Serie nouå, nr. 265-266 / iunie 2014

Dupã cum se ºtie, poporul român, ca ºi celucrainean, au venit, timp de secole, în contactcu diverse alte popoare, din care cauzã limbilelor au suferit o serie de influenþe îndeosebi îndomeniul vocabularului ºi al sistemului de for-mare a cuvintelor, aceste compartimente alelimbii, prin natura lor, având o aptitudinesporitã de a pãtrunde în sistemul strãin. Înaintede a exemplifica ºi de a comenta interferenþelelexicale româno-ucrainene se impun câtevaconsideraþii de ordin general cu privire la inter-ferenþa propriu-zisã, care constituie un aspectfundamental al contactului dintre limbi ºi una

dintre cele mai importante problemereferitoare la studiul vocabularului îngeneral. Interferenþa lexicalã este fieun produs al bilingvismului, fie con-secinþa simplei cunoaºteri a unei limbistrãine, pe care vorbitorul influenþatde ea poate sã nu o foloseascã în modcurent.

Recurgerea la interferenþe (îm pru -muturi) din alte limbi este favorizatã,adeseori, determinatã de mai mulþifactori, dintre care mai importanþisunt: vecinãtatea geo graficã, ames te -cul de populaþie (sau chiar convie þui -rea propriu-zisã) ºi relaþiile de ordinpolitic, economic ºi cultural, care sepot stabili între diverse popoare.

Învecinarea pe mai mult de jumã-tate din întinderea frontie re lor a terito-riului etnic românesc cu cel ucrai neana fãcut ca de-a lungul veacurilorromânii sã fie în raporturi foarte strân -se cu ucrai nenii. Relaþiile cu ucrainenii plea cã- dupã Nicolae Iorga - din secolul al XII-lea,dacã nu ºi de mai înainte ºi ele nu s-au întreruptniciodatã. În ceea ce priveºte legãturile comer-ciale cu Ucraina, ele pot fi urmãrite chiar de laînce putul Moldovei ca stat“ (Ni colae Iorga,Scurtã is torie a slavilor rãsã ri teni. Rusia ºiPolonia. Sim ple linii de orien tare, Bucureºti,1919, p. 10).

Deºi, începând din secolul al XIV-leaucrainenii vestici ºi, parþial, cei estici ºi-au dusviaþa în cadrul unor state strãine, acest lucru nua împiedicat multiple forme ale contactelor

româno-ucrainene. Interesele economice ºicre dinþa comunã - ortodoxismul - care-i leagãpe români de ucraineni au apropiat întotdeaunacele douã popoare. Dacã avem în vedere numaicomerþul pe care-l face Lvovul, capitalaGaliþiei, cu oraºele moldoveneºti ºi chiar cucele munteneºti sau schimbul de valori deo se -bit de activ în secolul al XVII-lea, dupã cePetru Movilã devine mai întâi arhimandrit almãnãstirii Pecerska Lavra, iar apoi, în 1633,mitropolit al Kievului ºi Haliciului, atunciînþelegem foarte bine de ce aceste contacte aufost atât de vii.

Dar apropierea, manifestatã în toate do -meniile de activitate, dintre cele douã popoarea fost favorizatã ºi de prezenþa populaþieiucrainene pe teritoriul românesc ºi a celei ro -mâneºti pe teritoriul ucrainean.

Problema interferenþelor lingvistice româ -no-ucrainene, din punctul de vedere al influ-enþei româneºti, a fost studiatã cu deosebire îna doua jumãtate a secolului al XX-lea. Un stu -diu sistematic ºi complet asupra acestei pro -bleme, aºa cum am fãcut noi de pildã pentrulimba ucraineanã (vezi Ion Robciuc, Rapor tu -rile lingvistice româno-ucrainene), Bucureºti,

1966), de la Fr. Miklosich încoace, dupã câteºtim, nu s-a întreprins. În lista de cuvinte în -tocmitã de noi pentru elementele le xi caleromâneºti din ucraineanã, în numãr de 758 decuvinte, 200 dintre ele nu se regãsesc în contri -buþiile anterioare. Cuvintele pãtrunse din ro -mâ nã în limba ucraineanã n-au avut toateaceeaºi soartã. Unele dintre ele au fost atestatenumai în ariile bilingve care favorizau împru-mutul, iar altele s-au generalizat pe suprafeþede teren întinse. Examinând cuvintele cuprinseîn lista de cuvinte, observãm cã ele constituieîmprumuturi în domeniile cele mai variate. Ca

numãr ºi vechime, pe primul plan sesitueazã elementele lexicale din sferacreº terii vitelor ºi mai ales a pãstori -tului: brýndza, ciúlyi, dzer, flo iéra,kliag, kyrd, rumegáty º.a. Legat deve chi mea unora dintre aceste împru -mu turi, Ovid Den su sianu (Istorialimbii române, 1961, vol. I, p. 199)scria: „... dacã ucraineana ºi altecâteva limbi slave septentrionalecunosc formele româneºti kliag,gliag etc., acestea trebuie sã fi fostin troduse în ele dintr-o epocã foarteveche, anterioarã, în orice caz, seco -lului al XIII, când kl, gl se maipãstrau“.

Despre influenþa limbii ucraineneasupra celei române s-au scris, maiales în ultimele decenii ale secoluluitrecut contribuþii numeroase ºi valo -roase. Pe baza datelor noi, tema afost reluatã, în ultima perioadã, de

noi, din perspectiva unei îndelungate expe-rienþe. Utilizând un bogat material documentar,am stabilit un numãr de aproximativ 1.000 decuvinte de origine ucrai neanã în limba românã.Cele mai multe dintre ele apar numai în ariilede influenþã ucraineanã compactã, iar altele auo rãspândire (aproape) ge ne ralã: báhnã, bálie,bezmétic, borº, lan, rostopáscã º.a.

Interferenþele lingvistice româno-ucrainenedateazã, dupã Al. Rosetti ºi alþi lingviºti, dinsecolul al XII-lea.

Ion ROBCIUC

Interferenþe istorice ºi lingvistice româno-ucrainene

Academia Kievo-Movileanã

In aceeaºi zi în care cetãþenii din unele statemembre ale Uniunii Europene îºi exprimauopþiu nile pentru viitoarea componenþã a Parla -men tului European, în Ucraina au avut localegeri prezidenþiale anticipate, considerate, lasca rã largã, ca fiind cruciale pentru viitorul þãrii.

Background-ul extrem de tensionat din ulti -me le luni, caracterizat de bine cunoscutele pro -teste proeuropene, înlãturarea de la putere a luiViktor Ianukovyci, anexarea ilegalã a peninsuleiCrimeea de cãtre Federaþia Rusã, s-a menþinut ºiîn ziua scrutinului, prin acþiunile se pa ratiºtilorproruºi din Doneþk ºi Luhansk, care au urmatpro clamãrii aºa-numitei „Repu blica Novo ro -ssia“. În acest context general marcat de provo -cãri politice, economice ºi mai ales de securitate,îmbucurãtor este faptul cã s-a înregistrat oprezenþã ridicatã la vot ºi cã, în mod constant,s-au depus eforturi pentru stabilirea unui cadruadecvat scrutinului, în conformitate cu angaja-mentele internaþionale ºi cu respectarea liber tã -þilor fundamentale.

Date fiind aceste premise, nu pot decât sãapreciez efortul considerabil al autoritãþilor de laKiev pentru asigurarea condiþiilor de vot peîn treg teritoriul þãrii ºi pentru organizarea de ale -geri libere, transparente ºi corecte. Totodatã, încalitate de reprezentant al minoritãþii ucrai ne neîn Parlamentul României, doresc sã salut ale ge -rea lui Petro Poroºenko în funcþia de preºe din teal Ucrainei ºi sã îmi exprim încrederea în pu tereaºi determinarea sa de a duce la bun sfâr ºit ma n -datul pe care poporul ucrainean, prin vot liberexprimat, i l-a acordat. Ucrainenii au ales sãpriveascã cu încredere spre viitor, spre stabili tateºi prosperitate.

Fãrã îndoialã, rezultatul scrutinului din 25mai a.c. reprezintã o etapã importantã în regle-

mentarea crizei politice din Ucraina. Câºtigareade cãtre un candidat proeuropean a alegerilor,din primul tur de scrutin, cu un procent de apro -xi mativ 54%, demonstreazã opþiunea fãrã echi -voc faþã de valorile democratice, precum ºiangaja rea Ucrainei într-un amplu proces deschim bãri structurale. Programul „Un trai nou“al lui Poro ºenko, axat pe obiective precum re for -ma justiþiei, lupta împotriva corupþiei, mic ºo -rarea numãrului de impozite, scãderea cotelor deimpozitare, obiective dublate, în plan extern, desemnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniu - nea Euro peanã, eliminarea regimului de vi zepentru Ucraina, recuperarea peninsulei Cri meeaprin meto de politico-diplomatice, di ver sifi careasurselor de aprovizionare cu gaze în vedereaobþinerii, în timp, a independenþei energetice faþãde Rusia, a rãspuns cel mai bine aºteptãrilorucrainenilor, care îºi doresc liniºte, prosperitateºi securitate.

În consecinþã, era previzibil ca plecând de lacontextul politic dat ºi dorinþele legitime aleucrai nenilor, perspectiva europeanã a þãrii sã secontureze ca fiind singurul rãspuns la situaþiaactualã. La rândul meu, reiterez susþinerea poli -ticã ºi sprijinul pe care România le va acorda, încontinuare, Ucrainei în vederea implementãriideciziilor necesare reformei instituþionale, eco-nomice ºi a cadrului legislativ. Poporul ucrai neaneste vecinul ºi prietenul nostru, iar poziþia noas-trã oficialã va rãmâne fermã atât timp, cât par-cursul european ºi apropierea de UniuneaEuropeanã se proiecteazã ca principalele saleþeluri. În plus, aº dori sã subliniez, din nou, po zi -þia oficialã a autoritãþilor de la Bucureºti cares-au pronunþat pentru pãstrarea integritãþii terito-riale ºi a suveranitãþii Ucrainei, condamnândprompt evenimentele violente ºi aºa-zisele „re fe -rendumuri“ din regiunile Doneþk ºi Luhansk,care au avut loc în luna mai.

Consider cã, numai având ca fundament osolidã relaþionare între voinþa politicã ºi acþiu neacoerentã, vom avea posibilitatea de a contri bui înmod semnificativ la stabilitatea ºi securitateazonei, în folosul cetãþenilor noºtri.

Ivan MAROCICO,deputat

2 Curierul UCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

CURIERUL UCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

Alegerea lui Petro Poroºenko în funcþia depreºedinte al Ucrainei îmi oferã plãcutul prilejde a transmite poporului ucrainean cele maisincere felicitãri ºi urãri de pace si prosperi-tate. Câºtigarea de cãtre un candidat proeuro-pean a scrutinului organizat la 25 mai 2014de monstreazã opþiunea fãrã echivoc a celorcare s-au prezentat la urne faþã de valorilede mo cratice, precum ºi angajarea Ucrainei în -tr-un amplu proces de schimbãri structurale.Ucrai nenii îºi doresc liniºte, bunãstare, stabi li -ta te ºi securitate. Ucrainenii au ales sãpriveascã cu încredere spre viitor, perspectivaeuropeanã a þãrii fiind singurul rãspuns la si -tua þia actualã.

Cu aceastã ocazie, doresc sã reiterez sus -þinerea politicã ºi sprijinul pe care Româ nia leva acorda, în continuare, Ucrainei în vedereaimplementãrii deciziilor necesare reformeiinstituþionale, economice ºi a cadrului legisla-tiv. Poporul ucrainean este vecinul ºi prietenulnostru, iar poziþia noastrã oficialã va rãmânefermã atât timp, cât parcursul european ºiapro pierea de Uniunea Europeanã se proiec -teazã ca principalele sale þeluri. Con sider cã,numai având ca fundament o solidã relaþio -nare între voinþa politicã ºi acþiunea coerentã,vom avea posibilitatea de a contribui în modsemnificativ la stabilitatea ºi securitatea zonei,în folosul cetãþenilor noºtri.

Nu în ultimul rând, doresc sã transmitnoului preºedinte al Ucrainei, domnului PetroPoroºenko, atât în numele comunitãþii deucrai neni din România, cât ºi în numele meupersonal, sãnãtate ºi mult succes în importan-ta misiune pe care poporul ucrainean i-aîncredinþat-o.

Ivan MAROCICO,deputat

La 26 mai a.c., în incin-ta misiunii diplomaticeucrainene din Bucureºti(Bulevardul Aviatorilor nr.

24), Excelenþa Sa Teofil Bauer, ambasadorulUcrainei în România, a susþinut o conferinþã depresã pe tema alegerilor prezidenþiale anticipatedin Ucraina care au avut loc la 25 mai 2014.

Ambasadorul Ucrainei în România, dl TeofilBauer, a declarat cã alegerile prezidenþiale dinUcraina au fost legitime, desfãºurându-se înconformitate cu legislaþia naþionalã ºi cu stan-dardele internaþionale. Excelenþa Sa a precizatcã votul ucrainenilor, desfãºurat în mai mult de90% din circumscripþii, a fost „un vot pentrupace, pentru un viitor european al þãrii, dar ºi unvot pentru a riposta faþã de agresiunea Rusieiîmpotriva Ucrainei. În lupta pentru Ucraina, acâºtigat Ucraina“, a subliniat ambasadorul.

Cetãþenii Ucrainei, inclusiv cei din Crimeea,au votat pentru integritatea teritorialã a statuluiucrainean. Aproximativ 90% dintre cei care auparticipat au votat pentru candidaþi proeuropeni,a spus dl Teofil Bauer.

Alegerile sunt un succes al poporului ucrai -nean ºi al opþiunii lui democratice. Repre zen -

tanþii misiunilor de monitorizare au constatat cãalegerile s-au desfãºurat în mod democratic ºilegitim. Ucraina este pregãtitã pentru un dialogbilateral ºi multilateral cu toate pãrþile intere-sate. Sunt convins - a spus ambasadorul Ucrainei- cã atitudinea pãrþii române pe mai departe vacontribui la dezvoltarea parteneriatului bilateral.Imediat ce situaþia politicã se va calma, vomreîncepe sã lucrãm la proiectele începute, darneterminate. Interesant de remarcat faptul cã înprimele trei luni ale anului 2014, schimburilecomerciale dintre Ucraina ºi România au crescutcu 40%. Cred, de asemenea, cã dacã vom ajungela o colaborare trilateralã România-Ucraina-Po -lo nia, în domeniul transporturilor, vor avea decâºtigat toate cele trei pãrþi, a mai spus diplo-matul ucrainean.

În scrutinul prezidenþial din 25 mai 2014,politicianul ºi omul de afaceri Petro Poreºenkos-a clasat, din primul tur, pe locul întâi cu 54,7%de voturi. Preºedintele României Traian Bãsescua fost primul dintre ºefii de stat care l-a felicitatpe noul preºedinte al Ucrainei.

Ion ROBCIUC

Alegerile Alegerile prezidenþialeprezidenþialedin Ucrainadin Ucraina

Declaraþie politicãDeclaraþie politicã

Comunicat de presã privind rezultatulalegerilor prezidenþiale din Ucraina

ConferinÆå de preså a ExcelenÆei SaleTeofil Bauer, ambasadorul Ucrainei

5 3Curierul UCRAInEAn

Petro Po -ro ºen ko s-anãscut la 26s e p t e m b r i e1965 în ora ºulBol hrad, si -tuat în sudulregiunii Ode -

sa la gra niþa cu Re pu blica Mol do va. Ul terior,familia sa s-a mu tat în oraºul moldo venescTighina. A terminat ºcoala la Ti ghina. Cunoaºteºi limba românã.

Dupã terminarea Facultãþii de Relaþii Inter -na þionale ºi de Drept Internaþional a Uni ver si -tãþii „Taras ªevcenko“ din Kiev (specialitatea„relaþii economice internaþionale) se înscrie laaspiranturã. În anul 2002, susþine disertaþia cutema „Reglementarea juridicã a administrãriide cãtre stat a drepturilor corporatiste înUcraina“, ob þinând titlul de candidat în ºtiinþe

juridice. Este autor al monografiei „Admi nis -trarea de cãtre stat a drepturilor corporatiste înUcraina. Teoria formãrii relaþiilor juridice“ ºi alnume roa selor articole ºtiinþifice. Este coautoral ma nua lului „Relaþii economice interna þio -nale actuale“.

Petro Poroºenko este politician ºi om deafaceri. A fost deputat în Parlamentul Ucraineiîn legislaturile 3, 4, 5 ºi 7, ministru al dez-voltãrii economice ºi comerþului al Ucrainei(2012), ministru de externe al Ucrainei (2009-2010), membru al Consiliului Bãncii Naþionalea Ucrainei (2007-2014). Este economist emerital Ucrainei, laureat al Premiului de Stat alUcrainei în domeniul ºtiinþei ºi tehnicii. Este,de asemenea, fondatorul „Ukrprominvest“.

Petro Poroºenko este cãsãtorit cu MarynaAnatoliivna, medic cardiolog, cu care are patrucopii: doi fii, Oleksi, nãscut în 1985 ºi Mychai -lo, în 2001 ºi douã fiice, Evhenia ºi Oleksandra,nãscute în anul 2000.

Petro Poroºenko a candidat la alegerileprezidenþiale anticipate din 2014 obþinând, dinprimul tur, 54,7% din voturile alegãtorilor.

El a fost învestit în funcþia de preºedinte alUcrainei într-un cadru solemn la 7 iunie 2014.La învestirea în funcþie a noului preºedinte alesal Ucrainei au participat aproape 60 de delegaþiioficiale strãine. Din partea României a fostprezent preºedintele Traian Bãsescu.

Ion ROBCIUC

Ucraina are un nou preºedinte

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) -filiala Suceava, cu sprijinul Di rec þiei Judeþenepentru Sport ºi Tineret, al Clubului Sportiv

„Ariad na“ ºi al Cen trului Cultural Bucovina -Centrul pentru Conservarea ºi Promovarea Cul -turii Tra diþionale, a organizat sâmbãtã, 31 mai,în întâmpinarea Zilei Internaþionale a Copi lului,la sediul UUR-filiala Sucea va, un concurs decreaþie, interpretare muzicalã ºi ºah cu genericul„Nici un copil în lacrimi“.

„Copiii ucraineni din România trimit solie

de pace cãtre cei ce pot decide“

„Prin acest concurs - aºa cum a su bliniat ladeschi derea manifestãrii Boreslaw ªtefan Petra -ºuc, preºedintele UUR - filiala Su cea va, copiiiucraineni din România trimit solie de pace cãtrecei ce pot decide, pentru ca situa þia din Ucrainasã se normalizeze“.

În mesajul sãu de salut, Excelenþa Sa consu -lul general al Ucrainei la Suceava, Vasyl Boie -ciko, i-a felicitat pe organizatori ºi a spus cãsediul UUR - filiala Suceava a devenit, prin pre -zenþa celor 130 de copii participanþi, un ade-vãrat „Palat al Copiilor Ucraineni“, urându-leacestora sã se relaxeze, sã se simtã bine ºi sãobþinã locuri de frunte la secþiunile concursului.

„Primul concurs de ºah

la care participã numai copii

din cadrul comunitãþii ucrainene“

Dacã la parterul imobiluluis-a desfãºurat concursul deºah, la etaj s-a amenajat spa -þiul pentru secþiu nea de creaþieºi pentru cea de interpretaremuzica lã. Numãrul de copii adepãºit aºteptãrile organizato-rilor, care au trebuit sã su pli -men teze lo cu rile. Con cur sulde ºah, la care a participat unnu mãr de 32 de copii de laºco lile din Bãl cãuþi, Boto -ºeniþa, Ne gostina, V㺠cãu þi ºi Suceava(ºcolile gimnaziale nr. 3 ºi 8, ColegiulNa þional „Mi hai Emi nescu“ ºi Pa la tul

Co piilor), s-a desfãºurat în sistem elveþian, încinci runde, ºi a fost coordonat de prof. MihaiPîn zaru, de la Clubului Sportiv „Ariadna“.„Este primul concurs de ºah - aºa cum a subli -niat el - la care participã numai copii din cadrulminoritãþii ucrainene“. Mihai Pînzaru a spus cã,în cadrul Federaþiei de ªah, sintagma „ªah înºcoalã“ a fost schimbatã în „ªah pentru ºcoalã“,întru cât „ºahul ajutã pro-cesul de învãþãmânt“.Co piii care s-au clasat pelocuri fruntaºe au primitcupe, medalii, diplome ºipremii constând în dul -ciuri ºi cãrþi.

