Culegeri de cazuri: aplicarea legislaţiei de mediu în Republica Moldova

Culegeri de cazuri: aplicarea legislaţiei de mediu în Republica Moldova. / aut.: Iordanca-Rodica Iordanov (coord.), Pavel Zamfir, Natalia Zamfir [et al.]. – Chişinău : EcoContact, 2015 (Tipogr. „Bons office”). – 60 p. ISBN

Această Culegere de cazuri a fost elaborată în cadrul proiectului REG 165 „Generaţia de tineri jurişti activi în domeniul Convenţiei Aarhus” susţinut financiar de către Centru Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est (REC CEE). Coordonator de ediţie: Natalia Guranda Autori: Dr. Iordanca-Rodica Iordanov, Dr. Pavel Zamfir, Dr. Valentin Roşca Irina Punga, AO. EcoContact. Design copertă, machetare şi paginare Vitalie Boico Redactare Lilia Toma Proiectul a fost realizat de către Asociația Obştească EcoContact în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. Ediție necomercială Asociația Obştească EcoContact str. Serghei Lazo 4, Chișinău MD 2004 Tel./fax: +373 22 212687 e-mail: office@vox.md www.aarhus.vox.md

Acest proiect este realizat în baza grantului oferit de Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de

Est (REC CEE) în cadrul programului SECTOR (Supporting Environmental Civil Society Organisations in South

Eastern Europe) susţinut financiar de către Guvernul Suediei. REC CEE şi Guvernul Suediei nu poartă

răspundere pentru prejudiciile cauzate de beneficiarul grantului prin realizarea acestei publicaţii. Opiniile

prezentate în publicaţia dată, nu reflectă şi opinia REC CEE şi Guvernul Suediei.

Recenzenţi:

Violeta Cojocaru, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar, şef Catedra Drept

Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe, Facultatea de Drept, Universitatea

de Stat din Moldova;

Victoria Arhiliuc, doctor habilitat în drept, profesor cercetător la Catedra Drept

Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe, Facultatea de Drept, Universitatea

de Stat din Moldova, membru al Comisiei de asigurare a calităţii la Facultatea de Drept,

USM;

Diana Sârcu-Scobioală, doctor în drept, conferenţiar universitar la Catedra Drept

Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe, Facultatea de Drept, Universitatea

de Stat din Moldova;

Mariana Grama, doctor în drept, conferenţiar universitar, Facultatea de Drept,

Universitatea de Stat din Moldova, Preşedintele Comisiei de asigurare a calităţii la

Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova;

Liliana Rotaru, doctor în istorie, conferenţiar universitar, Şef-adjunct al Secţiei

Managementul Calităţii, Dezvoltare Curriculară şi Evaluare, Universitatea de Stat din

Moldova.

Lucrarea a fost recomandată de Catedrele Dreptul Muncii şi Drept Internaţional şi

Drept al Relaţiilor Economice Externe, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din

Moldova, în şedinţa din 1 noiembrie 2014 (Proces-verbal nr. 3)

Lucrarea a fost aprobată de Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept a Universităţii

de Stat din Moldova în şedinţa din decembrie 2014 (Proces-verbal nr. 4).

CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................................ 3

ABREVIERI ...................................................................................................................................................... 6

INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 7

SCOPUL STUDIULUI................................................................................................................................ 7

PRELIMINARII: ....................................................................................................................................... 8

STUDII DE CAZ ............................................................................................................................................. 10

Speţa 1) ................................................................................................................................................... 10

Speţa 2) ................................................................................................................................................... 10

Speţa 3) ................................................................................................................................................... 11

Speța 4) ................................................................................................................................................... 12

Speța 5) ................................................................................................................................................... 12

Speța 6) ................................................................................................................................................... 13

Speța 7) ................................................................................................................................................... 14

Speţa 8) ................................................................................................................................................... 14

Speţa 9) ................................................................................................................................................... 15

Speţa 10) ................................................................................................................................................. 15

Speţa 11) ................................................................................................................................................. 16

Speţa 12) ................................................................................................................................................. 17

Speţa 13) ................................................................................................................................................. 18

Speţa 14) ................................................................................................................................................. 18

Speţa 15) ................................................................................................................................................. 19

Speţa 16) ................................................................................................................................................. 20

Speţa 17) ................................................................................................................................................. 21

Speţa 18) ................................................................................................................................................. 22

Speţa 19) ................................................................................................................................................. 22

Speţa 20) ................................................................................................................................................. 23

Speţa 21) ................................................................................................................................................. 23

Speţa 22) ................................................................................................................................................. 24

Speţa 23) ................................................................................................................................................. 24

Speţa 24) ................................................................................................................................................. 25

Speţa 25) ................................................................................................................................................. 26

Speţa 26) ................................................................................................................................................. 26

Speţa 27) ................................................................................................................................................. 27

Speţa 28) ................................................................................................................................................. 27

Speţa 29) ................................................................................................................................................. 28

Speţa 30) ................................................................................................................................................. 28

Speţa 31) ................................................................................................................................................. 29

Speţa 32) ................................................................................................................................................. 29

Speţa 33) ................................................................................................................................................. 30

Speţa 34) ................................................................................................................................................. 30

Speţa 35) ................................................................................................................................................. 31

Speţa 36) ................................................................................................................................................. 32

Speţa 37) ................................................................................................................................................. 33

Speţa 38) ................................................................................................................................................. 33

Speţa 39) ................................................................................................................................................. 34

Speţa 40) ................................................................................................................................................. 35

Speţa 42) ................................................................................................................................................. 35

Speţa 43) ................................................................................................................................................. 36

Speţa 44) ................................................................................................................................................. 37

Speţa 45) ................................................................................................................................................. 37

Speţa 46) ................................................................................................................................................. 37

Speţa 47) ................................................................................................................................................. 38

Speţa 48) ................................................................................................................................................. 39

Speţa 49) ................................................................................................................................................. 39

Speţa 50) ................................................................................................................................................. 39

Speţa 51) ................................................................................................................................................. 40

Speţa 52) ................................................................................................................................................. 40

Speţa 54) ................................................................................................................................................. 41

Speţa 55) ................................................................................................................................................. 42

Speţa 56) ................................................................................................................................................. 42

Speţa 57) ................................................................................................................................................. 43

Speţa 58) ................................................................................................................................................. 43

Speţa 59) ................................................................................................................................................. 43

Speţa 60) ................................................................................................................................................. 44

Speţa 61) ................................................................................................................................................. 44

Speţa 62) ................................................................................................................................................. 45

Speţa 63) ................................................................................................................................................. 45

Speţa 64) ................................................................................................................................................. 45

Speţa 65) ................................................................................................................................................. 45

Speţa 66) ................................................................................................................................................. 46

Speţa 67) ................................................................................................................................................. 46

Speţa 68) ................................................................................................................................................. 46

Speţa 69) ................................................................................................................................................. 47

Speţa 70) ................................................................................................................................................. 47

Speţa 71) ................................................................................................................................................. 47

Speţa 72) ................................................................................................................................................. 48

Speţa 73) ................................................................................................................................................. 48

Speţa 74) ................................................................................................................................................. 48

Speţa 75) ................................................................................................................................................. 49

Speţa 76) ................................................................................................................................................. 49

Speţa 77) ................................................................................................................................................. 49

Speţa 78) ................................................................................................................................................. 50

Speţa 79) ................................................................................................................................................. 50

Speţa 80) ................................................................................................................................................. 50

Speţa 81) ................................................................................................................................................. 51

Speţa 82) ................................................................................................................................................. 51

Speţa 83) ................................................................................................................................................. 52

Speţa 84) ................................................................................................................................................. 52

Speţa 85) ................................................................................................................................................. 53

CURRICULA DREPT ECOLOGIC ..................................................................................................................... 54

OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI “DREPTUL ECOLOGIC” ....................................... 54

TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ....................................................................... 55

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI ........................................................................................ 57

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE .......................................................................................................................... 61

LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ ...................................................................................................................... 63

PROFILUL Asociaţiei Obşteşti EcoContact ................................................................................................... 67

ABREVIERI

AO – Asociaţie Obştească

APL – Autoritatea publică locală

CC RM – Codul Contravențional al Republicii Moldova

CP RM – Codul Penal al Republicii Moldova

RM – Republica Moldova

MO – Monitorul Oficial

INTRODUCERE

SCOPUL STUDIULUI

Luând în consideraţie caracterul specific al asigurării conexiunii normelor internaţionale cu cele

naţionale în dependenţă de sistemul de drept dintr-o anumită ţară obiectul prezentului studiu a fost

axat asupra unui instrument internaţional specific prin care este realizată o conexiune a protecţiei

internaţionale a mediului, lato senso, cu unele componente indispensabile ale dreptului la un mediu

sănătos (accesul la informaţia de mediu, participarea publicului pe probleme de mediu şi accesul la

justiţie pe probleme de mediu).

Convenția de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi

accesul la justiţie în probleme de mediu (25 iunie 1998) reprezintă un instrument unic care joacă

un rol important în armonizarea legislaţiei şi practicii referitor la cei trei piloni reglementaţi de

convenţie şi oferă un exemplu inedit pentru alte continente. Convenţia de la Aarhus expres prevede

prin art. 9 garantează dreptul la accesul la justiţie pe probleme de mediu.

Ratificând această convenţie la 7 aprilie 1999 prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova

(RM) nr. 346-XIV şi-a asumat responsabilitatea de a implementa aceste standarde la nivel naţional.

Luând în consideraţie angajamentul asumat urmare a ratificării Convenţiei de la Aarhus prin acest

studiu au fost întreprinse măsuri în ce priveşte examinarea practicii instanţelor judiciare din

Republica Moldova la capitolul accesului la justiţiei pe probleme de mediu prin prisma art. 9 al

Convenţiei de la Aarhus.

În acest context au fost studiate arhivele instanțelor de judecată din Republica Moldova la capitolul

cazurilor care se referă la domeniul protecţiei mediului înconjurător. În această ordine de idei

fundamentul de bază l-a servit legislaţia Republicii Moldova în vigoare relevante la acest capitol.

Drept rezultat, cazurile examinate au fost selectate potrivit următoarelor domenii care se referă la

contracararea actelor ilicite în domeniul protecţiei mediului:

- Cazuri contravenţionale (Codul Contravenţional (CC) al RM nr. 218 din 24 octombrie 2008,

Capitolul IX. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului, art. 109 – art. 158);

- Cazuri penale (Codul Penal (CP) al RM nr. 985 din 18 aprilie 2002, Capitolul IX. Infracţiuni

ecologice, art. 223 – 235);

- Cazuri civile (studierea cazurilor privind recuperarea prejudiciului material/moral în

conformitate cu art. 16; Capitolul XXXIV. Obligaţiile care nasc din cauzarea de daune);

- Cazuri privind accesul la informaţia de mediu (potrivit Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000).

Studiul a fost realizat de către Asociaţia Obştească „EcoContact” cu Facultatea de Drept a

Universităţii de Stat din Moldova şi suportul Consiliului Superior al Magistraturii din Republica

Moldova care a asigurat accesul reprezentanţilor AO „EcoContact” şi Facultăţii de Drept.

Scopul de bază a acestui studiu constă în aceea de a oferi beneficiarilor cursului de Drept ecologic a

unui volum necesar de cunoștințe în domeniul legislaţiei ecologice întru aplicarea pe viitor în

activitatea practică prin prisma studierii şi interpretării cazurilor practice examinate în cadrul

instanţelor de judecată potrivit legislaţiei relevante a RM în vigoare.

Pornind de la considerentele menţionate, prezentul studiu a fost conceput să conţină cât mai vaste

şi utile informaţii necesare beneficiarilor cursului şi oferirea de speţe concludente în scopul de a-i

ajuta să capete cunoştinţe profunde în domeniul dreptului ecologic şi a-şi forma deprinderi în

scopul utilizării lor în practică.

PRELIMINARII:

Este unanim recunoscut faptul că planeta se confruntă cu provocări de mediu extrem de grave la

care sunt întreprinse acțiuni de a le face față prin cooperare internațională.

Dreptul la un mediu sănătos reprezintă o dilemă destul de sensibilă pentru comunitatea

internaţională de mai bine de jumătate de secol. Reglementările naționale/internaționale variază

de la stat la stat sau în dependență de regiuni. Faptul consacrării acestui drept printr-un număr de

acte internaţionale cu caracter de recomandare a reprezentat o nouă filă în dreptul internaţional

prin scoaterea în evidenţă a importanţei unor asemenea norme la nivel internaţional/naţional. De

asemenea, la nivel naţional aceasta a reprezentat un imbold fără precedent pentru consacrarea

unui nou domeniu vital care are o interconexiune cu alte activităţi importante ale statului –

protecţia mediului înconjurător.

Exploatarea resurselor naturale mereu pune în evidență riscul încălcării unor drepturi suverane ale

statelor din cauza unor impacte ecologice transfrontaliere. Adițional, migrația diferitor specii de

animale, păsări, pești peste diverse frontiere poate crea riscul apariției anumitor litigii interstatale.

Utilizarea resurselor naturale este efectuată în scopul asigurării de preferinţă a necesităţilor

economice ale societăţii, iar protecţia mediului natural – pentru asigurarea condiţiilor optimale

biologice de existenţă a fiinţei umane. Exploatarea resurselor naturale provoacă implicit

necesitatea protecţiei mediului contra poluării, deteriorării şi degradării. Tot odată protecţia

mediului influențează activ procesul de utilizare, supunându-l cerinţelor legilor naturii, protecţiei

sănătăţii omului, intereselor generaţiilor actuale şi viitoare.

Actualmente, suntem în pragul crizei sistemului ecologic global pe motivul influenţei din ce în ce

mai mare asupra mediului.

Soluționarea unor asemenea litigii solicită un cadru legal internațional adecvat care poate fi aplicat

de către toți subiecții de drept internațional. Declarația de la Stockholm (1973) și alte acte

internaționale încearcă să creeze o anumită balanță a suveranității de stat în raport cu exploatarea

resurselor naturale și angajamentul pentru protecția mediului înconjurător – “asumarea

responsabilității de a asigura statelor activități în cadrul jurisdicțiilor lor sau controlului lor să nu

cauzeze prejudiciu mediului înconjurător ale altor state sau regiuni care sunt în afara limitei

jurisdicțiilor lor”. La rândul său, consacrarea prin Declaraţia de la Rio (1992) a faptului că unul din

prioritățile principale, în ce priveşte dreptul la un mediu sănătos, constă în asigurarea principiului

durabilităţii (prezervarea şi conservarea mediului înconjurător) pentru generaţiile viitoare. Acest

fapt a evidenţiat importanţa interconexiunii protecţiei mediului cu alte domenii (economic, politic,

social, etc.) întru consolidarea internă a statului.

Ploile acide, epuizarea stratului de ozon, produse și deșeurile toxice și periculoase, poluarea

râurilor și epuizarea resurselor de apă potabilă sunt printre problemele acute ale dreptului

internațional. Prin amplificarea acestor probleme la nivel global subiectele protecției internaționale

ale mediului înconjurător au devenit o ramură discretă a Dreptului internațional public. Un factor

decisiv în realizarea acestui fapt a constat în caracterul transfrontalier care direct/indirect lărgea

numărul actorilor internaționali implicați în acest relații.

În pofida acestor circumstanțe caracterul național al protecției mediului înconjurător nu “a pierdut”

din valoarea sa. Dreptul internaţional este obligatoriu la nivel internaţional şi nu poate fi invocată

nici o scuză în neîndeplinirea prevederilor internaţionale din motivul că prevederile naţionale sunt

diferite şi guvernul nu a reuşit să se încadreze în limitele prevederilor internaționale. Orice

încălcare a obligațiilor asumate la nivel internaţionale. Orice încălcare a obligaţiilor asumate la nivel

internaţional în mod obligatoriu sunt urmate de anumite consecinţe şi răspunderi internaţionale.

La nivel naţional locul dreptului internaţional variază de la un sistem de drept la altul.

Implementarea prevederilor internaţionale este realizată prin intermediul actelor normative

adoptate de către legiuitor la nivel naţional în dependenţă de sistemul de drept din ţara respectivă.

Protecţia mediului ambiant şi utilizarea resurselor naturale reprezintă două forme principale de

interacţiune dintre societate şi natură, care se intersectează reciproc.

În pofida măsurilor întreprinse de statul Republica Moldova în domeniul protecţiei mediului,

raporturile ecologice se dezvoltă în direcţii nefavorabile pentru natură şi societate. Este necesară

crearea unui sistem armonios de interacţiune dintre sferele ecologică şi economică, astfel încât,

procesul de producţie să se dezvolte nu în detrimentul sistemului ecologic, iar ecosistemul să fie

utilizat efectiv în procesul de producţie. Numai în acest mod se poate asigura o dezvoltare durabilă

continue.

Pentru crearea acestui sistem este necesar de revizuit întregul concept de gospodărire a resurselor

naturale, lucru posibil numai cu condiţia asigurării unui cadru legal adecvat.

Raporturile sociale din sfera interacţiunii societăţii şi naturii sunt reglementate de un complex

organic de norme juridice. O importanţă majoră prezintă, mai întâi de toate, normele funciare,

acvatice, silvice ş.a., care stabilesc cerinţe de utilizare raţională a resurselor naturale respective,

precum şi normele ce determină măsurile juridice de protecţie a mediului şi a ariilor naturale.

Influenţa ecologică asupra procesului tehnico-ştiinţific se efectuează de normele juridice ecologice

prin intermediul raporturilor economice, de gestionare. De aceea, reglementarea raporturilor de

mediu (exploatarea resurselor naturale şi protecţia factorilor naturali), se efectuează, concomitent

şi de normele altor ramuri de drept – administrativ, civil, fiscal, comercial, penal etc.

STUDII DE CAZ

Speţa 1)

În rezultatul controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat la 10 august 2009 s-a

stabilit că cetățeanul X a încălcat legislația ecologică, tăind trei arbori de specie frasini din spațiile

verzi ale localității. Prin acest fapt a fost cauzat un prejudiciu mediului înconjurător în sumă de

11760 lei. Asupra acestei încălcări a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenţia

prevăzută de art. 122 al. 1 CC al RM, fiind aplicată amenda contravenţională. Contravenientul a

achitat amenda aplicată potrivit procesului verbal cu privire la contravenţie.

Ulterior, la 6 mai 2011 Agenţia Ecologică Bălţi a înaintat o cerere de chemare în judecată privind

încasarea prejudiciului material cauzat mediului înconjurător. În cerere sa reclamantul a susţinut că

faptul achitării amenzii contravenţionale nu exclude repararea prejudiciului cauzat mediului

înconjurător. De asemenea, reclamantul a indicat că pârâtul, în locul copacilor tăiaţi, a sădit copaci

de nuc, însă compensarea prejudiciului pentru copacii tăiaţi cu sădirea altor copaci nu este de

competenţa Agenţiei. La pretenţia înaintată de către Agenţia Ecologică Bălţi au fost anexate Decizia

de aplicare a sancţiunii administrative şi procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă.

În cadrul şedinţei de judecată din 28 martie 2011 cetăţeanul X a recunoscut faptul tăierii 3 copaci

de specie „frasin”. Cu toate acestea, pârâtul a declarat că aceștia nu erau arbori ci arbuşti, care creau

impedimente la creşterea normală a nucilor, care deja dădeau roadă şi a teilor sădiţi în preajmă.

Mai mult ca atât, cetățeanul X a susţinut că sub aceşti arbuşti se forma o gunoişte spontană, iar el a

sădit 9 copaci de nuc care aduc mult mai mult folos mediului. În acest sens a fost solicitată

respingerea acţiunii înaintate de către Agenţia Ecologică Bălţi.

- Care este temeiul legal al cererii înaintate de către Agenţia Ecologică Bălţi în instanţa de judecată?

- Ce soluţie în cazul dat care ar putea fi luată de către instanţa de judecată?

Speţa 2)

În rezultatul controlului efectuat de către inspectorul ecologic de stat din cadrul Agenţiei Ecologice

Bălţi s-a constatat că cetăţeanul Y a încălcat legislaţia ecologică, ce constă în tăierea ilegală a unui

(1) arbore de specie nuc. În acest sens a fost întocmit Procesul-verbal cu privire la contravenţie din

12 aprilie 2012 pe comiterea contravenţiei prevăzute de art. 122, alin. (2) CC al RM şi aplicarea unei

amenzi de 40 u.c.. Ulterior, la 14 decembrie 2012 Agenţia Ecologică Bălţi a înaintat o cerere de

chemare în judecată împotriva cetăţeanului Y privind repararea prejudiciului material cauzat

mediului înconjurător în mărime de 7560 lei. Reclamantul şi-a motivat cererea prin art. 40 din

Legea privind Protecţia Mediului înconjurător, şi art.12 lit. c) a Legii cu privire la spaţiile verzi a

localităţilor urbane şi rurale. Conform calculului efectuat de către inspectorul Inspectoratului

Ecologic de Stat în baza Anexei nr.1 la Ordinul nr.34 din 16 septembrie 2008 în baza art.37 alin (5)

a Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale şi anexei nr.1 la Codul Silvic al RM,

prin tăierea dată mediului înconjurător i-a fost pricinuit un prejudiciu material în valoare de lei. De

asemenea, vinovăţia Vina pârâtului se confirmă prin procesul verbal cu privire la contravenţia

administrativă întocmit în baza art.122, alin. (2) CC al RM.

Şedinţa de judecată a fost fixată pentru data de 09 aprilie 2014. Reprezentantul reclamantei Agenţia

Ecologică Bălţi, în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora şedinţei de

judecată a fost înştiinţată legal, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării şi nu a solicitat

examinarea pricinii în absenţa sa. Reprezentanţii pârâtului în şedinţa de judecată, nu au solicitat

soluţionarea pricinii în fond.

Audiind reprezentanţii pârâtului, instanţa de judecată considerat necesar de a scoate de pe rol

cererea de chemare în judecată.

- Analizaţi competenţa Agenţiei Ecologice în ce priveşte înaintarea unei asemenea cereri de chemare

în judecată?

Speţa 3)

La 18 octombrie 2011 primăria municipiului Bălți urmare a cererii adresate de SRL “XYZ” prin

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 1 a certificat elaborarea documentației de proiect

pentru proiectarea stației de aprovizionare cu produse petroliere pe str. M11 și str. M12, mun. Bălți.

Ulterior, la 6 septembrie 2012 primăria mun. Bălți a eliberat SRL “XYZ” autorizația de construire nr.

3 prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de construire a stației de aprovizionare cu

produse petroliere în mun. Bălți, M11cu M13.

Prin scrisoarea din 27 noiembrie 2012 locuitorii unui bloc locativ din str. Ieșilor au înaintat o

plângere în adresa primarului mun. Bălți prin care au solicitat stoparea lucrărilor de construcție a

stației de aprovizionare cu produse petroliere. Ulterior, prin scrisorile nr. 23 din 7 decembrie 2012

și nr. 24 din 10 decembrie 2012 primăria mun. Bălți a informat petiționarii că inițierea lucrărilor de

construcție a stației de aprovizionare cu produse petroliere are loc în conformitate cu avizele

pozitive din parte autorităților responsabile iar construcția obiectului are lor pe un teren

proprietate privată.

