LmSt XXXVI Ne. 5 . 8 Februarie 1920

c£Uefxar/

Director: STELLÁN POPESCU.

ttflnerw şi ШШЪШІЩ REVISTA PREŢUL 25 BANI ътт тѵлш, a SĂPTĂMÂNALA Abonament 1) Lei pe an

S U M A R : 0. Nada . . . . . . . Dupé luptă Al. Саааваа . . . . Porumbeii voiajori tea Pltlat. . ; , . . . . . ш in parc D. laeebaseu. . . . . . . . Seara f a l l iaae . . . . . . . . * . Claca Drages Pratapapaaca . . . . Scrisoare «tafl l l Paata . . . . . . . Medor Cridlm . . . . . . . . Mi-e somn Paple . . . . Amintiri din Campanie Loootlo lllaseu . . Benito Perez-Goldos la a Maga . . . . . . . . s Sonet Saferlal Oaaaa . . Din literatura cerului Patra Beliţi . . . . . . . .Umbre C-tln P. Rethovyda . . . . . Epigrame 1 . N.'Slrbalaaca - . Tudor Vladimirescu A. Kral Olk . . . . Culege-ti lacrăuUU

Mişcarea literară si artistică: Vi P. ' Cronica dramatică (Baia Domniţei

şi Pni-Phi) i . M. Cronica literară (Stropi de

Rouă) Ecouri

66 UNIvr.KStrt. І.ІТГРЛЯ

LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

UNIVERSUL" SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE URMĂTOARELE VOLUME :

Memoriile regelui Carol 17 уоіц-ma, colecţia complectă . . . „ l i . * -

Carol i Regele României . . , 2 — Principele Carol Anton de Hohen-

zollern . „ L50 Memoriile Principesei L u i s a a

Saxoniei . , • 1.30 РЯіапШе ip ipnate ale Ini Petre

Scliiefi! •. i -Rügina Imcäläriei .. 2.30 Conversaţiuni moderne în 6 limbi .. 3.30 Călătoria in india 2 volume . . .. 3 . -Dragoste din alte timpuri 2 voi. „ 2."**

1.30 Ш и і din Berlin 8 volume colec­

ţia complectă ,. 10 . -Coiul nuvele de Carmen Sylva. . .. 1.30 Aventurile uuui Călugăr . . . » 1 -' ' X ţ e n t i ? i a ^ i 3 Q . Y i n e i e p o r t o 3 0 toarvl

<

UNIVERSUL L DUPA LUPTA

(IMITAŢIE) de D. NANU

JN&Opie aibă, vânt de g/data, câmpul înroşit de sânge, MU vdcji dorm somnul veşnic, fată cruce, ne 'nvelipl Pumnii încleştaţi pe spadă au rămas înţepeniţi intfun jalnic aleluia, stolul corbilor se strânge.

Banul singur se trezeşte, aiurit in câmp de luptă.. Norii fug pe /miilea lunei ca pe-o iidvă de schelei Ci viteazul se ridică tprjinil de o lance ruptă Peste hainele lui scumpe, rana-i picura încet.

— „Hei voinici! nu-i viu nici unul, de urât aci să-mi ţie7 Linişte... toţi zac... ici colo jnmţi in lună strălucesc* E cosită poarca toată din mânucluul muntenesc Singur Banul /şi rofcşlc ochi de vultur in câmpie.

— „Ah! armura-i ciuruită, coiful, armele sfarmate. Scutul a sărit din cuc, de-o săcure de păgân Ochi-mi sângeră... in ţărână ca un câine-o să rământ Ce e urletul acesta?-—ha! sunt fiare 'nfometate...

Vin tu corb, solie a morţii, —lanţurile vicţi-s grelei iută pieptu-mi gol ! dcschidc-l, infigând ciocul dc fev Smulgc-mi inima in .ulnare, nalţâ-te cu ca la cer Şi la Vornicul, acasă, caldă du-o dragei melci

Colo 'n hunul cel de piatră unde vulturii s'adună Vei vedea-o albă, dreapta cu ochi dulci în zări prîfffiu -Din spre lagăr să zărească, olacari în sbor venind Co prielnică ştafetă delà Ban, c'o vorbă bună.

Du-te sol, şi spune-i mândri că luptând cu 'nvcrşumre A fost dulce ceasul morţii udormind cu ea în pând. Jar în rnâinele-i de floare, a mea inimă punând Ai să vezi, ce duce zâmbet, fica Vornicului, are!

Eu de-acuma mor! pe-o rază vin a/hanghelii... mă chiaiftâ Lupii pot să mă sfâşie... far dc. rane al meu duh. Sus la sânul celui veşnic, urcă limpede 'n văzduh Să b'aşcge 'n iai alături cu vitejii mari de-o samât

Di Nane

Р О К и Л В Е І І VOIAJORI ; -de AL. CAZABAM

Cred că a ţi auzit sau veţi fi cetit ceva despre porumbeii voiajori, despre aceşti curieri înaripaţi cari în războaiele de alt'dată erau întrebuinţaţi să transmită, în penele din coadă, secrete de război, sburind peste frontul inamic.

Ei bine, armata noastră când s'a pregătit să intre în război pentru dezdrobirea popoarelor, n'ă neglijat nimic şi-a căutat să se folosească şi acum, de acest mijloc de corespundenţă.

Un general delà geniu, cel care a stăruit mai mult pentru înfiinţarea unui post de po­rumbei voiajori, iată cum şi-a susţinut proectul:

«Porumbielul-vo îajor, s'a constatat, în funcţie de spio-giu, poate s'aducă cele mai mari servicii armatei, deci ţării dacă îşi poate îndeplini misi­unea. Dar această misiune rare ori o poate îndeplini căci, în drumul său lung, dacă me­sagerul scapă să fie prjns şi mâncat de herefi, riscă să fie împuşcat de un vânător sau soldat. Iar dacă scapă să fie împuşcat, se poate întâmpla — şi lucru se întâmplă foarte des— sa întâlnească un tovarăş de sex contrar şi atunci îl ur­mează la coteţ, dezertând ast­fel delà datoria către ţară „

In urmă acestui argument, postul de porumbei-voiaiori a şi fost instalat pe platoul de la Cotroceni, într'o- remiză a regimentului de geniu, lungă de treizeci de metri şi lată de zece.

; Coteţele, aranjate cu multă simetrie, cuprindeau p e s t e

i două sute de porumbei, afară Ide ouă şt de pui. Comanda [postului 'o avea un bătrân că­pitan de geniu, având subor­dinul său: doi locotenenţi, un

>;sublocotenet, trei sergenţi şi [douăzeci de soldaţi,„din ..cari

cei mai mulţi voluntari de răz­boi. •

Soldaţii aveau însărcinarea să răneascăcoteţele de „produ­sele gajinaceilor". Sergenţii sâ'i supravegheze şi să caute ouïe de prin cuibare. SublocQr tenentul avea în păstrare re­gistrul de naşteri ş i , decese, căci fiecare porumbiel îşi a-vea, în regula, starea lui ci­vilă. Cei doui locotenenţi erau ocupaţi cu instrucţia şi dresa­rea noilor curieri, Despre că­pitan, ce să vă spun ? In ca­litatea lüi de comandant ce era să facă?,. Comanda!

Porumblelul-vpiajor e la fel eu toţi porumbeii. Se deose-r beşte numai în acea că la pi­cior are un inel de metal, pe care e gravat numărul porum-bieluluj, апці naşţerei şj nu­mele postului de care aparţi­ne. Ei erau foarte bine îngri­jiţi. Dacă vreun sbârlit în pene. dădea semnç de o uşoară in­dispoziţie, medicul regimen­tului era. chemat în grabă.

într'o dimineaţă, căpitanul intră încruntat la faţă. Pupă ce adună în jurul său lumea dintre coteţe, vorbi :

cSunt informat că unii spioni vrăjmaşi din Capitală, se ser­vesc în transmiterea secrete­lor <Je război, de porumbeii voiajori ! Vedeţi dar ce peri­col mare pentru ţară. De asta deschideţi-vă ochii în patru. Va sfătuesc ca pe nişte copii, că de îndată ce veţi întâlni un porumbiel suspect, nu'! perdeţi din vederé : Ürmäri-ţi-l unde şade şi veniţi de ra­portaţi de urgenţă Aţi înţeles?»

