Preţul unui număr 3 Lei. Anul X V . | ¿2 B l a j , la 8 Ianuarie 1933

21111 !Wr. 1

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei io America pe an 2 dolari.

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director A L E X A N D R U L U P E A N U - M E L I N

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc Ia Administraţie ţi so

plătesc: un sic mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei .

CĂTRE CETITORI Ca 1 Ianuarie 1933 tntrăm în al 15-lea

an de când scoatem această gazetă. Ani mulţi de nădejdi frumoase şi de trudă. Am plecat la drum fără fonduri şi fără ajutoare de nicăiri-Nu am avut la spate pe nimeni şi nu avem

| nici astăzi. Sprijin am avut condeiele noastre, \ cerneala din călimară şi însufleţirea tinerească. 1 Am crezut că suntem datori să muncim şi noi,

cu puterile pe cari ni-le-a dat Dumnezeu, în ogorul de luminare şi înălţare a poporului no­stru de prin sate.

In curgerea alor 14 ani încheiaţi, am avut şl zile rele şi zile bune. Bune au fost zilele când am simţit că glasurile noastre nu răsună în pustiu, ci pătrund cu rod în sute şi mii de comune româneşti, începând din Dobrogea în­depărtată şi până în malurile Tisei. Zile rele

]ne-au făcut numai restanţierii şi datornicii, cari Sau uitat că această foaie nu trăieşte decât din bănişorii de abonament. Mulţi, foarte mulţi, au primit gazeta, au cetit şi n'au plătit.

Fost-au şi clipe când fabricele de hârtie şi tipografia ne-au ameninţat că ne închid re­dacţia şi ne smulg condeiele din mână. Noi însă ne-am ridicat privirile spre ceriu şi n'am desnâdâjduit. Am simţit însă cu amar, ce duş­mani cumpliţi sunt, pentru toate silinţele bune, restanţierii, ne platnicii unei gazete/ A primi o foaie, săptămână de săptămână, an de an şi a nu plăti, înseamnă a fura munca trudnică a atâtor oameni călăuziţi de celea mai curate şi mai frăţeşti gânduri.

Ne-am zis însă.- bun e Dumnezeu şi tre-bue să fie o dreptate şi'n această lume plină de greşeli şi de păcate... Am sperat şi sperăm şi astăzi, că vor înţelege odată şi cei mai îm­pietriţi restanţieri, ce mare rău fac cauzei pe care o slujim, uitând să-şi plătească abona­mentul la timp. Mulţi nici n'o jac din răutate ci din întrelăsare, mai mult sau mai puţin vi­novată-

Cu aceleaşi nădejdi creştineşti şi romaneşti începem şi acest al 15-lea an din viaţa acestei foi. Cu grele poveri pe umeri, însă cu nădejdea ia Dumnezeu, mergem înainte. Şi ca să se vadă, că nu râvna de câştig ne-a pus condeiele în mână înainte cu 14 ani, iată, în acestea zile de povarnică criză pentru toată lumea, scădem şi preţul abonamentului. Noul abonament, începând cu 1 Ianuarie 1933, va fi

La început de an Toţi aşteptăm zile mai bune, însă puţini ne dăm seama că binele trebue să

pornească dela noi înşine

Pe un an întreg O jumătate de an Jfe trei luni In străinătate In America

Lei 130 —

„ 4 0 -„ 300 —

Dolari 2 —

Redactorii gazetei „UNIREA P O P O R U L U I " , B L A J

A m mai îngropat un an in această nestatornică viaţă pământească. Anul care s'a călătorit în veşnicie, nu a fost pentru nimenea mulţumitor. Poate niciodată n'au răsunat în lume atâtea tânguiri ca în anul 1932. Oamenii s'au deprins dela un timp să nu se mai împace cu nimic, nici cu traiul, cu viaţa, nici cu semenii lor.

Nemulţumiţi au fost orăşenii, nemul­ţumiţi şi plugarii. Ba că nu sunt bani, ba negoaţe. Funcţionarii s'au plâns de plăţi, plugarii de bucate puţine şi de preţuri slabe. Toţi au avut o durere, un

J păs. L a acestea, s'au mai adaos şi nemul­ţumirile cu politica. Unii strigau conversi­une, alţii se văietau că se prăpădesc băn­cile şi piere creditul dintre oameni. Fără credit, fără bănci, viaţa stă pe Ioc şi ni-menia nu mai ştie dacă mâine va avea ce duce dela mână la gură.

Celea mai multe nemulţumiri au iz-vorît însă din râvna prea mare a tuturora spre înălţări şi slujbe înalte. Unii au râv­nit să ajungă primari ori cel puţin consi­lieri comunali, iar alţii deputaţi şi senatori, tără să mai pomenim de cei cari au râv­nit sus de tot, spre scaunele ministeriale. Şi câtă sdroabă, cât venin în luptele pentru toate acestea şederi înalte!