„Sã facem din acestã

sãrbãtoare o bucurie“

La concursul de crea -þie plasticã au par ticipatmajoritatea copii lor pre -zenþi. Ma te rialele de lu -cru (hârtie, creioane,acua rele, guaºe ºi pensu -

le) au fost asigurate de cãtre organizatorii mani -festãrii.

Profesorul ºi artistul plastic Gheorghe Rop - ciuc, coordonatorul acestei secþiuni, i-a în dem - nat pe copii sã deseneze ce do resc ei. „Sã fa cemdin acestã sãr bãtoare o bucurie“, a spus el“.

„Desenul - a precizat Gheorghe Ropciuc -are valoare numai dacã este sincer ºi personal.Numai desenând astfel vã veþi putea transmitemesajul!“. Tot în cadrul acestei secþiuni au par-ticipat ºi copiii care au încondeiat ouã sub

îndrumarea meº terului încon-deietor Elena Torac, din Bro -dina.

Elena Torac a fãcut ºi o de -mon straþie de încondeiere îndouã tehnici de lucru, bãi succe-sive de culoare ºi încondeiere cucearã, în relief.

Secþiunea de interpretare afost coordonatã de prof. Petruªoiman, instructorul Ansam blu -lui „Kozaciok“, care a participatla finala „România danseazã“.

Interpreþii, vocali ºi instru-mentiºti, au evoluat la final încadrul unui minispectacol.

Tiberiu COSOVAN

„Nici un copil în lacrimi“, la „Palatul Copiilor Ucraineni“„Nici un copil în lacrimi“, la „Palatul Copiilor Ucraineni“

Curierul UCRAInEAn4

Preºedintele filialei Satu Mare a UniuniiUcrainenilor din România a propus conduceriiUniunii organizarea manifestãrilor culturalededicate celei de a 200-a aniversãri a naº teriipoetului ucrainean Taras ªevcenko împreunã cuZilele oraºului Satu Mare.

Aºa cum am mai amintit în unele articole dinnu merele trecute ale „Curierului ucrai nean“, noiam avut întâlnirea cu primarul municipiului Sa -tu Mare, Dorel Coica, ºi cu viceprimarul RaduRo ca cu care ocazie am stabilit o nouã colabo-rare.

Pentru Zilele oraºului, Comitetul filialei SatuMare ºi-a propus un program cultural vast caresã se des fã ºoa re începând cu ziua de vineri, 30mai a.c., ºi terminându-se dumi nicã, 1 iunie a.c.

În program s-a prevãzut lansarea de carte

„Taras ªevcenko, un apostol al neamului ucrai -nean“, ediþie dedicatã aniversãrii a 200 de ani dela naºterea marelui poet, antologator MihaiMacioca, redactor Vasile Moiº. Cartea conþinetexte ale autorilor prezentate cu ocazia simpo -zionului desfãºurat la Satu Mare în zilelele de

25 ºi 26 mai 2012, la Muzeul Jude -þean Satu Mare, simpo zion organizatde Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia.

Din programul manifestãrilor amai fãcut parte ºi „Moment festiv ºidepuneri de coroane la bustul luiTaras ªevcenko din Piaþa „VasileLucaciu“, Satu Mare.

Cu ocazia acestor manifestãri afost prezentat un program artistic deun ansamblu folcloric din Ujhorod,regiunea Transcarpatia, care apoi aevoluat ºi pe scena centralã a oraºu -lui Satu Mare, adunând în piaþã unpublic numeros.

La lansare de carte, preºedinteleUniunii Ucrai nenilor din România,ªte fan Buciuta, a prezentat un cu vântde salut pe care îl redãm mai jos:

Domnule Preºedinte,Domnule Consul General,

Domnule Prefect,Domnule Primar,Stimaþi oaspeþi,

Ne întâlnim din nou, la Satu Mare, în acestemomente istorice cruciale pentru poporulurainean, supus de-a lungul timpului la nume -roase vicisitudini. Evenimentul la care par-

ticipãm, lansarea volumului „Taras ªev cenko,un apostol al neamului ucrainean“, este cu atâtmai notabil, cu cât el se în scrie în seria de ma -nifestãri de dicate sãrbãtoririi a 200 de ani de lanaº te rea geniului popo rului ucrai nean, Tarasªev cenko, Cobzarul care a mi litat cu toatã fiinþalui pentru renaºterea naþiunii ucrai nene.

În aceste momente drama tice, statul ucrai -nean este în pericol sã se prãbu ºeascã subpovara propriilor slãbiciuni ºi vulnerabilitãþistructurale, insuficient cristalizat ca proiectpolitic ºi cultural naþional, fãrã sprijin adevãratdin partea Occ i den tului ºi al tututor cetãþenilorlui, aºa cum putem vedea zilnic pe toatecanalele mass-media. Pentru a merge maideparte, Ucraina are nevoie de reformare, de unnou proiect statal ºi de o clarificare a opþiunilorfundamentale ale cetãþenilor sãi. Mai devremesau mai târziu, se va dovedi cã deciziile politicenu pot ignora la nesfârºit voinþa realã a oame-nilor de independenþã, integritate teritorialã ºiun trai mai bun. Se va întâmpla exact ceea cedoresc cetãþenii ucrai neni cu maximã ardoare,în marea lor majo ritate: ºi cei din vest, ºi cei dinest. Dorinþele lor nu sunt însã, dupã cum sevede, profund divergente, iar situaþia actualãdin Ucraina este de fapt o tragedie, un vis urâtpe care Taras ªevcenko nu ºi l-ar fi putut ima -gina niciodatã.

Mã bucur cã acum, la Satu Mare, am reuºitsã publicãm acest volum omagial, un semn cãtot ce-i ucrainean nu piere ºi nici nu va pieri.

La rândul meu, vreau sã-l felicit pe colegulnostru Mihai Macioca, pe toþi membrii filialeiSatu Mare a Uniunii Ucrainenilor din Româniaºi sunt în asentimentul domniei sale sã consi derdiploma acordatã de Fundaþia „Taras ªevcen -ko“ drept o recunoaºtere a strãdaniilor întregiinoastre Uniuni pentru propãºirea moº teniriiculturale a Cobzarului nostru naþional.

De asemenea, doresc ºi eu sã-i felicit pe toþicei care au contribuit la elaborarea, la redac -tarea ºi la tipãrirea volumului omagial, un ade-vãrat monument editorial.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

AcÆiunile Uniunii Ucrainenilor dinRomânia au îmbogåÆit festivitåÆile

prilejuite de zilele oraçului Satu Mare

În fiecare an, comunitatea ucrainenilor dinSatu Mare îl omagiazã pe geniul culturii popo -r u lui ucrainean, Taras ªev cenko. Anul 2014 afost unul mai deosebit, ucrainenii de pretutin-deni au sãrbãtorit douã secole de la naºtereama relui bard, cãruia Ucraina îi datoreazã limbaliterarã ºi renaºterea conºtiinþei naþio nale.

La iniþiativa lui Mihai Ma cio ca, prim-vice -pre ºedinte al Uniunii Ucrai nenilor din Ro mâ -nia, preºedintele filialei Satu Mare a Uniunii, înperioada 25-27 mai 2012, a fost organizat, laMuzeul de istorie din Satu Mare, Simpozionulinternaþional „Taras ªev cenko, un apostol alneamului ucrainean“, la care au participat oa -meni de ºtiinþã ºi cerce tãtori ai operei lui Tarasªevcenko din Ucraina ºi din România. Printreparticipanþi îi amintim pe: Mykola Zhulynskyi- doctor în ºtiinþe filologice, profesor universi-tar, membru al Aca de miei Naþio nale de ªtiinþedin Ucraina, Serhiy Halchenko - doctor în ºti-inþe filologice, director adjunct al Institutuluide Literaturã „Taras ªevcenko“ al AcademieiNaþionale de ªtiinþe din Ucraina, RostyslavRadishevski - doctor în ºtiinþe filologice, mem-bru corespondent al Academiei Naþionale deªtiinþe din Ucraina, Volodymyr Movchaniuk -doctor în ºtiinþe filologice, cercetãtor ºtiinþifical Insti tutului de Literaturã „Taras ªevcenko“ alAcademiei Na þio nale de ªtiinþe din Ucraina,Tetiana Mei zerska - doctor în ºtiinþe filologice,profesor la Universitatea Naþionalã de Ling -visticã din Kiev, Tetiana Kononchuk - doctor înºtiinþe filologice, ºeful Catedrei de filologieucraineanã ºi culturologie din cadrul Acade -miei de Avocaturã din Ucraina, Hryhoriy Klo -

chek - doctor în ºtiinþe filologice, ºeful Catedreide literaturã ucraineanã din cadrul Uni ver sitãþiiPedagogice de Stat „Volo dymyr Vinnychenko“din Kirovohrad, Anna Hudyma - doctor în ºtiin -þe filologice asistent al Univer sitãþii Naþio na le„Taras ªevcenko“ din Kiev, Anna Schrabaliuk -doctor în ºtiinþe filolo gice asistent al Univer -sitãþii Naþio nale „Taras ªevcen ko“ din Kiev,Yevhen Nakhlik - doctor în ºtiinþe filologice,director al Institu tului „Ivan Franko“ al Aca -demiei Naþio nale de ªtiinþe din Ucraina,Oksana Nakhlik - doctor în ºtiinþe filologice,cercetãtor al Institutului „Ivan Fran ko“ al Aca -demiei Naþio nale de ªtiin þe din Ucraina, VasylIvashkiv - doctor în ºtiinþe filolo gice, profesoruniversitar al Uni versitãþii Naþionale „IvanFranko“ din Lviv, Mykola Lehkiy - doctor înºtiinþe filologice, director al Institutului „IvanFranko“ al Aca demiei Naþionale de ªtiinþe dinUcraina, Vo lodymyr Myky tiuk - doctor în ºti-inþe filolo gi ce, docent la Catedra de literaturãucraineanã a Univer sitãþii Naþionale „IvanFran ko“ din Lviv, Mariana Barabash - doctorîn ºtiinþe filologice, secretar al Insti tutului

„Ivan Franko“ al Aca demiei Naþionale de ªtiin -þe din Ucraina, Ivan Luchuk - doctor în ºtiinþefilologice, cer cetãtor al Institutului „IvanFranko“ al Academiei Naþionale de ªtiinþe dinUcraina, Ioan Robciuc - doctor în ºtiinþe filolo -gice, cercetãtor ºtiinþific al Institutului de Ling -vis ticã „Iorgu Iordan-Al. Rosetti“ din Bucu -reºti, Iryna Moisei, redactor-ºef al revistei „Naºholos“ Bucureºti, Mihai Traista - se cretar deredacþie al revistei „Naº ho los“ Bucureºti, PaulDancu - preºedintele Organizaþiei locale SatuMare a slovacilor ºi cehilor, Vasile Moiº - avo-cat din Satu Mare.

La lucrãrile simpozionului a participat unpublic numeros, care a apreciat în mod deosebitnivelul ºtiinþific al comunicãrilor prezentate.

Cu ocazia simpozionului, a fost lansatã edi -þia bilingvã a cãrþii „Cob zarul“, traducãtor poe-tul Ion Coz mei ºi prezentator prof. Ioan Chi -deºciuc, iar regizorul Sperkaci Valentyn Myky -tovyci ºi-a prezentat filmul „Viaþa lui Tarasªevcenko“.

(Continuare în pagina 5)

Taras ªevcenko, apostolul neamuluiucrainean, omagiat la Satu Mare

Curierul UCRAInEAn 5

(Urmare din pagina 4)

Eforturile depuse de filiala Satu Mare aUniunii Ucrainenilor din Româ nia pentru cin-stirea memoriei lui Taras ªevcenko, au fostrãsplãtite prin acordarea Diplomei de laureatal premiului Fondului „Taras ªevcenko“preºedintelui filialei, Macioca Mihai, de cãtreFondul „Taras ªevcenko“ din Kaniv, munteleCernecea. Diploma a fost înmânatã laureatuluide cãtre Liudmyla Krasytska, strãnepoata luiTaras ªev cenko, preºedinta fundaþiei. La cere-monia, desfãºuratã la data de 23 martie 2013,au participat, printre alþii, dr. Eugeniu Avram -prefectul judeþului Satu Mare, dl Coica Dorel -primarul oraºului Satu Mare, Boieciko Vasyl -consulul general al Ucrainei la Suceava, IvanDubovici ºi Tetiana Kononchuk - profesori uni -

ver sitari din Lviv, avocatul Vasile Moiº din SatuMare, care au rostit scurte alocuþiuni.

Toþi participanþii la decernarea diplomei auparticipat, în ziua de 24 martie 2013, la unmoment festiv, desfãºurat la bustul lui Tarasªevcenko din Parcul „Vasile Lucaciu“ din cen-trul municipiului Satu Mare. Oficia -litãþile din Ucraina ºi Satu Mare audepus coroane ºi jerbe de flori, iarcorul filialei Maramureº a UniuniiUcrainenilor din România a prezen-tat un program artistic.

Comunicãrile prezentate la Sim -pozionul internaþional „Taras ªev -cen ko, un apostol al neamului ucrai -nean“, precum ºi alocuþiunile rostitela decernarea Diplomei de laureat ºila bustul lui Taras ªevcenko au foststrânse între co perþile unei cãrþi deexcepþie, chiar cu titlul „Taras ªev-cenko, un apostol al neamului ucrai -nean“. Acest volum este dedicataniversãrii a 200 de ani de la naºterealui Taras ªev cenko ºi a fost finanþatde Uniunea Ucrai nenilor din Ro -mânia ºi de Ambasada Ucrainei din Bucureºti.

În ziua de 31 mai 2014, cartea „Taras ªev -cenko, un apostol al neamului ucrainean“ a fostlansatã la Satu Mare, în cadrul unei ceremoniideo sebite, la care a participat un public nu -meros. Cartea a fost prezentatã de cãtre VasileMoiº, redactorul cãrþii. Au luatcuvântul: Mihai Macioca, ªtefanBuciuta, Ivan Du bo vici, Irina Moi -sei, Liudmyla Krasytska, TetianaKonon chuk, ªos tac Victor, dr. IoanCorneanu, Mihai Sas, Dorin Suciu,Irina Airinei, Gulik Grigori, Colo -telo Iaro slava etc. Din alocuþiunilerostite la lansarea cãrþii „Taras ªev -cenko, un apostol al neamuluiucrainean“, citãm:

Mihai Macioca, prim-vicepre -ºedinte al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, preºedintele filialei SatuMare a Uniunii: „Sunt onorat sã neîntâlnim azi la Satu Mare pentru aparticipa împreunã la lansarea

volumului „Taras ªev cenko, un apostol al nea-mului ucrainean“, carte ce se doreºte a fi unomagiu adus genialului cobzar al naþiuniinoastre cu ocazia aniversãrii a 200 de ani dela naºterea sa.

Sunt emoþionat pentru douã motive: pe de-oparte, Uniunea Ucrainenilor din România ºi fi -liala acesteia din judeþul Satu Mare au fostonorate de Fundaþia „Taras ªevcenko“ dinUcrai na cu o diplomã, prin care se recunoaºteefortul pentru pãstrarea ºi cultivarea tradiþi-ilor noastre culturale, iar pe de altã parte, mi-am vãzut visul cu ochii, am reuºit sã tipãrimacest volum care cuprinde toate comunicãrilede la Simpozionul internaþional „Taras ªev -cenko, un apostol al neamului ucrainean“, carea avut loc la Satu Mare.

Se cuvine sã mulþumim Consiliului UniuniiUcrainenilor din România(Radei), preºedintelui nostru,dl ªtefan Buciuta, ºi Am ba sa -dei Ucrainei la Bucureºti, careau finanþat tipãrirea volumu-lui, precum ºi participanþilorla Sim po zionul internaþional,care au prezentat comuni cã -rile de o deosebitã valoare ºti-inþificã ºi culturalã, unele din-tre ele lucrãri în premierãabsolutã.

Mulþumim, apoi, editorilor,redactorilor ºi traducãtorilorale cãror eforturi conjugate aufãcut posibilã apariþia acesteibijuterii tipografice.

Nu în ultimul rând, mulþu-mim autoritãþilor publice române, de al cãrorsprijin ne bucurãm ºi dumneavoastrã, partici-panþilor la acest eveniment, tuturor celor ce-lpreþu iesc pe Taras ªevcenko“.

În cadrul acestei festivitãþi, av. Vasile Moiººi Ciubica Maria au fost distinºi de cãtre ªtefan

Buciuta, preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, cu medalia „200 de ani de lanaºterea lui Taras ªevcenko“.

A urmat o ceremonie desfãºuratã la bustullui Taras ªevcenko din Parcul „Vasile Lucaciu“din centrul municipiului Satu Mare, unde s-au

cântat imnurile de stat ale României ºi Ucrai -nei, dupã care participanþii au depus co roane ºijerbe de flori. Au rostit alocuþiuni: MihaiMacioca, ªtefan Buciuta, Ivan Dubovici, Liud -myla Kra sytska, Tetiana Kononchuk, ªos tacVictor, Gulik Grigori, Radu Roca, vice primarulmunicipiului Satu Mare, Vasile Moiº, ColoteloIaroslava etc.

Din alocuþiunile rostite la bustul lui Tarasªevcenko, citãm:

Mihai Macioca, prim-vicepreºedinte alUniunii Ucrainenilor din România, preºedintelefilialei Satu Mare a Uniunii:

„Am profitat de prezenþa la Satu Mare aoaspeþilor noºtri dragi din Ucraina, care auparticipat la lansarea volumului omagial„Taras ªevcenko, un apostol al neamului ucrai -nean“, pentru a depune coroane ºi jerbe deflori la bustul celui pe care, cu mândrie îlnumim cobzarul poporului ucrainean.

În fiecare an, ucrainenii din judeþul SatuMare ºi oaspeþii lor se adunã la bustul genialu-lui poet al neamului nostru, pentru a-i aduce unomagiu celui care a fãurit limba literarã ucrai -neanã ºi a pus temelia redeºteptãrii conºtiinþeinaþionale ucrainene.

În acest an, am sãrbãtorit 200 de ani de lanaºterea poetului naþional al Ucrainei, un jubi -leu pe care l-am onorat cu tipãrirea tuturor lu -crã rilor prezentate la Simpozionul internaþio -nal „Ta ras ªevcenko, un apostol al neamuluiucrai nean“.

În aceste momente de restriºte pentrupoporul nostru, când unitatea, integritatea, in -de pendenþa ºi suveranitatea patriei-mame suntpuse la grea încercare, omagierea lui Tarasªevcenko trebuie sã ne dea tãria ºi ener gianecesare pentru depã ºi rea acestui impas isto -ric. Idealul unei Ucrai ne pu ter nice ºi indepen-dente, pentru care Taras ªev cenko ºi-a riscatviaþa, trebuie sã constituie un far cãlãu zitorpen tru fiecare dintre noi. La fel ca Maica

Maria, Ucraina trebuie sã se reîn-noiascã:

„Cãlãii faþa þi-o scuiparãPreabuno, ºi te ruºinarã.Cu aurul cuprins de parãTe-ai re-nnoit în oameni iarã,În suflete de robi, curate,Sãrace ºi îndurerate!“Sunt convins cã Ucraina va

dãinui, puternicã ºi unitã, aºa cuma visat-o Taras ªev cen ko. Fap tul cãne întâlnim, în fiecare an aici, înPar cul Libertãþii din Satu Mare, labustul poetului re naº terii noastreca popor, este un semn cã tra di þii lenoastre culturale ºi naþionale suntcultivate cu aceeaºi pasiune ºidragoste pentru neamul ucrai -nean“.

La finalul ceremoniei de la bustul lui Tarasªevcenko din Parcul „Vasile Lucaciu“ din cen-trul municipiului Satu Mare un ansamblu fol-cloric ucrainean din Ujhorod a prezentat unmoment artistic. Acest ansamblu a fost invitatde Primãria municipiului Satu Mare sã pre zinte

un program artistic complet pescena din Piaþa „Vasile Lucaciu“din Satu Mare, cu ocazia „Zile lormunicipiului Satu Mare“. Spec ta -co lul a fost urmãrit de un nume -ros public ºi a fost rãsplãtit cuîndelungi aplauze.