Deşi nimeni nu ştia cum s'ar putea, deosebi un porum­biel susfiéctvder.unül ne sus­pect, şi cum mai ales Tar fi putut urmări în sbor, totuşi lumea răspunse în cor: .« -^Inîe les d-le căpitan !.,. _

După trei zile/ unul din ce? trei sergenţi,—învoit să doàf .mă în oraş întârzia cu vreo două Ceasuri delà slujbă- Ne­norocul Iui : Iţi г\щ ceia i'* întâmplat să vje mai dş vrem* căpitapui. !

Cum îl simţi pe sergent c* venise târziu, "se răsti Ц

— Unde 'ai umblat pjişla* ma ?•-. Aşa înţelegi $Щі façî datoria pe . timp qe război ? Unde ai umblat ? Hai şfţtneţ

Toată groaza care se adu­nase pe faţa şireat*/ aferg^nr fului, se risipi deodată': С к і Щ , fără să clipească, ră$pttrtft| i

— Trăip (joianule câpttan... Am urmărit nişte porumbei suspecţi... Tocmaj veneam să vă raportez...

— Unde, cum ?« Ce se alarmă căpitanul.

Căpătând u*şi cu ţoiul Ştfiflf-ranţa, sergentul гдрог|(|: ;

— Am observat, din bfâu nul pumneavQaşţifa, că ,"oe cáteróri vin aeroplanele vrlf» măşe, şţ mai ales •сіщ \іщр a trage tunurile, porurfl&eii u-nuia din mahalaua neaşiră se ridică îu aer, cu toţii* şi zbor sus-sus de nu şe fnai ѵщ cu ochii..-. Cam pleacă aeropla­nele, iarăşi vfn porumbeii şi se lasă pe coteţ...

Căpitanul care. *şc«U»HŞ ' luarea-aminte Cfie epufe, ' tu­tiéba cit vocea jeasă: $

— Şi după întoarcerea | o i шщЬеіІог; n'ai <жт&Щ curte... eeVa... suípeci?

O Cută groasa se $vi fiHt« Sprineenele щщіф$:

Eri, ani e b w r * i t ; ' - # t t suspect

— Ce? Spune! ;

- - Cum s'au întors porum­beii, o femeie eşi şi Ie det« grăunţe... Unui mai blând, І s'a pus pe umerir, ea l'a luat

. în mână...

UNIVERSUL LITERAR

— Şi s'a uitat la coadă ? , «Me'repezi comandantul. - s*a uiutw ^ la coada fi sub coadl.

Căpitanul, după puţină gân­dire:

Ş u t cine sta în curte? «~ Şfiu...

; t . © t t n j H-Chiama? •'.s'i4-"«ranx-Şlaţ... • . , 4 . î Hagl4-rf:Mri. comandan­ţ i «Şi aii-mi spui de la în-4pui.. Iirte sergent,... Ia par Щ fofoafl şi un sac, şi-adă-«Й-l pe neamţ ctí toţi porum­beii (ui, da cu toţi.

í£<t>á, vedeţi, Neamţul e fa lajjjftrul de la Ialomiţa...

• A, ba !.. Mnei-au făcut!.. iJffiMţl netnţoaicaw.. Ba nu !.. .Âxk, deodată, ada numai po­rumbeii.

©upa prânz, Voinicit noştri întors eu « i u l încărcat

'Щ fcoriraibeii iui Şlag. Unul dfiitre soldaţi avea o sgărie-furfi. dèStôï de Adâncă îh faţă.

ä M'a sgfriat hoaţa de nemţoaica—se píáógeá omul

АШ oi a'avem voie sâ'i ЩШ і р ш і п Ь е н , când e or-«ИИ... Da copiilr ce mai plân­geau... De «e sâ le faci ?. Po-rtanbeii lor...

Găpitanui yeni ia biurou mşi devreme de cât ori când. РДІЫ eu ochii de porumbeii, і£ЕЬШйпа|і, se repeţi şl în­cepu sâ'i caute eu deamănun-îui pe spate, pe burtă, pe coada sab eöadá.

Când ajunse, cu cercetarea, tít al jféîlea 'porumbei, strigă:

— Uná'te uiţi loeoteneriteL Vino de veri... A* presimţirea

Sea im m'a înşelat niciodată, fié vez i l « Si *îi v&ri sub ochi, po-

rteebielul care «e sbàteà îh-• в а Ш в Ш і l*e coada şi pe aţtaM ânpejor, penele pur­tau niate urme colorate.

A- Ott* vezi — a lămuri jBajp$KÉ|^.Seamele aste»!

care Iţi par nişte pete, trebue sâfie un alfabet convenţional. Cine ştie ce spun semnele' astea!.. Locotenentul vru parcă să spună ceva, dar îşi muşcă buza.

La al cihcelea porumbiel, comandantul iar strigă:

— P'apoi aci !.. Alte semne şi mai complicate... Ai dra­cului nemţi !... Poftim aci sem­nele convenţionale sunt punc­tate— Uite, locotenente, vezi vezi cum sünt grupate punc­tele... ca la alfabetul tele­grafic

Şi într'adevăr, porumbelul care părea„bolnav, avea co­toarele penelor delà aripi şi delà coadă, găurite ca de un vârf de ac.

Incántant de această desco­perire, căpitanul alergă la co­mandantul ' regimentului, - cu porumbeii în braţe. Coman­dantul regimentului II felicită pentru osteneala, şi fu de pă­rere ca penele Însemnate să fie fotografiate şi trimise la experţii Marelui Stat Major, ca să-şi dea avisul.

Fie că experţii au avut altă treabă, fie că n'au putut sâ afle cheia alfabetului, dar re­gimentul n'a mai primit nici Un avis

Căpitanul nu se lăsă : «AşaM în ţara noastră !.. To­

tul se tratează în glumă... In Germania, sâ fi făcut un ofi­ţer o aşa descoperire era a-vansat şi decorat!»

Şi se hotăra să deslegé el singur enigma. Ih chiar din clipa ceia, se puse pe lucru, dând ordin unui sergent s'a-ducă la cazarmă pe nemţoaică.

Biată femeie intră tremu­rând, nemai înţelegând ce pu­tea avea armata română cu sărăcia ei. Dădu-se taţi po­rumbeii, ce mai voiau de la e a ? g ă i n e l e ?

Căpitanul se gândi că ar fi

bine să întrebuinţeze faţă de femeia spionului, metoda in­timidării. Cum o văzu in t rând, bătu cu pumnul în masă :

— O să te înghită p u ş ­căria, nenorocită!

Pe femeie o cuprinse c ram­pele de stomac de frică:

— Ce am făcut eu ? !.. Eu n'am făcut n imic .

— Dacă n'ai făcut tu, a fă­cut bărbatul tău!

— Nici el n'a făcut n i m i c . El este bătrân....

— Bătrân, bătrân !—îşi bă­lăbăni capul înciudat căpita­nul — dar şi-a trădat ţara care i-a dat ospitalitate Dacă n'a făcut nimic ce înseamnă asta ?

Si sub ochii miiaţi ai fe-meei 'i vâra porumbelul cu penele pătate:

— Cine a făcut semnele astea ?

— Cine Ie-a făcut ! se mită femeia... Ei singuri s 'au mur­dărit când am văpsit noi co ­teţul din nou... Unii s 'au m u r ­dărit de tot...

"*» Aşa... văpsea ! clătină din cap comandantul oare cum m'ai potolit. Bine, văp­sea, dar asta-i tot văpsea?

Şi arătă părumbielul cu coada şl aripile punctate.

Nemţoaica nu înţelegea ce vrea sâ-i spună. Căpitanul 'j veni în ajutor :

— Ce te faci că nu vezi !... Ce înseamnă punctele astea şi pe aripi şi la coadă...

A, asta a fost plin de Läusen de găină... Doi au murit..

— Ce'i asta lausen se înfurie căpitanul — Vorbeşte româneşte î

Femeia tremură : —- Läusen este, poftiţi de

hu vâ supăraţi... Läusen este păduchi!*.

Al. Caaabaa.

UNIVERSUL LITERAR

I N P A R C Când am venii târziu ca să te caut in parcul îmbrăcat în frunză Iută, in parcul năpădii de ici buri iele -— 'Departe, pe-o cărare neumblata, 'Zării pe Zeul Toamnei tust şi singur,

Cum aiergam cu dorul dealtădată, ''Purtând in suflet rediuiile verzi 'Şi cerul clar si ini lui eu zorele Şi visul viu, in care su ie pieră, Am sUît ne Ine lega! dc-o melodie,

í Caci zeul Toamnei pe un lumi de\iur 'Jmi ltdmuce.it ircctdul în surdină, • Şi soarele se stinse prin frunzare, 'Pălind încet cu galbena lumină, dar cerul se făcu dc-anfluă roşie.

