Cugetarile Lui Constantin Brancusi

5
Cugetările lui Constatin Brâncuși Constantin Brâncuși, genialul sculptor al secolului al XX-lea și al vremurilor ce urmează, e și o mare conștiință artistică și etică prin care înzestrarea nativă se desăvârșește și rămâne înrădăcinată. Arta universală cunoscută direct în “orașul luminii” nu l-a dus la înstrăinare de casă. Această cunoaștere a avut asupra lui o influență catalitică care l-a făcut conștient de geniul care dormea în el. Ajuns în capitala artelor, românul plecat din Hobița nimerește în mijlocul unui interes pentru “artele primitive” “descoperite” de europeni în coloniile lor. Brâncuși nu se lasă fascinat de ele până la piederea de sine, ci, dimpotrivă, a devenit conștient de matricea sa stilistică de om carpatin; a înțeles și a făcut distincția dintre primitiv și arhaic, dintre totem și gândul înalt. Sculptorul nostru posedă organul gândirii și al ideii. “Aforismul, spunea Blaga, este o floare în stare de grație”. “Aforismul este pentru Brâncuși exact ceea ce era pentru gândirea populară proverbul …” *Constantin Zărnescu, Aforismele și textele lui Brâncuși, ediția a 3-a, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca, 1998]. Probabil că de aceea nici nu a fost prea mult preocupat de fixarea scripturală a gândurilor sale. Majoritatea au fost rostite – adresate prietenilor și tuturor celor care i-au trecut pragul atelierului-casă. “Majoritatea *cugetărilor] însă au fost reținute și notate de la maestru [de exegeții operei, critici și istorici ai artei, scriitori, diplomați, artiști] pentru lumina pe care ele o aruncau asupra capodeperelor. Trebuie să afirmăm însă, din păcate, că o bună parte din ele s-au pierdut, iar altele, rămase orale, dețin un caracter lacunar și nedesăvârșit” *Constantin Zărnescu, op. cit, p. 99]. Cugetările brâncușiene se remarcă prin varietate problematică. Ele sunt gânduri despre artă și actul creator, “explicații” la operele lui, îndemnuri, sfaturi artistice și de viață. Datorită modului de transmitere și bogăției lor, cugetările artistului cunosc variante ca și Cocoșul, Pasărea măiastră și Domnișoara Poganny. Centrul de gravitație al cugetărilor maestrului este CREAȚIA. Pentru început am reținut trei cugetări de excepție, care refuză orice comentariu și în același timp acceptă să fie comentate la nesfârșit: “Arta nu este o întâmplare” (cug. 64); “Arta nu este nici modernă și nici veche – este Artă…”; “Arta rămâne o taină și a credinței. Iar când se face după vreo teorie, este falsă”. În câteva texte artistul insistă asupra menirii artei. În primul rând opera de artă trebuie să ofere bucurie oamenilor (cug. 33) și lumina care să-i ridice spre transcendent (cug. 54). Despre originea artei maestrul afirmă următoarele: arta a apărut în momentul când omul a lucrat cu “voioșie” (cug. 3), iar în cugetarea 11 spune: “Nu cred în suferința creației”. Într-un text artistul mărturisește: “Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea de sine, spiritul ei: zborul, elanul …” (cug. 20). “Rațiunea de a fi a artiștilor este aceea de a releva frumusețile lumii” (cug. 10). Opera de artă trebuie “să zboare” și “să cânte” (cug. 162). Brâncuși se delimitează de tragicul prezent (explicit sau implicit) în arta vechilor greci. Creatorul Domnișoarei Poganny spune, nu fără temei: “Decadența helenilor a început din momentul în care s-a încercat să se exprime în sculptură suferința umană – în opere ca Laocoon și fiii” (cug. 70). Ferm în convingerile sale despre marele Michelangelo, căruia nu-i neagă genialitatea, spune: “Michelangelo este un discipol al Heladei celei decadente. *…+ Arta lui Michelangelo nici nu odihnește și nici nu vindecă” (cug. 31). “Eu îi reproșez dinamismul demonic” (cug. 72). Începând cu urmașii imediați ai marelui italian, arta pierde mult din grandios și sublim căzând în grandilocvență; a pierdut omul măsura

description

Despre modul in care gindea, unde se face referire la carte lui Constantin Zărnescu "Aforismele și textele lui Brâncuși"