La 13 martie 2013 printr-o cerere colectivă locatarii blocurilor locative din str. Calea Ieșilor în mod

repetat au solicitat din partea primăriei stoparea lucrărilor de construcție stației de aprovizionare

cu produse petroliere. Prin scrisoarea nr. 25 din 8 aprilie 2013 Primăria mun. Bălți a informat

petiționarii despre faptul că stoparea lucrărilor construcției stației de aprovizionare este în

competența Inspecției de stat privind construcțiile fără prezentarea a careva informații sa

documente pertinente în acest caz pentru o mai bună elucidare a problemei create. Aceeași situație

dezolantă s-a repetat urmare a înaintării unei noi cereri, la 2 aprilie 2013, în adresa autorității

publice locale prin care în mod repetat primăria mun. Bălți a fost atenționată despre încălcările

grave înregistrate la construcția stației de aprovizionare și a fost solicitată o informație detaliată

privind lucrările efectuate în acest sens. Printr-un răspuns formal, scrisoarea nr. 26 din 12 aprilie

2013, cererea din 2 aprilie 2013 a fost ignorată.

Luând în considerație refuzurile neîntemeiate ale autorități publice locale de sistare a lucrărilor de

construcției și prezentare a unei informații detaliate privind temeiul legal și rezonabilitatea

începerii unei asemenea construcții reclamantul la 15 aprilie 2013 a înaintat primăriei mun. Bălți o

cerere privind accesul la informație prin care a solicitat prezentarea copiilor actelor în baza cărora

a fost emis autorizația de construire nr. 53 din 19 septembrie 2012. La rândul său, primăria mun.

Bălți la 18 aprilie 2013 prin scrisoarea n. 65 a prezentat reclamantului doar certificatul de

urbanism de proiectare din 18 octombrie 2011 și autorizația de construcție 6 septembrie 2012.

Celelalte acte care au tangență cu proiectul construcției stației de aprovizionare cu produse

petroliere autoritatea publică locală nu le-a prezentat motivând pin faptul că acestea urmează a fi

prezentate nemijlocit de către autoritățile emitente.

- Calificați acțiunile autorității publice locale?

- Care este cadrul legal național/internațional aplicabil în cazul dat?

- Oferiți asistență juridică calificată. Aveți sarcina de a oferi o consultanță juridică părții vătămate și

proiectarea actelor necesare pentru derularea cazului și soluționarea acestuia.

Speța 4)

La 19 martie 2013 pe la orele 14:30 din pădurea primăriei satului P., care se află pe malul râului

Nistru cetățeanul X a tăiat un copac de frasin în creștere cu diametrul tulpinii de 21 centimetri.

Fapt constatat de către agentul constatator al Agenției Ecologice teritoriale. Drept rezultat, a fost

întocmit un Proces verbal pe comiterea contravenției prevăzute de art. 121 CC al RM. Din lămuririle

prezentate inițial de către contravenient, acesta a plecat spre pădure cu scopul de a strânge niște

lemn pentru a încălzi casa. Împreună cu contravenientul a fost și persoana Y, care potrivit

declarațiilor acesteia, s-a dus spre pădure după fâneață și în final a participat la tăierea copacului. În

urma efectuării calculului al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin tăierea

ilegală a unui arbore cu diametrul la tulpină de 21 cm și înălțimea de 18,5 cm cu suma de 40 u.c.

Ulterior, având la bază procesul-verbal pe comiterea contravenției, decizia agentului constatator

privind aplicarea amenzii pentru comiterea contravenției și calculul despăgubirii Agenția Ecologică

Ștefan Vodă a înaintat în instanța de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva

cetățeanului X privind recuperarea prejudiciului cauzat mediului înconjurător.

- Care este temeiul legal pentru înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată de către

organul constatator?

- Identificați și analizați sub incidența căror prevederi legale cădea comiterea acestui tip de act

ilicit înainte de modificările legislației penale, civile, procesual penale și civile din 2003?

Speța 5)

La 9 decembrie 2002, în jurul orei 10, cetățeanul C s-a deplasat în Ocolul Silvic al satului T. și a tăiat

5 arbori seculari specie nuc. Prin Procesul Verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2002

întocmit de către locotenentul de poliția a Postului de poliție prin asistența martorilor asistenți și a

pădurarului ocolului silvic a constatat comiterea actului ilicit de către cetățeanul C.

Astfel, prin acțiunile sale cetățeanul C intenționat a tăiat ilegal 5 arbori ce fac parte din grupa întâi

ce îndeplinește funcții protectoare igienico-sanitare și de asanare, adică a săvârșit o infracțiune

prevăzută de art. 167, alin. (1) Codul Penal al RM (1961). În această ordine de idei, având la bază

Procesul verbal din 14 decembrie 2002 și mărturiile martorilor, Agenția Teritorială Ecologică

Tighina prin demersul din 16 decembrie 2002 a remis materialele pe cetățeanul C pentru

intentarea dosarului penal în baza art. 167, alin. (1) Codul Penal al RM (1961).

În cadrul ședinței de judecată inculpatul, vina sa a recunoscut-o integral și a declarat, că pe data de

9 decembrie 2002, având scopul să taie copaci pentru foc, s-a dus în pădurea de lângă localitate. Cu

combina de tăiat lemne, a tăiat 5 copaci de specie nuc.

În afară de recunoașterea vinovăției sale, instanța de judecată a stabilit că vina inculpatului este

dovedită de Demersul Directorului Agenției Teritoriale Ecologice Tighina din 16 decembrie 2012,

Procesul verbal din 14 decembrie 2002, Recipisa inculpatului prin care se obligă la restituirea

sumei prejudiciului material cauzat prin tăierea ilegală a 5 copaci seculari de specie nuc.

- Codul Penal al Republicii Moldova din 24 martie 1961 prin art. 167 prevedea o răspundere penală

pentru tăierea ilegală a pădurii și anume, tăierea ilegală a copacilor şi a tufarilor în

pădurile de grupa întâi care îndeplinesc funcţii protectoare, igienico-sanitare şi de asanare în

pădurile rezervaţiilor naturale, ale parcurilor naţionale şi

naturale pe sectoarele silvice rezervate, în pădurile care au oînsemnătate ştiinţifică sau istorică,

în zona monumentelor naturale, în silvoparcuri.

Speța 6)

La 13 decembrie 2013 în privința cetățeanului Y a fost întocmit un Proces Verbal în baza art. 158,

alin. (1) Cod Contravențional al RM, precum că el, a încălcat regulile de întreținere a câinilor prin

faptul că a lăsat patru câini ai săi dezlegați, fapt ce a dus la provocarea leziunilor corporale ușoare

cetățencei X, care a fost mușcată de către unul din ei.

În cadrul ședinței de judecată cetățeanul Y a recunoscut vina. Examinând materialele cauzei

instanța de judecată a considerat vinovăția cetățeanului Y dovedită. În special, vinovăția acestuia a

fost dovedită de Procesul verbal cu privire la contravenție, explicațiile părții vătămate și a

martorilor.

Este de remarcat, că la emiterea deciziei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 9 CC al

RM, care prevede individualizarea pedepsei și anume, aplicarea Legii contravenționale ținându-se

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al contravenției, de persoana făptuitorului și gradul

prejudiciabil al contravenției , de persoana făptuitorului și de circumstanțele atenuante ori

agravante. De asemenea, instanța de judecată a luat în considerare lipsa a careva antecedente

penale și contravenționale. Date ce urma să îl caracterizeze negativ în materialele cauzei.

- Stabiliți ce decizie a luat instanța de judecată ținând cont de faptele relatate?

- Urmare a unei eventuale răspunderi contravenționale are posibilitate partea vătămată de a

solicita recuperarea unui anumit tip de prejudiciu din partea contravenientului? Prezentați actele

normative de rigoare. Argumentați.

Speța 7)

La 11 iulie 2013 inspectorul principal al Direcției pentru Siguranța Alimentelor pe raionul Ștefan

Vodă a întocmit Procesul verbal cu privire la contravenție în baza art. 158, alin. (1) Codul

Contravențional al RM în privința cetățeanului Y, motivându-se, că pe data de 20 martie 2013

câinele întreținut liber de către acesta, a pătruns în grădina cetățeanului X unde a dărâmat o

peliculă de pe sera de legume. Pe data de 4 iulie 2013 câinele cetățeanului Y a sfâșiat 3 ieduți care

aparțin cetățeanului Z.

La 22 iulie 2013 având la bază Procesul verbal cu privire la contravenție și Procesele verbale de

audiere a victimelor și martorilor Direcția Raională pentru Siguranța Alimentelor a înaintat un

demers spre instanța de judecată privind materialul contravențional în baza art. 158 CC al RM

pentru soluționarea și luarea măsurilor corespunzătoare.

În cadrul ședinței de judecată cetățeanul Y a declarat că Procesul Verbal cu privire la contravenție

nu i-a fost prezentat de către agentul constatator și nu a fost în cunoștință de cauză de întocmirea

acestuia și, ulterior, remiterea materialului cu privire la contravenție spre examinare instanței de

judecată.

Urmare a examinării materialelor cauzei și pozițiilor susținute de către părți instanța de judecată a

decis încetarea procesului contravențional în temeiul art. 158 CC al RM.

- Evaluați corectitudinea deciziei luate de către instanța de judecată.

- Care este temeiul legal al luării acestei decizii?

Speţa 8)

La 22 mai 2013 în satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă dna Y îndeplinind sarcinile sale de serviciu,

colectarea datelor de la contoare privind consumul de energie electrică a fost atacată de nişte câini,

care au fost asmuţiţi asupra ei de către stăpânul lor. Drept rezultat,

A dna Y a suferit anumite răni şi a fost nevoită să fi internată în spital. La momentul atacului

stăpânul câinilor, dl X, nu a acordat primul ajutor medical.

În urma plângerii înaintate de către dna Y la domiciliul dlui X a fost efectuat un control la domiciliul

dlui X. Drept rezultat, a fost constatată întreţinerea a 4 (căini) fără legătură şi se deplasau liber prin

curtea personală. Luând în consideraţie cele constatate au fost întocmite Actul de control nr. 1 şi

Procesul verbal nr. 2 din 13 iunie 2013 cu privire la contravenţia în domeniul sanitar-veterinar.

- Care organ este competent de constatarea acestei contravenţii şi întocmirea actelor

constatatoare?

- Care sunt acţiunile de rigoare care urmează a fi efectuate de către acest organ constatator?

Speţa 9)

La 26 ianuarie 2012 orele 15:00 la Comisariatul de Poliţie Ştefan Vodă a parvenit o informaţie din

partea cetăţeanului X prin care se solicita luarea măsurilor de rigoare cu vecinul său, cetăţeanul Y,

care la data de 26 ianuarie 2012 orele 13:00 i-a împuşcat doi câini din arma sa de vânătoare.

La 28 ianuarie 2012 în urma deplasării la faţa locului agentul constatator a întocmit Procesul verbal

cu privire la contravenţie. Având la bază Procesul verbal de audiere a victimei, procesul verbal de

audiere a contravenientului din 26 ianuarie 2012 şi Procesul verbal din 28 ianuarie 2012 Direcţia

Raională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală a înaintat demersul

din 31 ianuarie 2012 către Judecătoria raională pentru soluţionarea cazului şi luarea măsurilor

corespunzătoare.

- Stabiliţi temeiul legal în baza căruia Direcţia Raională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa

Produselor de Origine Animală a înaintat demersul din 31 ianuarie 2012 spre examinare către

Judecătoria raională?

- Care contravenţia comisă de către cetăţeanul X constatată de către agentul constatator prin

Procesul verbal din 28 ianuarie 201?

- Urmare a constatării contravenţiei de care se face vinovat contravenientul, care este soluţia

instanţei de judecată în cazul dat?

Speţa 10)

La 27 octombrie 2010 în cadrul percheziţiei efectuate la domiciliul cetăţeanului X, din raionul

Căuşeni, a fost depistată o blană de căprioară şi trei membre ale acesteia. În acest sens, la 27

octombrie 2010 a fost începută cauza penală nr. 1 de către Organul de urmărire penală al IP

Căuşeni.

La 17 decembrie 2010 de către Organul de urmărire penală al IP Căuşeni a fost începută cauza

penală nr. 2. Drept temei pentru începerea acestei urmăriri penale a servit percheziţia din 27

octombrie 2010 de la domiciliul cetăţeanului X, în cadrul căreia au fost depistate şi ridicate patru

cartuşe şi o armă de foc.

Fiind recunoscut şi audiat în calitate de bănuit, cetăţeanul X a recunoscut bănuiala imputată şi a

declarat că până la data de 27 octombrie 2010 a deţinut ilegal o armă de vânătoare. În extravilanul

satului a crescut pe parcursul anului porumb şi când mergea la câmp, observa că pe pământ sunt

urme de căprioare, îndeosebi după ploaie. Astfel, în dimineaţa zilei de 24 octombrie 2010 văzând că

afară plouă a decis să meargă la vânătoare. A luat puşca pe care o deţinea şi de unul singur s-a

deplasat la extravilanul satului, în regiunea lotului de teren pe care îl deţinea. Urmare a unor razii în

jurul lotului de teren a observat pe miriştea de grâu căprioară de culoare surie, de aproximativ 20 –

30 kg, s-a apropiat de ea la o distanţă de 30 de metri, fiindcă se afla cu spatele spre ea şi a efectuat o

împuşcătură. Urmare a salvei de puşcă căprioara a căzut la pământ, s-a apropiat de ea a constatat

moartea acesteia a ridicat-o pe umeri si a dus-o acasă. Cetățeanul X a declarat că anterior niciodată

nu a practicat vânatul.

Referitor la munițiile și armele deținute. A fost stabilit că cetățeanul X deținea o armă de foc, care

potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 15 face parte din categoria armelor atipice,

confecționată din armă traumatic-sportivă, cu țeava ghintuită, lungă, cal. 4,5 mm. În ce privește

cartușele ridicate la momentul percheziției s-a constatat ca acestea fac parte din categoria

munițiilor, toate fiind cu destinație militară de calibrul 5,45mm si 7,62 mm.

În privința armei cetățeanul X a recunoscut faptul că arma traumatică a găsit-o pe malul Nistrului,

arma de vânătoare a fost procurată ilegal pe teritoriul autoproclamatei „rmn” iar cartușele au fost

găsite în grădină la momentul afânării pământului.

- Stabiliți faptele ilicite comise de către cetățeanul X?

- Identificați instituțiile competente în constatarea faptei ilicite și eventuala tragere la

răspundere a persoanelor responsabile de posibilele acte ilicite?

- Identificați cadrul legal național relevant pentru speța în cauză?

- Proiectați materialul probatoriu și actele procedurale care urmează a fi aplicate în această

speță?

Speţa 11)

La 04 mai 2011 Consiliul municipal Chişinău a emis Decizia nr. 3 cu privire la darea în arendă a unui

lot de pământ din str. Ion Creangă Societăţii Comerciale „XYZ” SRL. Construcţie care urma să se

extindă, din contul spaţiilor verzi din curtea comună a blocurilor de locuit din str. Ion Creangă 74/3,

mun. Chişinău.

În anul 2003 AO „AM” a început realizarea în curtea comună a caselor de locuit nr. 1,2,3 a unui

proiect. Scopul proiectului a fost îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin reabilitarea mediului

înconjurător la nivelul aşezărilor umane, în cadrul proiectului PNUD şi care a fost susţinut de către

autorităţile publice locale şi de către organele de mediu. Adiţional, au fost elaborate şi avizate

proiectele de plantare şi de amenajare în spaţiile verzi de pe lângă blocurile locative. O mare parte a

proiectului a fost realizat.

Prin Decizia nr. 3 Consiliul municipal Chişinău a dat în arendă 80 m.p. de teren municipal din

imediata adiacenţă a frizeriei private (Societăţii Comerciale „XYZ” SRL), pentru proiectarea şi

extinderea obiectivului de prestare a serviciilor menţionate, cu condiţia strămutării reţelelor

tehnice la distanţa normativă, în conformitate cu un plan prestabilit, coordonat de către

arhitectorul-şef a mun. Chişinău în modul stabilit de legislaţie.

La 3 ianuarie 2011, Primăria mun. Chişinău eliberează certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 15, care permite elaborarea documentaţiei de proiect pentru reconstruirea imobilului existent

cu supraetajare şi extindere în dimensiuni în limitele terenului arendat, în vederea amplasării unei

frizerii cu regim maxima de înălţime. De asemenea, în contextul efectuării acestor lucrări de

construcţie Agenţia Ecologică Chişinău, în baza cererii SRL „XYZ” şi a Dispoziţiei Primăriei mun.

Chişinău nr. 5 din 26 ianuarie 2012, a eliberat autorizaţia nr. 1 din 01 aprilie 2013 pentru tăiere a

arborilor. Conform acestei autorizaţii a fost autorizată pentru extragere 1 - arbore de specia tei.

Luând în consideraţie circumstanţele create, la 30 ianuarie 2014 AO „AM” a înaintat în adresa

Primăriei mun. Chişinău cererea nr. 4 prin care a fost solicitată asigurarea accesului la

documentaţia de rigoare privind autorizarea realizării arendei lotului de teren şi construcţia din

spaţiile verzi din str. Ion Creangă 74/3. De asemenea, reclamantul prin cererea prealabilă cu nr. 7

din 4 februarie 2014 a invocat faptul încălcării unui drept indispensabil al locatarilor din regiunea

respectivă – informarea publicului referitor la decizia care urmează a fi luată în ce priveşte

mediului înconjurător şi participarea publicului la luarea unei asemenea decizii, în cadrul căreia să

fie oferită posibilitatea de implicare a publicului la deciziile de mediu.

Prin răspunsurile cu nr. 01/şi nr. 2 din 5 martie 2014 şi respectiv, 7 martie 2014 Primăria mun.

Chişinău a binevoit să prezinte doar un răspuns formal la petiţiile adresate refuzând să prezinte o

informaţie detaliată vis-a-vis de problema creată în str. Ion Creangă, mun. Chişinău.

- Identificați tipurile de drepturi încălcate de către SRL „XYZ”? Argumentați prin indicarea

cadrului legal corespunzător.

- Stabiliți încălcările comise de către autoritatea publică locală în prezenta speță?

- Proiectați acțiunile care urmează a fi întreprinse întru soluționarea acestui caz?

Speţa 12)

La 2 decembrie 2010 Consiliul Municipal Chișinău a aprobat Decizia nr. 11 cu privire la atribuirea

în folosință a unui lot de pământ din str. X, mun. Chișinău Întreprinderii Municipale Regia

“AUTOSALUBRITATE”.

Temeiul emiterii acestei decizii a servit dispoziția Primarului general interimar nr. 1 din 2 martie

2009 “Cu privire la acumularea stării ecologico-sanitare în legătură cu stoparea evacuării

deșeurilor la gunoiștea municipală”, precum și planul de încadrare în teritoriu a terenului ce se

atribuie (soluția urbanistică), elaborată de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare, necesitatea stringentă privind soluționarea chestiunii evacuării și stocării deșeurilor

urbane. Potrivit acestei decizii Consiliul Municipal Chișinău permitea folosirea, ca alternativă (în

cazul imposibilității stocării deșeurilor în locația autorizată), a lotului de pământ cu suprafața de

8,93 ha din str. X, pentru stocarea (acumularea) temporară a deșeurilor menajere, ținând cont de

zona de protecție a liniei electrice aeriene de înaltă tensiune și a gazoductului existent, sector căruia

se instituie servitute.

De asemenea, Consiliul Municipal a decis că Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare, de

comun acord cu Întreprinderii Municipale Regia “AUTOSALUBRITATE” să asigure elaborarea

unui studiu de prefezabilitate privind stocarea deșeurilor. Mai mult ca atât, Întreprinderii

Municipale Regia “AUTOSALUBRITATE” urma să obţină avizul Inspecţiei ecologice de Stat şi

Centrului medicină preventivă, pentru stocarea deşeurilor. Plus la aceasta, urma să fie efectuată

recultivarea şi amenajarea complexă a teritoriului, cu plantarea arborilor şi arbuştilor.

În pofida faptului stabilirii unor sarcini exprese prin decizia Consiliului Municipal în sarcina

instituțiilor municipale subordonate reprezentanții asociațiilor obștești de mediu până în prezent

(2014) nu au înregistrat nici un rezultat în acest context. Mai mult ca atât, a fost constatat faptul că

la luarea unei asemenea decizii nu au fost întreprinse consultări publice privind relevanța unui

asemenea proiect.

Drept rezultat, la 19 noiembrie 2014 în adresa autorității publice locale a fost înaintată o cerere

privind accesul la informație prin care s-a solicitat prezentarea copiei Deciziei Consiliului Municipal

nr. 11 din 2 decembrie 2010 și orice informație relevantă privind realizarea dispozițiilor acestei

decizii. Până în prezent APL nu a prezentat nici un răspuns la cererea din partea mediului asociativ.

- Evaluați legalitatea aprobării Deciziei Consiliului Municipal nr. 11 din 2 decembrie 2010?

- Identificați criteriile și normele legale relevante în contextul creării unei gunoiști?

- Evaluați corectitudinea acțiunilor reprezentanților mediului asociativ în ce privește

abordarea deciziei APL în acest context?

- Proiectați acțiunile necesare care urmează a fi aplicate de către părțile la litigiu?

Speţa 13)

În toamna anului 2012 un grup de locatari în mod ilegal au dezasamblat terenul de joacă şi au

instalat o parcare auto neautorizată. În urma demersurilor înaintate către locatarii blocului

primăria mun. Chişinău a emis dispoziția nr. 5 din 15 ianuarie 2013 a Pretorului interimar al

sectorului Centru „Cu privire la demontarea copertinelor din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.

X”, iar în urma măsurilor întreprinse de către Inspectoratul Ecologic de Stat persoanele implicate în

construcția neautorizată a parcării auto au fost găsite vinovate de comiterea contravenției

prevăzute de art. 135 CC al RM și au fost sancționate cu amendă în mărime de 5 u.c. conform

proceselor verbale încheiate fiecărei persoane fizice în parte. Ulterior, parcarea provizorie

neautorizată a fost demolată din contul contravenienților.

Faptul lichidării parcării auto neautorizate şi sancţionarea persoanelor responsabile nu au

soluţionat definitiv această problemă. Or, terenul de joacă dezasamblat în mod ilegal nu a fost

restabilit.

În acest sens, la 07 martie 2013 a fost înaintată o cerere colectivă prin care din partea primăriei

mun. Chişinău a fost solicitată amenajarea unui teren de joacă. Prin scrisoarea din 20 martie 2013

cu nr. 35 Direcţia Generală Locativ-comunală a Consiliului Municipal Chişinău a informat

petiţionarii că cererea nu poate fi satisfăcută din cauza lipsei surselor financiare.

- Stabiliți competența Inspectoratului Ecologic de Stat în soluționarea acestui caz?

- Reprezintă terenul de joacă zonă verde și cade sub incidența legislației de mediu?