Şi fruinele sburaiă dc rugină, Ca fluturi mari eu aripe cindulc, Wicleannl zeu cânta acum mai tare: Şi frunzele foşniră spulberate... it'oşiiiriTeitm foşneşte amintirea.

ion Pillât

S E R A Albert Samaia.

Trec serafimii serii molatec peste flori,,, in catedrală Visul pe orgă aiurează, Iar ziua care scade in zări subtilizează O agonie lungă şi dulce de culori.

Trec serafimii serii pe inimi, ine uşori.,t-Fecioarele beau vraja aduse pe zefire Iu timp ce înălţimea destramă peste fire O leneşa ninsoare de gingaşe paloţU

Şi rozele 'n grădină se pleacă în täten, Iar sufletul lui Schumann, rătăcitor prin sfert îngână ö mâhnire ce n'o poţi vindec^

Un copilaş se stinge departe, undeva,,. O suflete, închide c'un semn a vremii cftrti Un /uger va culege himerek-ţi deşarie.

D, ІасоЬезса

101 3

POEME IN PRQZA

C U A C A de Emil Isa»

I ... . Şapte Tefe torc clin fuior,

;şapte fete pling. Bătrinul scripcar îşi sdrăn-

.găneşte strunele, căci vîntul urlă la fereşti.

Şi şapte fete torc din fuior şi

Íirul îl deapănă din suflet. Şi irul. este tot mai negru şi

iacrămile să leagă in salbă. '/Bătrinul scripcar cântă din

jatruae. căci vîntul urla la fereşti.

— Au fost şapte flăcăi ru­meni, inima lor curată, ochiii frumoşi părul ca pana corbului, dinţii ca mărgelele.

Şi plugul fugea supt mina lor şi doina le-o goneau cio-cîrlii şi brazda pe care au arat-o, încercuia o lume.

Au fost şapte flăcăi şi şapte leşuri s'au făcut şi nimeni nu j-a sărutat, căci corbi sătui au

zăcut pe inima lor şi сіоеді corbului 1-a îndrăgit.

Şi şapte fuioare sbîrnâi* şi şapte fete pltog.

Şi bătrinul scripcar arufteă lemnul sunător şi-şi jngroapt faţa hohptind în milni...

Pirul să ţese din suflete, şapte fete torc, toată noaptea torc.

Şi palide le află lorile, eiei firul nu şâ mai sflrşeşte.

. EatU !«a*

U N I V E R S U L L I T E R A R * *

M E D s O R de VINTILA PANTA

- Cánd! eşti la ţară, ce sä faci î Urât şi plictiseală, pentru toti, dar pentru oamenii ce vin delà oraş, orăşeni născuţ i şi cfcScuţl în târg? Iar vara, c â n d s'a copt g r i u l , când pitpalacii so febo-guesC in mei , c e să facă Grăsa­n u l Св de nèVôe stft îa ţară? Ce a făcut şi domnul Titu, judecător tânăr , aci) picat delà învăţătură: s 'a «pucEH de Vânat, ţ t câhd to-аі apucat, greu te laşi. Ca ţi­gară» o SVâfli d in gura, te s trâmbi şi îţi aprinzi alta-> Vitiu ca- toate celelalte, greu feă te âesberi. Astea ie-a înţeles şi «Uita Mafia, _ c » era îrtsu rat, judecătorul ,— şi nici nu s'n m a i căsnit s ă .dea bărbatul pe brazdă* ea - l i î esveţe .

Ar fi fost degeaba, şi l ă sând la. ' o p t a t e urâtul c&o cuprindea s t â n d s ingură , îi mai dădea

' Ureptate. M

1 Vânătoarea era recreaţia lui: de là a affirtnfnţa paflalft. ţiftu şi câteodată două de namieze. la judecătorie, CU căpU! ЫЛ dc acte »i procese. Acasă pe Wijüurn lui Cuptor, trebuia *ă ee odîli-neascé- 9Щ, dOrrfteft pAnă pe la patru. Apoi, ce să facă e m u l i Prieteni nu, „cu. .nevasta- ti-so ,u-răŞtS... s'a â u s odaia, cil areu-d*»al mialei. *ă iacă o „plim­b a i : 1 ' pe .mir i ş t i . . .Jupanul", un grecotei '(sprinten şi subţire ca un- ţâr , dftr ont fumeecade, ba învăţat s ă ţ ie puşca.. . s< a nime­rit să èchlfticâ im Sitar ş i cursa a fost gata. S'a prins îu ea mai repede decât crezuse. Acum vâ­na, v â n a c u pat imă. Niciodată obosit, pururea vesel, tetdetiuha gata s ă pornească. Cât tuleau luni le de vară, vânat bere bet : prepeliţe, sitari, beeaţij ş; mai p e toamnă, raţe şi gâşle . Iarna, iepurii îl pasionau.

La început cu tolba goală, mai târsşiu m a i s igur , din ee în ee m a i rh 'uît. Şl când a avut un câ ine ca lumea, numai vânat gătea coniţa Maria!

Că de, vânătoare fără câini, vorba ceia. nuntă, fără lautarç,.

suferit m u l t lipsa când n'a avut câine. Cumpărase unul de ia un ţăran şi acu ii murise. Mare treabă nu prea făcuse cu el. nu era lucru grozav, curci tu­ră, de ogar. bun |a fugă, dar m i ­ros de fel. Nu-i părea rău şi to­tuşi lipsa îl îngândura, căci se Vâita în tot satul; iar altul nu ora chip să dibuească.

într'o zi tot jupanul l a fost haş ,A venit cu niş ie daraveri la Judecătorie şi i a p n m b un сДі-Пе. Unul grozav : — ..îi a m o de ţuiţi ani;... grozav domnule ju-tiecător!" l a ir imis câinele şi a nvtit dreptate. De toată frumu tecţea; mer ». cu urechile l u n g i do i \ e i a - j . j pâriă peste b o r . cu ochii vi), şi şlidtieii.oi'i, corpul subţirel cu p ă r u ] , l ins ş j .lucios.

Cum a iiït-rat „Sicdoi" р-л riţn, n fosf. ca l a el acasă. S'a guúnvat înaintea noului s tăpân, a. sărit in faţa conijeî, s-a Jásaf >;í. fie mângâ.iftf. şi a. tnrttynt sfe facă parte din. familie. Domnul era încântat. Nu- | \ ă 7 u . s e încă p e câmp, dor era, înr.-tutii!..-. ş i apoi se î n credo a. îu vorbei.? jupanu­lu i : „ti g l ' ozav . . . t n í n w s - d e Ja ,л poştă.. . s-i a s r . u l i a . cum il - â r i g i . vine". Apui Me.(or ;ivea o p.ri vire U t a t do ÍS!c.j(;i. ş j ocini par'vú-l vorbeau! i'leeâ chiar iii sil un. a.-ceia la prepeliţe, dar n>avu răb­dare pană 1a c â m p şi eş: 'n «urle. Medor e ta s'rn-nic!

Făcea . apertc" Пе-ptss bine şi câ'ita eu o s!!»iiranl.u иИіі;(.,.»ге I se păruse d-liu" până ia <>,v. <>• bişnuită o veşnicie, de a c e e a ple­că şi mai de vreme ea în alte daţi, î'ifrurttSnd zilnuful. Mednr era voios: aven sS-ş' «trate ealHâţ-He şi ştia su se impună. Nn se depărta rtlai înalt ca doi paşi. sc oprea, ia-răş pice;!., sc oprp a ş-i e ran amân­doi mulţumit'.

Trecură prin mirişti. Un pit­palac se auzi iu stânga: Med >r sări îu două pic'oare, s e gândi şi năbădăios se aşternu pe fuga. Domnul ţipa desnüdäjdwt :

— Meder! Meáerl.'vin a ic i ! Câinele sô oprise, se Uta

înapoi, sărea nebuneşte pe 1îio. Vângtorul so suc-j su-l a juna i» , ,

— Medor şi fugea după ci, ţi;:ând în dreapta puşca şi iu stânga geanta atâruală de цшаг-Câinele iar o luă "a fcaa.

— Medor, vin лИГ — -i cai-nele se pierdu în I . n u r i . Mutila­se pe* loc f i începu .(t. Hueie:

.— Medor, ve. aii,-; ; —. f i să dră- uè.