Transcript of Cugetarile Lui Constantin Brancusi

  • Cugetrile lui Constatin Brncui

    Constantin Brncui, genialul sculptor al secolului al XX-lea i al vremurilor ce urmeaz, e i o

    mare contiin artistic i etic prin care nzestrarea nativ se desvrete i rmne nrdcinat. Arta

    universal cunoscut direct n oraul luminii nu l-a dus la nstrinare de cas. Aceast cunoatere a

    avut asupra lui o influen catalitic care l-a fcut contient de geniul care dormea n el. Ajuns n capitala

    artelor, romnul plecat din Hobia nimerete n mijlocul unui interes pentru artele primitive

    descoperite de europeni n coloniile lor. Brncui nu se las fascinat de ele pn la piederea de sine, ci,

    dimpotriv, a devenit contient de matricea sa stilistic de om carpatin; a neles i a fcut distincia

    dintre primitiv i arhaic, dintre totem i gndul nalt. Sculptorul nostru posed organul gndirii i al ideii.

    Aforismul, spunea Blaga, este o floare n stare de graie. Aforismul este pentru Brncui exact ceea ce

    era pentru gndirea popular proverbul *Constantin Zrnescu, Aforismele i textele lui Brncui,

    ediia a 3-a, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca, 1998]. Probabil c de aceea nici nu a fost prea mult preocupat

    de fixarea scriptural a gndurilor sale. Majoritatea au fost rostite adresate prietenilor i tuturor celor

    care i-au trecut pragul atelierului-cas. Majoritatea *cugetrilor] ns au fost reinute i notate de la

    maestru [de exegeii operei, critici i istorici ai artei, scriitori, diplomai, artiti] pentru lumina pe care ele

    o aruncau asupra capodeperelor. Trebuie s afirmm ns, din pcate, c o bun parte din ele s-au

    pierdut, iar altele, rmase orale, dein un caracter lacunar i nedesvrit *Constantin Zrnescu, op. cit,

    p. 99]. Cugetrile brncuiene se remarc prin varietate problematic. Ele sunt gnduri despre art i

    actul creator, explicaii la operele lui, ndemnuri, sfaturi artistice i de via. Datorit modului de

    transmitere i bogiei lor, cugetrile artistului cunosc variante ca i Cocoul, Pasrea miastr i

    Domnioara Poganny.

    Centrul de gravitaie al cugetrilor maestrului este CREAIA. Pentru nceput am reinut trei

    cugetri de excepie, care refuz orice comentariu i n acelai timp accept s fie comentate la

    nesfrit: Arta nu este o ntmplare (cug. 64); Arta nu este nici modern i nici veche este Art;

    Arta rmne o tain i a credinei. Iar cnd se face dup vreo teorie, este fals.

    n cteva texte artistul insist asupra menirii artei. n primul rnd opera de art trebuie s ofere

    bucurie oamenilor (cug. 33) i lumina care s-i ridice spre transcendent (cug. 54). Despre originea artei

    maestrul afirm urmtoarele: arta a aprut n momentul cnd omul a lucrat cu voioie (cug. 3), iar n

    cugetarea 11 spune: Nu cred n suferina creaiei. ntr-un text artistul mrturisete: Eu nu doresc s

    reprezint o pasre, ci s exprim nsuirea de sine, spiritul ei: zborul, elanul (cug. 20). Raiunea de a fi

    a artitilor este aceea de a releva frumuseile lumii (cug. 10). Opera de art trebuie s zboare i s

    cnte (cug. 162). Brncui se delimiteaz de tragicul prezent (explicit sau implicit) n arta vechilor greci.