Speţa 14)

La 14 februarie 2013 Asociaţia Internaţională a Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS” a aflat din

sursele mass-media despre intenţia primăriei or. Orhei, cu susţinerea unui investitor italian, de a

construi o uzină modernă pentru prelucrarea deşeurilor în or. Orhei.

Prin scrisoarea din 11 martie 2013 Asociaţia Internaţională a Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS” a

solicitat Primăriei or. Orhei prezentarea informaţiei privind proiectul iniţiat de către Primărie și

partenerul italian în privinţa construcţiei uzinei de prelucrare a deșeurilor din or. Orhei. De

asemenea, s-a solicitat de la Autoritatea Publică informaţia privind consultarea publicului în luarea

deciziei în vederea construcţiei acestui obiect. Cerinţă expres stabilită de către Convenţia de la

Aarhus, care este direct aplicabilă în Republica Moldova.

La 29 aprilie 2013 prin scrisoarea nr. 5 (fax) primăria or. Orhei a informat Asociaţia Internaţională

a Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS” că potrivit deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 3 din 10

aprilie 2012 „Cu privire la iniţierea procedurii parteneriatului public privat” a fost acceptată

propunerea cu privire la iniţierea lucrărilor pentru construcţia uzinei de prelucrare a deșeurilor în

or. Orhei cu amenajarea și executarea lucrărilor de securizare a depozitului de deșeuri. De

asemenea, solicitantul informației a fost informat că în urma organizării concursului de selectare a

partenerului privat pentru proiectarea și construcţia uzinei de prelucrare a deșeurilor în calitate de

câștigător a fost desemnat ÎM “ECO Construcţii” SRL.

Luând în considerație caracterul evaziv şi, totodată, incomplet al răspunsului oferit de către

Primăria or. Orhei, Asociaţia Internaţională a Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS” a înaintat o cerere

prealabilă, scrisoarea din 27 mai 2013, prin care a solicitat anularea deciziei primăriei or. Orhei nr.

34 din 10 aprilie 2012 şi prezentarea către Asociaţia Internaţională a Păstrătorilor Râului “ECO-

TIRAS” a documentaţiei complete privind proiectul iniţiat de către Primărie în comun cu agentul

economic. De asemenea, de la Autoritatea publică au fost solicitate copiile actelor prin care se atestă

că anterior luării deciziei de a purcede la iniţierea proiectului de construcţie a uzinei de prelucrare

a deşeurilor, reprezentanţii Primăriei au consultat această decizie cu publicul potrivit prevederilor

Convenţiei de la Aarhus.

Prin scrisoarea nr. 10 din 28 iunie 2013 primăria or. Orhei a informat Asociaţia Internaţională a

Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS” doar în privinţa posibilităţii accesării deciziei primăriei or. Orhei

nr. 34 din 10 aprilie 2012 pe site-ul oficial al Primăriei or. Orhei şi continuarea negocierii

contractului cu agentul economic care urmează să efectueze lucrările de construcţie a uzinei de

deşeuri. În rest, Primăria or. Orhei nu a binevoit să ofere nici un răspuns la solicitările înaintate prin

cererea prealabilă din 27 mai 2013.

- Identificați legislația națională pertinentă în baza căreia a fost înaintată cererea privind

accesul la informație?

- Constatați eventualele încălcări în speța dată?

- Proiectați etapele ulterioare înaintării cererii prealabile în adresa APL?

- Proiectați soluția instanței de judecată în speța dată?

Speţa 15)

La 19 iulie 2014 în jurul orelor 10:06 urmare a efectuării în satul Ferapontievca, raionul Comrat a

controlului ecologic de stat efectuat de către reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat al UTA

Găgăuzia împreună cu reprezentanții autorității publice locale a fost stabilit că cetățeana X în mod

samavolnic a creat o gunoiște neautorizată pentru bălegar la o distanță aproximativă de 1,5 – 3 m

de la domiciliul său.

Luând în considerație faptul că locul gunoiștii era neautorizat și constatarea faptului poluării

solului prin asemenea acțiuni a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție.

Materialele cazului împreună cu alte probe suplimentare au fost remise după o competență spre

examinare instanței de judecată.

În cadrul ședinței de judecată dna X vina nu a recunoscut. A declarat că casa în fața căreia a fost

identificată gunoiștea neautorizată nu îi aparține. Aceasta este proprietatea părinților ei. În acest

sens dna X a prezentat în calitate de dovezi actele în original care confirmă dreptul de proprietate

asupra casei părinților ei. Mai mult ca atât, dna X nu locuiește permanent în această casa. Ea doar

vine și are grijă de părinții ei bolnavi.

Dna X a declarat că procesu-verbal de constatare a contravenției nu conținea adresa exactă a locului

unde a fost găsită gunoiștea. De asemenea, dna X a declarat că la momentul efectuării controlului și

întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție nimeni atât ea cât și careva rude ale ei nu au

fost chemați pentru a asista la fața locului. Din aceste considerente învinuirea adusă acesteia este

neîntemeiată, iar procesul-verbal nu este valabil.

- Calificați legalitatea acțiunilor organelor constatatoare?

- Evaluați argumentările înaintate de către dna X în cadrul ședinței de judecată?

- Identificați cadrul legal pertinent pentru soluționarea acestui caz? Oferiți soluția care ar

trebuie luată de către instanța de judecată?

Speţa 16)

Întreprinderea Individuală (ÎI) “AM” din or. Comrat se ocupă cu creșterea vitelor cornute mari.

Întreprinderea arendează din partea ÎI “DM” 3 construcții pentru creșterea vitelor cornute mari.

Lângă construcțiile arendate ÎI “AM” a construit un țarc pentru vite.

La 7 august 2013 în urma controlului efectuat de către reprezentantul Inspectoratului Ecologic de

Stat al UTA Găgăuzia a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în ce privește ilegalitatea

construcției țarcului și riscului poluării solului de pe terenul folosit pentru țarc.

Directorul ÎI “AM” a înaintat o plângere față de procesul-verbal întocmit de către Inspectoratul

Ecologic de Stat și amenda aplicată în temeiul acestui proces-verbal cu privire la contravenție.

În cadrul ședinței de judecată directorul ÎI “AM” a declarat că nu știa despre faptul, după cum

susținea reprezentantul Inspectoratului Ecologic de Stat, că terenul pe suprafața căreia fost

construit țarcul aparține autorității publice locale. Mai mult ca atât, el a susținut că din 2008, când a

fost construit țarcul și se folosește de acest teren, reprezentanții autorității publice locale nu au

manifestat nici un interes față de acest teren.

De asemenea, directorul întreprinderii a declarat că la momentul efectuării controlului și întocmirii

procesului-verbal cu privire la contravenție agentul constatator nu a invitat nici un reprezentant

din partea ÎI “AM”. De asemenea, directorul întreprinderii a indicat faptul că procesul-verbal a fost

întocmit pe numele lui dar nu al întreprinderii.

- Calificați legalitatea acțiunilor organelor constatatoare?

- Evaluați argumentările înaintate de către directorului ÎI “AM” în cadrul ședinței de judecată?

- Identificați cadrul legal pertinent pentru soluționarea acestui caz? Oferiți soluția care ar

trebuie luată de către instanța de judecată?

Speţa 17)

La 16 noiembrie 2013, de către Inspectoratul de Stat în Ecologie a fost întocmit un proces verbal în

baza art. 114, al.(3) în privinţa companiei „XXXX”, în persoana T.A., precum că el, la 16 noiembrie

2013, în jurul orelor 12.00, comercializa peşte de diferite specii în piaţă, fără acte de provenienţă şi

nu dispunea de carnet medical.

La 22 noiembrie 2013 Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului s-a adresat în instanţa de judecată

cu solicitarea de a se recunoaşte vinovăţia companiei "XXXX", în persoana T.A. cu aplicarea

amenzii în mărime de 500 u/c şi privarea de dreptul de a comercializa produse piscicole pe o

perioadă de 6 luni.

T.A. nu a recunoscut vina şi a declarat că comercializa peşte legal, doar că la momentul controlului

dispunea de factura de expediţie din 16 octombrie 2013 pe care greşit a luat-o de acasă. EI a propus

inspectorului să aştepte a-i fi prezentată factura din 16 noiembrie 2013, însă ultimul a refuzat, a

întocmit repede un proces-verbal şi a plecat. Mai mult ca atât, compania "XXXX" deţine în

subarenda un iaz, în care prinde peştele pe care-l realizează la piaţă, deci comercializarea peştelui

este una din activităţile ei. T.A. a prezentat în şedinţa de judecată factura de expediție din 16

octombrie 2013.

Agentul constatator a menţionat că la momentul constatării contravenţiei contravenientul nu

dispunea de documente de proveniență a mărfii. Factura de expediţie din 16 noiembrie 2013 este

un document care în cazul dat se completează de către T.A., el fiind şi expeditor şi şofer. Având

blancuri necompletate după verificare, T.A. a completat un blanc nou, declarând apoi în instanţă că

a uitat factura de expediţie acasă. Un alt aspect important este că constatarea contravenţiei s-a

produs la orele 11:50 (conform raportului IOD al Inspectoratului de Poliţie din 16 noiembrie 2013),

însă întocmirea procesului verbal cu privire la contravenţie a început la 12:20. Timp suficient

pentru a prezenta documentul respectiv.

De asemenea mijlocul de transport care transporta produse ale pescuitului nu a fost autorizat către

autorizaţia sanitar veterinară competentă.

- Stabiliţi competenţa instanţei de judecată în speța dată?

- Calificați legalitatea acțiunilor organului constatator.

- Proiectați soluția în speța dată.

Speţa 18)

La data de 16 august 2013, cetăţeanul A. P. a tăiat copaci din fâşia de protecţie de pe marginea

drumului. Astfel, folosind ferestrăul mecanic a tăiat până la gradul de încetare a creșterii 2 metri

steri de masă lemnoasă de specie „Arţar” şi „Salcâm”. Ulterior, lemnele respective le-a transportat

cu automobilul pentru comercializare.

La data de 03 septembrie 2013 agentul constatator s-a adresat în instanţa de judecată solicitând

sancţionarea făptuitorului. În şedinţa de judecată, cetăţeanul A.P. a recunoscut că a tăiat copacii

respectivi, însă a menţionat că el i-a tăiat conform dispoziţiei primarului, care i-a permis acest

lucru. El a acţionat în conformitate cu contractul individual de muncă, încheiat cu primarul

comunei. Mai mult ca atât, la data de 27 martie 2013 primarul a solicitat autorizaţia de la

Inspectoratul Ecologic cu privire la efectuarea lucrărilor de curăţire a porţiunii de drum. Prin

urmare el nu poartă nici o vină.

Inspectoratul Ecologic a susţinut că cetățeanul A. P. intenţionat a tăiat copacii cu scopul de

înstrăinare, iar din conţinutul contractului încheiat dintre primar şi acesta nu rezultă că el avea

dreptul să taie copacii şi să însuşească materialul lemnos. Din scrisoarea adresată șefului Inspecţiei

Ecologie din 27 martie 2013 rezultă că primarul solicita îndeplinirea lucrărilor de curăţire a

sectorului de drum de desişuri şi plantaţii.

În ceea ce ţine de tăierea copacilor primăria nu a avut o astfel de autorizaţie. Inspectoratul ecologic

a solicitat sancţionarea făptuitorului şi confiscarea corpurilor delicte.

- Stabiliți competența APL în ce privește eliberarea autorizației pentru asemenea lucrări?

- Proiectați soluţia instanței de judecată?

- Identificați cadrul legal pertinent pentru soluționarea acestui caz?

Speţa 19)

La data de 15 octombrie 2011 pe terenul de vânătoare a comunei X, de către inspectorul superior

de stat al Inspecției Ecologice, a fost întocmit un proces verbal în care s-a constatat că S.D. deținea la

vânătoare permisul de proprietate și purta armă fără ștampilă și semnătura conducătorului

organului de emitere a documentului ceea ce încalcă prevederile legale ale Republicii Moldova.

La 10 ianuarie 2012 S.D. a depus o contestație împotriva procesului verbal din 15 octombrie 2011

și a deciziei de aplicare a amenzii în mărime de 50 u/c, egală cu 1000 lei.

În motivarea contestației S.D. a indicat că el n-a comis nici o ilegalitate, iar permisul i-a fost eliberat

de către un alt inspector, în mod legal, în ceea ce privește erorile comise de către acest inspector la

formarea permisului el neavând atribuție. Totodată el a menționat că după ce a expediat la data de

23 noiembrie 2011 inspectoratului ecologic toate documentele necesare care certifică nevinovăția

lui, a fost ferm convins că procesul verbal întocmit împotriva lui va fi anulat însă nu a fost să fie.

Astfel, în ședința de judecată au fost prezentate certificatul conform căruia S.D. este înregistrat ca

posesor de armă de foc cu țeavă lisa, copia investigației medicale pentru dreptul de a purta armă pe

numele lui S.D., precum și explicația inspectorului superior care a perfectat permisul de port-armă

care a menționat că din neatenție n-a fost aplicată semnătura și ștampila. Prin urmare, erorile la

perfectarea permisului de port-armă, eliberat lui S.D. și care au adus la inviolabilitatea acestuia au

fost admise din vina responsabililor de eliberarea lui.

- Sub incidența căror prevederi legale cad acțiunile lui S.D.?

- Va fi sau nu repus în termen ?

- Stabiliţi autoritatea responsabilă de examinarea acestui litigiu?

Speţa 20)

La data de 24 aprilie 2014 agentul constatator al Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor

Nucleare şi Radiologice: a întocmit un proces-verbal pe numele cetăţeanul M.N. pentru că a admis

încălcarea legislaţiei prin încălcarea regulilor de desfăşurare a activităţilor nucleare şi radiologice şi

anume: la data de 18 aprilie 2014, în timpul controlului planificat în cadrul IMSP Spitalul

Republican a fost depistat că activitatea Laboratorului de Medicină Nucleară se desfăşoară

neautorizat, în lipsa Adeverinţei Radiologice şi a Certificatelor de securitate.

- Analizaţi speţa în cauză prin prisma legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova

- Specificaţi ce încălcare a fost comisă şi sub incidenţa cărei prevederi legale cad acţiunile

cetăţeanului M.N.?

- Stabiliţi răspunderea care urmează a fi aplicată în cazul constatării încălcării.

Speţa 21)

În baza procesului verbal cu privire la contravenţie întocmit de şeful de post al CPR la 14 martie

2012 cetăţeanului I. C. i se impută faptul comiterii contravenţiei prevăzute de art. 122 al. (1) CC RM

- exprimate prin faptul că la data de 9 martie 2012, în jurul orei 12 00 a tăiat ilegal 33 copaci de

salcâm din proprietatea privată a cetăţeanului C.G.

În cadrul cercetării judiciare a cazului – I. C. a recunoscut că de fapt a tăiat copacii de salcâmi -

puieţi din via cetăţeanului C.G. din greșeala, necunoscând că aceasta este sectorul de a acesteia, de

fapt urma să taie copacii din sectorul de vie a altei persoane – cu permisiunea acestuia. I.C. a

susţinut că C.G. s-a clarificat, i-a transmis acestuia copacii tăiaţi şi ultimul nu are faţă de dlui careva

pretenţii. Mai mult ca atât cetăţeanul I.C. a invocat că şeful de post al CPR care a întocmit procesul

verbal în cauză nu deţinea atribuţii de constatare a faptei contravenţionale încadrate în baza art.

122 CC motiv pentru care solicită declararea nulităţii procesului verbal.

- Stabiliţi competenţa agentului constatator.

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

- Stabiliţi cadrul legal al Republicii Moldova pertinent pentru acest caz.

Speţa 22)

La data de 08 aprilie 2009 a fost întocmit un proces verbal în baza art. 151 Cod Contravenţional,

precum că cetăţeanul I.B, aflându-se în oraşul Cupcini, a tăiat neautorizat doi arbori de specia vişin

de lângă blocul de locuit str. Varlam, 12, oraşul Cupcini, cu diametrul de 12 cm şi respectiv 17 cm,

din zona verde a oraşului Cupcini. În procesul-verbal de constatare a contravenţiei administrative,

domnul inspector a indicat că arborii sunt parţial uscaţi.

I.B nu a recunoscut vina şi a explicat, că la 04 aprilie 2009 s-a adresat la primăria oraşului Cupcini

pentru autorizarea de a defrişa doi copaci de vişin uscaţi, iar în locul lor să sădească alţii.

La data de 06 aprilie 2009 primăria Cupcini a eliberat un act cu privire la defrişarea copacilor uscaţi

prin care s-a constatat că sunt 2 copaci fructiferi de vişin, care pe jumătate sunt uscaţi şi necesită de

a fi defrişaţi, iar în locul lor de a sădi alţi tineri.

Prin urmare I.B. a solicitat încetarea procesului pornit din lipsa faptului contravenţiei

administrative prevăzute de art. 151 CCA RM.

- Stabiliţi autoritatea competentă în soluţionarea speţei.

- Stabiliţi competenţa APL în emiterea autorizaţiei de defrişare.

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată în cazul respectiv?

Speţa 23)

La data de 23 noiembrie 2012 cetăţeanul Q.M. aflându-se în pragul iernii a hotărât să meargă şi să

taie nişte vreascuri din fâșia forestieră de la marginea satului pentru a se încălzi pe parcursul iernii.

Pentru a efectua aceste tăieri a luat cu el un topor şi motoferăstrăul. După ce a defrişat doi copaci a

depistat că motoferăstrăul necesită ulei. Prin urmare, cetăţeanul Q.M. şi-a telefonat prietenul şi l-a

rugat să-i aducă ulei. Până la sosirea acestuia, cetăţeanul Q.M. tăiase restul copacilor.

În rezultatul operaţiunii anti-braconaj din 23 noiembrie 2012, inspectoratul ecologic de stat a venit

la faţa locului şi a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie prin care s-a constatat că

cetăţeanul Q.M. a defrişat cu motoferăstrăul şi doua topoare 9 arbori de specia mesteacăn cu

diametrul de 71 cm şi arţar cu diametrele 1-8 cm, 1-9 cm, 4-12 cm, 1-14, 1-15 cm. În temeiul art.

405 alin 1,2 şi art. 122 alin.1 al CC cetăţeanul Q.M. a fost considerat vinovat de comiterea

contravenţiei şi amendat cu 50 unităţi convenţionale.

Reieşind din faptul că ferestrăul mecanic şi topoarele au fost ridicate şi recunoscute drept corpuri

delicte, Şeful inspecţiei ecologice în temeiul art. 431 alin (1) şi (2) CC. a scris un demers în instanţa

de judecată, în privinţa cetăţeanul Q.M., pentru examinare conform competenţei în temeiul art. 431

CC.

În şedinţa de judecată, contravenientul a declarat că, nu este de acord cu demersul agentului

constatator şi cu procesul contravenţional, solicitând respingerea demersului, cu încetarea

procesului contravenţional. De asemenea, cetăţeanul Q.M. a declarat că, recunoaşte vina însă nu e

de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie deoarece, agentul constatator a examinat

cazul unilateral, cauza contravenţională nu a fost examinată de către organul competent. De către

agentul constatator nu au fost luate toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fără participarea părţilor şi acumularea

probelor, nefiindu-i explicate drepturile şi în special dreptul de apărare. Luând în calcul cele

expuse, pârâtul a solicitat încetarea procesului contravenţional cu recunoaşterea nulă a procesului

- verbal cu privire la contravenţie, ca fiind ilegal şi neîntemeiat.

- Identificați care drepturi ale cetățeanului Q.M. au fost încălcate?

- Stabiliți prevederile legale încălcate în speța dată?

- Proiectați soluţia instanţei de judecată?

- Analizați posibilitatea încălcării prevederilor CEDO în cazul dat?

Speţa 24)

Reclamantul, Agenția Ecologică, s-a adresat cu cererea dată în judecată, indicând că în rezultatul

controlului efectuat s-a stabilit ca pârâtul a încălcat legislația ecologică, care constă în tăierea ilegală

a unui arbore de tei din spațiile verzi. Vina contravenientului a fost confirmată prin procesul-verbal

privind contravenția administrativă din 15 noiembrie 2008 în baza art.122, al.(2) CCA.

Conform calculului efectuat în baza Anexei 1 la Ordinul nr.34 din 16 septembrie 2008 în baza

art.37, al.(5) a Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și Anexei 1 la Codul

Silvic prejudiciul cauzat mediului constituie 4000 lei, care solicită să fie încasate de la pârât.

Pârâtul în ședința de judecată nu a recunoscut vinovăția sa și a invocat că copacul de tei a fost

deteriorat în urma deteriorării unui alt copac, de aceea a fost nevoit sa-l taie. Mai mult el dispunea

de autorizație pentru tăierea copacilor și instituția unde el activează se obligă să cultive 10 copaci în

timpul apropiat.

Conform informației administrației liceului în adresa administrației au parvenit multiple plângeri

din partea părinților din motivul căderii crengilor uscate și din motive de securitate a fost primită

autorizația pentru tăierea copacilor. În timpul lucrărilor de tăiere s-a ridicat un vânt puternic, astfel

un copac s-a rupt și a căzut peste un copac de tei.

Mai mult, printr-o scrisoare de garanție, liceul s-a obligat să sădească în perioada aprilie-mai 10

copaci.

- Evaluați dacă Agenția Ecologică are dreptul să încaseze prejudiciul material din partea

pârâtului?

- Stabiliți dacă acțiunea Agenției Ecologice către pârât privind încasarea prejudiciului material

va fi admisă de către instanța de judecată?

- Identificați cadrul legal pertinent al Republicii Moldova pentru soluționarea acestui caz?

Speţa 25)

La data de 18 octombrie 2011 Inspectoratul Ecologic a efectuat un control la restaurantul “Darul”,

unde proprietar este D.F. În urma controlului efectuat s-a constatat că cetățeanul D.F. deține teren

în preajma restaurantului “Darul”, unde a decopertat litiera solului pe o suprafață totală de 0, 66 ha.

Din suprafața totală a stratului de sol ce constituie 0, 66 ha, pârâtul dispune cu drept de proprietate

de suprafața de 0,5 ha. Suprafața totală, extravilan în mărime de 0,84 ha este arendată de către D.F.,

terenul aflându-se în proprietatea Primăriei. Prin urmare, pârâtul a construit un bazin acvatic pe

teritoriul în cauză în lipsa unor acte necesare pentru construcția bazinului. Astfel prejudiciul prin

decopertarea și distrugerea păturii vii și a stratului fertil constituie 800.000 lei, calculat conform

Instrucțiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol (M.O. nr. 189-192 din 22

octombrie 2004). Răspunderea pentru contravenție fiind prevăzută de art. 120 din Codul

Contravențional al RM. Prejudiciul mediului înconjurător a fost demonstrat în baza rezultatelor

obținute din laboratorul Agenției Ecologice care demonstrau că fertilitatea solului a scăzut

deoarece solul fertil s-a amestecat cu lutul.

La 15 iunie 2012, Inspecția Ecologică s-a adresat cu acțiune civilă către D.F. cu privire la încasarea

prejudiciului cauzat mediului, în mărime de 800.000lei.