A! diUc-uli;; m - e . j a w ă in'-» dai. nu fac iiiiii!-:- ei.. a i n ;

s a j) ti-.iinit iud . i ra l . . uu/X i ' iiao ca un desmet'c..- -d ucn-n ţ - i i j

Şi plouat \aa.-ii i м' 'ци.-срц >;Ц PC- ! IIOÍVHIe ,|!|f - i 1-! ! 111. I.ll- Vtl'.bc, L.r !l'U-i-;i Şi ÜM-Ina: ,:.'iii(l să î lUit elîn UH'I. ii vc-n; e irlve; гЧЧ;і,-j". trase, k

C n cdrat î J r i i s . i in . se -i iunai <c* c i - şi M'edur sc •/,(,,y.-mnd Ut: gai"!»' ' a t r á n d .-o o p r i l.-uiira s ia ­jul!!... s c gudiirn ! Demnul il p r i \ i eu d i s p r e ţ şi і>»>піі spre s a t

~ - Weder ! ... J; — < ' â i i nde iar flau--!.

- • - Medor. vin ai<-i ! Mc J I J r fi* ai d r a c u l u i !

Javra ! — - (.Véneié in,...-),,,.-., jîî-, de*-

j ' i i r t c z e J e a b i a c l e Jl'-dur I — H t r i aa ai.-jje;-at_;'

-Medor ! _ şf fa tă . ai, viv-a'. a rimJ '-.i o vorbii ia- întâmplare ; •

— Medor. ella i!oţ; ••• — .(Miticii se opri '.

— LV/ti do! — • întoars,- cât ai c r p i >i ь&

g u d u r a vesel l« piei-jarele stana-* cului. ,

D-nu! Titu râdea voies. îl mân-gala.

— Sarapu de pne ! Eşti şi tu. grec, mă ! — ş; apíeeándu-se î l trase biniŞOr de o ureche. ч

— Medor. Medoriea ce o să fae eu cu t-ne mă grecuşoriilc ? Me­dor ! o să mă duc mal de- pe ia japánul.

Mtdorică, ella dr>> — Şi d-nul Titu a invăi:,t şre»

eeşte. ,

^inţ'Iu Panta "

trNrVFRSt'L LÎTEPAft иря—-гп—n—f- -rtn r - — u

1

M A M E I .

Mamă-ţf scriu pe patul pustii O scrisoare, dragă mama, " Două rânduri pe o Vamă '-Delà paiu-i, căci tu nu ştii Câte scrii cu patul puştii...,

Câte scrii cu baioneta... Eu, ce rău ca o fetiţă Sgârâiam, ştii, pe tăbliţă De se'nfiora Georgeia, Trag ocum cu baioneta

Mea, ce mai iniţiale, Mari, frumoase, uniforme!... Nu mai scriu aşa agale, Ci, cu mia, 'n uniforme Fac pân' şi cuneiforme...

Drept, cum creşte-acasă mem\ Eu le-arunc, ca pe hârtie, in vr'-un piept, vre-o scăfârlie, — Nu-mi mai tremură condeiul Ci scriu drept, cum creşte meiul!

Şi mai fee şi 'nflorituri.,) Scot.un ochi ? —i-un punt pe Virguii căte-or trebui Tai urechi, şi 'nflorituri Fac şi'n colţuri reci de guri...

Dar, de câte ori pe-o carte Sa'ngăimez vreau, mamă dragă Două vorbe, nu-i de şagă ; Şi mă simt scriind o carte Mic, şi-atâta de departe l

Şi mă simt din nou băiatul Slab, şi palid la figură, Dat de voi la 'nvăţaturâ, Ça să sene-acum pe patul Paştii, — unde vi-i băiatul?

Unde-s ochii lui albaştrii Oglindind in ei tot cerul, Unde-acum luceşte fierul Baionetei, ochi-atoaştrii Unde tu citeai ca 'n aştrii...?

Şi-apoi glasul ca m dangăt Mic, de clopot, când cânta Cănt'ce cu „tra-la-la". Glasul moale ca an dangăt, Aspru-acum de fim st zangăL

Unde-i mâna lui „de medie" Cum spuneai, —• degete fim . Ca făcute'sa aline — """ .' Albă, mâna mea de medic Cursul săngetui să 4mpedk)

Mâna-aceasta dragă nuaeă, Blânde, buna ca 0 mamă Şi de pas pană pe rană: Neagră-acum ca de aramă, Unde-t sufletul ei, numi?

...Mă gândesc Ut astea toate Când mă plec să scriu 6 ceru Şi de-aceia, vezi tu, poete Că mă simt când scriu o cart* Mic, şi-atâta de departe,*

Ochiului ce până *n zare Urmărea mai ieri duşmanul Nu ştiu ce i se năzare, Că na vede-un rând sărmanul

, Ochi care văd în zare.

Ci mi'i slab arătătorul, Care-a stat vânjos pe iarnă, Şi vroind să curm fuiorul Şi să scriu: „cu bine, mamă4* Plănsu-şi urcă *n mine zvonul Şi uite, *mi tremură creionul,,.

Drago* Prokpfta——•

U N I V E R S U L L I T E R A R

Amintiri

ffa Î0St mai plin de falnica mândrie Miei Charles Quint şi nici Louis Quatorze, Pe unde calea, floare, iorbâ, orz, Şe pleacă sub atâta măreţie

Mai de temut ca spada de Toledo, Şi mai grozav tn torţă ca Saturn,

щ-а zidit al sufletului turn bata celui mai eroic „Credo!"

Afà Д fost! cu ochii plin de fosfor, Cu gândul plin de ,oc nepotolit... Dar când răsboiul nostru a venit Părea niai trist de cât un turc din Bosfor.

Dţfi.euchip de imperátor antic, $*ű яшЦитіі viteazul meu, ca cuşca Ce şt-a săpat departe, unde pasca Na ajungea, — nici tunul cel gigantic !

in Campanie Unui mare viteaz ( N . C.)

Dacă ar fi fost erou ca Charles Douze Sau filozof adânc că Zoioastiu, Desigur că sub trăsnet de obuz, Ar fi păstrat o linişte de astru.

Dar vai, când ne'mblânzită canonada Creştea, cum creşte vifoiul în larg, El se topea mai iute ca zăpada, Şi tremura mai rău ca un catarg

Morala i La cel puţin vre-o cinspre-zece min A reuşit ^stimabilul" să stea, Jar azi când au trecut acele zii\ Viteazul poartă la chioiu. o s teà i

POPIC

S O N E T ţintea Ы.pirul razei de lumină Ce scânteia tn noaptea sepulcrală Atras de.vraja razei fascinată, Un fluturat in graţii de albină. Atras, robit de raza'nşelătoare $e «ndula in cercuri graţioase, ŞH arunca privirile-i sfioase Văii Newnţind a focului dogoare.

Hai malt... mai mult s'apropia gingaşul, Dar la pămâut căzu ca o petală Cu aripile arse fluturatul. Privind cu ochii umeziţi de lacrimi Ifi victima din noaptea-sepulcrală,

, Ba um văzut sfârşitul unei patimi.

M l - E S O M N . -

'Mi-e somn... 'mi-e dor de crisantemt Să 'şi doarmă somnul tor pe mine.„ Sunt obosit aşa de vreme — 'Mi-e dor de liniştea ce vine.„

'Mi-e somn.,, 'mi-e dor de crizanteme Să-mi decoreze 'n taină lutul; Sunt obosit aşa de vreme — ÎWo recreea Necunoscutul.,,

Să 'şi doprmâ somnul lor pe mine E visul care mai rămâne Realităţii de ruine Din fantazlile păgâne.» 'Mi-e dor de ЧпЫеа ce vine Lt,

•' UNIVERSUL LITERAR

HIN LITERATURA CERULUI

C O M E T E L E IN L I T E R A T U R Ă .Dintre t«ate corpurile cereşti,

cometele sunt acelea ceri ?u a. t r a s mai mult a tenţ iunea mar i ta ­lilor şi cari au avut mai multă influenta asaprii sufletelor lor, în toa te t impurile.

î n t r e a g a boltă cerească, cu toate măreţi i le ei, nu atrage pri­virile popoarelor; obicinuinia jo face să fie iodUcrento pentru iu-erorile pe cari le văd zilnic. Când in ;ă se întâmplă o eclipsa de' soare ori de lună; când apare v r e u n u l din acele înflăcărat* corpuri ra re , toţi suntem cu ochii pe cer, n e ş - b d dacă (rebue să ue tercem sau trtb«e sa admirăm;

"vi miraculos glob ce rc <!c-ampra j [cerului nordic j

li:di cpţi ncobichiuHul tău drum, | [teribil peVpdnd.