    Creatorul Domnioarei Poganny spune, nu fr temei: Decadena helenilor a nceput din momentul n

    care s-a ncercat s se exprime n sculptur suferina uman n opere ca Laocoon i fiii (cug. 70). Ferm

    n convingerile sale despre marele Michelangelo, cruia nu-i neag genialitatea, spune: Michelangelo

    este un discipol al Heladei celei decadente. *+ Arta lui Michelangelo nici nu odihnete i nici nu

    vindec (cug. 31). Eu i reproez dinamismul demonic (cug. 72). ncepnd cu urmaii imediai ai

    marelui italian, arta pierde mult din grandios i sublim cznd n grandilocven; a pierdut omul msura

  • i modelulul. Regsirea msurii se datoreaza lui Rodin, afirm Brncui. Sculptura lui Balzac este, zice tot

    artistul romn, este punctul de plecare al sculputii moderne. Dup terminarea statuii lui Balzac,

    sculptorul francez ar fi spus abia de acum nainte a voi s ncep s sculptez (cug. 62).

    Judecile lui drastice, pentru unii chiar irevenioase i orgolioase, vin din convingerea c arta nu

    trebuie s fie naturalist. Multe din textele lui Brncui sunt axate pe problema mimesisului n art. Iat

    ce spune o cugetare a sculptorului romn: Minunea vieii este inexplicabil *+Arta nu este altceva

    dect redarea vieii, este transfigurarea ei *+ Creaia fiecrui artist are nevoie, nainte de a se putea

    declana, de o prealabil atmosfera orfic (cug. 74). n gndirea artistic a creatorului Cocoilor exist

    o total i asumat ruptur ntre tietura direct i mimesis. Legtura Artei cu Natura trebuie s stea

    n capacitatea artei (a artistului) de a prinde pulsaia vieii, s surprind legea cosmicului. Orice

    imitaie este fr de via (cug. 43). Artistul trebuie s continue natura, s duc mai departe ceea ce

    ea i ofer. Mai este de reinut un aspect. De cte ori Brncui se refer la natur el nu se refer la

    dimensiunea omului terestru, ci la dimensiunea i calitatea cosmic. Sub acest aspect sculptorul romn

    se aseamn cu poetul i filosoful Lucian Blaga.

    n principiu mimesisul cere meteug i virtuozitate. Brncui refuz s fie meteugar sau s

    creeze n umbra maetrilor: Nimic nu se nal la umbra mreilor arbori (cug. 66). Alt cugetare

    glsuiete: La ce bun s lucrezi dup nite modele? n acest fel nu ajungi s sculptezi dect cadavre

    *+ (cug. 28). Aceste cugetri arat c artistul romn nu este strin de problema ce frmnt lumea

    artistic de la nceputul veacului XX: relaia art natur, problema universului. S dai senzaia

    realitii, astfel cum ni le procur Natura nsi i, fr ns a reproduce sau a imita, este astzi cea mai

    vast problem a Artei. [artistul trebuie s intre] n spiritul universal al lucrurilor i nu a te limita imaginii

    lor *+ (cug.122).

    Ca tehnic, Brncui refuz modelajul i metesugul (auxiliarul mimesisului) care nseamn

    revenire, schimbare, adaos pentru a fi aproape de model. Toate acestea erau mult mai uor de

    fcut dect tietura direct (cug. 23). Brncui nu neag necesitatea metesugului, numai c el i d un

    nou neles. Dup taietura direct urmeaz polizarea care face ca opera s ofere forme i lumin.

    Adresndu-se celor care l vizitau, artistul le spune: Tot ce putei contempla aici, n atelier, are un singur

    merit, c este trit *+. Cci tot ceea ce v druiesc este bucurie curat. Contemplai lucrurile mele pn

    cnd le vedei. Cei apropiai de Dumnezeu le-au vzut (cug. 5). Ideea este reluat n cugetarea 6: n

    art, ceea ce import este bucuria. Avei fericirea s contemplai (s v minunai)! Aceasta este totul *+

    Raiunea de a fi a artitilor este aceea de a releva frumuseile lumii (cug. 10). Pentru a explica n ce

    const copierea naturii mimesisul, artistul ia ca exemplu operele sale. Iat un exemplu: n Srutul nu a

    fost vorba despre o copie fidel a dou modele brbat i femeie, care se ndrgostesc, ci despre o

    viziune a iubirii fr de moarte pe care eu am vzut-ocu ochii minii. Am eliminat din opera mea tot

    ceea ce nu era esenial. Gsii n aceast sculptur numai o sugerare a braelor i a picoarelor, o

    sugerarea a fizionomiilor. Iar cu ct vei privi mai mult aceast oper, cu att mai uor i vei descoperi

    sensul: misterul fecunditii i al morii rmne nsui misterul acestei iubiri care va supravieui, chiar

    dincolo de mormnt (cug. 76).