- Evaluați competența jurisdicțională a instanței de judecată în admiterea acțiunii Inspecției

Ecologice către cetățeanul D.F.?

- Proiectați decizia instanței de judecată în cazul dat?

Speţa 26)

La data de 1 iunie 2011 agentul constatator a întocmit un proces-verbal contravențional în privința

acțiunilor de tăiere ilegală a doi arbori de către pârâtul N.A. conform căruia pârâtul a fost

recunoscut vinovat pe art. 122, al. (2) Cod contravențional fiindu-i aplicată o amendă în mărime de

40 unități convenționale. La data de 3 iunie 2011 pârâtul a achitat amenda, fapt confirmat prin

chitanța de achitare a amenzii contravenționale.

La data de 15 iunie 2011 reclamantul Agenția Ecologica Chişinău a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui N.A. solicitând repararea prejudiciului în mărime de 7560 lei cauzat fondului

ecologic local. Prejudiciul a fost estimat în baza calcului efectuat în corespundere cu Anexa nr. 1 și 3

la „Instrucțiunea privind cuantumul plății pentru prejudiciul cauzat spațiilor verzi ale localităților

urbane și rurale” (M.O. nr. 186 (3279) din 14 octombrie 2008). În motivarea pretenţiilor sale

reclamantul a arătat: că urmare a controlului efectuat de inspectorul ecologic de stat la 1 iunie 2011

a fost stabilit ca N.A. a încălcat legislaţia ecologică ce consta în tăierea ilicită a 2 arbori de specie

„Plop„ piramidal cu diametrul de 24 cm şi respectiv 36 cm: acţiuni prin care a încălcat cerinţele art.

40 din Legea 1515 XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător. Iar conform

calculului efectuat în corespundere cu instrucţiunea privind cuantumul plăţii pentru prejudiciul

cauzat spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi centrale: prin tăierea ilicită de către pârât a arborilor

indicaţi, mediului înconjurător i-a fost cauzat un prejudiciu material în valoare de 7560 lei.

Reclamantul a încercat să soluţioneze pe cale extrajudiciară litigiul însă a primit un refuz din partea

pârâtului din care motiv reclamantul a hotărât să se adreseze în instanța de judecată.

Pârâtul N.A. n-a recunoscut acțiunea. Prin obiecţiile sale împotriva acţiunii a menționat că el este

preşedintele asociaţiei blocului locativ și că la data de 10 aprilie 2011 a tăiat doar un arbore cu

diametrul de 26 cm, iar celălalt arbore cu tulpina de 36 cm a fost coborât de vânt. Pârâtul a

menționat, de asemenea, că a fost în situația de a tăia arborele cu tulpina de 26 cm deoarece era

pericol ca acesta să cadă peste automobilele care erau alături deoarece era putred si era vânt

puternic. Luând în considerare toate aceste aspecte, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii

reclamantului.

- Evaluați competența Agenției Ecologice în ce privește încasarea prejudiciului?

- Proiectați soluția instanței de judecată?

- Argumentați răspunsul folosind în calitate de temei juridic legislația în vigoare a Republicii

Moldova.

Speţa 27)

Prin decizia agentului constatator al Serviciului Piscicol din 27 martie 2014, SA „NUME" a fost

sancţionată cu amendă în mărime de 200 unităţi convenţionale în baza art.109 Cod contravenţional,

pentru faptul că, la 17 martie 2014, în jurul orelor 14.30, două persoane spălau autocamionul care

aparţine SA „NUME", în zona de protecţie a fluviului Nistru, în preajma zonei de odihnă al or.

Soroca.

La 16 aprilie 2014, contravenientul a depus contestaţie împotriva procesului-verbal cu privire la

contravenţie şi a deciziei agentului constatator la Judecătoria Soroca. Reprezentantul

contravenientului a comunicat că angajaţii nu spălau automobilul, dar au şters un pic cu cârpa, iar

faptele descrise în procesul-verbal nu corespund adevărului. De asemenea, a comunicat că urma să

fie sancţionată persoana fizică şi nu persoana juridică.

Agentul constatator a solicitat respingerea contestaţiei. A comunicat că toate acţiunile sale erau

legale, şi a prezentat fotografiile în format mărit care au fost făcute la faţa locului.

- Evaluați competența jurisdicțională a instanței de judecată în ce privește admiterea

contestației depuse de către contravenient?

- Stabiliți dacă a fost respectat termenul în ce privește depunerea contestației?

- Proiectați soluția instanței de judecată?

Speţa 28)

La data de 12 iunie 2012 inspectoratul ecologic de stat a întocmit un proces verbal în privinţa lui

R.U. pe faptul comiterii contravenţiei prevăzute de art. 126 Cod Contravenţional: distrugerea sau

deteriorarea intenţionată a fânețelor, păşunilor, şanţurilor de desecare din păduri, a sistemelor de

drenaj, a drumurilor şi a instalaţiilor inginereşti de pe terenurile fondului forestier.

La 06 iulie 2012 în Judecătoria Hâncești a parvenit procesul verbal întocmit de către agentul

constatator în privinţa cetățeanului R.U.

- Determinaţi competenţa instanţei de judecată.

Speţa 29)

La data de 06 februarie 2014, inspectorul ecologic de stat, în baza unei dispoziţii, a efectuat un

control de respectare a legislaţiei în domeniul protecţiei fondului piscicol. Aproximativ pe 1a orele

15:45, 1a intrarea în satul Ustia a stabilit că cetăţeanul G.M. comercializa din automobilul său peşte

proaspăt de specia, fitofag novac — în cantitate de 20 kg, fără acte de proveniență a mărfii, fără

certificat veterinar a lotului de peşte şi fără pașaport sanitar veterinar a automobilului cu care

transporta şi din care comercializa peştele.

Cetăţeanul G.M. nu a recunoscut fapta de care este învinuit şi a declarat pe că la 6 februarie 2014 s-a

prezentat la Primăria satului Ustia, întru eliberarea autorizaţiei pentru vinderea peştelui. Însă

primarul nu era pe loc. La marginea s. Ustia a dorit să facă loc pentru automobile, fiindcă era omăt

mare. Nu a venit să vândă peşte, fiindcă nu avea autorizație. A deschis ușa, a luat o lopată ca să se

deszăpezească. În acel moment s-au apropiat inspectorii şi l-au întrebat de unde e peştele şi să

prezinte toate actele necesare. Cetăţeanul G.M. le-a spus că are doar patenta cu sine, iar factura a

uitat-o la piaţa din oraşul Bălţi, fiindcă acolo e locul de bază unde activează acesta. Inspectorii au zis

că trebuie de întocmit un proces-verbal odată ce n-avea factură. Cetățeanul G.M. a refuzat să

semneze procesul-verbal, fiindcă nu era de acord cu fapta incriminată. Acesta a invocat că factura

pe care o uitase în oraşul Bălţi de fapt certifică legalitatea provenienţei lotului de peşte şi că dacă iar

fi permis inspectorul el ar fi putut să o aducă din oraşul Bălţi. În ceea ce priveşte certificatul

veterinar al peştelui, acesta nu se eliberează şi în cazul său nici nu trebuie să se elibereze , e

suficient doar un certificat pe trei zile care atestă faptul că peştele e proaspăt. Cetăţeanul G.M. a

susţinut faptul că el doar a transportat peştele nu şi l-a comercializat, motiv pentru care el este

nevinovat.

- Evaluați competența agentului constatator la stabilirea contravenției în speța dată?

- Examinați posibilitatea examinării acestui caz în instanța de judecată?

- Proiectați soluția în cazul dat prin prisma legislației în vigoare a Republicii Moldova?

Speţa 30)

La data de 27 ianuarie 2009, cetăţeanul Z.R., aflându-se în oraşul Cupcini, a tăiat neautorizat un

arbust din scuarul casei de locuit de pe strada Păcii. Ca urmare a autosesizării, Inspectorul ecologic

de stat a întocmit un proces verbal prin care a constatat că acţiunile cetăţeanului Z.R. sunt ilegale şi

contrare legii Republicii Moldova. Potrivit Procesului-verbal întocmit de către organele de rigoare

contravenientul nu a recunoscut în mod direct comiterea unei asemenea contravenţii, invocând

lipsa unor cunoştinţe/informaţii vizavi de asemenea restricţii. În această ordine de idei, organul

constatator a finisat materialele disponibile şi potrivit CPC sau CC RM a remis materialele date spre

examinare în faţa instanţei de judecată.

- Stabiliți care contravenție a fost comisă în acest caz?

- Analizați competența jurisdicțională a instanței de judecată în acest caz?

- Proiectați soluția în cazul dat?

Speţa 31)

În rezultatul controlului efectuat de către inspectorul de stat pentru ecologie, s-a stabilit că

cetăţeanul P.M. a încălcat legislaţia cu privire la protecţia şi folosirea resurselor piscicole, ce constă

în pescuitul cu scule interzise a peştelui de specie caras şi doi peşti specie costraş. Cetăţeanul P.M. a

pescuit 34 de peşti din râul Răut, aducând mediului înconjurător o pagubă materială de 690 lei.

Paguba materială nu a fost acoperită, pentru care fapt, Inspectoratul ecologic de stat s-a adresat cu

o cerere în instanţa de judecată cu privire la încasarea sumei prejudiciului cauzat mediului

înconjurător.

- Identificați prevederile legale ale RM încălcate în speța dată?

- Evaluați competența Inspectoratului ecologic de stat în înaintarea cererii de chemare în

judecată în speța dată?

- Proiectați soluția în cazul dat?

Speţa 32)

La data de 2 decembrie 2009 de pe teritoriul grădiniţei din localitatea Dubăsari a fost defrişat un

arbore de specie molid cu diametrul de 16 cm ce creştea în apropierea unui arbore de ulm cu

diametrul de 24 cm. Arborele de molid a fost defrişat fără acordul Inspecţiei Ecologice. În urma

investigaţiei, s-a constatat că cetăţeanul G.R. este cel ce a tăiat ilegal molidul (bradul). Prin urmare,

inspectorul de stat pentru ecologie a întocmit un proces – verbal în privinţa cetăţeanului G.R., care

în urma acţiunilor sale a cauzat un prejudiciu mediului în valoare de 1290 lei şi i s-a aplicat

sancţiunea administrativă sub formă de amendă în sumă de 400 unităţi convenţionale.

La data de 24 decembrie 2009, Inspectoratul Ecologic de Stat a remis procesul verbal inclusiv cu

materialele acumulate instanţei de judecată solicitând încasarea de la pârâtul G.R. suma

prejudiciului material în valoare de 1280 lei, transferând-o pe contul fondului ecologic local al

Inspectoratului Ecologic de Stat.

Domnul G.R. nu a fost de acord cu întocmirea acestui proces – verbal, invocând în acest sens mai

multe argumente:

1) Dat fiind faptul că molidul de înălţime 1, 8 – 2,2 m se află la o depărtare de 10- 15 cm de la

ulmul cu diametrul de 40-50 cm şi înălţimea de 12- 14 m, acesta avea un impact negativ asupra

creşterii ulmului.

2) Molidul din partea ulmului era uscat în proporţie de 20- 30 %, mai mult de atât, domnul G.R.

susţinea că bradul era să fie complet uscat în primăvara anului 2010. Din aceste considerente, el a

decis de a tăia bradul pentru un scop nobil şi anume instalarea acestuia în centrul oraşului la

sărbătoarea de anul nou. Din aceste considerente, defrişarea bradului era strict necesară.

- Calificați acțiunile cetățeanului G.R.?

- Identificați prevederile legale care au fost încălcate prin acţiunile domnului G.R.?

- Proiectați soluția instanței de judecată în cazul dat?

Speţa 33)

La 1 februarie 2008, pe la orele 09:00 la I.P. au sosit acasă inspectorii ecologici împreună cu un

polițist și i-au propus să semneze procesul verbal, necătînd că I.P. i-a informat că nu poate citi fără

ochelari, cu atît mai mult texte în grafia latină, însă totuși a semnat-o find informat, că nu e nevoie s-

o citească, deoarece ea conține o simplă avertizare să nu organizeze stînă de oi pe teritoriul

terenului aferent fostului depozit de materiale de construcție al fostului colhoz care i-a revenit

familiei lui în proprietate în calitate de cotă valorică. Domnul I.P. a răspuns, că nici nu a avut de gînd

să organizeze stînă pe acel teritoriu și că va continua și în viitor să întrețină pe acel teritoriu doar

40 oi care îi aparțin și din acest motiv ar fi semnat „avertizarea" fără să bănuiască ceva negativ.

La data de 16 februarie 2008 a primit o scrisoare prin care a fost invitat la Inspecția Ecologică unde

se aflau inspectorii și șefa Inspecției Ecologice care i-a spus că I.P. este învinuit în comiterea

contravenţiei prevăzute la art. 109 al (1) Cod Contravenţional „încălcarea regimului de protecţie a

apelor” care stipulează că încălcarea regimului de protecţie a apelor având drept urmare poluarea

acestora, eroziunea solurilor şi alte fenomene dăunătoare se sancţionează cu amendă de la 20 la 40

u.c. aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 10 la 40 de ore,

cu amendă de la 200 la 400 u.c aplicată persoanei juridice. Prin urmare, Ion trebuie să le dea 200 lei

amenda pentru că întreține oi și păstrează bălegar de oi pe teritoriul sus menționat care au dus la

poluarea apei din iaz.

Precum rezultă din certificatul din primărie, distanța până la iaz și teritoriul unde I.P. întreține oile

sale și a depozitat bălegarul de la ele pentru a căpăta compost ca îngrășămînt natural pentru

terenul său agricol este de 210 m.

Fiind indignat de faptul că a fost înșelat de către funcționarii inspecției, care 1-au pus să semneze

un proces verbal întocmit în privința unei încălcări pe care nu a comis-o, el s-a adresat la inspecția

ecologică în vederea eliberării deciziei de sancționare pentru a se adresa ulterior în instanța de

judecată.

La 19 martie 2008 unul din inspectorii ecologici i-a înmânat copia de pe decizie, însă a refuzat să

indice în ea data înmânării.

La 12 mai 2008 I.P. s-a adresat în instanța de judecată solicitând anularea procesului verbal

respectiv deoarece nu a fost efectuată nici o expertiză a solului sau apei care să demonstreze că a

avut loc atare poluare, deci s-a recurs la o simpla presupunere care nu este bazata pe nimic.

- Calificaţi acţiunile organelor constatatoare?

- Examinaţi posibilitatea dlui I.P. de a contesta actul administrativ în temeiul căruia a fost

constatată contravenţia administrativă?

- Proiectați soluția în cazul dat?

Speţa 34)

La data de 18 iulie 2013 a fost depistat, că cetăţeanul A.P. a permis, contrar normelor stabilite,

concentrarea unui număr mare de animale (39 capete de porcine) pe un spațiu restrâns, nu a

evacuat la timp masele de fecalii şi urina din exploataţii, punând în pericol sănătatea animalelor şi a

omului, a provocat riscul răspândirii unor boli periculoase pentru oameni şi animale din vecinătate,

încălcând art.35 alin.(1) din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-

veterinar, art.7 alin.(1) din Legea nr.231-XVI din 20 iulie 2006 privind identificarea şi înregistrarea

animalelor.

Dat fiind faptul că în aproprierea gospodăriei lui A.P. se afla un iaz, la data de 19 iulie 2013, agentul

constatator a colectat mostre din iazul respectiv pentru a fi analizate în laborator. În rezultatul

examinării s-a depistat că apa din iaz este poluată.

La data de 23 iulie 2013 agentul constatator a întocmit un proces verbal în privinţa lui A.P. în care

s-a constatat că acţiunile lui A.P. şi anume concentrarea unui număr mare de animale (39 capete de

porcine) pe un spațiu restrâns, neevacuarea la timp a maselor de fecalii şi urina din exploataţii au

dus la poluarea apei iazului care se afla în apropiere.

- Evaluaţi cum se încadrează juridic acţiunile lui A.P. în limitele prevederilor legale naţionale?

Speţa 35)

La data de 1 noiembrie 2012 inspecţia ecologică de stat a efectuat un control cu privire la

respectarea legislaţiei ecologice pe traseul naţional Bălţi – Sărăteni, unde se efectuează lucrări de

reconstrucţie a traseului. În rezultatul controlului s-a depistat, că în urma lucrărilor de construcţie a

chiuvetei pe traseul Bălţi – Sărăteni la kilometrul 5 au fost vătămaţi şi deterioraţi 19 arbori de

diferite specii dintre care şi 12 pomi de specia nuc. De asemenea a fost depistat un arbore de specia

salcie tăiat cu diametrul de 42 cm la cioată, în regiunea construcţiei podului. În rezultatul acestui

control, inspecţia ecologică de stat a întocmit un proces verbal pe numele companiei „X” în care a

constatat toate aceste acţiuni ilegale.

La 13 februarie 2013 procesul – verbal cu privire la contravenţiei din 1 noiembrie 2012 a fost

contestat de reprezentantul al companiei „X” , considerându-l ilegal. În motivarea contestaţiei,

reprezentantul al S.C. „X” a indicat, că procesul verbal cu privire la contravenţie întocmit la 1

noiembrie 2012, a fost semnat la 16 noiembrie 2012 de un fost colaborator al companiei „X”, care

nu avea împuterniciri de a semna astfel de documente. Mai mult ca atât doar conducerea

întreprinderii are dreptul de a semna actele în cauză. Astfel, la întocmirea procesului verbal de

către inspector nu au fost verificate împuternicirile fostului colaborator. Agentul constatator nu a

preîntâmpinat întreprinderea despre efectuarea controlului şi reprezentantul respectiv a

întreprinderii nu a fost invitat la întocmirea procesului verbal. Prin conţinutul procesului verbal nu

este stabilit, în ce loc a traseului au fost depistaţi 19 arbori vătămaţi.

Despre întocmirea procesului verbal, conducerea întreprinderii a aflat la 29 ianuarie 2013 când a

fost invitată la Inspectoratul Ecologic. Astfel, la 29 ianuarie 2013 a fost luată cunoştinţă cu procesul

verbal şi la cererea sa a fost recepţionată o copie de pe procesul-verbal cu privire la contravenţie

nr.022740 din 1 noiembrie 2012.

În pregătirea proiectului de drum, administraţia de stat a Drumurilor s-a adresai la Inspecţia

Ecologică de Stat cu rugămintea privind petrecerea expertizei ecologice a reconstrucţiei drumurilor

din 19 octombrie 2007 şi conform scrisorii Inspecţiei de Stat Ecologice a fost determinat, că

construcţia drumurilor este posibilă fără efectuarea expertizei cu condiţia că beneficiarul va asigura

efectuarea lucrărilor de reconstrucţie în conformitate cu proiectele elaborate.

În baza celor expuse reprezentantul contravenientului, solicită recunoaşterea nulităţii procesului

verbal cu privire la contravenție nr.022240 din 1 noiembrie 2012 emis de către Inspecţia Ecologică

de Stat în privinţa întreprinderii companiei "X" cât şi încetarea procesului contravenţional".

Agentul constatator, în şedinţa de judecată solicită respingerea contestaţiei, iar procesul verbal şi

decizia de a fi menţinute. Actualmente, agentul constatator a explicat, că la 1 noiembrie 2012

depistând delictul, dânsul în prezenţa şefului de şantier (fost colaborator) al companiei "X" a

început să întocmească procesul verbal cu privire la contravenţie în privinţa persoanei juridice

companiei "X", pe parcurs, fostul colaborator, fiind chemat pe chestiuni de serviciu, s-a deplasat şi

ca urmare procesul în cauză a fost întocmit în lipsa respectivului, însă acesta, fiind preavizat despre

întocmirea procesului a acceptat semnarea ulterioară a acestuia. Copia de pe procesul verbal cu

privire la contravenţie nu a fost înmânată acestuia, deoarece însuşi procesul în cauză a fost întocmit

într-un singur exemplar iar reprezentantul contravenientului nu a solicitat înmânarea acestuia.

- Stabiliţi sub incidenţa căror prevederi legale cad acțiunile companiei X?

- Evaluaţi dacă a fost încălcată procedura de emitere a procesului verbal?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

Speţa 36)

La data de 10 iunie 2014 Inspectoratul ecologic de stat a efectuat un control inopinat în baza unei

înştiinţări telefonice cu privire la tăierea unor arbori. În rezultatul controlului şi cercetărilor s-a

constatat că cetăţeanul T.M. a tăiat samavolnic ramuri din fâşia de pomi de nuc destinată pentru

protecţia câmpurilor agricole a satului. În total domnul T.M. a deteriorat 62 arbori de nuc.

Prin decizia agentului constatator, inspector principal al Inspecţiei Ecologice, cuprinsă în procesul

verbal cu privire la contravenţia din 10 iunie 2014, T.M. a fost recunoscut vinovat şi sancţionat cu

amendă.

La 18 iunie 2014, procesul-verbal cu privire la contravenţie din 10 iunie 2014 şi decizia agentului

constatator privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale au fost contestate de contravenientul

T.M., considerându-le ilegale. În motivarea contestaţiei contravenientul T.M. a indicat că deciziei

Inspectoratului Ecologic din 10.04.2014 este ilegală din următoarele motive:

- consiliul local i-a permis să taie pomii uscaţi pentru a avea acces la terenurile sale, dar acest lucru

vice-primarul urma să-l coordoneze cu Inspecţia Ecologică;

- în luna aprilie 2014 dânsul s-a adresat iarăşi la vice-primarul satului pentru executarea acestei

decizii, la ce acesta i-a permis să cureţe fâșia forestieră.

Agentul constatator, inspector principal al Inspecţiei Ecologice, în şedinţa de judecată a invocat

faptul că vice-primarul urma să coordoneze acordul cu privire la tăierea pomilor uscaţi cu Inspecţia

Ecologică. Prin urmare, inspectorul ecologic a solicitat respingerea contestaţiei, iar procesul verbal

cu privire la contravenţie şi decizia de a lăsa fără modificări, considerându-le legale.

- Stabiliţi sub incidenţa căror prevederi legale cad acţiunile cetățeanului T.M.?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

Speţa 37)

La data de 21 martie 2014 Inspectoratul ecologic de stat a efectuat un control pe teritoriul satului

Vatra Nouă în baza unei petiţii parvenite din partea primăriei cu privire la aruncarea deşeurilor

animaliere de către S.R.L. „TX" pe terenul cu destinația păşuni adiacent livezii de mere din satul

Vatra Nouă. În rezultatul controlului, la faţa locului indicat în petiţie s-a constatat că pe imaş pe o

suprafaţă de 0,8 ari este depozitat băligar de la ferma de vaci a S.R.L. „TX" în volum de 15 m3.

1) La solicitarea Inspectoratului Ecologic de Stat, Centrul de Sănătate Publică a administrat

probe care confirmau faptul că deşeurile animaliere contribuie la poluarea mediului înconjurător.