Aiul dc diferit dc celelalte lămpi] {, creţii a căror fixă iuminU J

A dcsfi7l-M (rin secol in scrx'i copii | {pannriodui; \

Tu, att'il-::: r r i :.bneo e.y 1 di». Í Mnt.ptirolülr spaţiului,

Cu. o orb'lmic mărcii'1. ii:- \ [voi'plca < l'ív'í't i

Cu coama ta fiv'.uraitd c<t ni'-tu le \ ["in li

47,. AM'ntleî, ori cu ah- acelei [ji duioase jccloarc

Ѵ.г.Ыіл «/•• r>h'>ùbits, spre [t>nc; in sus vei ridica

Multe t^tj'iuialc frunţi. '.n--oh!r,lM'irt! cu cerul

Şi umil': Inhid vei sfiisiu cu o [adâncii tcomil.

UoliH iVcbb)

Cfdrr plainte apari . c. .LE lo­vi re :"

c:i muH- aii! de ani , à е ; - е . : ( І П е . au no ta t ; d e с О Ш С І е Ш AXALE

Chaldocril , Egiptenii , ii,; ce e pat eu oceâta

lu l i tera tură in?3 . сошеЫо air .r in poe / ia Gr.c'dor

e. Latini lor:

Casca l'j'î. Achilles lucea Ca roşia. s í c a Wo dhi con m a sa

•[inflífcúratá Ivtpn'i-jl'ir boli, pestilentă si

[razboiu.

(Мсіщсг — llifp-Iii).-.

(FRAGMENT)

Scutul său arunca focuri, [întocmai cum, în no'tpiu

Comete sângeroase lugubru [strălucesc.

( V i r g i j - E n e ^ a )

yici odată nu a casat trffznetul [atât de des p,. timp senin

Şi utei atâtea teribile contele «ts [s'ait aprins.

(Virgji^Gcorgicc)

Apariţia lor bruscă, străluci­rea lor, ades foarte mare, forma lor... unita cu ignoranta, oameni­lor, au făcut dia comete, în toitb secolele, nu numai un obiect de admirare dar şi de grcr.zä, un iz­vor de superstiţii:

Cometele sunt profeţii Nenorocirii; Aşa spun poeţii Nu numai ai timpurilor vechi Ci spun şi cei de azi, Cari sitlgd. pe faţă: PocMiie-U. o iumet

Fă-Ы in«! band. * .' AdrÔfi Butvkaidt, f68tv ЦШ*.

rot. in Hamburg şt caro Í * ' | l t S V sérts „Cometctt Predig tW»> ho*!âud caracterul upăuauBl i tb i al cometelor, dă insă sfaturi cu . minţi celor prea fricoşii

Străluceşte tn aer o groaznică [cometă

Semn dc тйпіе ѣ Ivi Dumnezeu. Ce vu aduce iţi va spune

[sfârşitul; Hi cuminte, cezi ec a făcut şi

[altora. Se «redea că cometele anunţă

nenorociri mai ales ccî"ţ mari ai lumeh împăraţi, regi. prinţi, car­dinali: Când mor cerşetorii nu se văd

[comete pe, cer; luxă si cometele se oprii ' 'i.să,

[anunţând moartea prinţilor.

(Shakespe a rc iniUt CezAr)

Cerne ia din У38 a font pusă H. relaţiune cu moartea lui Cpasiar.-tiu cel Mare; cea din 451 ar fi a-nunţât moartea lui Atna; «ceea din 4?v wo i r i ea lai Valentinian ~

bite comete au fost crezute pre-gicatoare ale morţii Iul MefOveti, Clulperie, Mahomet], Carol cèl Ma» re şi aii ii nenumăraţi;

,,La începutul lui iulie, ериц.13 0 veche cronică franceza, apăru uu semn po cer numit, cometă, denotând strămutarea regatului™ căci r i l i p , regele, care de demult era bolnav de friguri la Maetuft,. sfârţi ziua lui cea flifi urma 1*1 14 M i o 1.223''. {

Jean Oales Visconti « a Bei* 11O.V când a apărut cometă dia-1403. îndată ce o яагі el pierd« speranţa de a m-v trăi; ,,C*ei, zise el, tatăl meu pe patul йЩ moarte ne-a spus că după arătă., rile tutilf-of astrologilor, chtă viüe rândul sft murUa, ѣриѣ p<S cer o laseAetiea *tea ti'ffip afe ogs'

•AW: * Acest prinţ nu se înşelă, a .

daogă ietorleul c« ne.a transmis cuvintele stiîe, căci a murit câtcya zile mai în urmă.

Comei,j din 1550 e curioscutá io i; torie ca .Cometa lui Carol Qu* irjíu!-- Tradiţia spune eă apariţ-* ei a îic-peimantat po acest împă­rat care, crezând că îi ftnunţa' moartea a exclamât:

Citeţe sfârşitul meu apropiat în acest strălucitor semn! ere . zârjd, apoi. că influenţa seestei comete care 51 viza pc! dânsul, ea pe cel mai puternic dintre suve. rănii de po apinci. ar putea ss f'e înlăturată dată a i deveni un simplu parlkiiiia*, GaPol Quintuf a abdicat, eälugärmdu-se. M ; gnet a stabilii, în&ă, că împăreţul abdicat cu un an inainteb *'pÄri« ţiel acelei cornete faimoase^ Dn» au fost şi „dea csprîtg foits 1* prmtю aţâţi superstiţioşi. Aş» Vespftslan bolnav, so adresă eog tKZUbă cttrienlîbr cd şopteau întl^ji e! despre o cometă Ce tOuMâi ii păruse* şl dfl boala împamuîui i ..Steaua, aw.asl*. «ti coamă üti Itt рПѵе-ее pe mine; ea ameninţ» mai de prabă p f e regele Farţtl'oÎ care eföafie păros, pe câfid tu

j sânt elle]". j Dur 11U numai moartea celaf 1 -Lt.ri se сГ*4са că attu.n^ cômêto*

7fî

le; nenumărate etan eak-raltâţilo eo elo aOueeaa:

<€.'Oifătwre яш 'Ameninţă lumen ta fùiiiav, boli

[ f i rfízboos • Trînţilor Ic-nduec moartea,

[Гедаіфг multe greului', Tuturor statelor, inevitabile

[pierderi Ѵ4ШНШ rue, -plugaruhii r r : , . i e

Navigatorilor juriuni, oraşelor Vr iiră dări.

(Da Bar ta»)

Clejolefe ilwsiei răsună toate cu

•fia &ref etf.ee si râUpar iarOfi кгейЩЦ e -ev fotul în

J ÛC'1'І

lat (?•:••ляірт {аП> prtevttle o I Pc cer se iv-üil и-тпг ţîmfyunl

i\\t. Meissner)

'Erfurih r e I i 1SŐ0. =er'<

De nori; c i ro.y.;| ся ptingut

A 0 > u a mantia de ritzbc'.u « iui

Е / n (iW/ial ссогніа en

Ce ivmin.l o. «ceea rfe ]>e cer Г е 4 f c r tímr„;„/f7A-,r / „ /«.>,счъ-/га Care s*' a/oía aíiíí tic • [,-<•• r'ilu'i

E o cnmrítí. Ce «wo delà '»«> *'•>»•« ' ' f í ' v a f f « « ° ; ' " / ; Д .. Л*м «reçue $tt rămână -mai mult , іЛ<«'ч/г<н.-

£псоіо/ А>ѵл bhnicü inoof/i în *<#«,;«•.

Ç1 iot do acela ŞÎ j sltakejpi.-ara orotă că ж к : , я\ CVi/id ог«ѵг comei,-ii? ; лО Лгіил cw elf:, de vbirciu f/roasă $î ] n t сг,а(і,у (je ţ o r f {nrryni ,;t.t ,u

{lacrimi. ' (sa ic;-. Superstiţia so repercutează pu­

nă în timpurile noastre şi pfiuf; îa versurile Iul Schüler dbi .Wal. lf-asteln: • 7? rremra Itter,) mil or y? a 1

Inc voilor, jj

De altfel m a r e l e di-amai'.-.rir, în opera sa, face jiu»i>iroa«e aii!, síi la i*m«tr- ~î j . i r.io!.;« ív cl' ruine,

f i a ? L ' a n na

UMBRE Sunt goi şi obidifi

» Copacii Par umbre împletite

ţ Pe alee. Iar când în noaptea reit

. Coborâtă din îngheţuri, \ Năprasnic şueră \prin ramuri desfrunzite I Vântul, Infiripează-un cânt

Din altă lume, Un çânt ce 'ngănă

Vremurile apuse: Ecoul unei vieţi ce se freamătă

Uitată, Ecoul unei vieţi pe care

Nesfârşitul Pin nou vrea să-i găsească

(întruparea • * • • • • •

Par umbre Desfiunţi copacii

Par umbre împletite Pe alee,

Pe t re Gfaiati

EPIGR » iu»

Unui ofiţer ce se citea* mă ELEFTER.