  • Arta nu trebuie s copieze natura, realitatea, ci s-i sondeze profunzimile. n acest sens una

    dintre cele mai explicite cugetri este cea n care este vorba de alegorie, simbol, sacralitate, cutarea

    esenelor ascunse n material. Toate astea se opun fotografierii (cug. 83). Menirea operei este s

    exprime tot ceea ce nu se supune morii (cug. 103).

    Una din componentele fundamentale ale concepiei artistice asupra creia Brncui insist este

    relaia dintre Artist i Materialul cu care lucreaz. ntre Artist i Material trebuie s existe o colaborare

    intim; sculptorul trebuie s i pun spiritul n armonie cu spiritul materialului (cug. 19). Fiecare

    material (lemn, piatr, bronz) are limbajul lui cruia trebuie s i te supui pentru a crea ceva valid. A-i

    aplica un alt tratament pentru a-i transforma calitile n altceva nseamn s-l nimiceti, s-l faci steril.

    Nerespectarea legii materialului ns ar condamna din start posibila oper de art la moarte. Ideea este

    de regsit i in textul 173, o mic parabol. Materialele trebuie s sugereze artistului subiectul i forma

    care trebuie s vin din interiorul lui, nu impuse din afar (cug. 17). n cugetarea menionat gsim unul

    din principiile de baz ale artei, de care numai geniile in seama: capodopera se poate realiza cnd exist

    relaia reciproc de armonie i comunicare ntre ideea artistului i calitatea materialului. Cnd ntre cei

    doi exist ruptura opera va avea de suferit pn la pierderea statutului de oper de art. Nu puini sunt

    cei care silesc materialul s vorbeasc limba lor: Nu poi face din lemn ceea ce ai vroit s faci din piatr

    (cug. 22). Artistul i poate ncepe actul creator numai dup ce a descoperit spiritul tinuit n material

    (cug. 25), numai astfel el poate evita capcana sculpturii tip biftec (cug. 24). Peter Nagoe, scriitor

    american de origine romn, autorul primei biografii a artistului Sfntul din Montparnasse, publicat n

    America n 1965, a reinut urmtoarea idee a lui Brncui: Eu nu dau niciodat prima lovitur pn cnd

    piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie s-i fac. Atept pn cnd imaginea interioar s-a fixat bine n mintea

    mea. Cteodat dureaz sptmni ntregi pn cnd piatra-mi vorbete. Trebuie s privesc atent

    nluntrul ei: nu m uit la vreo aparen m deprtez ct mai mult posibil de aparene; nu-mi ngdui

    s copiez (apaud Constantin Zrnescu, op. cit, p. 71). Dialogul Artist Material i detaarea sunt

    probleme frecvente n textele brncuiene. n toate materialele folosite, exist, afirm sculptorul, o

    proporie interioar (cug. 114), o msur ca ultim adevr (cug. 116). Aceast proporie msura este

    o lege universal i cosmic (cug. 118).

    Odat cu Brncui se schimb i concepia (atitudinea) artistului n legtur cu mrimea

    sculpturii i cu alegerea locului de expunere a ei. Artistul plecat din Hobia, din Carpai a dat o mare

    atenie poziionrii operei n spaiu fa de sursa de lumin i de unghiul sub care aceasta cade asupra

    scuplturii (cug. 115). Nu ntmpltor creatorul Oului nceputul lumii i a Psrii n spaiu a dat atenie

    deosebit fazei de polizare, ca idee i act fizic n munca creatoare.

