Vã propun sã discutãm din noudespre piaþa construcþiilor dinRomânia, de data aceasta încontextul continental, comparativ,pentru a vedea unde ne situãm. Se vorbeºte foarte mult de creºtere în România, ceea ce este bine, dar e foarte important sã observãmcorect la ce ne raportãm, de la cecreºtem ºi care e media europeanãa indicatorilor pe care îi observãm. Voi extrage în continuare date dinultimul studiu al ACE, ConsiliulArhitecþilor din Europa, care, dindoi în doi ani, cu începere din 2008,analizeazã profesia de arhitect dinUniune din multe puncte de vedereºi în evoluþie. De aceastã datãextrag din The ArchitecturalProfession in Europe. 2016. ASector Study, realizat de Mirza andNacey Research din Londra, firmãcare face acest studiu dinmomentul iniþierii sale. Datelereferitoare la piaþã ºi economiaconstrucþiilor sunt bazate peEurostat, iar cele referitoare laprofesia de arhitect pe dateleprimite de la organizaþiileprofesionale ºi pe cele obþinute prin chestionare de la profesioniºti. Sã începem cu piaþa construcþiilordin Europa celor 27 de state,inclusiv Regatul Unit. Valoarea pieþei a fost estimatãpentru 2016 la un total de 305miliarde de euro din care mai multde jumãtate reprezintã valoareapieþei din doar patru state: RegatulUnit, Franþa, Germania ºi Italia.Piaþa include construcþiileinginereºti ºi infrastructura. Valorisemnificative mai au pieþele dinSpania ºi Olanda. Cele mai marivalori naþionale raportate lapopulaþie, adicã la numãrul delocuitori se înregistreazã înLuxemburg, Norvegia ºi Elveþia.

Din aceastã piaþã România a derulat circa 30 de miliarde euro, având ocreºtere spectaculoasã de circa 15%, în vreme ce toate celelalte statecentral ºi est europene au scãderipronunþate: Þãrile Baltice, Polonia,Ungaria ºi Slovenia masiv, Cehia,Bulgaria ºi Austria moderat, iarSlovacia e în stagnare. Maiînregistreazã creºteri þãrile dinfosta Iugoslavie, dar moderate. Dacã observãm valorile pieþeiraportate la populaþie ne putemface o idee despre cât de mult seconstruieºte într-o þarã europeanã. Media din uniune este de 4.669 deeuro/locuitor. Pentru Româniaavem doar 1.519 euro/locuitor,adicã de trei ori mai puþin decâtmedia. Sã trecem acum la analiza pieþei dearhitecturã, care reprezintã unanumit procent din piaþa deconstrucþii. Cu cât acest procenteste mai mare, cu atât mai multînseamnã cã se recurge la arhitectºi la serviciile lui în cadrul proceselor de realizare a construcþiilor. Deasemenea, putem observa cât depregãtitã este o economie

naþionalã cu arhitecþi disponibili sãacopere solicitãrile din piaþã ºi câtde mare este concurenþa dintreaceºtia, respectiv care este cotateoreticã de piaþã care i-ar revenifiecãruia în ipoteza cã aceastã sumã ar fi distribuitã egal. Valoarea totalã a pieþei dearhitecturã în Europa celor 27 destate a fost pentru anul 2016 de 15,6 miliarde de euro. Pentru Europacelor 32 de state valoarea a fost de16,8 miliarde de euro. Cea mai mare piaþã a acestor servicii este dedeparte în Germania, cu 5,01miliarde de euro pentru arhitecþi,urmatã de Regatul Unit cu 2,16miliarde de euro. În România aufost estimate 76,9 milioane de euro pentru anul trecut.Valoarea pieþei raportatã lanumãrul de arhitecþi din fiecare þarã a condus la o medie europeanã de27.300 de euro în anul 2016.România s-a situat la 10.126 de euro, în vreme ce în Olanda unui arhitecti-au revenit 83.917 euro, în Suedia71.830, în Regatul Unit 59.106, înAustria 53.713, iar în Germania45.927 de euro/arhitect.