Participanþii la cele douã ma -ni festãri, lan sarea cãrþii ºiceremo nia de la bustul lui Tarasªev cen ko, au apreciat în moddeo sebit nive lul organizatoric ºiþinu ta impecabilã a sãrbãtoririicob za rului ucrainean.

Mihai MACIOCA

6 Curierul UCRAInEAn

Sintagma „poet naþional“ nu este nouã, nici peri -matã ºi doar în ultima vreme, în contextul literarromânesc, „le trezeºte unora senzaþia de pauperi-tate“ (conform pãrerii lui Dan Horia Mazilu, ches-tionat personal în aceastã problemã), ea fiind rapor-tatã dintotdeauna la apelativul comun „naþiune“.Este necesarã, în acest sens, o abordare mai largã atermenului iniþial, aºa cum a fost el receptat de-alungul timpului.

Lexemul „naþiune“ este definit drept „comuni-tate stabilã de oameni, istoriceºte constituitã ca stat,apãrutã pe baza unitãþii de limbã, de teritoriu, deviaþã economicã ºi de facturã psihicã, care se mani-festã în particularitãþile specifice ale culturiinaþionale ºi în conºtiinþa originii ºi soartei comune(cf. DEX, Editura Academiei, Bucureºti, 1984).Naþiunea a fost confirmatã ideologic în evoluþiafireascã a umanitãþii, dar viziunea privind existenþaºi individualitatea ei nu a fost întotdeauna unitarã.

Catolicismul ºi protestantismul s-au ferit sã legestatalitatea de destinul unui scriitor, neacceptândsintagme de tipul „scriitor naþional“ sau „poet naþio -nal“, ba gãsindu-le chiar golite de sens, atâta timpcât scriitorul creeazã în numele unei iniþiative indi-viduale. Din contra, ortodoxismul a acordat ter-menului „naþional“ o dimensiune sporitã, poetulnaþio nal întruchipând sinteza cea mai înaltã a scri-itorului de geniu, creator de limbã ºi conºtiinþãnaþionalã, vizionar al neamului. Vizionarismul îºigãseºte întemeierea necesarã ºi elocventã în desti -nul unei naþiuni, în care poetul de geniu sondeazãfilosofic trecutul lumii pânã dincolo de cunoaºtereapozitivã, oferã prezentului dimensiunile moralitãþiiºi exemplaritãþii ºi prospecteazã pe coordonateleidealului ºi absolutului.

Poetului naþional îi este destinat actul sacrificiu-lui, asemenea lui Isus Hristos, care, sacrificat cu oviolenþã pe care nici o fiinþã umanã n-ar fi putut-osuporta, a adus iubire între toþi oamenii, fiind dea-supra tuturor victimelor ispãºitoare din istoriaumanitãþii.

Eminescu îl considerã pe „blândul nazarinean“drept modelul absolut de sacrificiu, conferind mar-tirului, eroului ºi înþeleptului aura ipostazelor uma -ne de apropiere maximã de modelul hristic.

x x x

Mitul Eminescu este o creaþie veche, de peste120 de ani, care s-a ivit odatã cu îmbolnãvirea poe-tului la 28 iunie 1883 ºi a intrat în expansiune dupãapariþia ediþiei princeps a Poesiilor eminesciene,ediþie datoratã lui Titu Maiorescu. În studiulEminescu ºi poeziile lui, apãrut la scurtã vremedupã înmormântarea poetului, marele critic juni -mist, intuind în Eminescu întruparea cea mai înaltãa geniului românesc, avea sã consemneze: „Pe cât sepoate de omeneºte prevedea, literatura poeticã ro -mâ nã va începe secolul al 20-lea sub auspiciilegeniu lui lui, ºi forma limbei naþionale care ºi-a gãsitîn poetul Eminescu cea mai frumoasã înfãptuirepânã astãzi va fi punctul de plecare pentru toatã dez -vol tarea viitoare a veºmântului cugetãrii româ neºti“.Devenit cu timpul „expresia integralã a su fle tuluiromânesc“, „luceafãrul poeziei româ neºti“, „poetulnepereche“, „homo universalis“ ºi comentat subcupola conºtiinþei singularitãþii poetului de ge niu deiluºtri urmaºi ai lui Maiorescu (N. Iorga, L. Blaga,T. Arghezi, G. Cãlinescu, Mircea Elia de, Con stantinNoica, Nichita Stãnescu º.a.). Emi nescu a fost con-siderat, în cele din urmã, ca erou eponim al culturiiromâneºti, întemeietor de limbã literarã modernã, deliteraturã românã moder nã, de doctrinã naþionalãmodernã (cf. Ilie Bãdescu, Timp ºi culturã).

Tudor Vianu, observând cã fiecare culturã înves -teº te câte o mare personalitate cu atributul ma xi meisale reprezentativitãþi, considerã cã românii i-au„de legat“ lui Eminescu aceastã cinste, dupã cumitalienii lui Dante, englezii lui Shakespeare, ger-manii lui Goethe, ruºii lui Puºkin sau polonezii luiMickiewicz. Aºadar, Eminescu are statura unui mitnaþional.

Un eminescolog contemporan, George Ganã,noteazã în anul 2002: „Poezia de la sfârºitul secolu-lui al XIX-lea ºi de la începutul celui urmãtor seaflã, exceptându-l pe neoclasicul Coºbuc, sub sem-nul romantismului. ªi cum romantism însemna maiales Eminescu, mai toþi poeþii, în afarã de Mace -donski, care, din motive temperamentale, dar ºi deopoziþie personalã faþã de poetul „Junimii“, iau demodel poezia eminescianã (…) Generaþia urmã-

toare, apãrutã în timpul sau dupã primul rãzboimondial, este eliberatã de modelul stilistic emines-cian, de obsesia unor motive ºi sintagme ale lui, decare nu scãpaserã nici personalitãþi poetice mai pu -ter nice, ale generaþiei anterioare, ca Octavian Goga.

Sã înþelegem cã participarea operei lui Eminescula dezvoltarea poeziei noastre se încheie aici? Unmare noroc istoric a fãcut ca aceastã generaþie lite -rarã de dupã rãzboi sã cuprindã câþiva mari poeþi,mai mulþi decât oricare alta înainte: Arghezi, Blaga,Barbu, Bacovia, Adrian Maniu, Philippide, Pillat,Vinea, Voiculescu. Dincolo de toate deosebirille deformaþie poeticã, ei au în spate o tradiþie comunã, încentrul cãreia se aflã pentru toþi, Eminescu.

Acesta nu mai reprezintã pentru ei un modelstilistic, dar ilustrã exemplar o viziune asupra lumii,o sensibilitate metafizicã ºi, ca unul dintre coro-larele ei, atracþia mitului, afinitãþile poeziei cu filo -sofia, deschiderea spre orizonturi culturale variate,idealul perfecþiunii artistice, curajul originalitãþii, alcreãrii de noi limbaje poetice“ (Melancolia luiEminescu, Bucureºti, Editura Fundaþiei CulturaleRomâne, 2002, p. 328-329).

Continuând raþionamentul lui George Ganã, amputea spune, fãrã teama de a greºi, cã ceva din spi -ritul eminescian se regãseºte ºi la poeþi din gene -raþiile urmãtoare, pânã la Nichita Stãnescu ºi din-coace de el. Chiar pentru cei care nu au avut afinitãþicu acest spirit pe nicio laturã a lui, Eminescu arepre zentat un reper axiologic.

În contextul studiului nostru, nu e de neglijatfaptul cã cel mai mare poet al românilor este unromantic, aºa cum de romantism aparþine ºi poetulnaþional al ucrainenilor, Taras ªevcenko. PrinEminescu, romantismul românesc atinge nivelulmajor european.

Cã momentul în care se întâmplã acest lucru avenit mai târziu, are importanþã mai mult în cadrultabloului general al literaturii europene, indicând odefazare pe care împrejurãrile în care se dezvoltasepânã atunci întru totul. Pentru noi, însã, realizareaintegralã a posibilitãþilor romantismului a însemnatceva esenþial.

Pentru cã poezia românã, ca ºi cea ucraineanã,nu cunoscuse o fazã clasicã sau una barocã, ci doarcrea þii izolate de acest fel, ea parcurge pânã la capãt,prin Eminescu, experienþa creatoare propusã de unmare curent literar. De fapt, romantismul a determi-nat în cea mai mare mãsurã evoluþia poeziei mo -derne.

ªi simbolismul ca ºi suprarealismul, derivã dinromantism, oricât de mari sunt deosebirile ºi oricâtde apãsate delimitãrile. În general, însã, adicãindiferent de diversele orientãri pe care le-a urmat,literatura europeanã din ultimul veac ºi jumãtate amenþinut echivalarea poeziei cu lirismul ºi a conti -nuat, în chip mai accentuat, sã confere poeziei unsens existenþial, amândouã dimensiunile fiind tot omoºtenire romanticã.

x x x

Transferând spiritualitatea creºtinã asupra estu-lui european unde a predominat constant ortodoxis-mul, vom constata cã Ucraina este cazul tipic alunui spaþiu geografic de mare întindere, care s-aconstituit greu într-o naþiune de sine stãtãtoare, cu olimbã naþionalã bine conturatã, vorbitã de indivizifiresc integraþi în unitatea superioarã ºi complexã aneamului.

Pãstrând o oarecare independenþã faþã de evo -luþia bisericii pravoslavnice, istoria Ucrainei ca statcunoaºte mai multe perioade, orânduite cronologicastfel: Cnezatul Kievean, dintre cei mai importanþicneji ai Kievului, remarcându-se Volodymyr celMare („soarele strãlucitor al Ucrainei“), care aacceptat singur credinþa creºtinã ºi a creºinat întregpoporul ucrainean; Cãzãcimea, înglobând celebrele

hãtmãnii ale lui Sahaidacinyi, Bohdan Hmelniþki ºiIvan Mazepa, dar ºi vestita Sice Zaporojeanã;Ucraina în robie, care culmineazã cu celebrul„ucaz“ din anul 1876 semnat de Piotr Valuev, princare este interzisã în Ucraina orice activitate cultu -ral-spiritualã în limba ucraineanã.

Cei care au trezit poporul ucrainean din somnulgreu al robiei au fost scriitorii, care au reuºit, înpofida cenzurii þariste, sã cultive limba ucraineanãºi sã zãmisleascã o conºtiinþã naþionalã, îmbibatã dedragoste pentru Ucraina ºi pentru poporul obidit.Mai întâi, timid, au început sã aparã mici culegeride cântece populare ucrainene, apoi a apãrut„Eneida“ lui Kotlearevskyi, urmând scrierilor înlimba ucraineanã semnate de P. Hulak-Artemo v -skyi, H. Kvitka Osnovianenko, A. Metlin ski. Toateaceste scrieri au început sã descrie viaþa mizerã apoporului în robie ºi slava lui de altãdatã, sãtrezeascã dragostea pentru cuvântul matern, pentruUcraina ºi pentru istoria ei, stropitã cu sânge.

Dar cel care a revoluþionat limba ºi literaturanaþionalã a poporului ucrainean a fost Taras ªev -cenko. Sub genericul Taras ªevcenko-promoto ruldeºteptãrii Ucrainei, marelui cobzar ucrainean îieste consacrat un capitol din Istoria Ucrainei, undescriitorul este considerat drept „Geniu naþional ºiProroc“.

„ªevcenko a înfãþiºat în „Cobzarul“ nu numaislava zilelor de altãdatã. El a sugerat ºi arãtat cum ºice trebuie fãcut ca slava de altãdatã sã se întoarcã.El a lansat puternicele sale îndemnuri : „Luptaþi ºiveþi învinge!“; „ Învãþaþi, fraþii mei!“; „Îmbrãþiºaþifraþii mei, pe fratele cel mic!“ Iar acestea sunt, înrealitate, cele mai importante testamente pe care le-a lãsat în urma sa cel mai mare poet al Ucrainei (..,)Gândurile ºi chemãrile sale nu au lãsat poporul sã-ºi piardã încrederea nici atunci când þarul a interzisdin nou sã se scrie ºi sã se tipãreascã în limba ucrai -nea nã, strãduindu-se sã nimiceascã orice gânddespre libertate. Cãci, iatã, am scãpat ºi de acelucaz, am supravieþuit þarului, iar poporul ucraineanºi-a regenerat propria autoritate în anii 1917-1920,dar chiar dacã a pierdut-o din nou ºi s-a pomenit subrobia moscovitã, nu a uitat de testamentele lui ªev-cenko, nu a uitat sã creadã în vigoarea lor" (IstoriaUcrainei, Kiev, 1992).

Într-adevãr, marele merit al lui ªevcenko constãîn faptul cã prin talentul sãu genial a trezit încre -derea ºi a întãrit nãdejdea poporului ucrainean dintoate þinuturile ºi a povãþuit poporul cum trebuie sãatingã bunãstarea.

x x x

Sintetizând, am putea conchide cã viziunileromantice ale celor doi poeþi naþionali s-au con-cretizat în opere fundamentale pentru literaturafiecãrui popor, cu rezonanþe mitice: mitul Daciei - laEminescu ºi mitul Ucrainei cãzãceºti - la ªevcenko.Condiþiile istorice ºi conjunctura specificã în careau evoluat cele douã popoare au determinat speci-ficitatea celor doi titani ai literaturii universale, sin-guri în mãsurã sã-ºi contopeascã destinul poetic cudestinul neamului din mijlocul cãruia au rãsãrit.

Sintagma „poet naþional“ rãmâne în continuarevalabilã, dincolo de controversele inerente ale post-modernismului. Concluzia lui Dan Horia Mazilu,chestionat în aceastã privinþã este mai mult decât oconfirmare: „Deºi nu sunt puþini, cãrora sintagma„poet naþional“ le trezeºte senzaþia de pauperitate,eu cred cã nu se poate renunþa la ea. ªi lângã numelelui Eminescu ºi al lui ªevcenko aceastã etichetã seaºazã în mod firesc, întrucât amândoi sunt purtãtoriîndreptãþiþi ai „semnului“ sensibilitãþii popoarelorromân ºi ucrainean, sunt creatori în ale cãror textes-au adunat valorile unui neam“.

prof. dr. Ion COZMEI

Mihai Eminescu ºi Taras ªevcenko- sub semnul unei sintagme viabile:

ppooeett nnaaþþ iioonnaa ll

Curierul UCRAInEAn 7

Vineri, 23 mai 2014, la Colegiul Naþional„Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi s-a des fã ºu -rat simpozionul judeþean „Identitate ºi multicul-turalitate în Bucovina“, manifestarea cultu ralãconstituind activitatea de final a proiectuluieducativ „Identitate ºi multicultura li ta te înBuco vina“ - ediþia I, iniþiat în anul ºcolar 2013-2014 de un grup de profesori de la Cole giulNaþional „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rã dãuþi,coordonaþi de doamna profesoarã Carmen An -dro nache, directoarea colegiului ºi preºedintã aSocietãþii pentru Cultura ºi Literatura Românãdin Bucovina, în parteneriat cu ªcoala Gim na -zia lã „Regina Elisabeta“ din municipiulRãdãuþi.

În deschiderea manifestãrilor, directoruladjunct al Colegiului Naþional „EudoxiuHurmuzachi“ din Rãdãuþi, profesoara LuminiþaLãzãrescu, iniþiatoarea proiectului a mulþumitºcolilor partenere, profesorilor implicaþi înproiect care ºi-au asumat cu deosebitã seriozi-tate calitatea de coordonatori ai elevilor ºi profe-sorilor organizatori, „dãruirea dumnealor fãcândposibilã desfãºurarea activitãþilor de azi“.Domnia sa a reamintit ºi obiectivele proiectului:„Scopul acestui proiect este încurajarea intere-sului tinerilor pentru culturile comunitãþiloretnice existente în spaþiul geografic bucovineanîntr-un spirit de toleranþã ºi de respect reciproc.Continuitatea proiectului se va baza pe dise -minarea activitãþilor proiectului ºi a rezultateloracestuia ºi cãutarea unor parteneri din alte judeþepentru derularea proiectului ºi la scara altorregiuni istorice din spaþiul românesc ºi organi-zarea unor ediþii interjudeþene ale concursului“.

Simpozionul s-a desfãºurat pe cinci secþiuni,presãrate cu momente artistice cuprinzând melo -dii populare din folclorul comunitãþilor etnicedin Bucovina.

Secþiunea „Costume populare“ a fost coordo-natã de doamnele profesoare de la ColegiulNaþional „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi,Mirela Chelba ºi Angelica Popovici. Juriul aces-tei secþiuni a fost alcãtuit din Sextilia Crãciun-

ªcoala Gimnazialã Nr.3 „Mihai Eminescu“ dinRãdãuþi, Gheorghe Dolinschi, vicepreºedinte alSocietãþii pentru Cultura Românã în Bucovina ºiLãcrãmioara Grigorciuc - ªcoala Gimnazialãdin Bãlcãuþi.

La secþiunea „Eu ºi lumea în care trãiesc“,elevii participanþi au realizat eseuri în care aupovestit ce înseamnã pentru ei sã aparþinã uneiminoritãþi ºi în ce fel acest lucru se reflectã înpersonalitatea lor ºi în atitudinea faþã de lume.Coordonatorul acestei secþiuni a fost doamnaprofesoarã Cristina Anfimov de la ªcoala Gim -nazialã „Regina Elisabeta“ din Rãdãuþi. Juriulcare a apreciat lucrãrile în vederea acordãriititlului de „Cea mai bunã lucrare“ a fost formatdin coordonatoarea secþiunii, alãturi de doam-nele profesoare Carmen Andronache - ColegiulNaþional „Eudoxiu Hurmuzachi“ ºi LuminiþaCozariuc - ªcoala Gimnazialã „Sfânta Treime“din Rãdãuþi.

O altã secþiune a simpozionului a constat înprezentãri PPT - „Manifestãri religioase lacomunitãþile etnice din Bucovina“. Lucrãrile aufost jurizate de un grup de profesoare de laColegiul Naþional „Eudoxiu Hurmuzachi“:Gabriela Coajã, Antoneta Lãzãrescu ºi coordo-natoarea secþiunii, Miriam Leon-Postolache.

Secþiunea de prezentare a unor elemente cuvaloare de reper pentru comunitãþile etnice ºipopulaþia din Bucovina prin „Postere ºifotografii“ a fost coordonatã de profesoara Lu -mi niþa Lãzãrescu, iar lucrãrile au fost jurizate deprofesorii: Adrian Grosariu - ªcoala Gim nazialã,,Regina Elisabeta“, Mirela Chelba - ColegiulNaþional „Eudoxiu Hurmuzachi“, ConstantinCocerhan - Colegiul Naþional „Mihai Emi -nescu“ din Suceava.

Secþiunea „Povestea din lume, lumea dinpoveste“ - concurs de creaþie literarã s-a nãscutdin argumentul cã: „Într-o lume în care masifi-carea comunicãrii a devenit un scop în sine, sen-sul ºi substanþa comunicãrii au avut mult desuferit. Concursul se adreseazã tuturor elevilorde gimnaziu ºi de liceu ºi îºi propune sã releve

tinerilor pasionaþi lumea povestirilor construitãca un bun cultural universal la a cãrui conservareºi valorizare pot contribui, dând un nou sens prinrescrierea unor povestiri cunoscute sau scriereaaltora pe mãsura universului cultural propriu“.Povestirile scrise (rescrise) de elevi au avut catemã Bucovina - identitate ºi multiculturalitateºi au pornit sã se depene ,,de la experienþa boga -tã a Bucovinei care oferã contemporanilor unexemplu pentru respectarea tradiþiilor, valorilorºi a alteritãþii, ca sursã a dezvoltãrii econo mice,so ciale ºi culturale a acestei provinciiromâneºti“.

ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi a fostreprezentatã la activitate de elevele CureliucEmanuela, Mandiuc Denisa-Alexandra, Odo -viciuc Mãdãlina, Schipor Cezara-Nicoleta ºiªoiman Nataºa, coordonate de doamna profe-soarã Lãcrãmioara Grigorciuc.