2) La data de 2. 04.2014 inspectorul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat, a întocmit

un proces verbal în privinţa S.R.L. „TX" prin care s-a constatat că acţiunile întreprinse de către

compania „TX” sunt în contradicţie cu legislaţiei de mediu a Republicii Moldova.

3) Directorul SRL „TX”,a contestat procesul verbal invocând faptul că deşeurile în cauză au

fost depozitate pe terenul privat ce aparţine companiei „TX”, dar nu pe teren proprietate publică, în

acest fel fiind exclusă periclitarea calităţii mediului, sănătăţii populaţiei sau provocarea de alte

daune. Mai mult ca atât contravenientul s-a adresat către Primărie privind acordarea unui teren

pentru depozitarea deşeurilor, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns.

- Evaluaţi sub incidenţa căror prevederi legale se încadrează acţiunile companiei „TX”?

- Proiectaţi soluţia instanței de judecată?

Speţa 38)

La data de 07 martie 2013 Inspecţia ecologică de stat a efectuat un control cu privire la respectarea

legislaţiei ecologice în teritoriul comunei Coșcodeni. În rezultatul acestui control a fost depistat că

cetăţeanul Igor care fiind angajat la compania X şi acţionând în baza indicaţiei directorului său a

efectuat lucrări de tăiere a arboretului şi subarboretului, în rezultatul cărora au fost tăiaţi 20 de

arbori, fără autorizaţia inspectoratului ecologic de stat. Aceste acţiuni au condus la încălcarea

legislaţiei ecologice, cu prejudiciul adus mediului în sumă de 2086 lei.

Prin decizia agentului constatator, cuprinsă în procesul verbal cu privire la contravenţie din 12

martie 2013, compania X a fost recunoscută vinovată pentru comiterea contravenţiei prevăzute de

art. 122, p.1 Cod Contravenţional şi sancţionată cu amendă în mărime de 400 uc (8000 lei).

La 18 martie 2013 procesul –verbal cu privire la contravenţie din 12 martie 2013 a fost contestat

de directorul Companiei X, considerându-l ilegal. În motivarea contestaţiei directorul Companiei X a

indicat, că procesul verbal cu privire la contravenţie a fost întocmit la 12 martie 2012 în lipsa

contravenientului, iar ca martori sunt identificaţi un colaborator al inspecţiei ecologice şi şoferul

inspecției ecologice, care sunt persoane interesate şi nu erau în drept să semneze în calitate de

martori.

Mai mult ca atât, aceşti copaci nu au fost defrişaţi de către compania X, astfel inspecţia ecologică nu

a prezentat nici o probă materială ce ar dovedi faptul dat. Totodată, efectuarea lucrărilor de

lucrătorul companiei X în acea zonă nu confirmă faptul că acesta ar fi efectuat defrişările.

În baza celor expuse directorul companiei X a solicitat anularea procesului verbal cu privire la

contravenţie întocmit de către Inspecţia Ecologică de Stat, cu încetarea procesului verbal.

Agentul constatator, la rândul său, în şedinţa de judecată a solicitat respingerea contestaţiei, cu

menţinerea procesului verbal şi a deciziei. Acesta a explicat, că la data de 7 martie 2012 fiind

împreună cu colegii săi, pe teritoriul comunei Coşcodeni, dânsul a depistat faptul tăierii arborilor şi

arbuştilor. Ulterior, la data de 12 martoe 2013 el a întocmit procesul verbal cu privire la

contravenţie în privinţa companiei X, reprezentată de către directorul companiei X în temeiul

articolului 122, p.1 Cod Contravenţional şi în aceeaşi zi Compania X a fost sancționată cu amendă în

mărime de 400 uc (8000 lei).

- Calificaţi acţiunile organului constatator în speţa dată?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

Speţa 39)

La data de 22 mai 2014 la orele 10:50 a fost efectuat un raid de salubrizare în satul Drăgăneşti,

raionul Sângerei. În rezultatul controlului s-a constatat, că cet. I.P., domiciliat în satul Drăgăneşti,

raionul Sângerei a depozitat dejecţii animaliere pe imaş pe o suprafața de aproximativ 5 m³ şi cu

volum de aproximativ 4 m³. Aceste acţiuni ale cet. I.P. au dus la încălcarea legislaţiei ecologice în

vigoare. Prin decizia agentului constatator, inspector principal al Inspectoratului Ecologic de Stat,

cuprinsă în procesul-verbal cu privire la contravenţie nr.79 din 22.05.2014, I.P. a fost recunoscut

vinovat şi sancţionat cu amendă în mărime de 20 uc, egale cu 400 lei, pentru comiterea

contravenţiei prevăzute de articolul 154, p.1 Cod contravenţional, pentru fapta contravențională:

Depozitarea deşeurilor în locurile interzise.

În termen, procesul-verbal nominalizat şi decizia agentului constatator privind aplicarea sancţiunii

contravenţionale au fost contestate de către contravenientul I.P.. În motivarea contestaţiei

contravenientul a indicat: „conform deciziei Inspectoratului Ecologic Sângerei din 22 mai 2014

dânsul a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenţiei prin încălcarea art.38 al Legii nr.1515

din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător şi art.19, p.1 al Legii nr.1347 din 9

octombrie 1997 privind deșeurile de producție menajere, fiind supus sancţiunii contravenţionale

sub formă de amendă în sumă de 20 uc, ce constituie suma de 400 lei. Cu decizia nominalizată nu

este de acord şi o contestă din următoarele considerente:

- anterior nu a fost prevenit de către organele publice;

- depozitarea deşeurilor animaliere urmând scopul de îngrășământ pur ecologic a solului împotriva

concentratelor chimice, nepricinuind careva prejudicii materiale şi morale a mediului.

În baza celor expuse, instanţa de judecată a dispus neadmiterea contestaţiei depusă de către I.P. cu

menţinerea procesului verbal cu privire la contravenţie din 22 mai 2014 şi a deciziei de sancţionare

cuprinsă în procesul în cauză privind aplicarea sancţiunii contravenţionale prevăzute de art. 154,

p.1 Cod Contravenţional.

- Calificaţi acţiunile cetăţeanului I.P.?

- Evaluaţi temeinicia contestării actului administrativ de către I.P?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

Speţa 40)

La data de 1 septembrie 2012 la orele 12.25 în baza unui apel telefonic s-a efectuat controlul pe

teritoriu cu privire la tăierea unui arbore. În rezultatul controlului s-a depistat că cetăţeanul Igor a

tăiat samavolnic din spaţiile verzi a primăriei un arbore verde de specia salcâm alb cu diametrul la

colet de 36 cm. Astfel, cetăţeanul I.M. prin acţiunile sale a cauzat un prejudiciu spaţiilor verzi în

sumă de 4000 lei.

Încălcând prevederile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 1515 din 16 iunie 1993 privind protecţia

mediului înconjurător şi art. 12, lit. c); art. 36, lit. f) din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu

privire la Spaţiile Verzi a Localităţilor urbane şi rurale.

La 3 decembrie 2012 cetăţeanul I.M. nu şi-a recunoscut vina şi a contestat procesul verbal invocând

că în urma unui vânt puternic arborele care creştea în preajma gospodării acestuia a fost înclinat în

direcţia casei de locuit fapt care îi ameninţa şi viaţa sa personală. Acesta s-a adresat la primărie

pentru a primi o soluţie însă nu era nimeni şi a hotărât să taie acest copac care reprezenta un

pericol vădit pentru viaţa şi sănătatea acestuia. Mai mult ca atât, I.M. a explicat că în anul 2011 o

creangă de pe copacul în cauză s-a rupt şi a deteriorat acoperişul locuinţei sale, cauzându-i

prejudiciul material considerabil. La data de 31 iulie 2012 dânsul a tăiat copacul respectiv, iar a

doua zi au venit inspectorii ai inspecţiei ecologice. La faţa locului nu au fost întocmite careva acte.

Peste un timp fiind citat, dânsul s-a prezentat la inspecţia ecologică unde a explicat, că tăierea

arborului era necesară pentru a evita posibile consecinţe negative. Ulterior, prin poştă dânsul a

primit procesul verbal, înştiinţări şi un calcul al prejudiciului.

- Stabiliţi contravenţia săvârşită de către cetăţeanul I.M.?

- Evaluaţi dacă cetăţeanul I.M. era obligat să primească autorizaţia de a tăia copacul sau

acțiunile acestuia sunt justificate?

- Identificaţi care este organul responsabil pentru emiterea autorizaţiei în cauză?

Speţa 42)

La data de 8 decembrie 2011, de către agentul constatator, inspector superior de stat pentru

ecologie a fost încheiat un proces verbal în privinţa S.A. „ Z” pe faptul comiterii contravenţiei

prevăzute de art. 114 alin. (3), şi anume pe faptul că la data de 8 decembrie 2011, în jurul orelor

12.00 a fost depistată cetăţeana R.M. care comercializa peşte proaspăt de specia carp, caras, novac

în piaţă fără actele corespunzătoare activităţii.

În şedinţa de judecată, agentul constatator a susţinut acuzarea şi a explicat instanţei că a solicitat de

la agentul economic de a prezenta factura de provenienţă a mărfii, certificatul sanitar –veterinar şi

actele întreprinderii şi anume certificatul de înregistrare a întreprinderii. De asemenea, la

momentul întocmirii procesului verbal SA „Z” , directorul acesteia a prezentat certificatului sanitar

veterinar cu termenul expirat, din motiv că acesta se eliberează şi este valabil doar 72 ore.

Reprezentantul SA „Z”, în şedinţa de judecată a explicat instanţei că la data de 18 decembrie 2011 în

cadrul controlului efectuat, angajaţii SA „Z” au prezentat agentului constatator în original

certificatul sanitar veterinar emis la 1 noiembrie 2011, factura fiscală din 18 decebrie 2011 şi

autorizaţia sanitar veterinară de funcţionare din 17 martie 2010, care au fost ignorate de agentul

constatator, având intenţia de a sancţiona agentul economic sub orice pretext. A mai indicat că

agentul constatator şi-a extins neîntemeiat competenţele sale deoarece în atribuţiile Serviciului

Piscicol nu intră verificarea certificării şi calităţii produselor de acvacultură. De asemenea,

menţionează că conform prevederilor legale ale RM, şi anume Legii nr. 149 din 8 iunie 2006 cu

privire la fondul piscicol, pescuit şi piscicultură, certificatul sanitar veterinar nu este expirat şi

toate actele sunt în regulă.

Totodată, consideră că controlul efectuat la 8 decembrie 2011 este unul ilegal deoarece agentul

constatator nu a prezentat comerciantului originalul mandatului de control, semnat de

conducătorul organului de control şi ştampilat, precum şi legitimaţia de serviciu.

- Evaluaţi dacă în speţa dată a avut loc o încălcare a art. 114, al. (3) Cod Contravenţional al

RM?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

Speţa 43)

La data de 5 noiembrie 2013, în jurul orelor 22:00 pe câmpurile agricole din extravilanul satului

Cioburciu, a fost observat un automobil care ilumina haotic şi care se afla la braconaj de noapte, la

iepuri. În rezultatul stopării automobilului s-a stabilit că în automobil se afla cetăţeanul Andrei care

avea asupra sa arma de foc, încărcat gata de a împuşca. În autovehicul s-a constatat şi un iepure de

câmp. În privinţa cetăţeanului A.M. a fost întocmit un proces verbal contravenţional în baza art.

128, al. (2) CC. A.M. a fost recunoscut vinovat şi sancţionat cu o amendă contravenţională pe care

acesta a achitat-o.

La data de 19 noiembrie 2013 agentul constatator a expediat demers în instanţa de judecată

privind confiscarea corpurilor delicte.

Contravenientul A.M., a explicat instanţei că faptele descrise de agentul constatator sunt corecte

însă nu este de acord cu demersul privind confiscarea corpului delict.

- Analizaţi temeiul legal al înaintării demersului de către agentul constatator?

- Identificaţi procedura examinării cauzei în cazurile existenţei corpurilor delicte?

Speţa 44)

Cetăţeanul A.P., s-a adresat către dumneavoastră ca jurist, pentru soluţionarea problemei acestuia.

Astfel, în martie 2014, cetăţeanul A.P., care locuieşte în satul Roșcani a săpat o fântână pentru

asigurarea sa cu apă atât pentru băut cât şi pentru uz casnic. În sat nu există un sistem de

aprovizionare cu apă.

În mai 2014 cetăţeanul A.P., a descoperit că apa din fântână este poluată de produse petroliere.

Cetăţeanul A.P. a suspectat din start o uzină care se afla la o distanţă de 50 metri de la fântână

acestuia. Ulterior s-a depistat că pe teritoriul uzinei se afla un rezervor cu produse petroliere, din

care erau scurgeri în apele subterane.

Cetăţeanul A.P., solicită repararea prejudiciului material, compensarea cheltuielilor suportate

pentru fântâna care la moment este inutilizabilă precum şi cheltuielile pe care acesta le va suporta

pentru săparea unei fântâni noi.

- Proiectaţi acţiunile care urmează a fi întreprinse de Dvs. în scopul soluţionării acestui caz?

- Stabiliţi instituţiile de rigoare care vor fi sesizate întru soluţionarea acestui caz?

- Examinaţi posibilitatea adresării pe acest caz în instanţa de judecată?

- Stabiliţi strategia de soluţionare a problemei pe care o veţi aplica?

- Motivaţi răspunsul în temeiul legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova?

Speţa 45)

La data de 5 martie 2014, Cetăţeanul B. a aflat că compania „W” a dispus construcţia unei benzinării

în apropierea râului Nistru. La data de 10 martie 2014, el a înaintat o cerere către Medicul-șef

Sanitar în care a solicitat informații privind construcția benzinăriei și cu privire la impactul posibil

asupra mediului și a sănătății persoanelor din regiune. La data de 12 aprilie 2014, cetăţeanul B. a

primit răspunsul care nu includea informațiile solicitate.

- Evaluaţi corectitudinea acţiunilor cetăţeanului B. în ce priveşte solicitarea informaţiei

respective?

- Stabiliţi termenul în care cetăţeanul B. trebuie să primească informaţia?

- Evaluaţi dacă medicul - şef sanitar este competent de furnizarea unei astfel de informaţii?

Speţa 46)

Cetăţeanul Z a solicitat de la o companie furnizoare de apă de stat, informații cu privire la starea de

apă, poluanți, consumul de apă, planuri și măsuri referitoare la protecția apelor și utilizare, precum

și reînnoirea resurselor de apă. Compania în cauză a refuzat să ofere aceste informaţii invocând

faptul că, cetăţeanul Z nu a motivat pentru ce are nevoie de informaţia respective şi ce vrea să facă

cu ea.

Cetăţeanul Z s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată .

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată?

- Stabiliţi dacă cetăţeanul Z este obligat să justifice necesitatea informaţiilor solicitate?

Speţa 47)

Guvernul planifică construcţia unei Staţii hidro de pompare şi stocare, care urmează a fi inclusă în

complexul unei viitoare Staţii nucleare din regiunea X. Construcţia acestei staţii are scopul de a

elimina tensiune de vârf pe timp nocturn.

O cerinţă de bază pentru construcţia acestei staţii constă în faptul asigurării continue a acesteia cu

apă din râul Nistru. În acest sens este planificat de a ridica nivelul apei în Rezervorul nr. 1 (8m).

Drept rezultat, va fi preconizată inundarea unor regiuni preţioase. În 1998 aceste pământuri au fost

incluse în cadrul Rezervaţiei de peisaj geografic (potrivit Legii nr. 1538 din 25 februarie 1998

privind fondul ariilor naturale protejate de stat).

În 2006 Ministerul Economiei a decis ridicarea nivelului apei în rezervor până la 14 metri. Ulterior,

în iunie 2007 pentru Ministerul Economiei a fost alocat un lot de teren în mărime de 28 ha, care

făcea parte din teritoriul zonei protejate de stat, pentru folosinţă permanentă prin Hotărârea

Guvernului nr. 15 din 8 iunie 2007. La 6 iulie 2007 Consiliul raional al regiunii Y a adoptat decizia

nr. 15 cu privire la modificarea frontierelor Rezervaţiei de peisaj geografic şi retragerea a 28 ha de

teren pentru alocarea acestuia Rezervorului nr. 1 care urmează a face parte din viitoarea Centrală

nucleare.

În 2005 Ministerul Mediului a emis un ordin potrivit căruia insula XY (situată pe râul Nistru) a fost

inclusă în lista patrimoniului cultural iar prin Hotărârea Guvernului nr. 89 din 3 octombrie 2009

insula a fost inclusă în Registrul de Stat al monumentelor a Republicii Moldova. Ulterior, la 30

noiembrie 2009 printr-un decret al Preşedintelui RM în limitele teritoriului Rezervaţiei de peisaj

geografic a fost creat un Parc Naţional.

Astfel, prin ridicarea nivelului de apă în Rezervorul nr. 1 la nivelul de 14 metri este pusă în pericol

întreaga biodiversitate din parcul naţional. După cum a fost menţionat, în acest scop se

preconizează a fi luat din gestiunea parcului naţional un lot de teren în mărime de 28 ha. În acest

sens vor fi distruse mai multe specii de vegetaţie, unele chiar fiind incluse în Cartea Roşie.

Compania care urmează să construiască acest de nenumărate ori au creat obstacole în elaborarea

documentelor necesare pentru planificarea parcului național. În special, asemenea acțiuni s-au

manifestat prin oferirea posibilității de a crea parcul național în limitele sale teritoriale, dar creând

obstacole la aprobarea documentației necesare pentru instituirea parcului.

- Evaluaţi utilitatea iniţierii acestui proiect de către guvern?

- Evaluaţi eventualele consecinţe pentru mediul înconjurător pentru mediul înconjurător?

Speţa 48)

În decembrie 2010 locuitorii comunei Y s-au adresat AO “EcoContact” cu o cerere prin care au

solicitat protecția dreptului la viață și la un mediu ambiant sănătos, care este încălcat de către SRL

“1234”. Petiționarii au motivat prin faptul că în regiunea unde activează întreprinderea s-au

înmulțit numărul persoanelor care suferă de boli respiratorii. Orice măsuri de a obține o anumită

asistență din partea autorității publice locale în privința efectuării unui control privind emisiile în

atmosferă de către întreprindere au fost respinse. De asemenea, autoritățile publice locale au

declarat că întreprinderea activează în conformitate cu legislația în vigoare, iar Emisiile Limitat

Admisibile sunt respectate în totalitate de către agentul economic.

- Stabiliți competența asociației obștești în examinarea acestui caz?

- Identificați autoritatea competentă în monitorizarea agentului economic în ce privește

respectarea standardelor la capitolul emisiilor în atmosferă?

Speţa 49)

Guvernul Ucrainei a luat decizia de a construi un canal de navigație Dunărea – Marea Neagră cu

scopul de a reînnoi navigația pe segmentul ucrainean din delta Dunării. Întreaga porțiunii

ucrainene din delta Dunării este inclusă în Rezervația Biosferei Dunării pe motivul valorii

incomensurabile a teritoriului și a biodiversității. Construcția canalului Dunărea – Marea Neagră

pune în pericol conservarea biodiversității în Delta Dunării. Se presupune că procesul de luare a

deciziilor cu privire la acest canal are loc cu încălcarea gravă a legislației și a obligațiilor

internaționale ale Ucrainei în domeniul protecției mediului înconjurător. Decizia de construcţie a

canalului a fost luată nemijlocit de către Guvernul Ucrainei fără o implicare preliminară a

autorităţilor publice locale şi a populaţiei.

- Calificaţi acţiunile Guvernului Ucrainei în ce priveşte luarea deciziei de a construi acest canal?

- Stabiliţi potrivit prevederilor internaţionale dacă construcţia acestui canal este inoportună şi

poate crea riscuri imense pentru întreaga regiune?

- Analizaţi şi stabiliţi dacă autorităţile publice centrale ucrainene trebuiau să efectueze

informări/negocieri transfrontaliere în ce priveşte iniţierea acestui proiect?

- Identificaţi mecanismele jurisdicţionale sau quasi-jurisdicționale sau de alt gen care pot fi

folosite de către Republica Moldova în acest caz? Este oare relevantă implicarea Republicii Moldova în

derularea acestui proiect?

Speţa 50)

În mai 2005, în oraşul XZY a început construcția unei uzinei de procesare a deșeurilor și a unui

depozit pentru deşeurilor menajere. Locuitorii satului când au aflat despre începerea construcţiei

obiectului ei au început să se îngrijoreze în privinţa eventualelor impacte negative asupra

condiţiilor de viaţă. După cum s-a constatat nimeni nu a informat populaţia despre începerea unui

asemenea proiect şi despre eventualul impact asupra mediului a unei asemenea activităţi. La

momentul începerii lucrărilor Impactul asupra Mediului Înconjurător nu a fost publicat. De

asemenea, construcţia uzinei a început fără o aprobare prealabilă a frontierelor lotului de pământ

preconizată pentru acest obiect de către consilul local al oraşului XZY şi fără un un aviz pozitiv în ce

priveşte expertiza ecologică de stat.

- Identificaţi legalitatea începerii derulării proiectului indicat în speţă?

- Care drepturi au fost încălcate persoanelor rezidente ale oraşului XZY?

- Proiectaţi procedura care urmează a fi întreprinsă de către agentul economic şi de către APL

întru iniţierea acestui proiect?

- Identificaţi cadrul legal pertinent pentru soluţionarea acestui caz?

Speţa 51)

Satul XYZ este situat pe malul Nistrului. La nordul localităţii la od sitanţă de 500 m sunt situate şi

activează două cariere de nisip. În rezultatul activităţii acestor cariere în localitate au fost

înregistrate cazuri de alunecări de teren şi avarieri ale imobilelor locuitorilor.

- Stabiliţi dacă au loc încălcări ale unor drepturi în privinţa locuitorilor satului XYZ?

- În eventualitatea unor încălcări, care sunt mecanismele jurisdicţionale sau ne-jurisdicţionale

la nivel naţional pentru apărarea intereselor locuitorilor satului XYZ?

- Identificaţi cadrul legal pertinent pentru soluţionarea acestui caz?

Speţa 52)

Localitatea ABC este situată pe teritoriul unei regiuni industrial-miniere. Două întreprinderi de

extragere a cărbunelui – Întreprinderea 1 şi Întreprinderea 2 – sunt situate la o distanţă de 300 de

metri de satul ABC. În rezultatul activităţii acestor întreprinderi satul în permanenţă este inundat.

Apa, solul şi aerul sunt poluate în rezultatul activităţilor de îmbogăţire a cărbunelui. În special, în

apă au fost identificate asemenea substanţe de genul mercurului, magneziului, cadmiului, fierului,

etc. Iar concentraţia lor este de câteva ori mai mare decât limitele admisibile.

Aceasta localitate nu dispune de un sistem de alimentare cu apă. Apa nu este livrată regulat mai ales

timpul iernii. De aceea, locuitorii din sat trebuie să utilizeze apa poluată. Scufundarea teritoriului,

cauzată de activitatea întreprinderilor miniere, reprezintă un pericol constant pentru inundații,

care, de exemplu, au transformat casele oamenilor în insule mici în 2002, 2003, 2005.