    Ca mare artist, Brncui are orgoliul geniului. Dar nu este unul van, ci cu un soclu moral: ncrederea n fora sa creatoare. Artistul trebuie, afirma Brncui, s aib curaj, perseveren, dorina autodepsirii, dorinta originalitii (cug. 80). Desele referiri la operele sale nu sunt dovezi ale orgoliului vanitos (sc!), ci dovezi ale contiinei de sine. Sculptorul era contient de valoarea operei sale [timpul a confirmat] cnd afirma: Coloana infinitului va fi una din minunile lumii (cug. 136). Prin capodoperele sale artistul nu mai aparine lumii acesteia, el devine un lucru esenial (cug. 254). Aceste cugetri, ca i toate celelalte, sunt de o gndire obiectiv i profund, opiniile fiind exprimate n mod tranant des ntr-un limbaj simbolic-mataforic. (cug. 135). n acest sens este ilustrativ i textul 143 n care se pune n eviden semnificaia opoziiei dintre Coloana fr sfrit i Labyrint: Coloana fr sfrit este negarea

  • Labyrintului. Pentru problem elocvente sunt cugetrile 8490, 95102, 132, 133, 136, 140143, 146148. Mai citez o mrturisire de o adnc semnificaie pentru drumul artistic al sculpotului: Srutul (aceast capodoper din tineree) ce reprezint pentru mine drumul Damosului (cug. 75). Alte momente biografice semnificative pentru drumul artistului sunt consemnate de textele 104, 246, 249. Cugetarea 246: n timpul copilriei am dormit n pat/ n timpul adolescenei am ateptat la u/ n timpul maturitii am zburat ntre ceruri, are structura i semnificaia care ne amintete de Trei fee, poezia lui Lucian Blaga: Copilul rde:/ nelepciunea i iubirea mea e jocul!/Tnrul cnt: Jocul i nelepciunea mea-i iubirea!/ Btrnul tace: Iubirea i jocul meu e-nelepciunea!

    Cugetrile brncuiene au i o coordonat etic. n primul rnd aceast dimensiune vizeaz responsabilitatea actului creator: *+ iar dac nu formm o singur fiin cu opera noastr este mai bine s ne apucm de-altceva, dect s ncercm s fim sculptori (cug. 57). Marele artist trebuie s se caracterizeze prin pasiune, druire, cutare, perseveren, trebuie s refuze hedonismul (cug. 41) i invidia (cug. 12). Fr rdcini artistul rmne nemplinit i fr personalitate (cug. 42). Munca creatoare (munca manual de execuie a artistului) este altceva dect simpla munc fizic din accepiunea general. Aceasta este doar un adjuvant [cale i mijloc] n realizarea operei. Aceast munc este necesar, dar ea nu hotrte sine qua non calitatea i destinul operei (cug. 54). Onestitatea i demnitatea sunt caliti morale preuite (i recomandate) de Brncui (cug. 68). Citez din cugetarea 39 care exprim un adevr pe care puini l cunosc i i mai puini l practic: s fi iste este ceva, ns s fi onest aceasta merit osteneal. Altfel spus nzestrarea (harul) fr o moral sntoasa nu valoreaz nimic, nu poate crea ceva trainic. S creezi i s te druieti cu senintate i cu bucurie pn la jertf. Sfaturile i ndemnurile creatorului Mesei tcerii izvorsc din propria lui experien de via i de creator (cug. 7, 9, 11, 13, 50). Aceste sfaturi i ndemnuri nu sunt manifestri ale unui egocentrism, ci ale unei nalte contiine responsabile: Cine nu iese din Eu, n-atinge absolutul i nu descifreaz nici viaa (cug. 35). O astfel de contiin respinge fabricarea gloriei (cug. 156). De asemenea Brncui nu admite naveta ntre bine i ru: Cnd o societate nu mai cunoate sau amestec binele cu rul, ea se afl deja pe povrniul pierzaniei (cug. 182). Urmnd textele 208224 (ediia Zrnescu, din care citez) descoperim un adevrat cod al familiei, iar n cugetrile 232234 unul al prieteniei. Acest aspect nu trebuie s ne surprind. Avnd drept soclu zicerile artistului putem afirma, chiar dac formula a czut n derizoriu, Brncui este contemporanul nostru. Cugetrile marelui artist pe ct de universale (generale), pe att de permanente (particulare) sunt nct se potrivesc de minune societii romneti din ultimii lustrii. Recomandm citirea textelor 141, 185, 187, 191, 194. Autorul cugetrilor, indiferent de problematica lor, este un btrn nelep.