„Participarea la simpozionul ,,Identitate ºimulticulturalitate în Bucovina“ mi-a oferitocazia ca împreunã cu elevele mele sã pro-movãm valorile ucrainene autentice. La activi-tatea „Invitaþie la lecturã“ (desfãºuratã în lunafebruarie a.c.) am evidenþiat contribuþia limbiiucrainene la patrimoniul cultural universal, prinprezentarea operei lui Taras ªevcenko. La secþi-unea „Costum popular“ am prezentat un costumpopular specific satului Bãlcãuþi, scos din ladade zestre a bunicii. Acestui obiect de mobilierfoarte important pe vremuri i-am acordat oatenþie deosebitã prezentându-l ºi la secþiunea„Fotografie“. Tot aici am prezentat ºi fãrâme dinfrumuseþea a douã mari sãrbãtori creºtine:Paºtele ºi Crãciunul. La probele de eseu - „Eu ºilumea în care trãiesc“ ºi la cea de creaþie literarã- „Lumea din poveste, povestea din lume“ amîncercat sã spunem ce înseamnã sã fii minoritarîntr-o lume majoritarã ºi sã dãm viaþã uneipoveºti depãnate de o bunicã la gura sobei într-oiarnã friguroasã, cum sunt toate iernile înBucovina“ - a spus Lãcrãmioara Grigorciuc.

ªcoala Gimnazialã din Negostina a fostprezentã la simpozion cu un echipaj coordonatde doamna profesoarã Alina Cozariuc.

Organizarea unei astfel de manifestãri înBucovina e un lucru firesc. A fost o sãrbãtoare adiversitãþii, a talentului ºi a frumuseþii sufletuluiuman. Felicitãri organizatorilor ºi sã ne întâlnimºi la anul.

Convalia HREHORCIUC

Sãrbãtoarea multiculturalitãþii ºi a diversitãþii

La începutul lunii martie 2014, am fost invi-tat personal de Uniunea Scriitorilor din Moldovaºi de Comunitatea Ucrainenilor purtând numelelui Petru Movilã din Chiºinãu (preºedinte VictorCojocaru) pentru a participa, în calitate de celmai bun traducãtor în limba românã al poetuluinaþional al Ucrainei, Taras ªevcenko, la Simpo -zionul internaþional, închinat împlinirii a 200 deani de la ziua naºterii lui Taras ªevcenko.

Cu acest prilej, în ziua de 10 martie 2014, laCasa Uniunii Scriitorilor din Moldova, a avutloc simpozionul amintit, unde poetul-traducãtorIon Cozmei, a fost rãsplãtit cu douã distincþiiinternaþionale: Diplomã de Excelenþã a Amba -sadei Ucrainei din Chiºinãu pentru înalta con-tribuþie la popularizarea creaþiei lui Taras ªev-cenko în Republica Moldova (ambasadorSerghei Pirojkov) ºi Premiul Relaþii Culturalepentru traducere în limba românã a volumului depoezii „Cobzarul“ de Taras ªevcenko al UniuniiScriitorilor din Moldova (preºedinte: ArcadieSuceveanu). La simpozion, poetul Ion Cozmei aprezentat cãrþile „Cobzarul“ de Taras ªevcenko,ediþie bilingvã, Editura „Bukrek“, Cernãuþi,2011, „Tinerele mele gânduri“, de Taras ªev cen -ko, ediþie bilingvã, Editura „Augusta“, Timi -ºoara, 2005 ºi „Taras ªevecenko - poetul naþio -nal al Ucrainei ºi receptarea lui în România“,Editura „Tipo Moldova“, Iaºi, 2007.

Manifestarea a fost moderatã în limba româ -nã de Arcadie Suceveanu, preºedintele Uniu niiScriitorilor din Moldova, ºi de amba sadorulextraordinar ºi plenipotenþiar al Ucrainei dinChiºinãu, Serghei Pirojkov.

La data de 18 martie 2014, la sediul UniuniiUcrainenilor din România, Ion Cozmei a fostdecorat cu medalia jubiliarã „200 de ani de lanaºterea lui Taras ªevecenko“, medalie conferitãde Consiliul Ucrainean Mondial de Coordonarede la Kiev, înmânatã de Alla Kendzera, secretaraAsociaþiei „Ucraina-Lumea“, asociaþie condusãde poetul-erou al Ucrainei, Ivan Draci.

La 16 mai 2014, consulul general al Cons u -latului General al Ucrainei la Suceava, VasylBoieciko, mi-a înmânat o invitaþie personalã dinpartea preºedintelui Uniunii Naþionale aScriitorilor din Ucraina, domnul Viktor Baranov,de a participa, în zilele de 18-22 mai 2018, laKiev ºi Cerkasy, la sãrbãtoarea ºevcenkianã in -ter naþionalã „În familie liberã, nouã“.

Fiind singurul reprezentant al României laaceastã sãrbãtoare ºevcenkianã internaþionalã,poetul traducãtor Ion Cozmei a fost rãsplãtit dealte importante distincþii: Medalia „Decoraþie deonoare“ a Uniunii Naþionale a Scriitorilor dinUcraina, conferitã de Oleksandr Bojko, vice -preºedintele Uniunii Naþionale a Scriitorilor dinUcraina, o „Decoraþie jubiliarã“ a regiunii

Cerkasy (preºedinte V. Kovalenko) ºi Decoraþiejubiliarã din partea regiunii Cerkasy (preºedin-tele administraþiei regionale din regiuneaCerkasy, Iuri Tkacenko).

La 19 mai 2014, în piaþa Teatrului din Cer -kasy, am depus flori la statuia lui Taras ªev-cenko ºi am participat la Muzeul Teatrului laprezentarea Enciclopediei lui ªevcenko, ediþieacademicã în 12 volume, în volumul al treileafigurând cu o fotografie ºi un text reprezentativºi poetul-traducãtor Ion Cozmei.

În seara aceleiaºi zile, am participat laFilarmonica Regionalã, la un concert sãrbãto -resc de artã al colectivelor artistice din Cerkasy.

Ziua de 22 mai 2014 a fost una de înaltã þinu -tã ºi emoþie. Ea s-a petrecut la Kaniv, unde estereînmormântat Marele Cobzar al ucrainenilor pedealul numit astãzi „Dealul lui ªevcenko“. Lamuzeul de pe „Dealul lui ªevecenko“ a avut locultima manifestare a forumului: Mãreþie spiritu-alã a lumii la Taras ªevecenko.

Ion COZMEI,

Zile de sãrbãtoare prilejuite de împlinireaa 200 de ani de la naºterea poetuluinaþional al Ucrainei, Taras ªevcenko

membru al Uniunii Scriitorilor din România

Curierul UCRAInEAn8

Duminicã, 11 mai a.c., în satul bucovineanPal tinu, judeþul Suceava, s-a desfãºurat Festi va -lul „Tradiþii ale ucrainenilor huþuli din Buco -vina“.

De data aceasta am participat la un festivalgândit ºi desfãºurat, aº zice, în douã acte sau îndouã pãrþi. Prima parte a cuprins tradiþiilehuþulilor în prelucrarea lemnului, inului ºi alânii, pictura pe lemn, încondeierea ouãlor,tradiþii pascale, gastronomia huþulã, iar partea adoua, program artistic.

Aceastã amplã manifestare a fost pregãtitã decãtre un inimos grup de pãltineni, în frunte cudomnul Ilie Sauciuc, inspector ºcolar pentruminoritãþi din judeþul Suceava, care a deschisfestivalul, anunþând prezenþa la aceastã manifes -ta re a prof. univ. dr. Timofte Macovei de laUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi,nãscut ºi crescut în satul Paltinu. De asemenea,domnul Ilie Sauciuc a salutat prezenþa la festivala domnului Ion Marocico, deputat în Parla men -tul României din partea Uniunii Ucraine nilor, aprimarului comunei Vatra Moldoviþei de care,administrativ, depinde ºi satul Paltinu, a preºe -din þilor UUR, din Iaºi, domnul profesor VictorHri horciuc ºi din Botoºani, domnul Victor Sem -ciuc, a majoritãþii membrilor comitetului UUR-filiala Suceava, în frunte cu preºedintele, domnul

ing. Boris Petraºuc. Aceste personalitãþi au fostinvitate în prezidiul festivalului ºi au rostitalocuþiuni de salut.

Mai întâi participanþii au avut posibilitatea sãviziteze Muzeul Satului din Paltinu, aflat înclãdirea ºcolii, apoi, a urmat vizita la ateliereledin sala mare a Cãminului Cultural cuprinzândprelucrarea lânii, încondeierea ouãlor, pictu rã pelemn ºi sticlã, obiceiuri pascale ºi ceva nou pen-tru mulþi participanþi, gas tronomia sau mai binezis bucãtãria huþulã.

Pãltinenii s-au prezentat cu toateuneltele tradiþionale de prelucrat lâna,având ca unealtã de bazã - rãzboiul deþesut. Doamna Elena Torac din Brodinaa venit cu un mare coº pascal încãrcatcu produse tradiþionale cu care creºtiniiîn noaptea Învierii Domnului se prezin-tã la bisericã pentru a fi sfinþite. Coºuldoamnei Torac cuprin dea: pascã, ouãalbe, ouã roºii ºi ouã încondeiate, câr-naþi de casã afumaþi, muºchi de porcafumat, aºa-zisa bujeniþã, slãninã afu-matã, caº, precum ºi alte produse ali-mentare care fac parte din acest coº pas-cal. Tot doamna Torac Elena, o maremeºterã în încondeierea ouãlor, s-aprezentat la manifestare cu un coº plinde ouã încondeiate. Doamna Valeria

Popescu, de ase menea, s-a prezentat cu ouã degãinã, raþã, struþ, superb executate ºi lã cuite.Fiica ei, Valeria Pin tescu,absolventã a Li ceului de Arte,Secþia arte plas tice, s-a pre -zen tat cu picturã pe lemn.Participanþii zãboveau în faþaatelierului dom niei sale, apre -ciind lucrã rile: Ma ma cupruncul, Rãs tignirea lui Isus,Portretul Domnului nostruIsus Hristos ºi altele.

Pentru participanþi era omare surprizã prezenþa la fes-tival a bucãtãriei huþule.Doam na Felicia Sauciuc, fiindlocalnicã, s-a prezentat, ca la

o clacã de cosit ºi strâns fânul, cu o mãmãligã debarabule mare ºi caldã, ºi dupã o scurtã pre zen -tare a mâncãrurilor specifice ºi a modului depreparare, a invitat la masã, unde alãturi de aceamãmãligã imensã se aflau sarmale, tochiturã cucârnaþi ºi carne de porc uºor afumatã, brânzã deoi frãmântatã, caº, iar pentru a stinge, eventual,un efect trecãtor, provocat de grãsimea mâncãrii,a adus un ulcior cu huslincã din lapte nesmân-tânit dupã spusele sale.

De la Moldova-Suliþa, doamna profesoarã Na - dia Boiciuc Lazãr, a venit cu ieºniþã, sãrmã luþe înfoi de sfeclã, plãcinte, turte fripte pe plitã (înunele locuri se numesc „pleaþchi“, în al tele „pa -lineþii“ sau „paleaneþii“). De asemenea, a fostprezentã ºi doamna Mariana Mechno din Iz voa -re le Sucevei, cam cu aceleaºi sortimente de mân -cã ruri, prezentate în cadrul atelierului cu multgust. Gospodinele au invitat participanþii la ma sã.

Partea a doua a festivalului a constituit-o pro-gramul artistic al formaþiilor „Nadia zamku“ dinSiret, „Polonynka“ Paltinu, „Izvoraºul“ al ªcoliiGimnaziale Izvoarele Sucevei, „Nadia“ Cãli -neºti-Cuparencu, grupul instrumental „Acordurihuþule“ din Ulma. De asemenea, o bunã impresieau fãcut-o cântãreþii Oblezniuc Felicia dinCâmpulung-Moldovenesc, Marocico Vasile ºiTrifan Mircea din Ulma, precum ºi ConstantinMoisa din Ciumârna.

Alexandra CEGA

Festivalul „Tradiþii ale ucrainenilor huþuli din Bucovina“

În zilele de 31 mai ºi 1 iunie 2014, la sediulUUR - filiala Suceava, a fost sãrbãtoritã ziuaco piilor ucraineni. Anul acesta totul a fost orga-nizat altfel faþã de anii precedenþi. S-au desfã ºu -rat concursuri sportive, muzicale ºi de arteplastice.

Dl preºedinte al UUR - filiala Suceava, ing.Bo reslaw Petraºuc, împreunã cu tot comitetulau gã sit soluþii ºi metode noi pentru copiiiucrai neni, care au petrecut ziua în modul celmai plãcut.

Partenerii de organizare au fost: DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tineret, Clubul Spor -tiv „Ariadna“ din Suceava, Centrul Cultural„Bu co vina“, Centrul pentru Conservarea ºi Pro -mo varea Culturii Tradiþionale, Uniunea Ucrai -nenilor din România.

Copiii ucraineni din România au trimis osolie de pace pentru toþi cei ce au putere de adecide: „Nici un copil în lacrimi“.

Concursul de creaþie, interpretare muzicalãºi ºah s-a desfãºurat la sediul UUR - filiala Su -ceava. Peste 130 de copii ucraineni din tot jude -þul Suceava au participat la secþiunile preferate.Cei de la ºah au fost împãrþiþi pe 2 categorii devârstã: 7-11 ani ºi 12-15 ani.

Totul a fost introdus în calculator, iarcâºtigãto rii s-au bucurat de diplomele ºi medali-ile pri mite.

La secþiunea 7-11 ani s-a remarcat FraseniucCarina - Otilia, o fetiþã de 7 ani din Negostina,care a primit Marele premiu - cupa ºi medalia.Locul II a obþinut Sanduleac David-Mihai, iarlocul III, Rebenciuc Cãtãlin. S-au luat ºi câtevamenþiuni: Usatiuc Emanuel, Zvoriºteanu Benia -min ºi Barabaº Elisa.

La secþiunea celor mai mari, cupa ºi locul I afost adjudecat de Ovadiuc Emanuela, locul II -Oblezniuc Teodora, locul III - Oblezniuc ªte-fana.

Premiile au fost înmânate de cãtre dl ing.Pânzaru Mihai ºi dl prof. Pânzaru Liviu-Vasilede la Clubul Sportiv „Ariadna“. Ceilalþi copiiînscriºi la secþiunea „ªah“ au primit diplome departicipare.

La secþiunea muzicalã s-au interpretat cân-tece ucrainene la instrumente ºi voce. Câtevanume: Barbir Vlãduþ, Lazaroff Daria, LazaroffToma, Ciupercã Bianca. Grupurile vocale dinPaltinu ºi Cãlineºti-Cuparencu i-au încântat pecei prezenþi cu câteva melodii ucrainene cunos-cute. Grupul vocal-instrumental de la Grãdiniþadin Negostina a luat premiul I, datoritã dneieducatoare Pâºlea Daniela, care i-a acompaniatla mandolinã. Jurizarea la secþiunea muzicalã afost asiguratã de domnii profesori Cramar Nico -lae ºi ªoiman Petru.

La secþiunea creaþie - desen în acuarelã s-au

evidenþiat mai mulþi copii. Toþi au desenat dinimaginaþie aspecte din naturã, flori, fluturi, soa -re, copii dansând, casa pãrinteascã etc. Ta lentulcopiilor a fost evident, iar efortul lor rãsplãtitpe mãsurã.

Cea mai micuþã participantã, o fetiþã deaproape 5 ani, Grigoriciuc Cezarina-Iuliana dinNegostina a fost ridicatã în braþe de dl prof.Robciuc Gheorghe, ca s-o vadã toþi cei prezenþicând îi înmâna premiul I. Tot premiul I au mailuat ºi alþi copii, majoritatea din Negostina:Pâºlea Beatrice - 7 ani, Botnariuc Iustin - 6 ani,Chideºa Lidia - 8 ani, Buzec Laura - 6 ani (pre-miul II). La premiul I mai pot fi menþionaþi ºialþi copii, de la alte ºcoli: Mandiuc Denisa,Chiriliuc Alexandra, Comoriºtean Denisa-Maria, Bândiu Alexandra.

Dna Torac Elena a venit tocmai de laBrodina ca sã demonstreze meºteºugul încon-deierii ouãlor, iar cei 4 copii, cu care s-a prezen-tat au realizat o frumoasã machetã din materialenaturale, reprezentând un aspect din pãdurile dela munte. Toate lucrãrile copiilor au alcãtuit oexpoziþie, care poate fi vizitatã oricând.

S-a cântat, s-a dansat, a fost o zi plinã debucurii, de zâmbete, iar la sfârºit toþi partici-panþii au primit diplome de participare ºi premiidulci. Activitatea s-a încheiat cu o masã festivã.

„La mulþi ºi fericiþi ani!“ tuturor copiilorlumii ºi dorim sã nu mai fie nici un copil înlacrimi.

Felicia GRIGORAª

DE 1 IUNIE - NUMAI ZÂMBETE DE COPIIDE 1 IUNIE - NUMAI ZÂMBETE DE COPII

Curierul UCRAInEAn 9

Cea de a VII-a ediþie a SimpozionuluiInternaþional „Zilele culturii slave“ din Cluj-Napoca s-a desfãºurat între 22 ºi 24 mai 2014.Manifestarea a fost organizatã de Depar ta -mentul de limbi ºi literaturi slave al Facultãþiide Litere din cadrul Universitãþii „Babeº-Bolyai“, în parteneriat ºi cu sprijinul financiaral Uniunii Ucrainenilor din România - filialaCluj, în colaborare cu Centrul Cultural Rus alUBB ºi având ca partener media TVR Cluj.Cele trei zile dedicate evenimentului au inclusurmãtoarele momente: Simpo zio nulInternaþional „Dialogul slaviº tilor laînceputul secolului al XXI-lea“,diverse manifestãri cultural-artistice ºio excursie prin oraºul de pe Someº.

Cercetãtorii ºi cadrele didactice aleuniversitãþilor din Ucraina, Ungaria,Georgia, Polonia, Kazahstan, Rusia ºiRomânia ºi alþi invitaþi de seamã aioraºului, care au luat parte ladeschiderea simpozionului, au ascul-tat cuvintele de salut din parteaDecanatului Facultãþii de Litere, ros-tite de prodecanul Facultãþii de Litere,dl conf. univ. dr. Dorin Chira, devicepreºedintele Uniunii Ucrainenilordin România, dl prof. univ. dr. IoanArdelean, de dna Natalia OlegovnaMujenikova, secretar II al AmbasadeiFederaþiei Ruse din Bucureºti ºi,bineînþeles, de cãtre gazda evenimentului,directorul Departamentului de limbi ºi literaturislave, dna lector univ. dr. Katalin Balázs. Totaici a fost prezentat cel de-al treilea numãr alvolumului „Dialogul slaviºtilor la începutulsecolului al XXI-lea“ (nr. 1/2014, apãrut laEditura Casa Cãrþii de ªtiinþã), lucrare ce avãzul lumina tiparului cu sprijinul financiar alUniunii Ucrainenilor din România.

În plenul ºedinþei, personalitãþi de seamã aiunor universitãþi prestigioase din Ucraina,Ungaria ºi România au susþinut urmãtoareleprelegeri: C voprosu ob avtorstve drevne -russco< povesti o Dracule: lingvistiqe-scie dovod[ - Zoltán András (Ungaria), Oso -bennosti osveyenix ucrainsco< i russco<lingvistici v rum[nscih uqebnicah po

istorii xz[coznanix - Serhi Luchkanin(Ucraina), Specificitatea toponimiei de origineslavã de pe teritoriul României - Marius IlieOros (România) ºi Cul"tura reqi - MihaiKramar (România).

