziua Sfntului Patrick, de Craciun (cu rou)