- Stabiliţi dacă au loc încălcări ale unor drepturi în privinţa locuitorilor satului ABC?

- În eventualitatea unor încălcări, care sunt mecanismele jurisdicţionale sau ne-jurisdicţionale

la nivel naţional pentru apărarea intereselor locuitorilor satului ABC?

- Identificaţi cadrul legal pertinent pentru soluţionarea acestui caz?

Speţa 53)

În anul 2005 din statul A în statul B au fost importate cantități mari de deşeuri periculoase. Acestea

includeau 3.000 tone de reziduuri de anhidridă maleică şi 2900 tone de reziduuri de gudron de

acid. Reziduurile de gudron de acid au fost aduse la o Termocentrală pentru incinerare, iar

reziduurile de anhidridă maleică au fost duse în oraşul X pentru depozitare.

Importul şi incinerarea deşeurilor periculoase pe teritoriul statului A este interzisă potrivit

legislaţiei naţionale şi internaţionale. Importul şi incinerarea unor asemenea substanţe pune în

pericol mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei.

Producătorul şi exportatorul acestor deşeuri este o companie din Statul B, care în cazul de faţă a

acţionat prin intermediari din statul B şi Statul C. Din cele expuse, reiese că scopul principal al

importului acestor deşeuri a fost incinerarea acestora pe teritoriul statului A. Toate trei state sunt

membre la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi a eliminării acestora (1989).

- Calificaţi acţiunile companiei din Statul C?

- Stabiliţi dacă în cazul dat are loc careva încălcări şi dacă asemenea activităţi pun în pericol

mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei?

- Identificați mecanismele naţionale şi internaţionale care pot fi aplicate în soluţionarea acestui

caz?

- Identificați cadrul legal internaţional şi naţional pertinent în speţa dată?

Speţa 54)

În octombrie 2006 locuitorii satelor 1 şi 2 au solicitat asistenţa AO “EcoContact” pentru a proteja

dreptul la mediu sigur și sănătos în timpul lucrărilor de construcţie a unei autostrăzi cu traseul din

capitala ţării spre oraşul X din nordul ţării şi care trece prin ambele sate.

În 2004 proiectul privind construcţia autostradei a fost elaborat de compania „Transfăgărăşan”.

Acest proiect a primit avize pozitive din partea expertizei ecologice de stat şi a unei expertizei de

stat complexe. Proiectul aprobat al autostradei urmează să treacă prin satele 1 şi 2 şi urmează să

afecteze lacul din zona localităţilor cu potenţial de recreere. Potrivit proiectul urmează a fi

demolate 7 case din motivul că sunt situate în zona prin care se preconizează să tracă autostrada.

Lărgimea planificată pentru autostradă este de 30 metri şi capacitatea autostradei va fi în jur de 20

000 automobile în 24 ore.

În august 2005 locuitorii satelor 1 şi 2 au organizat un referendum local şi au votat împotriva

construcţiei la autostradă prin teritoriul acestor două sate. Pe lângă faptul că urmează a fi demolate

un număr de case şi locuitorii strămutaţi s-a constatat că proiectul de autostradă nu prevedea

strămutarea acestor persoane.

- Analizaţi oportunitatea şi relevanţa construcţiei unei asemenea autostradă?

- Evaluaţi legalitatea acţiunilor agentului constatator prin promovarea acestui proiect şi

impactul asupra comunităţilor locale din satele 1 şi 2?

- Identificaţi metodele de asigurare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale încălcate

locuitorilor satelor 1 şi 2 în speţa dată? Ce fel de drepturi au fost încălcate?

- Identificați cadrul legal naţional pertinent în speţa dată?

Speţa 55)

În anul 2007 locuitorii unui sector din oraşul Z întâmplător au aflat despre planificarea

construcţiei în parcul din regiune, care era loc de agrement pentru locuitorii din regiune şi loc de

joacă pentru copii. Potrivit deciziei Consiliului Local al oraşului Z din 26 septembrie 2006 lotul de

pământ pe care este situat parcul a fost oferit SRL „Astra” pentru construcţia a trei blocuri de

apartamente.

Acest parc a creat un „microclimat”: în acest fel blocul era protejat de praf, de gazele de eşapament,

reducea zgomotul din partea autostrăzii. Mai mult ca atât, parcul şi clădirile din regiune şi lăcaşurile

de cult au o valoare istorică şi culturală. Este parte componentă a unui complex mănăstiresc cu

catedrala Sf. Andrei şi este un monument de arhitectură şi face parte din patrimoniul arhitectural al

oraşului (parcul complexului monastic datează din sec. XVII-XVIII şi chiar a fost menţionat în cel

mai vechi plan urbanistic al oraşului care datează din 1866. Acest loc a fost folosit în calitate de

cimitir pentru călugării din mănăstire). Orice sesizare din partea locatarilor adresate către agentul

economic şi autoritatea publică locală au rămas fără nici un răspuns.

- Calificaţi acţiunile actorilor implicaţi în elaborarea şi derularea proiectului de construcție?

- Identificaţi drepturile încălcate locatarilor din regiune?

- Proiectaţi măsurile care urmează a fi luate întru stoparea proiectului dat?

- Identificați cadrul legal naţional pertinent în speţa dată?

Speţa 56)

Locuitorii com. L amplasate pe ambele părți ai traseului Chişinău-Odesa, au observat că în preajma

terenului de fotbal şi a parcului din localitate au fost aduse 2 excavatoare şi un tractor. În una din

zile, cu ajutorul tehnicii menţionate au început lucrări de decopertare a stratului fertil pe o arie de

0,04 ha. Tot atunci au fost aduse şi materiale de construcţie.

La adresarea locuitorului către persoane care dirija activităţile de construcţie, au aflat, că lotul în

cauză a fost procurat de la Primărie de către un om de afaceri din Chişinău pentru construcţia unei

benzinării. Sesizat de către locuitori, omul de afaceri a refuzat să informeze publicul când a

procurat lotul, în baza cărei decizii, are sau nu certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie,

sugerând ideea, ca ultimii să se adreseze primarului.

Indignaţi de cele auzite reprezentanţii unui grup de iniţiativă, format operativ din rândul

locuitorilor comunei, au apelat oral la secretarul Primăriei, însă nu au putut primi un răspuns cert

la ceea ce se întâmplă. Secretarul Primăriei a mai menţionat, că primarul, care deţine informaţia

respectivă, se află în pe buletin medical şi nu se ştie când va reveni la serviciu.

Între timp, lucrările de construcţia au demarat şi în 3 săptămâni pe locul menţionat s-a ridicat un

obiectiv, compus din staţie de benzinărie, oficiu şi bar.

- Sunt oare raporturile enunţate raporturi de mediu?

- Sunt oare lezate drepturile cuiva?

- Care drepturi prevăzute de legislaţia de mediu (sau posibil de un tratat internaţional) u fost

lezate şi de către cine?

- Proiectaţi soluţia în speţa dată?

Speţa 57)

Prin Decizia Consiliului Municipal nr. 3 din 23 aprilie 2009 a fost decisă atribuirea unui lot de teren

cu suprafața de 10 ha SRL “1234”(Spania), în folosință, cu drept de superficie, pentru proiectarea și

construcția uzinei de termovalorificare a deșeurilor solide și a nămolului.

Reprezentanții asociațiilor obștești au aflat despre această decizie din sursele mass-media.

- Calificați legalitatea acțiunilor Consiliului Municipal Chișinău prin adoptarea Deciziei nr. 3

din 23 aprilie 2009?

- Identificați măsurile care pot fi întreprinse de către mediul asociativ în contestarea acestei

decizii?

- Identificați cadrul legal național pertinent în speța dată.

Speţa 58)

În cadrul procesului de proiectare a reconstrucției și extinderii traseului “Chișinău-Bălți”,

autoritățile unor raioane au adoptat hotărâri privind atribuirea unor porțiuni de terenuri. Însă, la

atribuirea acestor porțiuni nu s-a luat în considerație, că unele din ele sunt situate în zonele de

protecție a apelor și a ariilor naturale. Inspectoratul Ecologic de Stat a efectuat expertiza ecologică a

documentației de proiect și a eliberat un aviz negativ.

- Prevede oare legislația în vigoare efectuarea expertizei ecologice de stat a documentației de

proiect pentru reconstrucția drumurilor?

- Poate oare servi Avizul negativ al expertizei ecologice de stat drept temei pentru

contestarea deciziilor consiliilor locale privind atribuirea terenurilor, de către cine și în ce mod?

Speţa 59)

Meșterul de transport a societății comerciale “Uniunea” T. Vasile, în scopul evitării răspunderii

pentru staționarea cisternei cu benzină, care este produs petrolier, a dat indicație muncitorilor să

verse 16 tone de benzină în vâlcea, pe fundul căreia curgea un afluent al Nistrului. Drept urmare a

fost poluat afluentul și râul Nistru. În urma concluziei expertului, dauna pricinuită a fost estimată în

sumă de 220 mii lei.

- Ce răspundere va purta T. Vasile?

- Există temei pentru intentarea dosarului penal?

- Cine v-a recupera prejudiciul cauzat resurselor acvatice și în ce mod?

Speţa 60)

La 9 ianuarie 2008 Asociaţia Internaţională a Păstrătorilor Rîului „Eco-Tiras” a înaintat Agenţiei

Silvicultură „Moldsilva” o scrisoare prin care a fost solicitată prezentarea tuturor contractelor de

arendă a parcelelor din Fondul Silvic, din Republica Moldova încheiate între Agenţia „Moldosilva”

cu diverse persoane fizice şi/sau juridice şi valabile până la 1 ianuarie 2008.

Prin răspunsul din 31 ianuarie 2008, Agenţia „Moldsilva” a format petiţionarul că trebuie să fie

prezentată o motivaţie pentru care este nevoie pentru eliberarea copiilor solicitate, precum şi este

nevoie de a prezenta şi o listă a preferinţelor şi urgenţelor de prezentare a documentelor. Ulterior,

la 21 februarie a fost prezentat, în mod repetat o interpelare, prin care a fost solicitată furnizarea

aceleiaşi informaţii, iar prin scrisoarea din 14 martie 2008, cu referire la pct. 48 din Regulamentul

privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau recreere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2008, Agenţia „Moldosilva” a informat petiţionarul

că nu este în stare să soluţioneze demersul petiţionarului.

- Stabiliţi drepturile Asociaţiei Internaţionale a Păstrătorilor Rîului „Eco-Tiras”?

- Evaluaţi acţiunile autorităţii publice?

- Proiectaţi soluţia în cazul dat?

Speţa 61)

Prin decizia Primăriei mun. Chişinău SRL „Plai” i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafaţa de 0,30

ha, într-o zonă cu spaţii verzi din sect. Botanica, pentru construcţia unei parcări auto.

Decizia nominalizată a fost contestată în Curtea de Apel Chişinău de un grup de cetăţeni – locatari ai

casei de locuit din preajma lotului în litigiu. În acţiune au fost invocate mai multe abateri de la

legislaţia în vigoare. Între timp, agentul economic a demarat lucrările de construcție (amenajare) a

parcării.

- Stabiliţi dacă raporturile enunţate sunt raporturi de mediu?

- Stabiliţi dacă „grupul de cetăţeni” poate avea statut de reclamant?

- Identificaţi care drepturi ale cetăţenilor sunt lezate şi de către cine?

- Examinaţi posibilitatea dacă pot fi stopate lucrările până la soluţionarea cazului şi în ce

mod?

- Proiectaţi soluţia în cazul dat?

Speţa 62)

Proprietara apartamentului 3, etajul 2, amplasat în blocul 5 din str. Puşchin, mun Chişinău, s-a

adresat către Inspectoratul ecologic de stat cu o plângere, prin care a acuzat proprietarul

restaurantului „AQUA”, amplasat în acelaşi bloc, la parter, de faptul, că în locuinţa sa persistă

permanent un miros de produse ale arderii şi, în plus, zgomotul provocat de muzica din restaurant

creează un disconfort şi dureri de cap.

- Identificaţi categoriile de raporturi, reglementate de legislaţia de mediu?

- Stabiliţi dacă petiţia menţionată ţine de competenţa Inspectoratului ecologic?

- Proiectaţi răspunsul Inspectoratului ecologic în cazul dat.

Speţa 63)

Prin dispoziţia verbală a prorectorului Universităţii Slavone, de către angajaţii acestei instituţii au

fost defrişaţi 10 plopi, care creşteau în preajma blocului de studii. Acest fapt a fost depistat de către

inspectorul ecologic, care a întocmit şi un proces-verbal cu privire la contravenţia administrativă.

De asemenea, s-a constatat, că în rezultatul defrişării plopilor a fost cauzat un prejudiciu, evaluat la

10 000 lei.

- Stabiliţi facă în acest caz sunt aplicabile reglementările legislaţiei de mediu?

- Evaluaţi dacă plopii defrişaţi sunt parte componentă a Fondului silvic sau a spaţiilor verzi?

- Identificaţi cine poartă răspundere contravenţională şi cine va recupera prejudiciul cauzat?

Speţa 64)

Pe segmentul km 56-67 al traseului Chişinău – Leuşeni a fost depistată o suprafaţă de carosabil

poluată cu substanţe petroliere. De pe carosabil motorina s-a scurs în zona împădurită, poluând

astfel o suprafaţă de 30 m². În rezultatul acţiunilor, întreprinse de poliţia rutieră şi Inspectoratul

ecologic, s-a stabilit, din considerente tehnice a a avut loc scurgerea motorinei din cisternă, care

transporta combustibil din România şi care aparţine companiei Tirex-Petrol.

- Stabiliţi care sunt obligaţiunile agenţilor economici la transportarea substanţelor periculoase

pentru mediu?

- Evaluaţi în ce mod a fost încălcată legislaţia de mediu?

- Stabiliţi în baza cărui act normativ va fi recuperat prejudiciul cauzat?

Speţa 65)

În anul 2002, prin Hotărârea Guvernului a RM a fost decisă transmiterea a 33,8 ha de păduri din

Fondul forestier, din zona s. Ustia, r-ul Criuleni, aflate în gestiunea Serviciului Silvic „Moldsilva”,

Cancelariei de Stat a Guvernului, pentru proiectarea şi construcţia unui orăşel cu vile. În acest scop,

o parte de păduri urma să fie defrişate, iar întreaga suprafaţă – exclusă din Fondul forestier.

Împotriva deciziei nominalizate s-au pronunţat locuitorii s. Ustia.

- Stabiliţi dacă Guvernul RM este abilitat cu dreptul de a transmite suprafeţe de păduri de la un

organ statal la altul?

- Identificaţi cazurile când poate fi schimbată destinaţia terenurilor Fondului forestier?

- Evaluaţi dacă au fost lezate drepturile locuitorilor s. Ustia?

- Stabiliţi în ce situaţii şi de către cine pot fi contestate legalitatea deciziilor Guvernului?

Speţa 66)

Locuitorii din blocurile de locuit, amplasate pe str. Munceşti, mun. Chişinău, în regiunea staţiei de

epurare, au adresat Primăriei o petiţie, prin care au solicitat stoparea activităţii acestei staţii din

considerentul, că se poluează mediul. În termenul indicat Primăria nu a dat răspuns la petiţie. După

aceasta, petiţionarii au adresat o petiţie Inspectoratului Ecologic de Stat, solicitând, de asemenea,

stoparea activităţii acești staţii. După o perioadă de timp, petiţionarii s-au adresat instanţei de

judecată, solicitând dispunerea stopării funcţionării staţiei.

- Identificaţi care din organele (autorităţile) indicate sunt competente în ce priveşte

examinarea şi soluţionarea petiţiei (cererii) petiţionarilor?

- Stabiliţi care drepturi ecologice au fost lezate în acest caz?

- Identificaţi dacă petiţionarii pot pretinde la stoparea activităţii agentului economic-poluator?

- Formulaţi soluţia cazului.

Speţa 67)

Organizaţia teritorială a Mişcării Ecologiste din Moldova a aflat întâmplător despre aprobarea

Schemei de amplasare a staţiilor de benzinării în mun. Chişinău. După ce au luat cunoştinţă cu

schema indicată, ecologiştii au depistat, că unele staţii vor fi amplasate în spaţii verzi sau în preajma

blocurilor locative. Indignaţi de acest fapt, ecologiştii au adresat Primăriei o petiţie, prin care au

solicitat excluderea acestor staţii din Schemă. În plus, ei au obiectat şi faptul, că la întocmirea şi

probarea Schemei au fost lezate drepturile ecologice ale organizaţiei.

- Identificaţi drepturile ecologice care au fost lezate de către Primărie în cazul dat?

- Stabiliţi dacă organizaţia indicată poate sesiza Primăria?

- Proiectaţi acţiunile ecologiştilor în cazul refuzului de a exclude unele staţii din Schemă?

Speţa 68)

În cadrul controlului efectuat de către Inspectoratul ecologic de stat la uzina „Uralmaş” s-a depistat,

că întreprinderea nu are paşaport ecologic, nu este amplasată zona sanitară de protecţie, nu se ţine

evidenţa autorizaţiilor deşeurilor substanţelor poluante, nu este numită persoana responsabilă

pentru respectarea normelor şi regulilor ecologice.

- Identificaţi normele legale încălcate în speţa dată?

- Proiectaţi măsurile care urmează a fi întreprinse de către Inspectoratul ecologic de stat?

Speţa 69)

În cadrul controlului activităţii agenţilor economici, efectuat de către Procuratura Ciocana, mun.

Chişinău, au fost depistate următoarele încălcări: apele uzate a întreprinderilor se varsă în bazinele

de apă, poluându-le; lipsesc depozitele de păstrare a deşeurilor organice şi staţiile de epurare a

apei, substanţele toxice şi îngrăşămintele minerale se păstrează sub cerul liber. Ca urmare, în apă se

majorează concentrarea microbilor şi a altor substanţe dăunătoare, care prezintă pericol pentru

sănătatea oamenilor.

- Identificaţi normele legale încălcate în acest caz?

- Stabiliţi măsurile care pot fi aplicate în privinţa managerilor întreprinderilor care au încălcat

legislația acvatică?

- Enumeraţi atribuţiile procuraturii în domeniul protecţiei mediului.

Speţa 70)

Directorul SRL “Dacia” a adresat Ministerului mediului o cerere, prin care a solicitat eliberarea

autorizației privind colectarea, prelucrarea și comercializarea deșeurilor. Ministerul nu a dat

răspuns la cerere în termenul indicat de legislație. Pentru acest motiv agentul economic a adresat o

cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea ministerului de a elibera autorizația

solicitată.

- Evaluați competența Ministerului mediului în ce privește eliberarea autorizației solicitate?

- Identificați competența instanței de judecată care ține de examinarea și soluționarea acestei cereri?

- Proiectați soluția în speța dată?

- Evaluați cadrul legal național în domeniul gestionării deșeurilor?

Speţa 71)

Meșterul Secției de transport a SC “MARKETING” T.O., în scopul evitării răspunderii pentru

staționarea cisternei cu benzină, care este produs petrolier, a dat indicație muncitorilor să verse 16

tone de benzină în vâlcea, pe fundul căreia curgea un afluent al Nistrului. Drept urmare a fost poluat

afluentul și râul Nistru. În urma concluziei expertului, dauna pricinuită a fost estimată în sumă de

220 mii lei.

- Stabiliți posibilitatea stabilirii unei răspunderi cetățeanului T.O?

- Stabiliți dacă există temei pentru intentarea unui dosar penal în cazul dat?

- Identificați cine ca recupera prejudiciul cauzat resurselor acvatice și în ce mod?

Speţa 72)

Pentru menținerea condițiilor navigabile conform cerințelor și normativelor stabilite, Portul fluvial

Ungheni, în anul 2010 a proiectat adâncimea și curățarea albiei r. Prut pe sectorul km 401 – 404. În

acest scop, Serviciul piscicol, de comun acord cu Inspectoratul Ecologic de Stat a autorizat

efectuarea lucrărilor necesare cu un volum de extracție de 12,5 mii m³ de nisip. Însă, consecințele

lucrărilor efectuate s-au răsfrânt negativ asupra habitatului resurselor piscicole pe sectorul

nominalizat. Deoarece, Portul Ungheni a refuzat achitarea benevolă a prejudiciului, Serviciul

piscicol a depus o cerere de chemare în judecată.

- Identificați normele materiale aplicabile în acest caz?

- Stabiliți în baza cărui act va fi calculat cuantumul prejudiciului calculat?

- Proiectați soluția pe cazul dat?

Speţa 73)

În luna iunie 2010 în comuna Budeşti, mun. Chişinău au fost depistate substanţe petroliere în 40 de

fântâni cu apă potabilă. În urma investigaţiilor efectuate de Inspectoratul ecologic de stat şi

Asociaţia AgeoM s-a constatat că sursa de poluare se află în teritoriul staţiei de alimentare cu petrol

care aparţine companiei. Tot atunci, inspectorul de stat pentru ecologie a întocmit un proces-verbal

în privinţa şefului staţiei privind contravenţia administrativă.

Ulterior, contravenientul a fost amendat de instanţa de judecată. Contravenientul a contestat

decizia instanţei de judecată privind aplicarea amenzii şi drept urmare, instanţa de recurs a decis

casarea deciziei cu încetarea cauzei pe motivul nerespectării, de către inspectorul care a întocmit

procesul-verbal a prevederilor Codului contravenţional şi expirării termenului de atragere la

răspundere administrativă.

- Apreciaţi calificarea acţiunilor (inacţiunilor) contravenientului.

- Enumeraţi cazurile de încetare a procesului contravenţional.

- Evaluaţi decizia instanţei de recurs.

Speţa 74)

Primăria mun. Chişinău a decis atribuirea în folosinţă SRL „Trans-oil” (cu semnarea contractului de

locaţiune respectiv) a unui teren cu suprafaţa de 0,11 ha în parcul „Rîşcani” pentru proiectarea şi

construcţia unui restaurant. Conform Schemei spaţiilor verzi a mun. Chişinău, terenul dat este

componentă a spaţiilor verzi. Ulterior, agentul economic a obţinut certificatul de urbanism şi

autorizaţia de construcţie şi a iniţiat lucrările de rigoare.

Indignaţi de aceasta locuitorii din zona indicată au sesizat procuratura municipiului în vederea

stabilirii corespunderii deciziei Primăriei prevederilor legislaţiei.

- Identificaţi actul normativ care reglementează regimul spaţiilor verzi?

- Stabiliţi dacă decizia primăriei este legală?

- Evaluaţi în ce mod pot fi contestate decizia Primăriei, certificatul de urbanism şi autorizaţia

de construcţie?

- Proiectaţi soluţia cazului.

Speţa 75)

În lacul din apropierea s. Antoneuca au fost depistate 2 lebede omorâte. În rezultatul investigaţiilor

inspectoratului de sector, s-a stabilit, că lebedele au fost omorâte de către 2 minori din localitate. Pe

acest fapt inspectorul a dispus pornirea unei cauze penale.

- Stabiliţi dacă inspectorul de sector poate porni cauza penală pe acest caz?

- Identificaţi care este încadrarea juridică a acţiunilor minorilor?