Prezentarea comunicãrilor simpozionului s-adesfãºurat pe parcursul zilelor de 22 ºi 23 maiîn cadrul urmãtoarelor secþiuni: „Lingvisticã“,

„Literaturã ºi culturã“, „Dialog intercultural“ ºi„Lingvisticã. Teoria ºi practica traducerii".Prezentãm temele dezvoltate ºi supuse dezbate -rii, aºa cum au apãrut ele în broºura simpo zio -nu lui: t la secþiunea „Lingvisticã“: Raz vi - tie russcogo xz[ca v sopostavlenii s raz -vi tiem rum[nscogo xz[ca - (po dann[m Rus -sco-rum[nscogo slovarx innovawi<, mai2013-mai 2014, T. VIII, Bucureºti, 2014) -Maria Dumitrescu (România), „V hudo-jestvennom proizvedenii net negovorxyih

imën…“ - Lebovics Victória (Ungaria), Owe -noqn[e slova v structure hudojestvennogotecsta - Alla Agafonova (Ucraina), V[sca -z[vanix so znaqeniem otcaza v ucrainscomdialogiqescom discurse - Natalia Maksy -miuk (Ucraina), Struc tura frazeologizmov scomponentom „ruca“/„mânã“ v russcom irum[nscom xz[ cah - Maria Andrei (România),Xz[cov[e registr[ rusinscogo xz[ca vtvorqestve E. Fenwica - Marianna Lyavinecz(Vengrix), Formirovanie ofiwialno-delo -vogo stilx ucrainscogo xz[ca v conwe XIX- naqale XX v.: istoqnici issledovanix iproblºe matica - Yryna Marko (Ucraina),Dialectn[< tecst bucovinscih govorov vcognitivnom i pragmatiqescom aspectah -Rusnak Natalia (Ucraina), Limbajul colocvial

în predarea limbii polone -Anna Musial (Româ nia/ Polo -nia), Dîalectna lecsica vre‚strah ucra&n s"cih slov -ni cîv înkomovnih slîv, vi -danih u XX st. - Olga Katsi -mon (Ucraina), Commu ni -cativnax intenwix, mo dal" -nost", ustanovca: c problemedifferenwiawii termino-ponxti< - Svetlana Sha bat-Savka (Ucraina), Ru sin sci< -xz[c ili dial ec t[ - IstvánCser nyicskó (Ucrai na), Mode -li otobraja]yie nomi-nawi] liw po intellectu-al"n[m sposobnostxm v russ-cih i pol"scih soºwiolectah(na materiale semantiqesco<

deri va wii) - Gustaw Michal Akartel (Polonia),Osnovn[e tendenwii razvitix prostogopredlojenix v sovremennom ucrainscomxz[ce - Elena Kulbabskaia (Ucraina), Agno -nim[ cac osobax categorix lecsici v slo-varnom sostave sovremennogo ucrainscogoxz[ca - Liudmyla Tkach (Ucraina), Mesto#timologiqescih issledovani< - Jakubowicz

Mariola (Polonia), Floronomen[ cac ob`ectdvuxz[qno< lecsicografii (na materialeRussco-ucrainscogo slovarx M. Umanwa iSpilci) - Iaremi Mariana (Ucraina), Jen -sci< discurs - István Keresztény, KeresztényErzsébet (Ucraina), Rol" i mesto frazeolo-gizmov v prowesse obuqenix russcomu xz[cucac inostrannomu - Dumitru Emil (România),Sintacsiqescie dominant[ cac marcer[idiostilx pisatelx - Natalia Shatilova(Ucraina), Prosodiqescie communicativn[ecomponent[ v dramatiqescih tecstah buco -vinscih pisatele< - Ivanna Struk (Ucraina),Semantiqescoe pole prostranstva (na mate-riale imën prilagatel"n[h ucrain scogoxz[ca) - Elena Kardashchuk (Ucraina); t lasecþiunea „Literaturã ºi culturã“: Xmbiqesciemetr[ v rum[nsco< i ucrainsco< literatu -rah 60-h - 70-h godov XIX veca - Krys tynyiaPaladean (Ucraina), t Avtor i gero< v proze

M.D. Qulcova - Ramek Gafarov (Rusia),Interferenþe literare ale ideii de „sufletmort“ la N. Gogol, A.Von Chamisso ºi P.Süskind - Mihaela Herbil (România),Classiqescie canon[ cul"turolog i -qesco< #stetici tvorqescogo m[k le -nix Pavla Roman]ca i Nicit[ Sta -nescu cac osnova dialoga cul"tur- pa -radigma formirovanix duhovno<#stetici - Maria Iakubovskaia (Ucraina),Cul" turn[e rum[nsco-ucrainsciecon tact[ v svadebno< obrxdnosti se -ver no< Bucovin[ - Iulia Rusnak(Ucraina), Comunitatea lingvisticã ucrai -neanã din Marea Britanie - Dorin Chira(România), Valenþe semiotice ale (anti) -utopiei în filmografia lui Andrei Tarkovski- Cristian Paºcalãu (România), Rol"Russcogo cul"turnogo wentra v osu -yes tvlenii cul"turno< missii uni-versiteta - Judit Bartalis (România),

Întoar cerea la limba maternã ucraineanã.Amintiri - Ioan Semeniuc (România), „Pozatradiw$&“ - Miha<lo Nebelxc - Paul Roma -niuc (Ro mâ nia), Hamlet în literatura rusã -Diana Tetean (România), Mircea Eliade prosau contra Lev Tolstoi. Afinitãþi elective -Claudia Chircu (România), «Dela davno min-uvkih ide<“ ... C novomu perevodu Povestivremenn[h let» na rum[nsci< xz[c - MarinaVraciu (România), Polimetrix v po#ti -qescom tvorqestve zapadnoucrainscih av to -rov 80-h godov XIX st. - Oksana Liubymova(Ucraina), Semiotica cabineta v romanahI.S. Turgeneva - Natalia Neaholova (Unga -ria), Sfân tul Gheorghe, participant la un„Chaoskampf“ - Mihail-George Hâncu (Ro -mânia), Osobennosti idiostilx StepanaGrui - Iulia Chyshkova (Ucraina), Câtevaipostaze privitoare la istoricul scrierii la slavi -Onufrie Vinþeler (România), Mychailo Nebe -leac, aniversare cernitã la 65 de ani de lanaºtere - Ion Petrovai (România); l la sec -þiunea „Dialog intercultural“: Dostoevsci< iPeterburg - István Keresztény, KeresztényErzsébet (Ucraina), Issledovanix KandoraBoncala v oblasti ucrainsco< (rusinsco<)dialectologii - Bárány Erzsébet (Ucraina),Culinarn[e metafor[ v proze VladimiraSorocina - Kalafatics Zsuzsanna (Ungaria),Se mantiqn$ osoblivost$ rumun$zm$v vucra&ns"c$< mov$ - Nicoletta Holovach (Ucrai -na), Nazvannx bl]d v bucovinscih govorahRum[nii i Ucrain[ - Borys Liudmyla(Ucrai na), C voprosu o slovah-colorativah zL"va Tolstogo i Tomasa Manna - NinoKvirikadze (Georgia), Lingvocul"turolo gi -qescie aspect[ perevoda colorativov slatinscogo xz[ca na ucrainsci< i russci<(na materiale „L]bovn[h #legi<“ Ovidix)- Elena Mudryk-Ivanets (Ucraina).

(Continuare în pagina 10)

A VII-A EdIæIE A „zILELoR CULTURIISLAVE“ LA CLUj-nAPoCA

Cuvântul de salut rostit de cãtre dl prof. dr. Ioan Ardelean, preºedintele filialei Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România (alã-

turi, de la stânga spre dreapta: dna Natalia Olegovna Mujenikova, dlconf. univ. dr. Dorin Chira ºi dna lector univ. dr. Katalin Balázs)

Fragment din nunta lui Karpo cu Motrea(din piesa „Famila lui Kaidaº“)

10 Curierul UCRAInEAn

(Urmare din pagina 9)

Obrazn$st" xc element rozmovnogo mov -lennx $ xc component movno& semantici -Tatiana Hutsuleak (Ucraina), Innova wionn[epodhod[ v prepodavanii ucrainscogo xz[cacac gosudarstvennogo v kcolah nawmen" -kistv Zacarpat"x - Katyryna Marhytycs(Ucraina), Spewia l"nost" „Clas si qescaxfilologix“ v Qernoviwcom universitete vrum[nsci< period - Inessa Makar (Ucraina);t la secþiunea „Lingvisticã. Teoria ºi practicatraducerii“: Particularitãþi ale sistemului ver-bal într-un grai ucrainean (pe materialul graiu-lui localitãþii Ruscova, jud. Maramureº) - Cris -tina Silaghi (Româ -nia), Decizii tra duc -tive în „Ha barnamîn Oraºul Soarelui“- Sanda Misirianþu(Româ nia), Trã sã -turi ale fonemelorvo calice în unelegra iuri ucrainenedin Mara mureº -Ioan Herbil (Ro mâ -nia), „Slã biciunea laromâni“. Observaþiiprivitoare la influ-enþa slavã asupralimbii române, pebaza ALR I,I ºi aALRM I,I (hãrþile 62ºi 96: slab 'maigre')- Adrian Chircu(Ro mâ nia), Con wep -t[ cac otrajenierus s co< i rum[n -sco< xz[cov[hcar tin mira - Catalin Balaj (Rum[nix),Fra zeologiqescax sistema s poziwii sovre-menno< lingvistici: prinwip[ classifi-cawii - Elmira Iman be kova (Cazahstan),Traducerea frazeologismelor, a proverbelor ºizicãtorilor - Maþa Andreici (România), Aspecteideologice în tri logia „Habarnam“ de NikolaiNosov - Sanda Misirianþu, Radu Mârza(România), Note pe marginea vulgarismelordin filmul polonez „Tu eºti Dumnezeu“ (JesteśBogiem) ºi a traducerii acestora în limbaromânã - Ioana Diaconu-Mureºan (România).

Varietatea temelor prezentate ºi dezbãtute peparcursul celor douã zile a dus la discuþii rod-nice în ceea ce priveºte rezolvarea numeroa se -lor probleme din domeniul slavisticii. Totodatã,în urma polemicilor constructive purtate în

cadrul secþiunilor s-au conturat noi opinii ºi aufost ridicate diverse probleme, care, cu sigu-ranþã, îºi vor gãsi rezolvarea la viitoarele con-ferinþe dedicate studiilor ce privesc limbile,lite raturile ºi culturile slave.

ªi în cadrul celei de-a VII-a ediþii a „Zilelorculturii slave“ momentele cultural-artistice aufermecat audienþa. Mai întâi, în dupã-amiazazilei de 22 mai, în cadrul programului culturalorganizat de specializarea Limba ºi literaturaucraineanã ºi filiala Cluj a Uniunii Ucrai ne nilordin România, pe scena amfiteatrului „M. Emi -nes cu“ (Facultatea de Litere) a avut lor premie -ra piesei de teatru „Familia lui Kaidaº“ („Ca< -da keva s$m'x“), o adaptare dupã povesti rea

omonimã a lui Ivan Neciui-Levyþkyi, în in ter -pretarea trupei de teatru amator a filialei clu-jene a uniunii amintite (coordonatori Mi haela ºiIoan Herbil). În rolurile principale au evoluatstudenþi ucraineni de la Specia liza rea limba ºiliteratura ucraineanã a Facultãþii de Litere, pre-cum ºi de la alte facultãþi ºi universitãþi clujene,ºi anume: Svetlana Laviþã, Oxana Lupºac, Ale -xandra Covaci, Natalia Bodnariuc, Gina Bod na -riuc, Alexa Bout, Liviu Romaniuc, Serioja Hrin,Mihai Bodnariuc ºi Ioan Polian ciuc. Lor li s-aualãturat prietenii ºi admi ratorii culturii ucrai - nene: Lenuþa Negrea, Georgiana Grigo rian,Borodi Petre ºi Borodi Vasile. Men þionãm cãpiesa de teatru, ca de altfel ºi celelal te mo menteale manifestãrii, a fost filmatã integral de TVRCluj, sub coordonarea dnei Maria Cinar-Jiga.

Din reacþia publicului ºi dupã aplauzele fre-netice ale celor prezenþi în salã, putem declaracã reprezentaþia a fost un adevãrat succes. Îifelicitãm ºi cu aceastã ocazie pe toþi cei care auevoluat în piesã, dorindu-le multe ºi noi reali -zãri în domeniu ºi în viaþã. Sperãm ca UniuneaUcrainenilor sã mai acorde ºansa ca dramati-zarea sus-menþionatã sã poatã fi jucatã ºi cu alteocazii pe scene din sânul comunitãþii ucrainenedin România.

Pe parcursul celor trei zile a fost deschisãexpoziþia de fotografii cu titlul „100 de ani de lavizita ultimului þar, Nicolae al II-lea, înConstanþa“.

În seara zilei de 23 mai, la Muzeul etnogra -fic al Transilvaniei dinCluj-Napoca, a avut locprogramul liric „Ora debilingvã“, în interpre -tarea trupei de teatru„Memoris“ (în regia luiLászló Vadas). A urmatun extraordinar momentmuzical al ansamblului„Voci transilvane“ (diri-jor Adrian Corojan), carea interpretat piese dinrepertoriul slav. Acesteprograme culturale aufost organizate de Cen -trul Cultural Rus alUBB, condus de dna lec-tor dr. Judit Bartalis.

Cea de-a treia zi aevenimentului a fost de -di catã excursiei prin ur -bea de sub poalele Fe -leacului, prilej cu careoaspeþii noºtri, dar chiar

ºi cei din Cluj-Napoca, au putut vedea saurevedea cele mai importante ºi pline de istorielocuri ºi edificii culturale ale oraºului.

În încheiere, aducem mulþumiri UniuniiUcrainenilor din România pentru sprijinulfinanciar acordat în organizarea ºi desfãºurareaevenimentului, în special dlui preºedinte ªtefanBuciuta, dlui Ion Robciuc - preºedinteleComisiei de Culturã a UUR ºi dlui Ioan Arde -lean - preºedintele filialei Cluj a UUR. Deasemenea, îi felicitãm pe organizatorii mani-festãrii, lector dr. Katalin Balázs, conf. dr.Diana Tetean ºi lector dr. Judit Bartalis, îndrep-tându-ne gândul la cea de-a VIII-a ediþie a„Zilelor culturii slave“.

Ioan HERBIL

În ziua de 13 mai 2014, înc e pând cu orele18:30, pe scena Teatrului Naþional din Iaºi aavut loc un spectacol umanitar „Suflul speran -þei“, banii strânºi din vânzarea biletelor urmândsã fie donaþi cazurilor umanitare. Eve ni mentula fost organizat de Universitatea de ªtiinþeAgri cole ºi Medicinã Vete rinarã(USAMV) în parteneriat cu Aso -ciaþia „Calea Vieþii. Tineri pentrubãtrâni. Bãtrâni pentru tineri“ ºiOpera Naþionalã Românã (ONR)din Iaºi, în cadrul proiectului uma -nitar „Puþin pentru tine, mult pen-tru alþii“, ajuns la cea de-a III-aediþie ºi care vizeazã organizareade acþiuni umanitare dedicate spri-jinirii a douã studente din cadrulUSAMV, care se confruntã cu pro -bleme medicale deo sebit de grave.

Pe sce na Tea tru lui Na þional în

aplauzele unui public foarte numeros ºi selects-au pre zentat co lective ºi so liºti pres tigioºiprin tre care amintim: Corul „Try saghion“ alMitropoliei din Iaºi, Cvartetul Mezzo, sopranaCristina Grigoraº, duetul vocal Delia Munteanuºi Ionuþ Ciu botaru, tenorul Andrei Fermeºanu,

dans argentinian, spaniol în interpretarea unorbalerini de prestigiu de la Opera Românã dinIaºi. Filiala Iaºi a UUR a fost prezentã cu for-maþia „Veselka“ coordonatã de prof. RodicaFãliº tea nu, care a prezentat dansul ucrainean„Ho pak“, apreciat ºi îndelung aplaudat depu bli cul spectator. Tinerii noºtri dansatori auarãtat încã o datã cã sunt pregãtiþi sã participealãturi de formaþii ºi soliºti consacraþi la spec-tacole oma giale, dar ºi cu scop caritabil. Lemulþumim ºi le urãm sã urce pe cele mai înaltetrepte ale mã ies triei artistice în domeniul pecare ºi l-au ales.

„Ne dorim din toatã inima ca prinacest spectacol umanitar sã putem spri-jini financiar în conti nuare tratamentelede specialitate, necesare celor douãtinere. Pe aceastã cale, aducem mulþu-miri Mitropoliei Moldovei ºi Buco vi -nei, parohiilor, ºcolilor ºi sponsorilorcare s-au implicat“, a decla rat CarmenOlguþa Brezuleanu, coordonatorul cam-paniei umanitare

Victor HRIHORCIUC,

Filiala iaªi a UUR se implicã Filiala iaªi a UUR se implicã în acþiUni caRitabileîn acþiUni caRitabile

preºedintele filialei Iaºi a UUR

Curierul UCRAInEAn 11

Joia trecutã, am fost surprinsã de un telefon,venit din partea unui prieten din Cernãuþi, IurieLevcik, care îºi exprima mirarea de ce nu ne-avãzut la spectacol, cu o searã înainte, când aevoluat ºi o concurentã din Ucraina. De cinciani, de când Ucraina este prezentã la Festivalulinternaþional de muzicã uºoarã pentru copii TIAMO, aveam prilejul sã-l întâlnim pe domnulIurie ºi sã ne bucurãm împreunã de evoluþiilefrumoase ale fetelor pe care dumnealui le-adescoperit, le-a pregãtit ºi le-a adus la Oneºti.Aflând pricina absenþei din anul acesta, pri-etenul nostru a stãruit, cu suficientã putere deconvingere, cã trebuie sã fiu prezentã, în cea de-a doua zi a concursului, când urma sã evoluezecea de-a doua concurentã, cu care s-a prezentatanul acesta, ºi, implicit, la Gala Festivalului,când este posibil s-o ascult ºi pe prima. A adãu-gat un amãnunt interesant, anume cã cea de-adoua reprezentantã a Ucrainei va cânta în limbaromânã, aspect firesc pentru zona din careprovine, regiunea Cernãuþiului, întrucât dum-nealui este iniþiatorul unui centru cultural depromovare a limbii ºi culturii române „Perla“,cu sediul în Cernãuþi.

Am fãcut bine cã am dat ascultare invitaþieiprimite, cãci, astfel, am reuºit sã fiu prezentã ºila cea de-a XIX-a ediþie a festivalului oneºtean,care fiinþeazã, iatã, de aproape douã decenii.

Comparativ cu tot ce am mai vãzut, ediþiadin anul acesta s-a caracterizat printr-o notã, înplus, de sobrietate ºi chiar de expresivitate.Pentru prima oarã, fiecare evoluþie pe scenã afost susþinutã, cu pregnantã contribuþie la ridi-carea calitãþii actului artistic pus în scenã, otrupã de balet de la Palatul Copiilor din Cluj.Este vorba de trupa „Arlechino“, condusã de oprofesoarã expert, Tatiana Cignolini, care s-aautoinvitat la Oneºti, anul acesta, pentru a rea -liza ilustraþia coregraficã a Festivalului, demersce s-a finalizat printr-o vãditã sporire a calitãþiiartistice.

Ca ºi la ediþiile precedente, au fost înscriºimulþi concurenþi, 47, veniþi din 12 þãri strãine,de pe patru continente, anume: Italia (þarã co -fondatoare a Festi valului), Malta, Spania, Elve -þia, Suedia, Ucraina, Belarus, RepublicaMoldova, Georgia, Turcia, Bulgaria, Albania.

Premiile speciale, menþiunile ºi, respectiv,premiile I, II ºi III au fost acordate, în cadrulfiecãreia dintre cele trei categorii de vârstã: 6-8,9-11, 12-14 ani. Trofeul festivalului, anul aces-ta, a fost cucerit de o talentatã interpretã, po -sesoare a unei voci excepþionale, care a repre -zentat Turcia, pe nume Sara Güzel. De men -þionat cã aceastã concurentã are cetãþenie dublãºi cã anul acesta, a þinut sã demonstreze cãpoate cânta la fel de frumos ºi în limba românã.

Pe mine m-au impresionat, se înþelege, par-ticipantele care reprezentau Ucraina, anumeNicorici Emilia, 11 ani, care a obþinut Men -þiunea I a Casei de Culturã a Sindicatelor dinOneºti, pentru interpretarea, în limba românã, acântecului „M-am îndrãgostit de samba“, ºi,respectiv, Ekaterina Sergheeva, 13 ani, care aobþinut Premiul Special pentru cel mai bun textliric, oferit de Centro Orafo Pistoia (Italia),pentru cântecul „Potribno“ („Este necesar“), peversurile Oksanei Roºca. De asemenea, m-auimpresionat mult douã foarte reuºite aranja-mente muzicale, bazate pe cântece populare.Unul a fost interpretat de o concurentã de 7 anidin Bacãu, care a obþinut Menþiunea I pentrucântecul „Dirli, da“. Al doilea a fost un cântecde leagãn georgian, interpretat cu mare sensi-bilitate artisticã de o tânãrã cântãreaþã dinGeorgia, în vârstã de 14 ani, Nino Gvajava.Interpretarea ei a ºi fost rãsplãtitã cu Premiul alII-lea la aceastã categorie de vârstã.