Ce nume prédestinât Are bietul ofiţer/ Faptul este constate;! : Totdeauna e . . . - l e f t e r f

* Uniii cűpitaü

de a r t i l e re . Sa comande-o baterie Pentru parisul p un chin, Ii place'ti schimb sa comande Bater i i l e . . . d e v i n t

Const. P . F h û i r i v y a

Drapel— O icoana in c a r e palpi tă suflclul Patr ie i .

Obuze—Cele mai g r e l e cu. v i n t e , adresa te adversaru lu i .

Generalisim — Directorul ne scenă al teatrului rásboiuliti .

Revoluţie — O mama înebu-ni'tâ, care îşi omoară copiii .

Eţoism — O forţa suprema, care t inde spre un singur ţ e l . Victoria. • Tribut (as s â n g e ) — Al to iu l

P a t r i e i F'•ireala l e û i n i t ù i

'"І*І"'*'****ТДГГ*<*

MARII D I S P Ă R U Ţ I

B E N I T O . Războiul aceeîa mare a făcut

ea societatea să acopere eu vălul ui tarei pe marii săi evangelişti. Astfel, —..s'a stins îutro jarnä de spaimă, un mare sculptor AugU.te Rodin, — şi slabe e-couri le presă au adus vestea morţii sale până la noi. Tot ast-fel, o ştire laconică din ziarele franceze, ne-au adus vestea că, zilele trecute, a încetat să mai lumineze — ca incarnaţie pă­mântească — flacăra vieţei celui mai mate scriitor de astăzi al Spanlei: Benito Perez-Goldos.

Foarte puţin cunoscut la noi, »bia acum doi ani, scriitorul a-cestor rânduri i-a tălmăcit în româneşte o carte de mare va­loare literară, editata încă la a-BU adolescenţii. E vorba de ro­manul Marianella, care abundă în scene de o duioşie minunată şi în conflicte sufleteşti de un dramatism sguduitor, precum scriam în prefaţa traducere! ro­mâneşti.

Galdos a murit la Madrid. Membru al Academiei Spaniole, acest scriitor e un povestitor care sparge zidurile cetăţii sale ca să apafţ'nă unei generaţiuni mondiale, iar nu unei singure ţari.

S'a născut în insulele Canare, la Las Pohnas, în anul 1845. A ©cris la început romane patrio­tice ca: La facluna de Oro (1871) şi El Audace. Succesul acestor scrisuri Ï1 făcu să dea la lumină Eplsodias nûciomles, o poves­tire adevărată, foarte mişcătoa­re, romantică şi politică, a Spa­niei în veacul al XlX-lea, Щ care eimţi par'cS avântul patriotic ai lui Erckmann-Gbaterian.

Cee ПЛ4 cunoscute romane

ale sale sunt: Boylle (1873), Na­poleon en couratin (1874), C&Uce (1874), Juan Martin el Emïici-naûa (1874), .La bataUe.de los Arogiles (1875), El terror de №4 (1877), MargOriela (1903) şi încă alte zece romane.

E o activitate literară destul de fecundă şi care se ridică, prin cuprinsul ei, la cele mai de sus realităţi morale. Dar dică forma povestirilor sale e perso­nală şi sugestivă, vetoriile sale în teatru sunt strălucitoare. In direcţia aceasta a scris mai mult drame: Realidad, la Loca delà Casa, lo de Soen Aecintin, lot Condonaăos, Doua perfecto, E-lectra, lo Fiero, unele reluate după romanele cu acelaşi nume.

Perez-Galdos a fost director la Revista de Espana şi a cola­borat la Eema Eipanaia Pro­gressa Agricole, te Alhambra.

A mai scris romane ca Doctor Cercleno, o continuare a Maria-nelei, lo de Bringái, lo Prohibi-dot incongnito şj altele în care es la iveală tipuri reprezentati­ve ale vieţei spaniole, adânci cercetări de moravuri şi suflete omeneşti, aşa cum numai o mâ­nă măiastră le poate smulge din noianul de frământări ce neli­niştesc de când e lumea acest a-mestec de pământ şi cer, care se chiamă om.

Şi acum, ca încbeere. nu pot să nu redau aceea ce cred că ar caracteriza mai bine personali­tatea acestui suflet de artist.

Sünt ani de când Benito Pe­rez Galdos a fost sărbătorit pen­tru activitatea sa literară de 25 de ani. Un banchet admirabil, Întrunise împrejurul aceleiaşi mese, alături de vestita inteli.

de LEONTJN ILIESCU

genţă a Spaniei, pe toţi ptíeU* nli şi admiratorii acestui pttter* nie răscuiator de suflete. Fib» care a ţinut să-şi exprime **• miraţi a ta faţă aeefctUi U U * gânditor. La urma .'fes», eâ*4 sărbătoritul trebuia лШффш dă tuturor acestor manite**« ţi uni de dragoste, Perfet'Gáliáe nu mai era hicäeri. .K;

Ce l'a putut Împiedica eitre. jC acest puternic colorit şi ecêjrmo, nitor de suflete, al c&rui ViMrb impetuos ?' lapidar te ' f ŞtăW şează delà cèle dintâi rímditft ce l'a putut opri să=şi rostMÉçf toastul protocolar? 'Vi ú

Au nu vorbise destul <^0л-Ы numele eau? '• >

Vremea noastră, prea.grteöii să-şi îmţpiinească rostariïè #« pământ, nu mai dă oaă&nim răgaz să se preocupe cu аШя grije, şi de cele ale sphitöieL 4

Totuşi, piscurile cUgAurt} mane poartă pe ele adevărate Ioane de foc, chemate efe Іѵйаі* neze calea oamenilor ept* -nW& noscutui de mâihe. -, ;• ...

ifttr»o zi i _ care nu ѵ^ЙйІИК neraţiunei noastre de jeftffti»** se va cinsti in .ait chip sÖfefc toarèa eroilor lumei şi ateiid, în liniştea dospită cu laçrifcW* noastre, visătorii pământului fi mai înţeleşi,, ier і і ш Ш а neiperitoare va împodobi iha! f ô dreptate bulevârdWe сіѵІІІіда^Й oamenilor, tot atât de; raânŞm ça şi natura care -ia гашЬйіІ.

Dar atunci şi cerul *a pU Mi eă strige pământurilor : г*,йШ văr lit vouă: acéastà e Ш>1&4 omului zidită după chipul «3 in seiJtíüiaria mta<\ f

U N I V E R S U L L I T E R A * 77

D I N T R E C U T U L N O S T R U G L O R I O S

T U D O R V L A D I M I R E S C U l . II

b o e m i Moangă frage

Ш) soseşte în T.-Jjului, ii jepravnic al QoTjuW şi

ШРгвЩіа cu el începe sä-« 1

•ärfolt* Panduri. închizând Pe MUlti boeri în mănăstirea Яйчюапа. de teama t»nei răs-egaţe protivniee. ?i lăsând ц-l jşeznk; P e Drăghicianu Sár­in.' D\n 'sat ! n sat. ademenin-«lui cu vorbe maori, făgădueli 9Î Шаі mar 1 , arătându-ţe jos-

. jHeîîte ciocoijor. izbuti să şi etrânsra cam Ia 1000 d e Pan-

$h*riţ „pentru a'jertf i Pe ciocoj cuba i e spunea. Si b 0 e r i a-

•Швеѵ&Щі toti îj î n d e m n a i şi «sljtfar îţ i dădeau ooţ)fii la Tu-"d«jr inpärnjurie . Se pomenesc !d« Ár$intaxu, Hârgot, Orlea-Jiu, ©arfă, Sârbu Si a l ţ i i boeri de ôeam. de sub steagul lui Тц#»Г- ï n drum. trecând p r i n