- Cine se face responsabil de recuperarea prejudiciului cauzat?

- Stabiliţi dacă legislaţia Republicii Moldova în vigoare prevede încasarea taxei pentru

nimicirea acestor specii?

Speţa 76)

Pentru trasarea unui şanţ şi instalarea gazoductului de pe suprafaţa lotului de teren a fost

decopertat stratul fertil al solului. În conformitate cu planul de recultivare, stratul fertil decopertat

pe întreaga lungime a traseului, urma să fie transportat şi depozitat în locul special stabilit de

autoritatea teritorială de protecţie a mediului. În acest scop, agentul economic, care trasa

gazoductul a încheiat un contract de transport cu un alt agent economic, specializat în acordarea

serviciilor de transport.

În procesul şi rezultatul transportării, un volum mare de sol, a fost contaminat cu resturi de

chimicale, transportate anterior în camioane. Astfel, solul transportat nu mai poate fi utilizat pentru

recultivare.

- Identificaţi prevederile legislaţiei de mediu care au fost încălcate şi de către cine?

- Evaluaţi dacă acţiunile companiei de transport pot fi calificate ca infracţiune?

- Identificaţi cine şi în baza cărui act normativ urmează să fie recuperat prejudiciul?

Speţa 77)

Pe parcursul anilor 2009 – 2010 Primăria s. Truşeni a atribuit SA „Pietriş” 9,2 ha de teren agricol

pentru valorificarea zăcământului de argilă. Pe parcursul anilor indicaţi, stratul de sol a fost

decopertat, iar lucrările au fost efectuate cu grave încălcări ale legislaţiei funciare şi miniere. În

plus, terenul a fost temporar exclus din circuitul agricol. După expirarea termenului de folosire a

zăcământului, SA „Pietriş” refuză să aducă terenul în stare iniţială. Totodată, terenul a fost poluat cu

rămăşiţe de argilă, deşeuri miniere etc. În legătură cu situaţia creată, Primăria a depus în instanţa

de judecată o acţiune privind recuperarea prejudiciului cauzat şi obligarea pârâtului de a aduce

terenul în stare iniţială.

- Examinaţi care norme materiale vor fi aplicate în cazul dat: normele dreptului funciar,

minier, sau civil?

- În baza cărui act normativ va fi calculat cuantumul prejudiciului cauzat?

- Proiectaţi soluţia în cazul dat?

Speţa 78)

În decembrie 2008 la Fabrica de zahăr din or. Glodeni a avut loc scurgerea apelor reziduale, prin

ocolirea sistemei de epurare, în lacul din apropiere, arendat de 2 cetăţeni în scopul creşterii şi

producerii peştelui-marfă (fitofag). În rezultatul poluării lacului cu apele reziduale deversate (cu o

concentraţie majoră de formalină şi alte substanţe chimice) a pierit peştele, suma prejudiciului fiind

estimată la 200 mii lei.

În scopul recuperării prejudiciului arendatorii lacului au adresat instanţei de judecată o acţiune.

La rândul său, Agenţia Ecologică Teritorială Bălţi a depus în instanţă o cerere privind recuperarea

prejudiciului cauzat resurselor acvatice.

- Stabiliţi dacă agentul economic poate deversa apa reziduală în bazine acvatice?

- Identificaţi dacă au fost încălcate careva prevederi ale legislaţiei de mediu de către Fabrica

de zahăr?

- Stabiliţi dacă poate avea statut de reclamant Agenţia Ecologică Teritorială şi poate fi

conexată acţiunea acesteia cu acţiunea arendaşului lacului?

- În baza cărui act normativ vor fi calculate prejudiciile cauzate rezervelor de peşte şi

resurselor acvatice?

- Ce probe pot fi invocate de reclamanţi în vederea susţinerii acţiunilor înaintate?

- Formulaţi soluţia în speţa dată.

Speţa 79)

În perioada 2005 – 2006 în pădurea ce se afla la balanţa Brigăzii de artilerie au fost defrişaţi

neautorizat 304 arbori de diferite specii. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 40 a Legii cu

privire la protecţia mediului înconjurător şi art. 84, lit. a) al Codului Silvic. Prejudiciul adus mediului

este de 5 080, 75 lei.

- Care sunt formele răspunderii pentru defrişarea neautorizată a arborilor?

- Stabiliţi cine este subiectul răspunderii?

Speţa 80)

Pe teritoriul întreprinderii agricole „Floarea soarelui” de către inspectorul ecologic de stat a fost

depistată circa 0,5 tone de deşeuri chimice – pesticide, rămase încă din perioada sovietică. Aceste

deşeuri se aflau în ambalaje deteriorate, anumite cantităţi erau împrăştiate pe terenuri cu

destinaţie agricolă.

- Identificaţi actele normative care reglementează regimul juridic al deşeurilor?

- Stabiliţi cine este responsabil de gestionarea deşeurilor pe teritoriul întreprinderii?

- Evaluaţi dacă se atestă în acest caz o componenţă de contravenţie ecologică şi cine este

subiectul ei?

Speţa 81)

Doisprezece muncitori a staţiei de cale ferată, amplasată lângă Combinatul de Ciment au suferit în

urma intoxicaţiei aerului cu hidrogenul arsenic.

În urma controlului efectuat s-a stabilit că intoxicarea muncitorilor a avut loc în momentul, când la

Combinatul de Ciment au fost depistate încălcări ale tehnologiei de prelucrare a produselor ce

conţin arsenit.

Muncitori intoxicaţi au înaintat o acţiune în instanţa de judecată privind repararea daunei cauzate

sănătăţii.

Reprezentantul Combinatului de Ciment nu a recunoscut acţiunea, invocând că substanțele

poluante asemănătoare au fost aruncate în aer şi de întreprinderi din regiune.

- Identificaţi normele materiale aplicabile în cazul dat?

- Stabiliţi ce însemnătate pentru compensarea daunelor pricinuite sănătăţii are legătura între

paguba pricinuită şi comportamentul ilicit?

- Proiectaţi soluţia instanţei de judecată în cazul dat.

Speţa 82)

În vara anului 2006 de pe teritoriul Ucrainei a fost deversată o cantitate semnificativă de poluanţi în

apele râului Nistru, cauzând prejudiciu resurselor pedologice şi florei acvatice din acest râu.

La adresarea autorităţilor competente ale Republicii Moldova către Guvernul Ucrainei privind

crearea unei comisii mixte de investigare a cazului şi evaluarea prejudiciului cauzat, partea

ucraineană nu a reacţionat.

- Enumeraţi actele normative internaţionale ce reglementează raporturile interstatale în

domeniul protecţiei mediului.

- Enumeraţi convenţiile internaţionale care reglementează modul de recuperare a

prejudiciului în context transfrontalier.

- Identificaţi paşii care urmează a fi întreprinşi de către autorităţile Republicii Moldova

pentru soluţionarea acestui caz.

Speţa 83)

În primăvara anului 2003 autorităţile regiunii Odesa (Ucraina), au dat acordul la construcţia unui

traseu cu lungimea de 15 km, prin ocolirea segmentului de drum din preajma s. Palanca, Republica

Moldova.

Traseul cu lungimea de 15 km urma să fie construit prin zona de protecţie a Rezervaţiei biosferei

„Delta Dunării”.

Multiple organizaţii obşteşti atât ucrainene, cât şi naţionale s-au pronunţat împotriva construcţiei

traseului.

- Stabiliţi dacă în văzul dat sunt lezate drepturile Republicii Moldova sau a cetăţenilor acesteia?

- Evaluaţi dacă în cazul dat urma să fie efectuată o evaluare a impactului asupra mediului

înconjurător în context transfrontalier a documentaţiei de proiect de construcţie?

- Enumeraţi convenţiile internaţionale, care reglementează raporturile dintre state în context

transfrontalier.

- Stabiliţi dacă sunt aplicabile în acest caz prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului

asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991)?

Speţa 84)

În legătură cu crearea Rezervaţiei naturale de Stat „Pădurea Domnească” a fost ridicată întrebarea

privind retragerea terenului de pământ, care aparţine fermierului I.O.. Obiecţiile fermierului I.O.

sunt următoarele:

a) conform legislaţiei în vigoare declararea terenului drept teritoriu a rezervaţiei naturale se

admite atât prin retragere cât şi fără aceasta, a loturilor de pământ din folosinţă, dispoziţie sau

proprietate;

b) terenurile de pământ, prevăzute pentru retragere au fost folosite de localnici în scopul cositului

fânului şi păscutului animalelor, ceea ce nu contravine legii în vederea păstrării rezervaţiilor

peisagistice şi menţinerii echilibrului balanţei ecologice;

c) nu este respectată procedura rezervării obligatorii a loturilor de pământ, care vor fi declarate arii

naturale de protecţie specială.

I.O a declarat privind posibilitatea contestării în instanţa de judecată a deciziei privind retragerea

terenului de pământ.

- Sunt oare fondate obiecţiile cetăţeanului I.O.?

- Cum urmează să se procedeze în cazul în care dlui nu este de acord cu declararea

teritoriului sau în calitate de rezervaţie ştiinţifică?

- Evaluaţi posibilitatea I.O. de a se adresa în instanţa de judecată pentru în cazul dat?

Care instanţă de judecată va fi competentă în examinarea unui asemenea caz?

- Care este modalitatea de creare a Rezervaţiilor naturale conform legislaţiei în vigoare

a Republicii Moldova?

Speţa 85)

În luna octombrie 2014 AO „EcoContact” a înaintat către organul competent din Ungaria o cerere

de acces la informaţie prin care a solicitat prezentarea informaţiei „care are legătură cu” negocierile

dintre Ungaria şi Slovacia pe proiectul construcţiei barajului Gabcikovo-Nagymaros urmare a

deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie pe acest caz. În termenul stabilit de Convenţia de la Aarhus

organul competent nu a prezentat un răspuns pertinent la solicitare. Drept rezultat, AO

„EcoContact” a înaintat o cerere de chemare în judecată în cadrul Judecătoriei Municipale din

Budapesta. Cererea AO „EcoContact” a fost respinsă pe motivul că organizaţia nu are dreptul să

solicite o asemenea informaţie.

- Evaluaţi legalitatea acţiunilor efectuate de către AO „EcoContact” în faţa autorităţilor

ungare în calitate de rezident al Republicii Moldova?

CURRICULA DREPT ECOLOGIC

OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI “DREPTUL ECOLOGIC”

a) La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

să definească noţiunea de drept ecologic – ca ramură de drept şi ca disciplină juridică;

să definească noţiunea de legislaţie ecologică;

să identifice obiectul de studiu al disciplinei drept ecologic;

să caracterizeze la general obiectele naturii, resursele naturale, ariile protejate de stat precum;

să identifice noţiunile legale ale obiectelor naturii, resurselor naturale, ariilor naturale

protejate de stat precum;

să determine instituţiile juridice ce formează partea generală şi partea specială a disciplinei

drept ecologic;

să stabilească legătura reciprocă dintre partea generală şi partea specială.

b) La nivel de aplicare:

să delimiteze raporturile juridice ecologice de alte raporturi juridice, cum ar fi civile,

administrative, penale etc.;

să aplice normele juridice ce reglementează relaţiile dintre persoane cu privire la protecţia

naturii şi folosirea raţională a resurselor naturale;

să interpreteze normele juridice ecologice: logic, extensiv, restrictiv etc.;

să compare legislaţia ecologică a Republicii Moldova şi a altor state (România, Rusia, Ucraina,

etc);

să rezolve speţe la lecţiile practice.

c) La nivel de integrare:

să aprecieze locul dreptului ecologic în sistemul de drept al Republicii Moldova;

să determine rolul şi importanţa dreptului ecologic în doctrină şi practica judiciară;

să identifice problemele actuale în domeniul aplicării normelor juridice ecologice, să determine

situaţiile în care legislaţia ecologică este imperfectă;

să propună amendamente, modificări sau soluţii noi în vederea perfectării legislaţiei ecologice.

TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

N. Tema N/ ore

Drept ecologic

Partea generală

TEMA 1: Caracteristica generală a interacţiunii dintre societate şi natură. Noţiuni şi

termeni ecologo-juridici. Criza ecologică. 2 ore

TEMA 2: Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului ecologic. 2 ore

TEMA 3: Drepturi şi obligaţii ecologice ale cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale

de mediu. 2 ore

TEMA 4: Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra obiectelor naturii şi

resurselor naturale. 2 ore

TEMA 5: Dreptul de beneficiere asupra obiectelor naturii

şi a resurselor naturale. 2 ore

TEMA 6: Administrarea de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor

naturale. 2 ore

TEMA 7: Reglementarea juridică a evaluării impactului

asupra mediului înconjurător. Controlul ecologic. 2 ore

TEMA 8: Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei ecologice. 2 ore

Partea specială

TEMA 9: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a terenurilor 2 ore

TEMA 10: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a subsolului. 2 ore

TEMA 11: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a apelor. 2 ore

TEMA 12: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a fondului forestier. 2 ore

TEMA 13: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a regnului animal. 2 ore

TEMA 14: Regimul juridic a aerului atmosferic. 2 ore

TEMA 15: Regimul juridic al Fondului ariilor naturale protejate de stat. 2 ore

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminar/laborator.

N. Tema N/ore

1 TEMA 1: Caracteristica generală a interacţiunii dintre societate şi natură. Noţiuni şi

termeni ecologo-juridici. Criza ecologică.

Seminar 1

2 ore

2 TEMA 2: Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului ecologic.

Seminar 1

2 ore

3 TEMA 4: Dreptul de proprietate şi Dreptul de beneficiere asupra obiectelor naturii şi

resurselor naturale.

Seminar 1

2 ore

4 TEMA 5: Reglementarea juridică a evaluării impactului asupra mediului înconjurător.

Controlul ecologic.

Seminar 1

2 ore

5 TEMA 6: Regimul juridic de utilizare şi protecţie a subsolului.

Seminar 1

2 ore

6 TEMA 7: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a apelor.

Seminar 1

2 ore

7 TEMA 8: Regimul juridic de protecţie şi utilizare a fondului forestier.

Seminar 1 2 ore

8 TEMA 9: Regimul juridic de utilizare şi protecţie a regnului animal.

Seminar 1

2 ore

9 TEMA 10: Regimul juridic al aerului atmosferic.

Seminar 1 2 ore

c) Tematica pentru studiere individuală.

Nr Tema

1 TEMA 3: Izvoarele dreptului ecologic

2 TEMA 17: Regimul juridic al managementului deşeurilor

3 TEMA 18: Regimul juridic al Fondului ariilor naturale protejate de stat.

4 TEMA 19: Protecţia internaţională a mediului înconjurător

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Conţinuturi

- să definească conceptul de protecţie a mediului;

- să evidenţieze dezvoltării conceptului de protecţie a

mediului;

- să enumere şi să caracterizeze felurile de interacţiune

dintre societate şi mediu;

- să determine felurile poluării şi impactul acesteia asupra

mediului, vieţii şi sănătăţii;

- să determine resursele naturale, elementele naturii şi ariile

naturale protejate de stat;

1. Caracteristica generală a interacţiunii

dintre societate şi natură. Noţiuni şi

termeni ecologo-juridici. Criza ecologică.

– ecologie şi drept ecologic,

– reglementarea protecţiei mediului,

– resurse naturale, elemente ale naturii, arii

naturale protejate de stat,

– poluare, criză ecologică.

- să definească ideile generale şi comune tuturor normelor

şi sistemului juridic ecologic;

- să distingă categoriile de principii ecologice;

- să delimiteze dreptul ecologic de alte ramuri de drept.

- să identifice funcţiile ecologice şi elementele acestora.

2. Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului

ecologic.

– categorii de principii, principiile protecţiei

mediului şi principiile dreptului ecologic,

– raport juridic ecologic

– funcţie ecologică

– sistemul de drept,

– corelarea dr. ecologic cu alte ramuri de

drept,

- să definească conceptul de izvoare

- să identifice categoriile de izvoare.

- să delimiteze izvoarele dreptului ecologic de cele ale altor

ramuri de drept

- să determine modul de aplicare a actelor internaţionale la

care RM este parte.

3.Izvoarele dreptului ecologic

- categorii de izvoare,

- sistemul legislaţiei ecologice,

- actele internaţionale la care RM este parte

în domeniul protecţiei mediului;

- să cunoască drepturile ecologice ale omului;

- să argumenteze esenţa fiecărui drept;

- să aplice modul de apărare a drepturilor ecologice;

- să delimiteze dreptul la informaţie de mediu;

- să delimiteze dreptul la acces la justiţie în materie de

mediu;

- să determine metodele şi formele de implicare a publicului

în luarea deciziilor de mediu;

- să determine subiecţii şi statutul fiecăruia.

4. Drepturi şi obligaţii ecologice ale

cetăţenilor şi organizaţiilor

neguvernamentale de mediu.

- drepturile ecologice ale omului,

- acces la justiţie;

- acces la informaţie;

- participarea publicului în luarea deciziilor

de mediu;

- metodele de apărare

- să definească noţiunea de drept de proprietate;

- să identifice trăsăturile specifice proprietăţii asupra

resursele naturale;

- să determine subiecţii, obiectele şi conţinutul dreptului de

proprietate;

- să analizeze condiţiile dispunerii cu resurse naturale

- să elaboreze acte juridice de aplicare a altor drepturi reale

asupra resurselor naturale;

5. Dreptul de proprietate şi alte drepturi

reale asupra obiectelor naturii şi

resurselor naturale. – noţiunea

- dreptul de proprietate;

- resursele naturale ca obiecte al proprietăţii;

- proprietate publică şi privată asupra

resurselor naturale;

- dispunerea cu resursele naturale;

- alte drepturi reale.

- să identifice noţiunea beneficiere specială şi generală;

- să determine subiecţii şi obiectele dreptul de beneficiere

- să analizeze temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a

dreptului de beneficiere;

- să elaboreze acte juridice ce determină dreptul de

beneficiere specială.

6. Dreptul de beneficiere a obiectelor

naturale şi a resurselor naturale.

- dreptul de beneficiere;

- formele de beneficiere;

- beneficiere generală şi specială;

- resursele naturale ca obiecte al beneficierii;

- temeiurile de apariţie a dreptului de

beneficierii.

- să identifice noţiunea administrare;

- să determine rolul statului, şi societăţii în administrarea cu

relaţiile de utilizare şi protecţie;

- să identifice funcţiile Ministerului Ecologiei şi Resurse

Naturale (MERN);

- să analizeze aspectele cu privire normare şi standardizarea

calităţii mediului;

- să aplice metodele de informare prin sistemul de cadastru.

7. Administrarea de stat în domeniul

protecţiei mediului şi utilizării resurselor

naturale.

- administrarea cu relaţiile de utilizare şi

protecţie a mediului;

- formele de administrare;

- cadastrul resurselor naturale;

- normarea şi standardizarea mediului.

- să identifice noţiunea, elementele specifice şi trăsăturile

caracteristice ale contractului individual de muncă

- să analizeze noţiunea, elementele şi trăsăturile specifice

ale evaluării impactului asupra mediului.

--să determine procedura controlului ecologic.

procedura controlului ecologic;

--să aplice cunoştinţele pentru efectuarea expertizei

ecologice;

--să determine cazurile de efectuare a auditului ecologic;

--să evidenţieze specificul monitoringului ecologic.

8. Reglementarea juridică a evaluării

impactului asupra mediului. Controlul

ecologic.

- noţiunea, elementele şi trăsăturile specifice

ale evaluării impactului asupra mediului.

- controlul ecologic.

- procedura controlului ecologic;

- expertiza ecologică;

- auditul ecologic;

- monitoriungul ecologic.

- să definească noţiunea de contravenţie ecologică;

- să determine cazurile de recuperare a prejudiciului cauzat

mediului;

- să analizeze tipurile de răspundere pentru încălcarea

legislaţiei ecologice;

9. Răspunderea ecologico – juridică.

- contravenţia ecologică;

- prejudiciu cauzat mediului;

- răspundere penală, civilă, materială de taxă,

- recuperarea prejudiciului cauzat

- să întocmească proiecte de acte juridice necesare pentru

examinarea contravenţiilor ecologice.

mediului;

- organele împuternicite cu combaterea

contravenţiilor ecologice.

- să identifice noţiunea de teren – obiect de folosire şi

protecţie;

- să analizeze măsurile de protecţie a terenurilor;

- să deosebească formele de folosire a terenurilor;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării

terenurilor.

10. Regimul juridic de utilizare şi

protecţie a terenurilor

- teren – obiect de folosire şi protecţie;

- protecţie terenurilor;

- măsuri juridice;

- calitatea terenurilor;

- formele de folosire;

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de subsol – obiect de folosire şi

protecţie;

- să analizeze măsurile de protecţie juridică a subsolului;

- să determine clasificare Zăcămintelor Minerale Utile;

- să deosebească formele de folosire a subsolului;

- să determine cazurile de atribuire prin licenţă a folosirii

subsolului;

- să analizeze informaţia inclusă în cadastru;

să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării

subsolului;

11. Regimul juridic de utilizare şi

protecţie a subsolului.

- subsolul – obiect de folosire şi protecţie;

- Zăcămintele Minerale Utile;

- protecţie juridică a subsolului;

- măsuri juridice;

- autorizarea prin licenţă;

- perimetru minier;

- formele de folosire;

- cadastru;

- supraveghere;

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de apă – obiect de folosire şi

protecţie;

- să analizeze măsurile de protecţie juridică a apei,

obiectivele acvatice;

- să clasifice categoriile de ape;

- să deosebească formele de folosire a apelor;

- să determine cazurile de atribuire prin licenţă, autorizaţie a

folosirii apelor;

- să analizeze informaţia inclusă în cadastru;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării

apelor.

12. Regimul juridic de protecţie şi

utilizare a apelor.

- apa – obiect de protecţie şi folosire;

- clasificarea apelor;

- protecţie juridică a apelor;

- fâşii de protecţie şi zone riverane;

- formele de folosire;

- cadastru;

- supravegherea

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de pădure – obiect de folosire şi

protecţie;

- să analizeze măsurile de protecţie juridică a pădurii;

- să determine clasificare pădurilor;

- să deosebească formele de folosire a fondului forestier;

- să determine cazurile de atribuire prin licenţă, autorizaţie a

folosirii pădurilor;

- să analizeze informaţia inclusă în cadastru;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării

fondului forestier.

13. Regimul juridic de protecţie şi

utilizare a fondului forestier.

- pădurea – obiect de protecţie şi folosire;

- clasificarea pădurilor pe categorii

funcţionale;

- protecţie juridică a pădurilor;

- formele de folosire;

- cadastru silvic;

- supravegherea şi controlul silvic;

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de regn animal – obiect de folosire şi

protecţie;

14. Regimul juridic de utilizare şi protecţie

a regnului animal.

- să analizeze măsurile de protecţie juridică a regnului

animal;

- să determine noţiunile de animale rare, vulnerabile şi

periclitate;

- să deosebească formele de folosire a regnului animal;

- să determine cazurile de atribuire prin licenţă, autorizaţie a

folosirii animalelor prin vânat şi pescuit;

- să analizeze informaţia inclusă în cadastru şi în Cartea

Roşie;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării

regnului animal.