Nu am rezistat tentaþiei de a o aborda ºi peaceastã concurentã, mai ales cã exista posibili-tatea de a ne înþelege în limba rusã. De altfel,m-am apropiat de ea însoþitã ºi de o profesoarãde englezã, pentru orice eventualitate. Bucu -roasã, fata ne-a rãspuns frumos, amabilã, cãcivorbea fluent ambele limbi. Am rugat-o sãrezume conþinutul cântecului, pe care l-a inter-pretat, cu o deosebitã participare afectivã, ceeace ea a ºi fãcut, impresionându-ne ºi mai mult.Mai întâi, s-a arãtat foarte plãcut surprinsã defaptul cã a fost abordatã aici, cãci nu se aºtep-tase. Apoi, pentru cã interpretarea ei a plãcut, înciuda faptului cã a fost într-o limbã necunos-cutã publicului. Ne-a mai mãrturisit cã fusesefoarte emoþionatã, deoarece s-a aflat pe o scenãde concurs internaþional pentru prima oarã.Modestã, a declarat cã totul, dar absolut totul, ise datoreazã profesoarei ei, care a pregãtit-o ºia încurajat-o. Despre cântec, a preferat sã vor-beascã în limba rusã, îi venea mai la îndemânã.Mi-a spus, aºadar, cã este vorba despre dragos -tea de mamã, atât pentru copil, cât ºi pentrupatrie. O mamã cântã copilului sãu, în timp ceîl leagãnã, menindu-i un viitor fericit, cum estefiresc. În acelaºi timp, mama este conºtientã cãar putea apãrea ºi eventualitatea ca patria sãaibã nevoie de el ca soldat, prin urmare, estepregãtitã, încã de pe acum, sã-l dãruiascãpatriei, când aceasta o va cere.

Se înþelege cã nu mi-am putut reprimaimpulsul de a o felicita ºi pe doamna profe-soarã, tot în limba rusã, oferindu-i flori. La rân-dul meu, am primit în dar adresa de mail, adumneaei ºi a laureatei, ceea ce mi s-a pãrutdeosebit de gentil. Neapãrat cã relaþia de priete-nie, abia înfiripatã, va continua sã rodeascã.

O altã notã de inedit, în cadrul acestei ediþii,au adus-o învitaþii din ediþiile precedente. Cumanul acesta a fost resimþitã , în sens negativ,prezenþa foarte slabã a bãieþilor, doar trei, orga-nizatorii au avut ideea fericitã de a-i readuce pescena oneºteanã, cu titlu de invitat special, pedoi bãieþi, pe aceia care au fost câºtigãtorii tro-

feului, respectiv, anul trecut (Adrian ªtefanIvan, 7 ani, „micul magician cu glas de înger“),ºi în 2007, (ªtefan Atârgoviþoaie, 6 ani, care înprezent este considerat deja vedetã atât în þarã,cât ºi în Italia).

În cadrul celei de-a XIX-a ediþii aFestivalului de muzicã uºoarã pentru copii TIAMO de la Oneºti, au fost acordate premii nudoar copiilor participanþi, ci ºi unor persoaneadulte, dintre cele care descoperã ºi pregãtesccopiii talentaþi, dintre cele care contribuie nudoar la promovarea vocilor valoroase în lume,ci ºi la iniþierea unor schimburi cultural-artis-tice, la înnodarea unor legãturi de prietenietrainice între copii din diferite þãri, la întãrireaspiritului de pace.

Anul acesta, doamna Genovia Elisei, o ro -mân cã din Italia, vicepreºedintã ºi coautoare afestivalului, a înmânat, în calitatea sa deambasador al pãcii, patru premii, din parteaComitetului internaþional de organizare ºi pro-movare a festivalurilor pentru copii, cu sediul înItalia, care au fost acordate membrilor juriului,pentru activitatea acestora, susþinutã în dome-niu, timp de peste cinci ani. Premiaþii prove-neau din patru þãri: Germania (Michael Beck-Hamlescher, profesor, dirijor, muzician), Elve -þia (Yvette Moiano, organizator al „Stars voi cesFestival“), Georgia (Darejan Geperidze, direc-toare a „Tetri Tolia Center-Tbilisi“) ºi Ucraina(Iurie Levcik, director al Centrului Bucovineande Artã ºi Culturã România-Ucraina).

Concurenþii nu au primit doar premii, ci ºiinvitaþii la anumite festivaluri internaþionalepentru copii, cu care „TI AMO“ este înfrãþit, înItalia, Georgia, Elveþia ºi în Ucraina. Ultimaþarã a devenit înfrãþitã, începând cu anul acesta,a precizat domnul Teodor Adobricãi, preºedin-tele Festivalului. Este vorba despre Festivalulinternaþional de interpretare vocalã ºi instru-mentalã „Vise printre stele“ din Cernãuþi, alcãrui coordonator este profesorul Iurie Levcik.

Prin intermediul Festivalului „TI AMO“care, iatã, se apropie de ediþia sa jubiliarã, aXX-a, oraºul nostru s-a fãcut cunoscut în lume,þara noastrã este respectatã ºi pe acest plan.

Valeria ªOUCALIUC

Ucraina - premiUl internaţional pentrU paceUcraina - premiUl internaţional pentrU pace

Satul Bobeica.Cãtunul Zubrâu. Vârf demunte cu altitudinea de 1313 m. Am ajuns nicinu ºtiu de câte ori „pe acest tãrâm de vis“ cupiscurile adeseori, iarna, „mascate“ de noriialburii ºi de glugile omãtului. Pentru cine ºtiece cazuri de boalã cum spune o vorbã de-anoastrã „de la cei cu þâþa-n gurã pân la cei cubarba surã“. Printre aceºtia din urmã, într-unadin cãsuþele cocoþate pe ici colo mai întâlnescun vechi pacient care în ciuda legilor aspre alehabitatului „la o asemenea înãlþime“ prin aniice-i poartã pe umeri, deºi chinuit de ani ºi anide mai multe boli, tratat chiar ºi de mine, prinzile de la Dumnezeu, a împlinit de curând 96de ani, fiind unul, cred, dintre puþinii longevivicu o asemenea vârstã, ºtiuþi de mine pemeleagul de la cumpãna apelor, cum denumescaºezarea Izvoarele Sucevei. Fiind, la rândulmeu, împãmântenit pe aceste plaiuri prin cãsã-torie ºi serviciu, totdeauna octogenarii, nona-genarii mi-au stârnit respectul desãvârºit pu -blicându-mi-se despre viaþa lor, diverse note,însemnãri la ziar. În cazul de faþã e vorbadespre Vasile Popiuc al lui Nichita nãscut la 18aprilie 1918 în ªipotele Sucevei (Ucraina).

Desigur, deºi cu sãnã-tatea ºubrezitã de po -vara anilor ce-l apro piede un secol, de reuma-tismul, tromboflebitaºi alte boli cronice, îlmenþin încã în viaþãîngrijit fiind de nepoa-

ta Ana Harasemciuc ºi soþul ei Nicolai. S-acãsãtorit cu Ana Serghi ºi a trãit cu ea 61 de aniavând 13 copii dintre care 7 au murit de mici ºi6 i-a crescut (patru bãieþi ºi douã fete) ºcolin-du-i câte 8 clase. În 1999, i-a murit soþiarãmânând nu singur, ci cu Dum nezeu - îmimãrturiseºte - unii copii în viaþãcare locuiescîn aceeaºi comunã, nu-l uitã ºi îl ajutã în situ-aþia în care se aflã. Când se mai putea deplasaîn cârje trecea ºi pe la domici liul meu pentrutratamentul indicat de medici care-i ameliorasuferinþele. În anii din urmã, nu l-am mai zãritel nemaiputând a se deplasa. Dar în diverselediscuþii avute cu el am aflat câte ceva dinsecretul longevitãþii sale. Mod de trai pe care-lbãnuiam: viaþã cumpãtatã cu alimente din pro-pria gospodãrie, el fiind crescãtor de animale ºimuncitor forestier. Dar trãind în aerul demunte, adicã cu viaþa „la înãlþime“, i-a simþitdin plin efectul revigorant pentru vârsta la carea ajuns!

Decebal Alexandru SEUL

Viaþa „la înãlþime“

12 Curierul UCRAInEAn

8 mai 2014, mare CercPedagogic la Grãdiniþa cu ProgramNormal din Negostina, judeþulSuceava - sat cu aproximativ 80%din populaþie de etnie ucraineanã.

Dacã acum aproximativ 40 deani, copiii mici veneau la grãdiniþãcunoscând doar limba maternãucrai neanã, astãzi ei vorbesc binedouã limbi ºi datoritã strãdaniei ce -lor douã doamne educatoare foar tebine pregãtite profesional caredepun mult suflet în tot ceea ce fac.

La grupa mare „Albinuþele“,iniþia toarea activitãþii a fost doam-na educatoare Fraseniuc Ramona,absolventã a Liceului Pedagogic„O. Makovei“ din Cernãuþi, pro-moþia 1996. Activitatea a fost din

domeniul psihomotor (educaþie fi -zicã), având ca temã „În excursie“.Obiectivele propuse: dez vol ta reacalitãþilor motrice ºi consolidareadeprinderilor motrice au fost atinsela cel mai înalt nivel. Co pilaºii s-audescurcat de minune ºi au fost rãs-plãtiþi cu medalii dulci.

Doamna educatoare Pâºlea Da -nie la, absolventã a Liceului Peda -gogic Suceava, cât ºi a Uni ver si -tãþii Bucureºti - Facultatea deLimbi ºi Literaturi Strãine, specia -

litatea limba ucraineanã - limbarusã, a pregãtit un interesant mate-rial documentar cu tema „Dome -niul psihomotor în arealul acti -vitãþilor din grãdiniþã“. Practicareaexerciþiilor fizice ºi a jocurilor încãdin cele mai vechi timpuri de cãtreom a avut ca scop menþinereasãnãtãþii fizice ºi psihice con-tribuind la educarea conduitei

morale ºi la formarea unor trãsã-turi pozitive de voinþã ºi caracter,formând personalitatea copilului.

Pentru mine, mai mare bucuriedecât invitaþia de a participa laaceastã activitate nici nu se putea.Am primit-o cu multã emoþie,deoarece aici mi-am desfãºuratacti vitatea timp de 35 de ani.Doam nele educatoare, fostele meleeleve mi-au umplut inima debucurie. Cu doamna Daniela P⺠-lea am fost colegã de serviciu timp

de 10 ani ºi eram foarte sigurã cãva continua ideile ºi opþiunilemele. Copiii de la Grãdiniþa dinNegostina vorbesc douã limbi,româna ºi ucraineana maternã.Preocuparea educatoarelor de a-iînvãþa corect cele douã limbi, afost mereu pe primul plan printoate activitãþile care se desfãºoarãla grãdiniþã. Am ascultat cu alteocazii copiii recitând versuri înlimba ucraineanã, interpretândcân tece în limba ucraineanã ºidialogând în limba lor maternã.

Activitatea de educaþie fizicãdin ziua respectivã a fost consoli-datã prin vizionarea dansurilorucrainene în interpretarea copiilorde la Ansamblul „Cervona kaly-na“. A fost o fantasticã surprizãpentru asistenþã, iar aplauzele audovedit cã acest ansamblu meritãtoatã lauda ºi tot respectul, deoa -rece reprezintã ºcoala ºi comuni-

tatea ucrainenilor din Negostina.Bazele acestor dansuri au fost pusetot la grãdiniþã, când au învãþatprimele miºcãri, primii paºi.

O altã surprizã pentru doamneleeducatoare prezente la cerc a fostvizitarea Muzeului „Casa þãrã -neascã“, cât ºi a Bibliotecii ucrai -nene din cadrul Organizaþiei localea UUR, unde au rãmas profundimpresionate ºi au consemnat în„Cartea de onoare“.

Câteva impresii ale doamneloreducatoare referitoare la activi tã -þile organizate: activitatea meto -dicã a fost foarte reuºitã, antrenan-tã, atractivã; naturaleþe, veselie,miº care, echilibru; bucu rie, rela -xare; seriozitate, plãcere, iu birepentru copii; perseverenþã, modelpentru alþii - felicitãri; educaþia dintine reþe ºi-a lãsat am prenta ºi pedezvoltarea profesionalã.

Toate aceste aprecieri reprezin-tã o dovadã a profesionalismuluidoamnelor educatoare, care nu uitãcã ucrainenii sunt oameni harnici,ospitalieri, deschiºi la dialog,comunicare ºi colaborare.

În încheiere, s-au fãcut poze îngrupuri mai mici sau mai mari.

Felicia GRIGORAª

CERC PEdAGoGIC LAGRÅdInIæA dIn nEGoSTInA

La 25 mai a.c., filiala Arad a Uniunii Ucrai -nenilor din România a organizat în comunaTîrnova cea de-a II-a ediþie a Concur sului derecitare a poeziei ucrainene, etapajudeþeanã.

La aceastã manifestare au par-ticipat elevi din ºcolile în care sestudiazã limba ucrai neanã. Îndeschiderea concursului, celorprezenþi li s-au adresat dna prof.Hanþig Anna ºi preºedintele fi -lialei Arad a UUR, dl MiculaiciucGavrilã, subliniind im portanþastudiului limbii ucrainene.

Pentru buna desfãºurare acon cur sului a fost desemnatã oco mi sie de jurizare, formatã dinpro feso rii: Preda Ileana Pasca -vice preºedinte, Raþiu Viorica -secretar, Hanþig Anna - membru,Curac Maria - membru. În urma

dezbaterilor, au fost desemnaþi cei mai bunirecitatori.

În final, au fost înmânate diplome ºi premii

participanþilor de cãtre dl Miculaiciuc Gavrilã,preºedintele filialei arãdene a UUR.

Au obþinut locul I ºi vor reprezenta judeþulArad la etapa naþionalã a Concursului derecitare a poeziei ucrainene, care se va desfã -ºura în luna iunie în judeþul Maramareº, urmã-torii elevi: Hantig Andreea (clasa I, ªcoalaPrimarã Dud), Kifa Bianca (clasa a II-a, ªcoalaPrimarã Dud), Hancik Simona (clasa a III-a,ªcoala Primarã Dud), Masniþa Nicoleta (clasaa IV, ªcoala Primarã Dud, Chifa Maria (clasa aV-a, ªcoala Gimnazialã Chier), Pintea Irina(clasa a VI-a, ªcoala Gimnazialã din Tîrnova),

Oprean Florentina (clasa a VII-a,ªcoala Gimnazialã din Taut), HanþigAlexandra (clasa a VII-a, ªcoalaGim nazialã din Taut).

Dl Miculaiciuc Gavrilã, preºedin-tele filialei arãdene, le-a mulþumittuturor celor care au depus efort pen-tru ca aceas tã activitate cultural-edu -ca tivã sã aibã loc, cu sprijiul pã rin -þilor ºi i-a invitat sã participe activ laastfel de manifestãri.

Manifestarea s-a încheiat cu omasã festivã oferitã de UUR celorprezenþi, într-o atmosferã priete-neascã, plinã de voioºie.

prof. Anna HANÞIG

Concursul de recitare a poeziei

ucrainene la Tîrnova, faza judeþeanã

13Curierul UCRAInEAn

În Calendarul concursurilor inter jude þe -ne/regionale ale Ministerului Educaþiei Naþio -nale pentru anul ºcolar 2013 - 2014 a fost inclusConcursul regional „Istoria ºi tradiþiile ucraine-nilor“, pe baza proiectului educaþional iniþiat deColegiul Naþional „Mihai Eminescu“ din Sucea -va ºi coordonat de cãtre prof. Mihoc Lucia.Acest concurs se aflã la cea de-a V-a ediþie, fiindo continuare a celui care se regãsea în CAEN subdenumirea de „Împreunã în diversitate“. Lapropunerea doamnei consilier din MinisterulEducaþiei Naþionale, prof. Elvira Codrea, pro -iectul a fost adaptat pentru a se adresa elevilor ºiprofesorilor de limba maternã ucraineanã de peteri toriul þãrii.

În cadrul proiectului „Istoria ºi tradiþiileucrai nenilor“ ne-am propus ca obiectiv generalantrenarea tinerilor aparþinând minoritãþii ucrai -nene în activitãþi comune menite sã promo vezetradiþiile locale ºi dialogul intercultural, iar cascopuri specifice: intensificarea relaþiilor dintreucrainenii de pe teritoriul României, prin cu -

noaº terea tradiþiilor specifice fiecãrei zone ºievidenþierea elementelor comune; cultivarearespectului atât pentru valorile propriei culturi,cât ºi pentru valorile altor culturi; promovareadialogului intercultural ca proces prin care tine -rii dezvoltã abilitatea de a acþiona într-un mediucultural cât mai complex; întãrirea parteneri-atelor dintre ºcoli, auto ritãþile locale ºi reprezen-tanþii filialelor UUR în vederea dezvoltãrii ºipromovãrii bunelor relaþii; eviden þierea con-tribuþiei diferitelor culturi la patrimoniul ºi stilulde viaþã al tinerilor; dezvoltarea comunicãrii so -cia le prin activitãþi în echipã.

Concursul s-a desfãºurat pe douã secþiuni:1. Secþiunea de fotografie, cu urmãtoarele

cinci teme: obiceiuri ºi tradiþii (Sãrbãtorile deiarnã în familie/ localitatea mea (de exemplu ci -na din Ajun, colindãtorii, slujba religioasã etc.);obiecte tradiþionale (de exemplu costume tradi -þio nale vechi, autentice, vase, ºtergare cu mo tivepopulare, ouã încondeiate, diferite obiec te,instrumente muzicale specifice etniei, po doabetra diþionale etc.); obicei de nun tã/botez; tradiþiade Paºti; satul/ºcoala mea.

Participanþii la concurs au expediat prin poºtãcâte o fotografie pentru fiecare temã, format A4,pe adresa colegiului.

2. Eseul pe tema „Preþuim comorile noas-tre“ trebuia sã conþinã 2-3 pagini scrise în limbaucraineanã maternã, putând fi însoþit de o pre -zen tare power point de maxim 20 slide-uri (ima -gini comentate referitoare la eseu ºi alte infor-maþii sugestive).

Elevii au trimis fotografii ºi eseuri însoþite deprezentãri în PPT pe adresa indicatã în regula-ment. Au participat elevi din judeþele Mara mu -reº, Timiº, Botoºani ºi Suceava îndrumaþi deprofesorii Semeniuc Marius, Greceniuc Nar cisa,Clem covici Mariana, Vatamaniuc Iuliana, Fra -

seniuc Diana, Plecan Narcisa, Crai ni ciucAntoneta, Mazureac Alina, Mãdr㺠teanu Lore -dana, ªte fan Georgeta, Divi se vici Ana Maria,Clempuºac Maria ºi Mihoc Lucia.

Etapa finalã a concursului s-a desfãºuratmiercuri, 30 aprilie 2014, în aula ColegiuluiNaþional „Mihai Eminescu“ din Suceava. Aici afost amenajatã o expoziþie de foto grafie care asurprins cele mai frumoase costume specificeucrainenilor, sãrbãtorile de Crãciun, Boboteazã,coºuri pregãtite de Sf. Paºti, diverse podoabetradiþionale, ouã încon deiate, motive ucrainene,dansuri ucrainene etc. Prezentãrile eseurilor înPPT au evidenþiat foarte multe aspecte intere-sante specifice diverselor sãrbãtori sau eveni-mente din viaþa omului: Ajunul Crãciunului laucraineni, încondeierea ouãlor la ucraineniihuþuli, obiceiul de nuntã la ucraineni, obiceiuride Duminica Floriilor, bucãtãria huþulã, sãrbãto-rile de primãvarã, tradiþii de Crãciun ºi de Sf.Paºti, ziua Sfântului Gheorghe ºi multe altele.

Cuvintele de „bun venit“ au fost adresate dinpartea conducerii colegiului de cãtre doam -na director adjunct, prof. Gabriela Ca zac,care a subliniat importanþa deru lãrii unorastfel de concursuri, mai ales cã judeþulSuceava este cunoscut ca fiind multietnic,iar ucrainenii exceleazã în pãs trarea tradiþi-ilor ºi obiceiurilor, transmiþându-le, dingeneraþiei în generaþie. De ase me nea, aprecizat cã în cadrul Co le giului Naþio nal„Mihai Emi nescu“ se studiazã limbamaternã ucraineanã de cãtre foarte mulþielevi, iar grupul „Vy ºyv ka“, îndrumat dedoamna Mihoc Lucia a participat cu succesla concursuri ºi la activitãþi extra ºcolare deprestigiu încã de la înfiin þarea lui. La final

a urat succes tuturor participanþilor.