Xkre&t a pus şi a omorât pe *s-iqravnje. răzbnnându.se de ,ve$pjM dojana, că — era sâftieft lucru mare de iute şi mMièe, crunt la vorbă şi la f aptŞi de $e mânia, nu mai ve-Üe^iaalntea ochilor — spunea Ö* nt°lte ori baba Tănusoaia. « • f e l îndrăgise odată şi-i f a l •ea* iubita, i n tot drumul me­rhette.sî voţnntarii se imanl-laa^Pela Сегвді Ja Strebaïa,

la Filiae, şi apoi treo Oltul. Pandurj, socoţindu-se in felul haiducilor, prinseră a jefui şi a se deda nelegiuirilor. fJrau pedepsiţi aepru cei dovediţi. La Bucureşti sosind au tăbă­rât la Otrocenj. Nu mult. a~ poi. tăbărâră şi ruşii lui Ipsj-Jante la Colenfina- Turcii ve­neau pela Giurïiu sj Calafat. Tudor scrie două scrisori Pa­şilor, arătândnie cum el con­tra grecilor e'a eeulat, nu a turcjl or.. Ратіцтіі şj căpi­tanii lui prinseră a mur­mura împotrivă-i, din pri­cina severîtătei sale. In a-devăr. Tudor pedepsea cu moartea огіеѳ nesupunere. în drum îi pedepsea la fiecare popas, după o judecata scur­tă, dar matură. .Pe vinovaţi *i spânzura' de crucile copacilor fără multă zăbavă, chiar că­pitan} fund ei. Astfel, un iubit căpitan al său. fecior de boer din Gorj căpitanul Urdăreanu este prins cu argintării de jaf. se mai află, în urma unaj Plângeri, că tot e 1 a necinstit copija unui sătean, şi. fără să tină seamă, Tudor îl spânzu­ră de craca unui stejar...

Si glas ridioat-au pajidurii, mai îndeobşte căpitanii, cum că nemulţumirea le era marc. de vrut-au să plece şi singur

săi lase; în g â n d si moartea Jui Tudor jar fi vesept. că e l

în lături n'ar fi ferit nici m ă" car o lecuţă.

Ь е hotărăşte sä plece, ia сц el numai trei oameni, spunând Ja -ріес-аге: De nu viu până poimâine, dus îs, să mă Plân­geţi!

Jntr'o pădurice i-an sărit în spinare greci, c-i.m 100 Ia u n

măr. i-an FUS lant de brate l'an lefiTfit de şea. pe sub pâu-tecile calului, şi aşa l-au dus» pána щ preajma Târgoviştşi. de I _au măcelărit. Pandurii trecuseră 0\Щ i ofuşi să sc bată contra, tur'dor nu an primit cu t°ti, căci acum ce­reau Pe Tudor. Ioniţă şi Dra­gii iceanu Sârbu, au fugit că­lări, ueprimind comandă gre­cească. Pe'drum s'au întâînj' cu o poteră turcă. Au avut Borocul şa se închiză într'un beciu de piatră, şi de aco'o prin jraura (mâzgan) uşei. au omorât o m u l t , m e de turci împuşcându-j. Au putut f u r mai departe, de au ajuns la vetrele Jor, tmditi şi morţi dp foame. Aripiş. calul lui Tu dor. ce-1 călărea Ionifă Sârbu a picat fulgerat de oboseai») chiar. în cljpa sosirei, în o grada caselor.

N . N . Sârbuïesea

Culeáe-fi lacrămile Cukge-ţi lacrimftt" tale, Ce isvoresc d i n t r ' u n a l e a n

&t 4pr m u n c i t , f ă r ă s p e r a n ţ ă . . .

P i n s f a t u r i r â s c o l i f e ' n v a n .

Culeqe'ţi-le şi le strânge In cupa gândului tău trist, Ca în aceia 'n care strânse Călăul, sângele lui Christ

O, stropii l&rimelor tale Inroura-vor atiâu dor... Vor stinge'n suftetu-ţi văpaftt 4e'npărtăşituluî amor.

A. Kfainüt

73 UNIVERSUL LITERAR

I

T E A L R U J N a ţ i o n a l

Г.АІА DOMNIŢET, aramă ia i a . 4 0 do C. lîâuîoţ, i í r . ' . tele actualei direcţiuni еѵі.

ikuţ iazu t e i , mai mull, рг'ш soli­c i t u d i n i i - . 0 c o r d a l i t i n e r e i noastre V t c r o t u r i dramat:co. l ineutană e ă T-itrul Naţional, a i n t r a t ia ia -a -t u i menirci s a l e , a î n ţ e l e s ea l i ­t t ratura noastră d r a i D i i t k - a , muU-y t i ţ i n a c â t . avem, t r e b u i b c u n j a -ia: so face. că я р г - - п р о i-iiţ.% • í r i U i . ' e - a i ..eremlera" ï c r h e ' n ? Ха. Ţ V A ' - 1 ! o îormcî'-zii 0 ѵ Ч - Й origina. 1:- V'J poate fi d e e â t . foarte- îm-1 . i e u r : , t o r p ulru viaţa u e C c f r ă C , ; ! ( ' . r a i u .

pupii reazáni*' í j u u i ' j ü u . flrjroi a «J.??«re> Flora. ..LV;a iL ' I^b' - ' - - 1 " ă . ' ( " . l î â u V ţ - — . U H 1...0U i - i c e c o у - - " . и м и T v u t r u l i . ' i î ţ j ' m a l .

i i - i U ' - í . - І d - U I ' Ï Ï S U i i " л с і е г е

• I ; : i a a l i ' ü V i d r a m a r . r o u r t a i . u E A ; . ; , р - Ѵ - . - Ы c a l i t f i t i K ' - e a i c o i v ï . i i - . Л и ' " г а ! , — ' • • ' r e î l

:•,[(_ U i І І Ш fflïi!.!ll i l l r í ! -

і і і и ш : ; } і , ' е . reprezentate şi .re,:.-:ii(.a!e, t e pro i i ni a. de da.

Л - . A A T U cu o dramă ,,in sW i e a r e ' - cu o acţiune conduss. еЫІ iu i-tjrt.uî ccior 4 acte. cu o dra. i c i vsiii 'JÍ-.'.^'ea puternice f i ee ( i - . M i j i ' : V X R I , ! > . > A C - - . rcăa*$. Хкшяі c a fj'aeja L ' í ' - Г - . . : e .n 'Jr de p u ţ u l c h . lu., re l o c a l i i , n'are u l iu ie roma- j liée-- in еэ, ş i daca e r c e nu йі-j avea cnme române;);, : p a t r a { •cris» d e un autor lu.odyra i

C

«- if Г< . e cav c ' . i i T î v i O t t a a .

ссг; e J e factura teatrului eon. tiaiţioran fraacez.

Teză. mediul cuier, sunt streine r j . u l . . . . d o a c e e a , mă întreb va. fi înţiileaaa, drama d-lui Itâufeţ ? Va prinde ? Problematic ! Un. pic-tor r C i U i z â i d ,.Baia Domnitei" ac. terne pe pânză trasaturile iubitei sate 4 o fenice măritaţii. Soţul aiiă, v e d e tablou},;—un Capo -d'operi i — consideră ca o profanare expune, rea c ecredinţat, do legaturile lor vinovate, ucide p c pictor, p e soţie *' se omoară. Ic cuaambhil ci. dra­ma aduce, ea i;lec prtae'pala cu ..Samson1« • a. lui Bernstein. Eroul i.;; d ă scama d o <=o mec, distruge pe a i t ; / , £ 0 distruge şi pc el.

Trittirea e meşteşugită, «• cu-î-.'î>,te autorul dibaci, obişnuit sa, orânduiaccă totul cu n?urtoţă. să gradeze aeţiu-.ea. şi ьа plaseze bine sr^nole de efect. Moţi varie esiholouîce p o .->'oştiri nu in de-•ijrtiîit j - î i e f a f c Soţul î n f i a t c rte «. brutr-Ülalo feroce, .eclos p-ană la c r i e r i , jiprin?. y) t-tu«.i boierii rile Ini .a"i p S r n t U f ?î executate cu cel mai glacial calm.