Judecând în procente din piaþa deconstrucþii, piaþa serviciilor dearhitecturã relative la construcþii afost în medie în Europa anului 2016de 0,9%, în vreme ce în România afost la 0,3%.O altã analizã interesantã se referãla cât din piaþa construcþiilor esteocupatã de construcþiile noi faþã derenovãri ºi reabilitãri de construcþiiexistente. Aici trebuie spus cãtendinþa din þãrile dezvoltate estede a pãstra structurile construiteexistente ºi de a le da o nouãcalitate prin ceea ce se numeºterenovare profundã, deeprenovation, adicã acea abordarecomplexã care prevedereconsiderarea în ansamblu aconstrucþiilor ºi transformarea lorastfel încât sã fie îmbunãtãþitetoate performanþele acestora,

30 ARENA Construcþiilor nr. 3 / 2017

Cu construcþiile la piaþã

arh.ªerban Þigãnaº, preºedintele Ordinului Arhitecþilor din România

Arhitectura

n În România avem parte de

construcþii la care arhitectul a

lucrat de trei ori mai puþin ºi a

fost implicat mult mai puþin

judecând dupã cât i se

plãteºte.

arh.ªerban Þigãnaº, preºedintele Ordinului Arhitecþilor din România

n Tarifele orare practicate de

arhitecþii din Uniunea

Europeanã au fost mai mari în

2016 în medie cu 9% faþã de

cele din perioada anterioarã.

Este cea mai mare creºtere din

ultimii 8 ani, de când se

realizeazã studiul.

funcþionale, de confort, energetice, de siguranþã º.a.m.d., în ansamblu.Aceastã abordare este formulasustenabilã, prin care un patrimoniu existent este reconsiderat ºioptimizat, iar rezultatul este oconstrucþie cu performanþecomparabile cu ale unei construcþiinoi, dar cu amprentã ecologicãmult superioarã. În acest sensmedia europeanã a indicat pentru2016 doar 41% din piaþa dearhitecturã dedicatã construcþiilornoi ºi 59% pentru renovareaconstrucþiilor existente. ÎnRomânia, care pe de o parteîncearcã sã recupereze retarduldezvoltãrii s-au alocat 66% dinserviciile arhitecþilor pentruconstrucþii noi, iar pe de altã parte,nepracticându-se pe scarã largãreabilitarea profundã pe la noi,având doar proiecte de suprafaþã,precum anvelopãrile, reabilitãriletermice, doar 34% din piaþã a fostdedicatã intervenþiilor laconstrucþiile existente. Intrând în detalii referitoare lacategoriile de investitori dineconomiile europene putem facenoi comparaþii între mediileeuropene ºi situaþia din România.Astfel avem circa 52% clienþiindividuali în Europa, în vreme ce în

România sunt 50%, comparabil.Dezvoltatorii acoperã în medie 10%din piaþa europeanã, iar în Româniasunt puþin mai activi, oferind 13% din serviciile arhitecþilor. Guvernelecentrale investesc la nivelul a 5%dupã ceea ce reflectã serviciilearhitecþilor. În România procentulaferent este apropiat, de 4%. Înprivinþa administraþiilor localesituaþia din România sepoziþioneazã exact pe mediaeuropeanã, respectiv la 8% dintotalul serviciilor contractate dearhitecþi în 2016. Instituþiile publicediverse au ocupat în medie 6% dinportofoliul arhitecþilor din Europa.În þara noastrã procentul aferent afost de 5%, din nou foarte apropiat. Dacã ne uitãm ce tip de servicii aurealizat arhitecþii observãm cã celmai mare procent se referã laproiectarea construcþiilor. Mediaeste de 62%, iar în Româniaprocentul similar este de 62%.Peisagistica a preocupat arhitecþiieuropeni în valoarea medie de 2%din serviciile lor pe anul trecut, învreme ce arhitecþii români au rãmas în acest domeniu la un procentsubunitar. ªi serviciile de arhitecturã deinterior au dat un procentaj deremarcat, 11% în medie, în Europa. În România acest procent a fost dedoar 6%, pentru arhitecþi. O notã specificã a arhitecþilor dinRomânia este implicarea înplanificare, sau urbanism cumnumim noi aceastã activitate. 12% afost procentul din România, faþã de doar 3% media europeanã. Înschimb, arhitecþii din Europaobiºnuiesc sã atace ºi servicii decertificare a construcþiilor, la 3% dinactivitatea lor totalã sau deevaluare a proprietãþilor, la cota de2%. Aceste servicii nu se aflã în