Grupul vocal ucrainean „Nadia“ de la ªcoalaGimnazialã din Cãlineºti-Cuparencu sub îndru-marea doamnei profesoare MãdrãºteanuLoredana ºi grupul vocal „Vyºyvka“ au oferitcelor prezenþi un frumos buchet de cânteceucrainene.

Doamna prof. Mihoc Lucia a oferit diplomecâºtigãtorilor de la cele douã secþiuni, felicitân-du-i pe elevi ºi pe profesorii care i-au îndrumat.De asemenea, a mulþumit domnului ing. ªtefanBuciuta, preºedinte al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, precum ºi domnului preºedinte alUUR - filiala Suceava, ing. Boreslaw Petraºuc,pen tru sprijinul financiar acordat în vedereaderulãrii acestui proiect: transportul elevilor,masa de prânz, materiale promoþionale ºi con-sumabile.

În speranþa cã anul viitor se vor înscrie elevidin toate judeþele în care se studiazã limba noas-trã maternã, vã aºteptãm cu drag!

prof. Lucia MIHOC,coordonator proiect

Concursul regional „Istoria çi tradiÆiile ucrainenilor“organizat la Colegiul naÆional „Mihai Eminescu“ din Suceava

Povestea cu „ªcoala altfel“ (la fel ca „ªcoaladupã ºcoalã“) m-a fãcut sã-mi aduc aminte deºcoala generaþiei mele.

La liceu fiind ºi stând la internat, în searasâmbetei Paºtelui, eram adunaþi pe holul liceu-lui la o reuniune (strãbunica discotecii de azi).Trebuia sã dansãm în timp ce la biserica dinvecinãtatea liceului se oficia Slujba de Înviere!

Dacã îndrãzneam sã ne uitãm pe geam cumse sfinþea pasca, eram goniþi de profesori ladans. Am în memorie coºurile frumos îmbrã-cate, cu bunãtãþi culinare ºi lumânãri arzând. Vãputeþi imagina cam ce chef aveam sã dansãm?!Cã de flãmânzi, eram flãmânzi. Trei mese lacantinã ºi buzunarele goale! Totuºi, nimeni n-acârtit.

Tot liceean fiind am fãcut ºi practica agricolã(prãºit, cules cartofi, depãnuºat porumbul, culesde mere etc.).

În momentul când am intrat în învãþãmânt,de Paºti cadrele didactice tebuiau sã meargã cuelevii la împrãºtiat muºuroaiele de cârtiþe ºi fur-nici. Aºadar, la curãþat islazul, unde acum seridicã minunãþii de vile!

Ce mai fãceau elevii în „iepoca de aur“?Strângeau plante medicinale, maculaturã,

fier vechi, sticle ºi bocane, ca sã nu mai vorbimde practica agricolã de toamnã: cartofi, porumb,sfeclã de zahãr, in, zarzavat etc.

De multe ori veneam la ºcoalã cu ghiozdaneºi cu unelte de lucru, iar, în funcþie de vreme,fãceam fie ore, fie mergeam la câmp.

Într-un an am întârziat atât de mult cu practi-ca agricolã încât nici nu s-au dat tezele! Oreleau fost recuperate fãrã multe discuþii. Având în

vedere cã eu predam matematica, asta însemnacã începeam cu o orã înainte lecþia la clasa careavea prima orã matematica. Spre nemulþumireaelevilor, „arestam“ orele de educaþie fizicã ºisport, muzicã etc.

În zilele noastre? Practicã agricolã nu seface, cã nici agriculturã nu prea avem ºi apoi edemocraþie!

Cu o sãptãmânã înainte de vacanþa de Paºti,elevii au o sãptãmânã de „ºcoalã altfel“ pentruca apoi, de Paºti, sã fie liberi!

Despre uniforme ºcolare, embleme, fundiþeºi panglici ce sã mai vorbim... Fetele au unghi-ile fãcute, mai toþi au mobile, tablete, tot felul deaccesorii. Au mai multe drepturi decât înda-toriri. Viaþã de elev, ce mai!

De 25 de ani se tot fac schimbãri înînvãþãmânt, se tot dau testãri. Dacã ar înviaSpiru Haret, ce-ar spune?

Apropo de testarea naþionalã la clasele II-IV-VI. Concluzia: mult zgomot pentru nimic. Totuleste confidenþial, chei ºi coduri cu nemiluita,mai ceva ca la NATO ºi BAIKONUR! De ceatâta cheltuialã ºi nervi? Mai bine s-ar reintro-duce examenele de absolvire ºi admitere.

Cu nostalgie îmi aduc aminte de serbãrile desfârºit de an ºcolar de la ºcoala din Pãrhãuþi -Suceava, de acum mai bine de patru decenii pecând directori erau Costicã Ignãtescu, GeorgeHodoroabã ºi Mihai Bocancea. Primii doi autrecut la cele veºnice (fie-le þãrâna uºoarã!).Domnului profesor Mihai Bocancea, pensielungã ºi sãnãtate.

Kolea KURELIUK

DE LA ªCOALA CU TOTUL ALTFEL, LA ªCOALA ALTFELDE LA ªCOALA CU TOTUL ALTFEL, LA ªCOALA ALTFEL

Curierul UCRAInEAn14

În ºtiinþa literarã contemporanã, general accep-tatã, aproape axiomaticã a devenit afirmaþia con-form cãreia diversitatea modalitãþilor de reflectareîn literatura universalã a laturilor material-spiri-tuale ale vieþii omeneºti printr-o adecvatã înþe le -ge re a specificului transfigurãrii artistice a reali -tãþii, în cele din urmã, se poate reduce la un numãrlimitat de teme general umane sau „veºnice“, cumar fi iubirea, egoismul, moartea, inadaptabilitateaindividului, avariþia, lupta pentru eliberareanaþionalã ºi socialã, tema edificãrii sau a înnoiriilumii, „îmbibate“, uneori, de mesia nism ori pro-rocirea unei sperate vieþi fericite, teme, care, abor-date într-o strânsã legãturã cu împre jurã rileistorice date, cu fiecare reluare a lor dobândescreformulãri originale, detalierile noilor transfi gu -rãri artistice fiind, în fond, old thincs in a new way(teme vechi prezentate într-o formã nouã), con-form unei inspirate subsumãri a cunoscutului es -te tician, dr. Samuel Johnson.

O exemplarã formularepoeticã a mesianismului cuaproape toate tim-urile (engl.temã, subiect, cuvânt carac-teristic) sale noþional-bele -tristice, în literatura univer-salã o întâlnim pentru pri maoarã, pare-se, în opera poetului latin PubliusVergilius Maro (70-19 î.Hr.), nãscut într-un sat delângã Mantua, în familia unui mic proprietar depãmânt, care, neavând posibilitatea de a se ºcoli întinereþea lui, l-a trimis pe fiul sãu la învãþãturã laCremona, apoi la Milano, Neapole ºi Roma, undeacesta s-a împrietenit cu poeþii vremii ºi, aseme-nea lor, într-o micã mãsurã s-a interesat de eveni-mente politice, el având norocul de a fi fostîndrãgit de prietenul împãratului OctavianMecena, care adora poezia, luându-l pe Vergiliusub protecþia sa. O detaliatã prezentare a vieþii ºioperei lui Vergiliu a realizat Frank Tenney(Virgilio, l'uomo e il poeta, 1930).

Notorietatea universalã i-au adus trei opere:Bucolicele, Georgicele ºi Eneida.

Bucolicele, numite mai târziu Ecloge („versurialese“), alcãtuiesc un ciclu de zece ample poeziipãtrunse de sentimente melancolice, în care poe -tul cântã viaþa pãstorilor.

Cu totul diferitã este tema din Ecloga IV, încare întâlnim o primã prezentare literarã a proro-cirii unei vieþi fericite, al cãrei model poetic va fipreluat de urmaºi, prin adaptarea tim-urilor luiVergiliu la realitãþile vremurilor lor.

Prin modul de prezentare a mesianismului,subliniazã cercetãtorul polonez Stanislaw Stra be -la (Wergiliusz.Świat poetycki, Wroclaw-War sza -wa, 1983), Ecloga IV este „cea mai controversatãoperã“, pentru care în antichitate ºi mai târziu, înEvul Mediu, lui Vergiliu i s-a atribuit „renumelede mag ºi profet“. Cãci, în primul rând, denumireatemei, mesianism, provine de la prorocirea, cumult înainte de naºterea lui Isus Hristos, a veniriiizbãvitorului lumii, Mesia. Cum s-ar pã rea,aceastã prorocire a fost „înveºmântatã“ artisti -ceºte într-o „hainã“ mitologicã a antichitãþii: con-form prorocirii profetei Sibilla, ce trãia într-ogrotã din apropierea oraºuli italian Komo, pepãmânt va începe o nouã restaurare a lumii dupãordinea cosmicã statornicitã (aºa-zisa magnusordo, consonantã într-un anumit fel cu teza luiMircea Eliade din Mitul eternei reîntoarceri), oepo cã nouã (= tim general folosit, apoi, de toþipoeþii), prima dintre cele patru, epoca de aur, careva veni în timpul consulatului lui Pollio (75-74 î.Hr., contemporanul ºi protectorul lui Vergiliu),când se va întoarce Fecioara Astreia, zeiþa drep-tãþii (dreptatea = un alt tim în abordarea temeimesianice ºi în Biblie: „Aºa grãieºte domnul:„M-am întors cu milostivire cãtre Sion (...), ºiIeru salimul se va chema „cetate credincioasã“;Zharia, 8:3; în traducere ucraineanã, „cetate cred-incioasã“ are drept echivalent sinonimic, cu o „tri -mitere“ mai evidentã spre profan - „cetatea drep-tãþii“; asemenea identificãrii zeiþei (antice) cudreptatea, se identificã Isus pe sine însuºi, zicân-du-i lui Toma: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa“;Ioan, 14:6; la ªevcenko, crezul mesianic creºtineste redat chiar ºi prin acelaºi lexem, dreptate:„Vsta ne pravda, vstane volx“, ceea ce, tradus ad

litte ram (traducerile literare realizate pânã acumfiind extrem de inexacte) înseamnã: „Veni-vadreptatea, veni-va libertatea“, „ªi va fi dreptate pepãmânt“), iar Diana-Artemiza, protectoarea fecio -riei ºi ajutãtoarea femeilor lehuze „îl va aureola peacel copil slãvit“, pe „copilul-mlãdiþã“, pe „prun-cul“ trimis de zei din cer. Ve nirea Pruncului, aIzbãvitorului, Fiului, Împãratului lumii ºi dreptãþiiau prorocit în cãrþile lor profeþii VechiuluiTestament Ioil (835-830 î. Hr.), Isaia (760-680 î.Hr.), Iezechiel (590-570 î. Hr.), Ieremia (585-580î. Hr.). Aceastã minune, vesteº te Vergiliu, se vapetrece în timpul lui Asinius Pollio, adicã cu multmai târziu faþã de prorocirile vechilor profeþi. Prinurmare, una din enigmele din Ecloga IV, neelu -cida tã nici pânã în ziua de astãzi, o reprezintãîntrebarea - cine anume este acel Prunc, care vainstaura în lume epoca de aur. Cum subliniazãJ.Carcopino (Virgile et le myster de la IV-éme

eqlogue, 1930), doar simplele ipoteze formulatepânã în prezent în legãturã cu aceastã chestiune,alcãtuiesc o foarte bogatã literaturã. Dupã moda -litãþile de identificare a Pruncului, comentatorii,în genere, se îm part în douã grupe: unii identi-ficând figura Prun cu lui cu aceea a lui Isus Hristos,cum pentru prima oarã în istoria acestei chestiunia procedat Sfântul Augustin, iar alþii îl identificãcu diferite personaje istorice: cu fiul lui Pollio, cuAle xan dru, fiul lui Antoniu ºi al Cleopatrei, cu fiullui Gaius Claudius sau cu însuºi împãratulOctavian Augustus º.a.

Conform celei de a treia presupuneri, Prunculreprezintã o figurã mitologicã, este simbolul zei -tãþii prorocitã de Cãrþile sibilinice. O altã enigmãa poeziei Ecloga IV reprezintã faptul ce anu me aconstituit izvorul mesianismului lui Ver giliu: pro-feticele Cãrþi sibilinice (scrise în ebrai cã, greacã ºilatinã), achiziþionate de împãratul mitic al Romei,Tracvilius Trufaºul, în sec. al IV-lea î. Hr. de laprofeta Sibilla (a se vedea un alt tim co mun -asemãnarea tipologicã în „nominali zarea“ izvoa -relor mesianismului la alte popoare: aproximativla fel se numesc cãrþile profetice polone - Księginarodu polskiego i pielgrzymstwa polskiego saucele ucrainene, de inspiraþie polonã, cum se crede- Cnigi buttx ucra&ns"cogo narodu sau doc-trinele filosofice stoice ºi neopitagoreice orimesia nismul ebraic, deoarece existã o destul depronunþatã consonanþã (chiar ºi prin aceleaºi ti -

muri) între noua fericire prorocitã de Vergiliu ºi decãtre profeþii Vechiului Testament, ca ºi la ªev-cenko, de altfel, pe care aceste „idealuri veº ni ce“,conform expresiei lui Serhi Efremov, „îl unesc cucei mai mari promotori ai idealurilor ome nirii ºi îlintroduc în panteonul geniilor lumii“. Cu aceste„idealuri veº nice“ trebuie sã fie pusã în legãturãpermanenta speranþã a venirii visatei ºi aºteptateiperioade noi, a unei vieþi noi, speranþã propovã-duitã de învã þãtura biblicã ºi adânc intratã înconºtiinþa po poa relor ºi în scrie rile literare cu ca -racter mesianic, prin supralici tarea epitetului con-ceptual, nou. În Epistola cãtre romani a SfântuluiApostol Pavel (6:4) se proroceºte: „Noi deci, prinbotezul ºi moartea Lui, am fost îngropaþi împre-unã cu El, pentru ca, dupã cum Hristos a înviat dinmorþi, prin slava Tatãlui, tot aºa ºi noi sã trãim oviaþã nouã“. Într-o legãturã directã cu ideea veniriiunei vieþi noi, Pavel folo seºt e doi termeni: „omul

vechi“, cel care a fostînain te, în viaþa trãitã înpãcat, ºi termenul de „omnou“, deci credinciosul„care poate primi o viaþãnouã în Hristos“ (DonaldC.Stamps, Biblia de stu -diu, Bucureºti, 2000,

p. 1609). Într-o legãturã organicã cu acest conceptse aflã, probabil, ºi speranþa într-o viaþã nouã pro -cla matã în opera sa de Taras ªevcenko, adâncfamiliarizat încã din copi lãrie cu Biblia, din carefoloseºte teme, moti ve, subiecte º.a., adap tându-lela realitatea patriei sale, a omenirii, în genere, ºimilitând cu înflãcã ra re pentru împli nirea spe -ranþelor proclamate, speranþe care, asemeneaoricãrui ideal, sunt irea lizabile. Nu întâmplãtor, lao atare concluzie au ajuns încã vechii greci,întruchipând-o în mitul Pandorei, în cutia cãreiaau rãmas ascunse pentru totdeauna speranþeleoamenilor, ceea ce îi îndeamnã pe scriitorii dinfiecare epocã sã lupte pentru aceste speranþe ºi,totuºi, sã nu le vadã împlinite, faptul în care, cumremarcã unul dintre esteticienii germani, constãplãcerea tragicului, resimþitã de cititor în lecturaoperei beletristice. Ideea mesianicã a instaurãriiunei vieþi noi în Ucraina (fapt dedus din opera luiªevcenko pânã în 1991 prin prisma sociologist-vulgarã ºi echi valat cu perioada „rozã“ a comu-nismului) pare a fi mai degrabã utopicã, versurilelui ªevcenko fiind actuale ºi astãzi, ele rãmânândºi în continuare o expresie arzãtoare ºi permanen-tã a nãzuinþei oamenilor de a trãi într-o lume alcã-tuitã dupã sfânta dreptate.

Ioan REBUªApCã

Old thincs in a new way sau o perpetuåreformulare poeticå a temei mesianice

„Ziua Copilului” visând solstiþiul de varã...Bine coapte, cireºele nasc fermenþi de

cireºatã.Încã nu s-au copt perele în plop!„Cireºar” pe rãmurele. Roºioare, dulciºoare -

cireºe ºi pe tarabe.„Simþii vara, simþii vara!” - cântã-n zãvoi un

piþigoi.Copilul înalþã un zmeu, pãrinþilor sãi li se

face viaþa mai coloratã.Fân cu miros de coasã. Jos, sub o brazdã, o

cireaºã retezatã.Alo!112?.. Mãrãcini din gardul vecinului

rãnesc crengile cireºului meu!Lipsa de lecturã e greu s-o acoperi doar cu

coperþile trilogiei pentru copii „Cireºarii”.Grãdina de varã „Cireºica” nu vã deºteaptã

amintiri?Un vânticel împleticit se dezmeticeºte pe

miniobrãjorii roºii ai unor fructe de cireº.Adunarea generalã a pomicultorilor, dispusã sã aprobe sprijin bãnesc cireºilor zdrenþuiþi

de furia degustãtorilor amatori.Un sâmbure de cireaºã amarã moare de plic-

tisealã. Nici un cioc nu se autoinvitã sã-l înghitã.În obrazul unui cireº bãtrân a apãrut o cicatrice de inimã, sãgetatã de un briceag

certat rãu cu mama Naturã.Sã ai o inimã de „cireºar”, nu te costã nimic. Iar dacã ai depãºit vârsta ºi nu o ai,

ce câºtigi?S-au potrivit: el, bun de gurã, ea, cu buzele aprinse ca douã cireºe roºii. Numai pupãcitul

în vãzul lumii e de ei!Cireºele cu codiþã pot fi cercei bio –

de circumstanþã.Cireºii cu ramurile foarte înalte susþin

moralul graurilor.Cireºele amare þin cumva de domeniul

amãrãciunii?Plãcinta cu cireºe e ruda rusticã a prãjiturii de

la oraº.Cipor de grauri!.. Pentru pomicultori:

culegãtori de cireºe cu de-a sila!Din cea mai apropiatã cireºatã sãrut o gurã...

de damigeanã!........................................................................Fãrã o tresãrire de Cireºar, Fãrã pic de joc de cuvinte, Începutul de varã nu-i varã... E-o veriºoarã de-a mea sau de-a ta.

Mihai MATEICIUC

JOcURi De cUVinte în plin ciReªaR

Curierul UCRAInEAn 15

(Urmare din numãrul 261/262)

Un peþitor: ªi pescari, ºi vânãtori,ºi cazaci ne-ndurãtori. Avem chipurinemþeºti, venim din þãrile turceºti.Pentru cã la noi în þarã s-a iscat fur-tunã mare, i-am spus tovarãºuluimeu: „Ne sperie furtuna, oare, hai-dem la vânãtoare!“ ªi ne-am dus; am umblat înjos ºi-n sus, ºi nu ne-am odihnit, dar nimican-am gãsit. Dar am întâlnit un mire în ºa, carene-a zis aºa: „Ei, voi, vânãtori, tineri feciori,inima bunã sã vã fie, sã-mi fiþi cu prietenie!Am zãrit o cãprioarã - frumoasã fecioarã; nuºtiu de mâncãturã, de somn, de bãuturã ºi doarcu voi cutez, ca sã o vânez; dacã mã ajutaþi, vãvoi rãsplãti cu ce veþi pofti: zece livezi sau cuochii cât vezi. Asta ne trebuia. I-am luat urmaprin livezi, cu ochii cât vezi, ºi-n þara nem -þeascã ºi în cea turceascã; þãri bogate-am co-lindat, dar de-o cãprioarã - frumoasã fecioarãtot nu am dat. ªi-am grãit mirelui: ce minune-i acea cãprioarã? Hai sã vânãm alta, mult maisprinþarã! Dar mirele nostru, nici sã n-audã:„Pe-unde am umblat, þãri bogate-am colindat,aºa cãprioarã - frumoasã fecioarã, nici cã amaflat!“ Dupã urme iar am pornit ºi-n satulacesta am poposit; numele nu i-am aflat, cãviscoala iar s-a iscat. Noi vânãtori, tineri fe -ciori, dimineaþa ne-am sculat ºi de urme iar amdat. ªi-am vãzut c-acel vânat chiar la voi înbãtãturã a intrat; ºi în casã a pãtruns, ºi-n odaies-a ascuns; deci în casa voastrã se gãseºte aceacãprioarã - frumoasã fecioarã. Noi cuvântull-am gãtat ºi-aºteptãm c-acel vânat, mirelui sã-i fie dat, s-o gãtim de cununat. Facem o faptãome neascã sau aºteptãm sã mai creascã?!