    Nu toate gndurile i ideile lui Brncui sunt originale n absolut. Multe din ele i dau sentimentul lui deja-vu (nu e numai cazul lui Brncui). Importante sunt forma i contextul zicerii lor. Acestea le imprim o not de originalitate, le dau personalitate. n general cugetrile marelui sculptor se caracterizeaz prin limpezimea gndului i prin exprimarea tranant. Sculptura nu e pentru tineri (cug. 59). O cugetare ca aceasta ocheaz prin simplitatea dur cu care este exprimat o idee profund pe care numai cei ce nu vor nu o neleg.

    Spuneam mai devreme c desele referiri la operele sale pot genera acuzaia de orgoliu nemsurat i de egocentrism. Fals, deoarece gndul se nate odat cu opera, fiecrui cuvnt din cugetare i corespunde o lovitur de dalt. ntre ceea ce afirm o cugetare i ceea ce exprim o oper nu exist rupturi. Este corect observaia exegetului brncuian, Constantin Zrescu: Brncui, vorbind despre sine i despre ce inova el, n chip absolut, n arta universal, folosea , se nelege, extrem pluralul politeii. Majoritatea cugetrilor sale (cu observaii esenializate) nu pleac, aa cum cunoatem din aforimul clasic, din constatri cu caracter general (impersonal) extrase din cele ale vieii, naturii i lumii, ci din experiene intime (fr precedent) ale unui sculptor-filosof, experiene care, aplicandu-se mai nti

  • n sfera lui (ce viza absolutul, esenialul) se generalizau numai ntructva n teorii pure, cci, oricum nu se cureau totalmente de Eul care le-a trit i creat (Constantin Zrescu, op. cit, p. 34).

    Punnd cap la cap mrturisirile celor care l-au cunoscut (artiti, diplomati, scriitori, critici i istorici ai artei) putem formula urmtoarele: discuiile din atelierul-cas erau adevrate dialoguri platoniciene.

    Artistul n-a fost preocupat n mod expres s-i noteze zicerile. El avea credina c orice idee scris i pierde posibilitatea permanenei circulaii vii ntru polizare, devine un lucru mort, un fel de moate la care se nchin toi fr s le neleag. Totui , n cugetrile ajunse pn la noi, anevoie se mai poate dibui caracterul oral. Urmrile circulatiei lor prin viu grai sunt doar existena variantelor. Dar dincolo de acest statut existenial, textele brncuiene au unitate, consecven pe axa unor idei i principii fundamentale. Cugetrile artistului nu dau impresia de mozaic bazar , ci una de unitate i strlucire de coloan.

    Formal cugetrile difer. Unele sunt concentrate, esenializate pn la dimensiunea unei propoziii, altele sunt ample i complexe ajungnd la dimensiunea de fragment epic biografic ori la cea de mic parabol (cug. 108, 173) sau de autoportret (cug. 65).

    Sub raport stric stilistic se poate constata prezena simbolului i a metaforei. Pentru expresivitatea i impresia poetic citez: nainte de a-i cumpra o cas cumprti vecinii (cug. 192); Viaa este ca i o moned: trebuie s tii cum s o risipeti; sau, mai exact, cum s o foloseti (cug. 142); Amintidu-mi de Coloana fr sfrit din Romnia i de stelele care se roteau deasupra ei, chemndu-i zborul *+. Mi-am lsat sculpturile s se joace cu cerul i cu oamenii dovedind lumii c este cu putiin o sculptur a focului (cug. 169).

    Brncui a fost un custode de excepie al tezaurului arhaic al nelepciunii de la Carpai. ntr-un amestec de incontient i contient, Brncui a vieuit n vorb, gnd, simire, gest, port, nfiare, ca un adevrat descendent al fiilor Daciei. El este dacul de pe Column pentru a-i da o replic neleapt prin Coloana fr sfrit. Spre sfritul vieii, ntr-o propoziie, Brncui a sintetizat ntreaga sa filosofie i etic care i-au cluzit existena i creaia: S creezi ca un Demiurg, s porunceti ca un Rege, s munceti ca un Sclav (cug. 243).

    Tcerea, Gndul i Eternitatea au adus alturi pe scala valorilor supreme pe Constantin Brncui i Lucian Blaga. Ei sunt dou Coloane fr sfrit ridicate pe acelai soclu: matricea stilistic carpatin, coloana care, apoi, s-au ngemnat cu Universalitatea.

    Media, ianuarie 2013 Ionel Popa