- regnul animal – obiect de protecţie şi

folosire;

- protecţie juridică a regnului animal;

- formele de folosire;

- vânatul, pescuitul

- cadastru, Cartea Roşie;

- supravegherea

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de aer atmosferic – obiect de folosire

şi protecţie;

- să analizeze măsurile de protecţie juridică a aerului

atmosferic;

- să deosebească formele de folosire a aerului atmosferic

- să determine cazurile de aplicare a normativelor

Concentraţiei Maxim Admisibile;

- să determine cazurile de aplicare a normativelor Limitele

Admise de Evacuare;

- să determine temeiurile de autorizare a folosinţe asupra

aerului atmosferic;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul utilizării aerului

atmosferic.

15. Regimul juridic al aerului atmosferic,

- aerul atmosferic – obiect de protecţie şi

folosire;

- protecţie juridică a aerului atmosferic;

- Concentraţia Maxim Admisibilă;

- ELA – Emisii Limitat Admisibile;

- formele de folosire;

- calitatea aerului;

- supravegherea;

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de deşeuri;

- să analizeze măsurile de protecţie juridică zonelor

contaminate;

- să determine categoriile de deşeuri;

- să deosebească formele de management al deşeurilor;

- competenţa structurilor de stat în domeniul controlului

asupra managementului ecologic;

- să soluţioneze studiile de caz din domeniul

managementului deşeurilor.

16. Regimul juridic al managementului

deşeurilor

- categorii de deşeuri;

- managementul deşeurilor;

- controlul de stat;

- autorizarea pentru managementul

deşeurilor;

- deşeurile menajere, ionizate radioactive

etc.;

- supravegherea;

- răspunderea.

- să identifice noţiunea de arii naturale protejate de stat;

- să determine funcţiile ariilor naturale;

- să analizeze categoriile de clasificare ariilor naturale;

- să argumenteze importanţa creării fiecărei categorii de arii

naturale

- să evidenţieze importanţa Uniunii Internaţionale de

Conservării Naturii pentru realizarea funcţiei ecologice a

statului (UICN):

- rezervaţii naturale;

- rezervaţie peisagistică;

- competenţa structurilor de stat în domeniul supravegherii

17. Regimul juridic al Fondului ariilor

naturale protejate de stat

- ariilor naturale protejate de stat;

- funcţiile;

- clasificarea;

- rezervaţii ştiinţifice;

- monumentele naturii;

- Uniunea Internaţională de Conservare a

Naturii (UICN):

- rezervaţii naturale;

- rezervaţie peisagistică;

modului de funcţionare a ariilor naturale. - supravegherea;

- evidenţa.

- să identifice noţiunea de drept ecologic internaţional;

- să determine principiile, obiectele, subiecţii dreptului

ecologic internaţional;

- să analizeze aplicarea convenţiilor internaţionale din

domeniu la nivelul RM;

- să analizeze funcţionalitatea RM în structurile

internaţionale în domeniul protecţiei mediului;

- să evidenţieze importanţa conferinţelor internaţionale şi

participarea RM pentru realizarea funcţiei ecologice a

statului;

- să determine statutul juridic al spaţiului cosmic;

- să determine statutul juridic al oceanului mondial;

- să determine statutul juridic al animalelor migratoare.

18. Protecţia internaţională a mediului

înconjurător

- protecţia internaţională a mediului

înconjurător.

- convenţiile internaţionale

- Harta internaţională a naturii.

- organizaţiile internaţionale

- Conferinţele internaţionale

- spaţiul cosmic;

- oceanul mondial;

- animalele migratoare.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Lupan E., Dreptul mediului, Cluj 1995.

2. Marinescu D., Dreptul mediului înconjurător, Bucureşti 1996, ediţia a 3 ea.

3. Lupan E., Dreptul mediului, Bucureşti 1996, partea generală.

4. Lupan E., Dreptul mediului, Bucureşti 1997, partea specială.

5. Duţu M., Dreptul mediului, tratat, Bucureşti 1998.

6. Lupan E. dicţionar de protecţia mediului, Bucureşti 1997.

7. Zamfir P., Trofimov I., Dreptul mediului, partea generală, Chişinău 1998.

8. Zamfir P., Dreptul mediului, partea specială, Chişinău 1998.

9. Trofimov I., Dreptul mediului, partea specială, Chişinău 2000.

10. Lupan E. dicţionar de protecţia mediului, Bucureşti 1997;

11. S. Florea. Factorul ecologic şi dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a RM. Chişinău

2000;

12. Prima Comunicare Naţională a Republicii Moldova, elaborată în cadrul Convenţiei Naţiunilor

Unite privind Schimbarea Climei. Chişinău, 2000;

13. Executarea prevederilor Convenţiei de la Arhus în ţările Europei de Est şi Caucazului , European

Commission 2004;

14. Dreptul tău: Accesul la informaţie , CPLEAI, Chişinău 2002;

15. J. H. Jans, European Environmental Law (European Monographs, Binding: Hard Cover Kluwer

Law International, 2002;

16. Philippe Sands, „Principles of international environmental law”, Manchester, 1995;

17. Susan Wolf, AnnaWhite, „Principles of environmental law”, London 1997;

18. Botkin D. & Keller E., Environmental Science,John Wiley, New York, 1995;

19. Ionescu Iozon, D., Ecologie şi protecţia mediului, Agronomia, Cluj, 1996;

20. Mohan G., & Ardelean A., Ecologie şi protecţia mediului, Ed. “Scaiul”. Bucureşti, 1993;

21. Башмаков Г.К., Правовое регулирование разведки и разработки общераспространенных

полезных ископаемых, Москва 1978.

22. Петров В.В., Правовая охрана природы, Москва 1984.

23. Шестерюк А.С., Вопросы кодификации законодательство об охране окружающей среды,

Ленинград 1984.

24. Полянская Г.М., Актуальные вопросы лесного законодательства, Москва 1985.

25. Петров В.В., Советское природно-ресурсное право и правовая охрана окружающей среды,

Москва 1987.

26. Петров В.В., Экологическое право России, Москва 1996.

27. Бринчук М.М., Экологическое право, Москва 1998.

28. Ермаков Б.В., Сухарев А., Экологическое право России, Москва 1997.

29. Ерофеев Б.В., Экологическое право России, Москва 1996.

30. Одум Ю. Основы экологиию Москва: MОдум Ю. Основы экологии. М.: Мир, 1975;

31. Бродский А.К. Краткий курс общей экологии. СПб.: ДЕАН, 1999;

32. Демидов В.А. Важнейшие экологические законы;

33. Климатические изменения: взгляд из России. Под редакцией доктора экономических

наук, профессора В.И.Данилова-Данильяна. Москва ТЕИС, 2003;

34. Ю.Я. Винокурова, Экологическое право, Москва 2003;

35. Ред. В.Д. Ермаков, Экологическое право России, Москва 1997;

36. С.А. Боголюбов, Экологическое право, Москва 1999;

37. А.К. Голиченкова, Экологическое право России на рубеже XXI века, Москва 2000.

38. N.Opopol, R.Corobov şi a. Schimbările climatului şi potenţialul impact al acestor fenomene

extremale asupra sănătăţii. Curier medical, 2003, nr.5, p. 6-8.

39. Prima Comunicare Naţională a Republicii Moldova, elaborată în cadrul Convenţiei Naţiunilor

Unite privind Schimbarea Climei. Chişinău, 2000,74 p.

40. Stancu. Studiu privind impactul schimbărilor climatice asupra răspândirii ascaridozei.

Schimbarea climei: cercetări, studii, soluţii (culegere de lucrări). Chişinău, 2000, p.108-110.

41. Starea sanitaro-igienică şi epidemiologică, indicii de activitate a serviciului sanitaro-

epidemiologic de stat (SSES) conform rapoartelor statistice a organelor şi instituţiilor SSES pe

a.2002. Chişinău, 2003.

42. Климатические изменения: взгляд из России. Под редакцией доктора экономических

наук, профессора В.И.Данилова-Данильяна. Москва ТЕИС, 2003, с. 99-137.

43. Р.Коробов, А. Николенко, Н. Опополь. Климат ХХI столетия и здоровье населения.

Materialele congresului V al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova.

Vol.3, Chişinău, 2003, p.54-57.

44. Н. Опополь, Р. Коробов. Эколого-гигиенический мониторинг: проблемы и решения.

Кишинев, 2001, 236 с.

45. N.Opopol, R.Corobov. Schimbările climatului şi potenţialul impact al acestor fenomene

extremale asupra sănătăţii. Curier medical, 2003, nr.5;

46. Starea sanitaro-igienică şi epidemiologică, indicii de activitate a serviciului sanitaro-

epidemiologic de stat (SSES) conform rapoartelor statistice a organelor şi instituţiilor SSES pe

a.2002. Chişinău, 2003;

47. Р.Коробов, А. Николенко, Н. Опополь. Климат ХХI столетия и здоровье населения.

Materialele congresului V al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova.

Vol.3, Chişinău, 2003;

48. M. Cotorobai, P. Zamfir, V. Ursu “Drept Funciar” manual, ed. “Cartier juridic”, Chişinău 2001.

49. Erofeev B.V, Zemelinoe pravo Rosii.,Moscva, 1997.

50. Bogoliubov A.S, Zemelinoie pravo., Moscva, 1998.

51. Şerstiuc A.C, Zemelinoe pravo Rosii., Moscva, 1998.

52. Petrov V.V. Zemelinoi pravo Rosii., Moscva, 1998.

53. Pavel Zamfir, Protecţia juridică a terenurilor., Buletinul Tinerilor jurişti,nr.6, 2000.

LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ

- Constituţia Republicii Moldova, 29.07.1994.

Concepţii

- Concepţia naţională a agriculturii ecologice, fabricării şi comercializării produselor

alimentare ecologice şi genetic nemodificate, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 863 din 21 august 2000.

- Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului

RM nr.605-XV din 02.11.2001.

- Concepţia organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în RM, aprobată prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 717 din 07.07.2002.

- Concepţia dezvoltării durabile a localităţilor R.M., aprobată prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 1419 din 28.12.2001.

- Concepţia politicii naţionale în domeniul resurselor de apă, aprobată de Parlamentul RM nr.

325-XV din 18.07.2003.

Strategii

- Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă “Moldova XXI”. Consiliul Economic Suprem

pe lângă Președinția Republicii Moldova, PNUD, Chişinău, 2000.

- Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier, aprobată prin Hotărârea Parlamentului

RM nr. 350-XV din 12.07.2001.

- Strategia naţionale şi Planul de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice,

aprobată prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 112-XV din 27.04.01.

Programe

- Programul Naţional Strategic de Acţiuni în domeniul Protecţiei Mediului Înconjurător,

aprobat prin Decretul Preşedintelui R.M. nr.321 din 06 octombrie 1995.

- Programul naţional de suprimare eşalonată a substanţelor ce distrug stratul de ozon în

Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.1064 din 11.11.99.

- Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 606 din 28 iunie 2000.

- Programul Naţional pe Acţiuni pentru combaterea deşertificării, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 367 din 13.04.2000.

- Programul de diminuare a poluării aerului atmosferic de către mijloacele de transport

auto, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.1047 din 04.10.2001.

- Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-

2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 737 din 17.06.2003.

- Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor în perioada

anilor 2003-2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 636 din 26.05.2003.

- Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului

RM nr.447 din 17.04.2003.

Planuri

- Planul Naţional de Acţiuni pentru Sănătate în relaţie cu Mediul, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr.487 din 19 iunie 2001.

- Planul general de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului

forestier din RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 739 din 17.06.2003.

- Planul de acţiuni complexe în vederea eficientizării utilizării resurselor naturale, inclusiv a

resurselor acvatice, resurselor minerale şi a fondului forestier, aprobat prin Hotărârea Guvernului

RM nr. 991 din 12.08.2003.

Legi

- Constituţia Republicii Moldova. Adoptată de Parlamentul RM la 29.07.1994.

- Codul Funciar. Legea. Nr.828-XII din 25.12.1991.

- Codul subsolului. Legea nr.1511-XII din 15.06.93.

- Legea nr. 515-XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător.

- Legea nr.440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor rîurilor

şi bazinelor de apă.

- Legea nr.851 din 29.05.96 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra

mediului înconjurător.

- Codul silvic, Legea nr. 887-XIII din 21.06.96.

- Legea nr. 787 – XIII din 26 martie 1996 cu privire la resursele materiale secundare.

- Legea nr.1347 din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

- Legea nr. 1102-XIII din 06.02.97 cu privire la resursele naturale.

- Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic.

- Legea nr.1540-ХШ din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului.

- Legea nr.1536-ХШ din 25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică.

- Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

- Legea nr.591-XIV din 23.09.99 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.

- Legea nr. 1041-XIV din 15.06.2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor

degradate.

- Legea nr.982-XIV din 11.05.00 privind accesul la informaţie.

- Legea nr.29-XV din 13.02.03 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto

la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei.

Hotărârile Guvernului

- Hotărârea Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 cu privire la perfecţionarea gestionării

gospodăriei silvice şi protejarea vegetaţiei forestiere.

- Hotărârea Guvernului nr. 1007 din 30.10.97 cu privire la evidenţa de stat a fondului

forestier.

- Hotărârea Guvernului nr. 1008 din 30.10.97 cu privire la clasificarea pădurilor pe grupe şi

categorii funcţionale.

- Hotărârea Guvernului nr. 739 din 17 iunie 2003 “Cu privire la implementarea Strategiei

dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional”.

Regulamente

- Regulamentul cu privire la reţeaua de observare şi control de laborator asupra contaminării

(poluării), mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, drastice şi mijloace

bacteriene pe teritoriul R.M., aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 474 din 29 august 1996.

- Regulamentul privind modul de ţinere a evidenţei de Stat a Fondului Forestier, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 1007 din 30. 10.1997.

- Regulamentul privind clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii şi funcţionale, aprobat prin

Hotărârea Guvernului R.M. Hotărârea Guvernului R.M. nr. 1008 din 30.10.1997.

- Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din

21.09.98.

- Regulamentul privind auditul ecologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 395 din 08.04.1998.

- Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat, Aprobat de Ministerul Mediului al

RM nr. 20 din 10.11.1998.

- Regulament cu privire la utilizarea informaţiei hidrometeorologice în activitatea economică

a agenţilor economici, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.935 din 11.10.1999.

- Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 72 din 25.01.2000.

- Regulamentul cu privire la Fondul de Date Hidrometeorologice, aprobat prin Ordinul

Ministrului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr. 74 din 05.11.1999.

- Regulamentul privind procedura de instruire a regimului de arie naturală protejată, aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr.803 din 19.06.2002.

- Regulamentul privind controlul transportării transfrontaliere a deşeurilor şi eliminării

acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.637 din 27.05.2003.

- .

Alte acte normative şi surse bibliografice:

- Protocolul Cartei Energetice Privind Eficienţa Energetică şi Aspectele Ecologice Conexe din

17.12.94. Ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.828-XIII din 03.05.96, Tratate internaţionale”,

1999, volumul 11, pag.205.

- Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în zonele

transfrontaliere din 25.02.91. Aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1546-XII din 23.06.93,

„Tratate internaţionale”, 1999, volumul 7, pag.39.

- Hotărârea Parlamentului privind aderarea RM la Convenţia asupra poluării atmosferice

transfrontaliere pe distanţe lungi nr.399-XIII din 16.03.95.

- Hotărârea Parlamentului nr.1599-XIII din 10.03.98 privind aderarea RM la Convenţia de la

Bazel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării

acestora.

- Decretul Preşedintelui RM nr.365 din 27.11.96 cu privire la instituirea Comisiei naţionale

pentru implementarea convenţiilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului.

- Instrucţiune privind calculul pentru poluarea mediului la exercitarea controlului ecologic

instrumental al mijloacelor de transport auto din 25.11.98 MO nr.109-110/211 din 10.12.1998.

- Instrucţiune despre ordinea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de stat Ordin

MECDT nr. 188 din 10.09.02.

- Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii al RM privind măsurile de realizare a Hotărârii

Guvernului R.M. nr. 717 din 07.06.02 “Despre aprobarea Concepţiei organizării şi funcţionării

monitoringului socio-igienic în Republica Moldova şi Regulamentului privind monitoringul socio-

igienic în R.M.”, aprobată de Colegiul Ministerului Sănătăţii al RM, proces verbal nr. 15 din 17.12.02.

- Hotărârea Curţii Constituţionale nr.17 din 05.08.2003 pentru controlul constituţionalităţii

punctelor 4, 6 şi 10 din Hotărârea Guvernului nr.1202 din 8 noiembrie 2001 "Cu privire la unele

măsuri pentru reglementarea utilizării bazinelor acvatice", MO nr.177-181/15 din 15.08.2003.

- Ordinul Nr. 210 din 01.07.2002 Cu privire la măsurile de utilizare eficientă a resurselor

acvatice ale Republicii Moldova în scopul sporirii volumului de producere a peştelui în conformitate

cu Hotărârea Guvernului RM nr. 1202 din 08 noiembrie 2001.

- Decret al Preşedintelui RM nr. 208 din 26.07.1996 despre constituirea Comitetului naţional

pentru problema ozonului.

- Instrucţiune despre ordinea de organizare şi efectuare a Expertizei Ecologice de Stat.

Aprobată de Ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 188 din 10.09.2002

MO nr.14-17 (1107-1110) din 07.02.2003.

- Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului

înconjurător. Aprobat de Ministerul Sănătăţii, Medic Şef Sanitar de Stat al RM nr. 06.3.3.50 din

21.08.2003 MO nr. 248-253 (1341-1346) din 19.12.2003.

- Instrucţiune cu privire la mecanismul de percepere şi transfer al plăţilor pentru poluare la

importul în RM a produselor petroliere. Aprobat de Ministerul Mediului nr. 01 – 13/509 din 25. 11.

1998.

IDNO 1010620005483, adresa poştală: Chişinău, str. S. Lazo 4,

tel. 022212786, office@ vox.md

PROFILUL Asociaţiei Obşteşti EcoContact

Misiunea - sprijinirea îmbunătățirii calității mediului și a dezvoltării durabile a comunităților din

Moldova, contribuind astfel la formarea unei societăți responsabile în vederea asigurării unui

mediu favorabil pentru generația viitoare.

Mai 2001 Milieukontakt International lansează proiecte pe probleme de mediu şi

consolidarea societăţii civile în Moldova, deschizând oficiu în Chişinău;

August 2010 Echipa oficiului din Chișinău Milieukontakt International a fost înregistrată la

Ministerul Justiţiei a RM cu denumirea Asociaţia Obştească EcoContact;

A.O. EcoContact este succesorul oficiului local al Milieukontakt International în Moldova şi

continuă să fie partenerul Milieukontakt International cu oficiul în Amsterdam,

având o istorie bogată în 5 domenii:

Informare

Diseminarea informaţiei de mediu şi dezvoltare durabilă;

Realizarea evenimentelor informative;

Moderarea reţelei ONG-urilor de mediu de distribuire a informației, forum-list@vox.md;

Realizarea acţiunilor de mediu;

Promovarea procedurilor de finanțare deschise și transparente pentru ONG-uri

Prin realizarea campaniilor de informare în domeniul mediului, social, drepturile omului

Instruire

Tematice de mediu şi dezvoltare durabilă;

Întărirea capacității sectorului neguvernamental;

Acces la justiţie în materie de mediu;

Comunicare și IT;

Planurile Locale de Acţiune în domeniu Mediului;

Managementul riscurilor de dezastru;

Managementul substanţelor chimice şi deşeurilor (inclusiv toxice);

Educarea şi sensibilizarea publicului privind drepturile prevăzute în cadrul legislativ;

Managementul de proiecte;

Viabilitate organizaţională;

Participare

În adaptarea documentelor de politici la nevoile publice, exprimând punctul de vedere al

publicului şi punând în valoare experienţele locale;

Colaborarea cu instituţiile publice;

În consultări/elaborări de acte legislative de mediu, drepturile omului şi sectorul asociativ;

În evaluări de mediu;

În elaborări de acte strategice la nivel local, naţional şi internaţional;

Membri a diferitor grupuri de lucru şi comitete naţionale în domeniul mediului;

Promovarea parteneriatului intersectorial pentru rezolvarea problemelor comunitare și de

mediu

Consultare

Legislaţie de mediu;

Acces la justiţie în materie de mediu;

Management de proiecte;

În dezvoltare comunitară

Participarea / implicarea publicului în luarea deciziilor

Soluţionarea problemelor de mediu

Provocate de deşeuri, inclusiv toxice (pesticide învechite);

Provocate de substanţe chimice;

Prin remedierea terenurilor;

Provocate de dezastrele naturale;

Provocate de schimbările climatice;

Privind calitatea aerului şi apei.

Echipa

Echipa A.O. EcoContact are pregătire profesională în domeniile: de mediu, relaţii

internaţionale, drept, educaţie, economie şi asistenţă socială, fiind implicată la nivel naţional, local

şi internaţional în promovarea valorilor de mediu, dezvoltării durabile şi drepturilor omului.

Începând cu 2013 A.O. EcoContact este gazda Centrului de informare şi consultanţă de

mediu Aarhus, creat cu sprijinul misiunii OSCE în Moldova.

Formatorii A.O. EcoContact sunt certificaţi de şcolile de formare naţionale și internaţionale.

Reprezentanții echipei A.O. EcoContact sunt implicați în elaborarea politicilor și cadrului

legislativ de mediu, evaluarea implementării legislaţiei actuale privind drepturile omului și

mediului şi, de asemenea, în scrierea de manuale, ghiduri, broşuri, în elaborarea Curriculum și

materiale didactice pentru cursurile de formare.

Valorile care ne ghidează

Responsabilitate

Echipa EcoContact este fermă că responsabilitatea sa şi a celorlalți este să facă lumea în care trăim

un pic mai bună, indiferent care este "lumea" la care fiecare se racordează: cartier, sector, oraş,

comună în care locuieşte, comunitatea în care își desfăşoară afacerea, ţara sau planeta unde

existăm.

Implicare şi acţiune

Echipa EcoContact consideră că implicarea şi acţiunea sunt responsabilităţile pe care le putem

asuma toţi, deoarece sărăcia, lipsa educaţiei, nivel jos de informare şi cultură juridică în domeniul

de mediu afectează, într-un final toată societatea indiferent de statut, stare socială şi studii.

Demnitate şi respect

Echipa EcoContact crede în dreptul omului la un mediu sănătos: dreptul la informaţie şi educaţie

ecologică, la securitate şi bunăstare, la participare în luarea deciziilor de mediu şi altele, sunt

asigurate prin respect şi toleranţă din partea fiecăruia.

Cooperare şi parteneriat

Echipa EcoContact promovează alianţa dintre ONG-uri, între ONG-uri şi sectorul public şi între

ONGuri şi mediul de afaceri. Fiecare din aceste sunt dezvoltare pentru oamenii obişnuiţi, pentru

activităţi durabile în comunitate, cu un impact real spre o viaţa mai bună.