Choma: (prefãcându-se sincer) Ce-i cunãpãstuirea asta?! De unde mi-aþi adus necazulãsta?! Halea, tu auzi? Draga mea, ajutã-mã terog, ce sã fac eu cu aceºti feciori-vânãtori?

(Halea iese ºi se opreºte în mijlocul odãii ºi,ruºinoasã, lasã privirea în jos, îºi joacãdegetele).

Choma: Vedeþi, voi feciori-vânãtori, cemi-aþi fãcut? Ne-aþi fãcut de ruºine, pe mineom bã trân ºi pe fiica mea!.. Ai-ai! Iatã, ce vomface: sfânta pâine o primim, cuvântul bun îlpreþuim, iar, ca sã nu ne mai speriaþi, cãprioa -ra - frumoasa fecioarã o mai pãstrãm, iar pe voivã legãm. Ne-a venit ºi nouã rândul sã nespunem gândul. Ei, de îndatã copila mea, supã -ra tã nu mai sta, ori - nu ai cu ce lega pe aceºtife ciori-vânãtori? Auzi..., Halea nu cumva ni -mic nu are, nici, mãcar, douã ºtergare!? Nu aºtiut nici de tors, nici de þesut, nici mãcar de cu -sut - sã-i lege cu o sfoarã, dacã asta-i tot ce are.

(Halea iese ºi reintrã destul de repede adu -când pe o tavã de argint douã ºtergare frumoscusute ºi o pune pe pâinea adusã de peþitori,apoi se apropie de tatãl ei, se înclinã res pec -tuos, „pânã jos“, ºi-i sãrutã mâna; apoi, ia ta -va cu ºtergarele, se apropie de peþitori ºi le dã -ruieºte unuia, apoi celuilalt. Peþi torii, dupã ceau luat ºtergarele, se înclinã înspre Choma).

Peþitorul: Noi ºtergarele primim ºi tatãluimulþumim, cã bine fata ºi-a crescut, cu hãrni-cia s-a-ntrecut! ªi frumoasei fecioare mulþu-mim, cã se trezea de dimineaþã ºi-a þesut sub þi -re aþã, ºi în timpul ce-a trecut, toatã zestreaºi-a fãcut!

(Halea ia ºtergarele ºi leagã peþitorii, pefiecare separat, peste umãr, se depãrteazã ºi seuitã insistent spre uºã).

Choma: (Cãtre Halea) Am înþeles, amînþeles! Tu vrei sã-l legi ºi pe mire. Eu zic sã-llegãm amândoi, dar mâine. Pesemne s-a spe -riat, de nu s-a arãtat. Lasã, te prindem noi, nuvei scãpa!

Peþitorul: El va zbura ºi singur, când vaauzi cu ce vã lãudaþi.

Choma: Ei, pânã va zbura, noi n-o sãaºteptãm. Vã rog sã luaþi loc. Ce e pus colea,totul vom mânca ºi ce mai avem, totul o sãbem, cã de vorbit mai avem. Iar tu, Halea, numai sta, pune miedul în pahare ºi pâinea cusare, pe musafiri sã-i pofteºti, cu respect sã-iprimeºti!

(Peþitorii se aºazã, cu importanþã, la masã.Halea primeºte paharul ºi sticla din mânatatãlui, paharul umplut îi dã unuia din peþitori,iar acesta nu-l primeºte).

Peþitorul: Noi v-am fãcut atâta tevaturã, cãne temem sã nu ne puneþi otravã în bãuturã...Vã rugãm sã gustaþi! (Se înclinã).

(Halea se uitã la tatãl ei, apoi, repede ºiruºinatã apropie paharul de buze ºi-l oferãpeþitorului).

Peþitorul: (Ridicând paharul) Acuma, da!Dã, Doamne, tinerilor noºtri noroc la bunebucate, ºi multã sãnãtate, nepoþii sã-i însurãmºi strãnepoþii sã-i botezãm...

(Cuvântul peþitorului este întrerupt de cân-tatul unui grup de colindãtori la fereastrã. Toþiascultã cu atenþie. Choma, cu dojanã, îºirãsuceºte mustaþa; Halea se uitã la fereastrãcu bucurie. Peþitorul încearcã sã colinde odatãcu colindãtorii).

Frumos colindã cazacii noºtri!COLINDA: (Traducere a colindei ucrai -

nene „Nova radist stala“)

O, ce bucurieCe ni-i dat sã fie;Steaua dulce strãluceºte, /Lumii-ntregi vesteºte. /2

Din Fecioarã s-a-ntrupatDomnul cel adevãrat;Lumea toatã se închinã /Spre a Lui luminã. /2

Choma: (Cãtre Halea, cu un uºor reproº)Eu þi-am spus sã porunceºti ca sã nu se deanimãnui drumul! Te-au nãpãdit gândurile, aiuitat!

(Intrã Nazar cu un grup de cazaci tineri)Nazar: Dã, Doamne, o searã bunã! ªi-

ajutã-i în toate faptele lor bune!(Toþi cazacii repetã aceleaºi cuvinte. Nazar,

fãrã sã scoatã ºapca, se opreºte stupefiat; seuitã când la musafiri, când la Halea. Toþi autãcut).

Choma: (Rãzând) Mulþumim, mulþumim!..Fiþi buni, luaþi loc, vã rugãm.

(Tãcerea se prelungeºte. Halea, zâmbind, seuitã pe furiº la Nazar).

Nazar: Ne aºezãm, ne aºezãm, numai sãavem unde; noi suntem musafiri, cam, nepof -tiþi. Poate, v-am deranjat; atunci vom pleca...de unde am venit. (Se uitã la peþitori) Ia te uitede ce polcovnicul m-a trimis cu niºte hrisoavetocmai în Þinutul-Liber! (Se uitã la Halea). Ebucurie mare la tine!

Toarnã-mi repede ºi mie, voi bea ºi eu însãnãtatea ta! Nu te speria, nu te speria, toarnã-mi. (Halea, îngrozitã, scapã sticla ºi paharul).

Choma: (Turbat) Cine îndrãzneºte sã-ºibatã joc de fiica mea?!

Nazar: Eu!.. Nu vezi?.. Eu, Nazar Sto do -

lea!.. Acela cãruia tu, ieri, i-aipromis fata de nevastã, acela pecare îl cunoºti încã din vremeacând el te-a salvat de cuþitelehaidamacilor! Adu-þi aminteîncã,... eu sunt acela care nu arpermite nice hatmanului sã-ºibatã joc de mine! M-ai recunos-cut?

Choma: Recunoscut. (Indi -ferent). ªi..., mai departe?

Halea: (Cãtre Nazar) Cum, nu... tu... aitrimis?..

Choma: Taci! Pleacã de-aici!Nazar: (Oprind-o pe Halea) Ia stai, rãmâi

aici! ªi pe tine te pãcãlesc?Choma: Nu o pãcãlesc, ci poruncesc, aºa,

ca pãrinte. Ea e logoditã deja cu polcovniculdin Cihyryn.

Nazar: (Cu dispreþ). Cu polcovnicul?! Ieria fost a mea ºi astãzi e a polcovnicului, iarmâine a cui va fi? Auzi Halea?

Halea: Aud! O, cum m-au amanetat!(Halea cade în mâinile lui Nazar).

Peþitorul: Îndrãznesc sã explic...Nazar: Taci, pãgânule, viperã!...Choma: Dã-mi fata! (Se repede la Nazar)Nazar: Înapoi, Iuda!Choma: (Speriat) Prochor, Maksym, Ivan,

Stecha! Hei, care sunteþi acolo? Luaþi-l pe ban-ditul ãsta, e-n stare sã mã omoare în bãtaie!

Nazar: Dumnezeu o sã te batã, vânzãtor decopii! (Cãtre Halea) Halea! Dragostea mea!Spune-mi, mãcar, un cuvânt: tu nu ai ºtiut dupãcine; nu ai ºtiut?!

Halea: (Revenindu-ºi în fire). N-am ºtiut,pentru Dumnezeu, n-am ºtiut!

Nazar: (Cãtre Choma) Auzi, tu?Choma: N-aud; eu am devenit surd!Nazar: (Cãtre musafiri) Oameni buni, dacã

voi nu sunteþi surzi, atunci ascultaþi-mã. El mãnumea fiul sãu, iar eu îl numeam tatãl meu ºiel atunci auzea bine toate astea, iar astãzi adevenit surd. Unde e dreptatea lui? Este el unom cinstit, cu dreptate, ha? (Oaspeþii tac).

Hnat: (Se apropie de Nazar) El nu este om;lasã-l în plata Domnului; aºa un netot nu meri -tã niciun cuvânt bun! (Îl ia pe Nazar demânã).

Nazar: Stai puþin! Nu, el este om, el m-anumit fiul sãu. (Cãtre Choma)

E-adevãrat?Choma: Nu-i treaba ta, pe cine ºi cum sã-l

numesc. Eu sunt tatãl ei ºi nu al tãu; deci, stãîn puterea mea s-o dau dupã cine vreau.

Nazar: ªi dacã ea nu va voi, atunci... cum?Choma: O voi sili.Nazar: Oare se poate sili pe cineva sã trã -

iascã sau sã se înece? Eºti tu, oare, Dumnezeu,ai putere sã faci minuni? Sau, nu cumva eºtidiavol, de n-ai milã nici de propriul tãu copil?Vezi bine cã ea are inimã, iar tu vrei sã-i pui înloc o piatrã. Ascultã, ºi tu ai fost cândva tânãr,ºi tu ai avut cândva ºi bucurii, ºi necazuri.Spune-mi, ce simþea, ce-þi spunea inima, cândcineva te dispreþuia?

Choma: Vorbe!..Nazar: (Agresiv) Tu... râzi de mine?! Crezi

cã nu te voi strivi ca pe o râmã? Mincinosule!(Se apropie repede de Choma ºi-l apucã deberegatã).

Halea: (Îl apucã repede pe Nazar de mânã)Ce faci? Omoarã-mã pe mine, taie-mã! (Nazarîºi revine în fire ºi lasã mâna în jos).

Choma: (Aleargã spre peþitori). Aþivãzut?.. A vrut sã mã sugrume! (Peþitorii tac).

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Eusebie FRASENIUC

NAZAR STODOLEAde Taras ªevcenko

(Dramã în trei acte)

Curierul UCRAInEAn16

Ucraina a ales în primul tur un preºedinteproeuropean, nu unul prorus, apreciazãexperþii chestionaþi de Deutsche Welle (DW).Pe de altã parte, aceºtia avertizeazã cã în faþanoului ºef de stat stau serioase provocãri.

Simpatiile majoritãþii alegãtorilor faþã dePetro Poroºenko sunt explicate de experþi prinfaptul cã acesta a avut o campanie electoralãreuºitã ºi o prezenþã activã pe scena ambelorrevoluþii, ºi anume a revoluþiei din 2004 ºi acelei din 2014. Profesorul de politologieOleksi Haran a declarat Deutshe Welle cãunele aspecte din biografia lui Poroºenko, cumar fi faptul cã este un oligarh, cã a fost mem-bru al Biroului politic al scandalosului PartidSocial-Democrat (unit), cã a fost unul dintreîntemeietorii Partidului Regiunilor, cã a fostministru al economiei în guvernul odiosuluiMykola Azarov pe vremea ºi mai odiosuluipreºedinte Viktor Ianukovyci, au rãmas înafara atenþiei electoratului.

În schimb, axarea campaniei electorale aIuliei Tymoºenko pe tema aderãrii Ucrainei laNATO a dus la pierderea popularitãþii sale înrândul ucrainenilor, popularitate care ºi aºa eramai micã, decât cea a lui Poroºenko. „Promi -siunile de a organiza un referendum în proble-ma aderãrii Ucrainei la NATO au avut ca efectiritarea electoratului din estul þãrii, fiind oeroare a staff-ului electoral al lui Ty mo ºen ko“,a apreciat conducãtorul centrului „Penta“,Volodymyr Fesenko, într-o discuþie cu DW.

Dar, principala concluzie care trebuie trasãdin alegerile prezidenþiale - 2014 este eºeculKremlinului, a declarat politologul SerhiTaran. „Toþi politicienii care aveau o cât demicã legãturã cu adepþii Kremlinului au înre -gistrat la aceste alegeri un eºec zdrobitor“ - amenþionat Taran. El este de pãrere cã primeleroluri pe scena politicã ucraineanã îl joacãdoar politicienii proeuropeni, iar cursul lorspre apropierea Ucrainei de Uniunea Euro pea -nã a fost susþinut ºi de alegãtori.

În opinia lui Taran, noul preºedinte are înfaþã sarcina de a stopa separatismul în Donbas,de a-i elimina pe oligarhi din economie ºi de apromova reforme. Învingãtorul în alegerileprezidenþiale nu va avea o sarcinã uºoarã înacest sens, deoarece, în afarã de situaþia greadin economie moºtenitã de la vechiul regim, elva trebui sã înfrunte ºi puternica opoziþie par-lamentarã. „În afarã de aceasta, societatea adevenit conºtientã de faptul cã guvernarea esteeficientã numai cu condiþia unui control publicsever aºa cã vom fi martori ai felului în care seschimbã þara noastrã“ - este convins expertul.

Toþi experþii chestionaþi sunt convinºi cãreglementarea crizei din estul Ucrainei este osarcinã prioritarã a noului preºedinte. ÎnsuºiPoroºenko a declarat la briefingul susþinutimediat dupã anunþarea rezultatelor exit-poll-urilor, cã prima vizitã pe care o va efectua caºef de stat va fi în Donbas. În acelaºi timp însã,el a exclus posibilitatea unui dialog cu sepa-ratiºtii care nu vor depune armele. VolodymyrFesenko este de pãrere cã a doua sarcinã ca

importanþã a noului preºedinte trebuie sã fieînnoirea puterii, stabilirea alegerilor parla-mentare anticipate ºi lupta împotriva corupþiei.

Petro Poroºenko a mai declarat la briefingcã intenþioneazã sã reia convorbirile cu oficia -litãþile de la Moscova. În acest context, el aprecizat, totuºi, cã nu va fi niciodatã de acordcu anexarea Crimeei, cu susþinerea de cãtreRusia a separatismului în Donbas ºi cã nu varenunþa la cursul Ucrainei spre integrare euro-peanã. „Despre toate celelalte ne putem înþe -lege în orice format“ - a spus Poroºenko. Legatde acest aspect, Volo dymyr Fesenko apreciazãcã Poroºenko nu va mai putea renunþa la aces-te principii ºi cã nu va mai intra în istoriaUcrainei ca încã un preºedinte prorus.

Poroºenko a promis cã va numi noi con-ducãtori ai Ministerului Afacerilor Externe,Procuraturii Generale ºi Serviciului deSecuritate imediat dupã învestirea sa înfuncþie. Oleksi Haran crede cã noul preºedintenu va insista asupra reformatãrii totale a guver-nului. „Prim-ministrul Arseni Iaþeniuk varãmâne, cel mai probabil, în funcþie deoareceel a purtat convorbirile cu Occidentul în legã-turã cu banii necesari pentru reforme. Darsoarta coaliþiei parlamentare nu este deocam-datã stabilitã“ - a spus Haran.

Soarta coaliþiei va depinde în mare mãsurãde poziþia Iuliei Tymoºenko ºi a fracþiunii saleparlamentare, apreciazã toþi experþii chestio -naþi. Iulia Tymoºenko ºi-a recunoscutînfrânge rea. „Echipa mea ºi eu însãmi vomface tot posibilul pentru a ajuta toate verigileputerii din Ucraina sã construiascã o þarã euro-peanã puternicã, pentru a organiza, în sfârºit,referendumul privind aderarea Ucrainei laNATO ºi pentru a o apãra prin dobândireastatutului de membru cu drepturi depline al UEºi al sistemelor colective de securitate ºiapãrare a pãcii globale“, a declarat ex-premie -rul la brie fingul organizat dupã anunþarearezultatelor exit-poll-urilor.

Petro Poroºenko a învins în primul tur alalegerilor prezidenþiale în condiþiile unei par-ticipãri record la vot a cetãþenilor ucraineni,practic, din toate regiunile þãrii ºi a prezenþeireduse în Donbas din cauza blocãrii procesuluide vot în regiunile Doneþk ºi Luhansk.

Este important faptul cã Poroºenko a învinsîn toate regiunile, fãrã excepþie: în vestul,sudul, centrul ºi estul þãrii. Este primul caz înistoria Ucrainei moderne când s-a înregistrat oasemenea unanimitate de pãreri ale alegãto-rilor cu privire la persoana care trebuie sã devi -nã liderul þãrii. Cel de al cincilea preºedinte alUcrainei are, aºadar, un mare „carte blanche“.

Semnificativ reste faptul cã Poroºenko ºi-aplanificat prima vizitã internaþionalã înPolonia. De asemenea, este foarte importantdacã Rusia va recunoaºte rezultatele alegerilorprezidenþiale ºi va relua dialogul (ºi nu ºanta-jul) cu autoritãþile ucrainene. Dacã Kremlinulva ignora în mod demonstrativ rezultatele ale -ge rilor prezidenþiale ºi nu le va recunoaºte,aceasta va avea o influenþã nega tivã asupra ru -

blei ruseºti ºi apie þei de fon-duri.

Dacã Rusiaîl va recunoaºtepe Poroºenkodrept al cin-cilea preºedinteal Ucrainei ºiîn plus va intraîntr-un dialogdes chis ºi con -struc tiv cu au -to ri tãþile ucrai -nene, rubla ºipia þa rusã de acþiuni se va întãri. Se pare,totuºi, cã Rusia va adopta o cale de mijloc:Kremlinul va recunoaºte alegerile, dar nu vaaccepta un dialog constructiv, ci va continuapolitica „rãzboiului rece“.

Ucraina are în faþã reforma constituþionalãºi alegerile parlamentare. ªi, lucrul cel maiimportant, anihilarea teroriºtilor din estul þãrii.În aceastã problemã, interesele autoritãþilorucrainene ºi ale Partidului Regiunilor coincid.Pentru Partidul Regiunilor este extrem deimportant acum sã stabileascã un dialog cuPoroºenko. În caz contrar, Partidul Regiunilorva dispãrea, va rãmâne în afara Radei Supremecãci principalul electorat al acestei formaþiunise aflã în regiunile Doneþk ºi Luhansk. Însãapariþia de facto a acelor Donbabve ºi Lugandastau în calea viitorului politic, dar ºi econo mic,al Partidului Regiunilor. De aceea, este deaºteptat ca regionalii sã se uneascã cu Poro -ºenko în problema curãþãrii Donbasului deteroriºti, care nu vor avea altã soluþie decât sãfugã cât mai repede ºi cât mai departe.

Pentru ruºii îndoctrinaþi de propagandaKremlinului este semnificativ faptul cãreprezentanþii partidelor naþionaliste extre mis -te nu au obþinut nici 2% din voturi. Mai puþinchiar decât preºedintele Congresului Evre iescPanucrainean, Davyd Rabynovyci. Atuncidespre ce fel de banderiºti poate fi vorba?Maidanul a fost un rãspuns la abuzurile fami-liei lui Ianukovyci ºi ale anturajului acestuia, oreacþie de apãrare a oamenilor aduºi la limitasuportabilitãþii. Oamenii nu i-au urmat penaþionaliºtii banderiºti, ci s-au ridicat împotri-va banditismului fãþiº al „familiei“. ªi a-l numiacum pe Ianukovyci preºedinte în exer ciþiuînseamnã a recunoaºte deschis cã ac þiu nile saleau fost corecte ºi a nu þine seama de expri-marea unanimã a voinþei întregului popor.

Rezultatul alegerilor prezidenþiale dinUcrai na este cea mai bunã variantã dintretoate. Este bine pentru hrivnã ºi pentru econo-mia ucraineanã în ansamblu. Evident, proble -mele economice nu s-au încheiat nici pe de -parte, iar Donbasul rãmâne în continuare subinfluenþa teroriºtilor. Cu toate acestea, luminiþade la capãtul tunelului a început sã se vadã.Este speranþa cã ce a fost mai rãu pentruUcraina, a rãmas în urmã.

UUCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Rezultatele alegerilor prezidenþiale din Ucraina constituie o înfrângere a Kremlinului