portofoliul românesc decât laprocente subunitare, care tind sprezero. Tendinþele europene referitoare lacomportamentul în afaceri alarhitecþilor se regãsesc ºi înRomânia, chiar dacã în valorisensibil diferite faþã de medie.Numãrul arhitecþilor creºte, tot maimulþi tineri orientându-se spreaceastã profesie, chiar dacãeconomia profesiei nu a reatins încã valorile de dinainte de crizaînceputã în 2008. În acelaºi timp a scãzut numãrultotal al birourilor, dispãrând maimulte birouri individuale sau mici,arhitecþii preferând forme deangajare convenþionale, în grupãrimai mari. Numãrul arhitecþilorindependenþi a scãzut.Tarifele orare practicate de arhitecþi în 2016 au fost mai mari în medie cu9% faþã de cele din perioadaanterioarã. Este cea mai marecreºtere din ultimii 8 ani, de când se realizeazã acest studiu. În final studiul reflectã aºteptãrilearhitecþilor faþã de evoluþia viitoarea pieþei, din punctul propriu devedere, evident alimentat depropria practicã. Astfel þãrile celemai ”negative” în care nu seaºteaptã creºteri ale pieþei pentruarhitecþi sunt Regatul Unit ºi Italia,care au oricum cele mai importantevalori de piaþã, un procent relativmic de optimism înregistrându-se în majoritatea þãrilor vest ºi centraleuropene, optimismul maxim, dar ºi el ponderat, cu procente de 20 -40% din arhitecþi cu aºteptãripozitive înregistrându-se în Spania,Suedia, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia ºi Croaþia. O concluzie posibilã a studiului aridentifica urmãtoarele realitãþi:

piaþa româneascã a construcþiiloreste dintre cele mai mici din Europa raportat la numãrul de locuitori,respectiv la dimensiunea sa. Este de circa trei ori mai micã decât mediaeuropeanã, iar privind în detaliu,avem o þarã foarte neomogenã, cuconcentrãri de investiþii înconstrucþii în anumite zone ºi cuinvestiþii publice relativ mici însectoarele cheie, respectiveducaþie, sãnãtate ºi infrastructurade transporturi. Mai mult, calitatea construcþiiloreste în mod evident proporþionalãcu recursul la profesioniºti, laimplicarea arhitecþilor în aceastãpiaþã, care în România este de circatrei ori mai micã decât în medie, înEuropa. Asta înseamnã cã avem parte deconstrucþii la care arhitectul a lucrat de trei ori mai puþin, a fost implicatmult mai puþin judecând dupã ce ise plãteºte ºi ceea ce rezultãreflectã aceastã situaþie. Vorbimdespre calitate. Iatã ce înseamnã de fapt situaþiasectorului construcþiilor dinRomânia, un sector importantpentru orice economie, oglindacursei pentru dezvoltare, de fapt.Suntem într-o þarã în care nicicantitatea ºi nici calitatea nu se aflãîn apropierea mediei europene.Singurele indicatoare pozitive suntcreºterea, adicã progresul care este substanþial faþã de noi înºine ºioptimismul, dar ºtiþi vorba aceea :mai e mult pânã departe... n

31

nAnalizând valorile pieþei

construcþiilor raportate la

populaþie ne putem face o

idee despre cât de mult se

construieºte într-o þarã

europeanã. Media din

Uniunea Europeanã este de

4.669 de euro/locuitor. Pentru

România avem doar 1.519

euro/locuitor, adicã de trei ori

mai puþin decât media.