Câ*cva scene puternice, redate literar, ridică considerabil valoa. rea acestei drame. Interpretarea v a l o r o a s a . : d IliilfinsfcJ cu eon. .üíntioirJtau-a «i-tlatului înamorat • j e . arta s a _ ţ-'-a studiat în de. ajuns rolul, a îealizft un succes demi;, c<- s e va menţine ia cariera, sa. Ü - 1 - 3 M. Ziranieeanu s:o afirmă din ce în e e mal mult. D-ra Lun. ec.:<,-u bine D-ua Cueurescu în

vervă ca în <otdea^n«.~lR*tt«] 'Шь dJoeru. Montarea îngrijită, frlb moaşă chiar. A început g& sc fflt|H. ceaşcă S e r i o s la Teatrul NatiO*»l»

Teatrul Carol ctl Mira

P H I . P H I oporetä tn 3 acte ăb .Willcmetz şi Sol«r; Muzică Crisünó. • ;

Uompnnia de opereta delà t e * trul Carol cel Marc, a obţinut un nou şi durabil succes, ţ

i 'op avec un gueces în ţari aoastră foarte uşor, tre.buie însă s á cunoşti dispoziţiile publicul» îă ştii co vrea, să ştii ce aplaudă;

i; l-i operetii, — unde totul tre. bin" sa fio numai distracţie —tre. bui ţtii ce a-en de distracţie л. mu?ă mai mult. , i

Compania Nicoku şi-a dat éèi» i"i de s e c t e adevăruri, çi pènfri cm publicului no-stru îi place pi* canterülc. muz-ea melodioasa f uţoari». spiritele eu 2 înţelesuri situaţiile riscate, i.a dat o operetă ee înlriine?te tonte aecete с«Й» taţi... in plus, pornografia, Dia acest punct de vedere ..Pü'.Pfci**, o o delicioasă operetă... numai pentru domni şl doamne. S i : i t se nite că o,ro marcă franţu« ceaşcă, eă autorul muzicel e cel mai cnuoscut, autor de canţonete al Гюі-Isuluí. Interpretarea la înălţimea toxtului-.« uşoară, ea destulă înclinate epre bafoneri*^ Montarea гев»цгѵа.ьий,

UNIVERSUL LITERAR «

S T R O P I D E R O U Ă de Vasile Militär«.

Го*Ьи*. 8*. O. leuif ş i Go«a an tlesvo-Jtat —-eon?acrând-o r - -

jHaru read»<"•<'' în l i i c - ú n p ' - c -> K a n ţ a pn*-ţftlurîlor mp jaruJr i , Sul) o Pită îoţ 'n iA

. fftbUuirile Л0 fiii'o lo evi'cy s u n t jfpTraft-f : o f l v e : 0 i : t l ' ^ " f <>e з ц l ă sa t ' a « e i i e t s e ( ' e r » n d . î ş i p u n e secera c a r e Hiceştft în hStata soarelui, pe g â t . f o e -tuţţji îj p a r ç Q sí'íintS înc-URU., - - u n p a t r a r d e lună

odată , i'urii c-sK'. i n ! Агші*1 it-iti'-! i l e v i - i

i atft d e st raj e p e !

h щ -*>*|e. în u r m a 1 '4f$№ u 's o p S a t -

Poa to s ä distinß'u b i s e r i c a | d r e a p t ă înce t *>ргр .dir. şl caselç, pb ca r e le recunoa? ( F ü ; n i a p e c i i l o r и->ці »1 t c . Tîeepiwrişv în dr»pn>taiv ; іщ-а С ч Н . i m r / ' j " ä * r c r - - t

cinül'£ ui, cùci este .-i.-ituJ lu ! . ' " ••>!ti<4 'и оч"«ге jui.-i'ilt Şi Mi e a r c H ігмс«р pă r in ţ i ' - f e " '!;!!••' » P a r i - pt> sji'-'i'jiLïa ca re «• In ce >i'i c і'і-'Л''і і'іі un convui

ni \с! ' - . і і і ' і í ' a 'O tui .»u»t

f-álP 0 ( ^ , 1 , 1 iu ѴСгіцѵпі!1 pn<.f.|. lui V. . \Ь: :п h t - T p acela л ' c-ii\mţciof prozaice Ciii'C ;.••> Ь с ? с nn?u] m mou п с ѵ ^ с і і ' .

tn r!'! Tin <ï;i'~:

1'цпеЬги. С і ц е -ă î i nutrit ? bă trânu l

lui t a t a . maina bii s au mi

Aude ejppo-tele tio la bîser i - n v , ! ) ţ c п Ѵ - ; - ч і că Ş i n u 4 poa ţp duce să ed- ; " д , , ! п 1 г , Ь і і т / z j í д_ M u

r n t e Pentru u l t i m a oara p e , m ; uin dlaVr»! mam* 1ш m o a r t a , p o a t e . Тра»..| „ ^ d ö r c n o ^ ? E u A4 şeeje i ln?ma"ultn il despa r t ş. : , j x

apoi p do s i r ö j e . : ' ' ' "** Aeo'o în vale convoiul s e î n - ' N . l\f.

,'ilt^ &1 l / t i^e iSMl '" ' ' u ţ5 f e-

ОІеь%.ѵ§^* în cf^ţeite,:

sonete ş} p«u-liitul şi a preria-

fulegerp ţie poezii eroi . le, pline de uri sentiment

pe care o recomandăm toată sinceritatea cititorilor

Äe artă cinstită şi. adevărată, .

Do vânzare la toate librăriile flin I ipmânia Udare.

* Pictorul .V. Teişanu e descliis

o interesantă expoziţie a pretioa-îSelor sale lucrări, în saloanele 'Casei Croţulescn. dui calea Vic­toriei.

A a p ă r u t : „ILUSTRAŢIA

NOSTRU», No. 6, cembrie.

Este cea mai frumon«a ş i cen mai interesantă revista, I L U S . ТДАТА diu c i t e au .'amărui ta

noi, cu colal-c-r.'irea ci-lor rzol i | j s e a m ă scriitori.- Al. Macedonski, V. Toiculc.tai, D. Xaini, Cridim, A. Mândru, l. Dragoslav, Cristn Vini.10. Fnnl», í\ichüa M«:>> donxki, etc. rhiîa Maceăons];ît etc. etc.

nedactùi şi aefmirdsiräfa: Helvedere, M. Dneui . 'M.

NEAMULUI ' hí luna..D .3-j Domnii au lori tari doresc s/i

"''omíi asupra ;o]цтіг'or •pii'rute. Ir poi. icinrtp Uii ivpi ' su! i j j I-i

Д 0 ;

C'">

•3-•ffî

eo UNIVERSUL LITERAR

Jocuri Distractive 4. ARITMOGRIr i

7 5 6 2 9 23 7 10 9 6

15 1 9 15

9 e

n 2 11

13 15 17 15 6 7 5 10 9 '

II

Ia cismărle frnntaş la vulcan mobilă nume ora sfânt plantă par la fumători

i>ela I—11 un mare port comer­cial din Europa. Numerile subliniate ne dau ar numele unui mare port.

No. 13 este întrebuinţat de două ori.

5. JOC Iii ZIQZA« de Stelian Mihăilescu

Figură geometaică Măsură

Instrument muzical Numeral . Fiară sălbatica . Ехсііщф la diradă . La ţară

e . s a r a d A de Elena St. Pap eseu

Din trei părţi sunt format Prima parte e vocală Pe a doua de-o doriţi Intre exclamaţii, o găsiţi Şi a treia e o notă muzicală Tot cuvântui Împreunat Un zbir mare aţi aflat.

7. ARITMOQRIF de Spathy R. ,

Nume comandant Iure (íitm) 1 1. Păzitor

4 8 7

3 7 18 21 6 10 H 10 Titlu 1 b Pantaloni

12 5 13 1 Ştiinţă Iniţialele ş> fina'ele de sus in

jos dau numele unei ţări cu capi­tala ei.

8 . $ ЛКАРA de Nonu

Unul nume de femee, Altul, nume de bărbat Primul este o ebree Ultimul rom&n curat; Amândouă Împreună Se prepară cam turceşte, E o prăjitură bună

• Ce mâncând, te lingi pe deşte.

9 . ARITMOORIP de Maria Stäneceu, PlotşU

7.14 7 14 « 12. 4..U» U 16 12 17 21 14 21 pe mc 11 14 31 7 14 9 hi a n o a t s n w t 14 9 M 12 16 12 18 12 9 14..

12 8 IS 4 22 м ш е raaseÜla 19 14 18 17 14 21 «Util Utfftfei 12 9 14 7 12 13 I2dusnttal 21 18 14 21 14 21 Ii ЩЩГШ

1 6 14 3 9 14 17 ЪЖшУПМ u 18 12 17 21 8 9 a i S 5 r a i 20 1 18 8 In matematici 22 6 22 13 unelta tâmplari*

Iniţialele de sus In lot da« aa> mele unui vestit domnitor roi " iar finalele de jos ia sus, rul ţârei.

Ziarul Călătoriilor — ş i al — -

Ştiinţelor Populari se citeşte' ăşor şl.iaatr*«fte

toată lamei. "" '?»