Mai putem aminti aici şi urile cari au răsărit între fraţii de aceeaş limbă şi de acelaş suflet, în goana după căpătuiri u-şoare şi repezi. Astăzi sunt atâţia, cari nu se uită la cât le poate cureaua, şi se a-vântă spre traiuri cu belşug, spre domnii şi risipe, sprijinite nu pe muncă şi hăr­nicie, ci pe »învârteli« şi mijlociri mai mult sau mai puţin păcătoase. Ici, unul se culcă văcar la sat şi ca mâine se scoală preşedinte de comisie interimară I Colo, altul colindă satele cu traista'n băţ, cu coatele goale, şi se trezeşte deputat, şe-zând cu miniştrii la masă! Iar dacă acestea râvniri nu ies după pofta inimei, nenoro­cirea şi nemulţumirea îşi risipeşte tân­guirile pe toate cărările, pe toate mai­danele.

Anul 1932 s'a încheiat în zodia ne­mulţumirilor şi tânguielilor de mai sus. Oamenii 1-a blăstâmat, şi în ajunul anului nou toţi şi-au făurit nădejdi mai bune. Toţi aşteaptă dela 1933 Împlinirea visu­rilor risipite.

A dori sile mai bune, mai fericite,

1OW~ V

este un lucru foarte omenesc şi de în­ţeles. Omul este creat spre perfecţiune, spre culmi luminoase şi însorite. Insă fe­ricirea nu trebue râvnită toată deodată; nu trebue să râvnim a prinde numai de» cât luna cu mâna, şi soarele în braţe, cum se zice. Fericirea în această lume pă­mântească este o pasăre rară, atât de rară că încă nimenia nu se poate lăuda să o fi văzut vreodată. Deci, înţelep­ciunea fericirii este să şti să renunţi, să şti să te mulţumeşti cu puţin şi să lauzi pe Domnul, care singur ştie ce ne lip­seşte şi ce trebue să adaugă nouă.

In această privinţă minunate au fost euvintele pe cari le-a rostit de anul nou înalt Preasfinţa Sa Mitropolitul Vasile Suciu al Blajului, când i-s'au prezentat după liturghia din catedrală obişnuitele felicitări şi doriri de bine:

| — Iubiţii mei fii, fericire în această lume însemnează să ştii să renunţi, adică să şti să te mulţumeşti cu ceea ce poate să-ţi deie munca şi hărnicia ta de fiecare clipă, de fiecare zi. In ziua de astăzi se cade să fim reali; să nu rătăcim cu visu­rile prin stele, ci să ne bucurăm de sănă­tatea pe care ne-o dă Dumnezeu şi de hrana şi îmbrăcămintea pe care o pot stoarce pământului sudorile noastre. Să na uităm, că fericirea cea adevărată este numai Ia Domnul, care singur este desă­vârşirea, perfecţiunea! P e pământ oamenii pot fi fericiţi numai dacă ştiu să fie cum­păniţi, ştiu să renunţe.

In felul acesta a tălmăcit Marele Păstor dela Blaj fericirea pământească. Oamenii din zilele noastre se tânguiesc prea mult, fiindcă nu înţeleg fericirea cum trebue. Fericirea noastră zace mai întâi în noi în­şine. Dacă ştim să preţuim ce avem, dacă nu ne sboară poftele prea pe sus, dacă nu dorim să fim toţi conducători şi mai mari, înbuibându-ne în bunătăţi deşarte, cari nici ele nu ne pot da fericirea deplină, atunci viaţa ne este mai uşoară, mai mul­ţumită.

In lumea plină de nemulţumiri şi de plângeri din ziua de astăzi, credem şi noi că vorbe, îndemnuri mai înţelepte, decât celea ale Bunului Păstor dela Blaj, nu pot să se găsească. Urmându-le, putem spera, că anul care începe, va fi mai vesel, mai mulţumitor.

An nou fericit! Iată vorbele cari răsună, în ziua de

astăsi, de pe buzele tuturor Românilor! An nou fericit, cât mai fericit, cât mai fără de griji ţi necazuri, cât mai lipsit de ne­norociri si de greutăţi, cât mai tndestulit si mai îmbelşugat! Aşa ne-am dorit an de an, aşa ne-am pomenit din moşi-strămoşi.

Anii au venit insă, cum ni i-a trimis Dumnezeu, mai mult răi decât buni, mai ales după acel mare răsboi, care nouă, pe lângă unele suferinţe, atâta bine ne-a adus, împreunându-ne şi adunăndu-ne pe toţi Românii din Ungaria, Austria şi Rusia la sânul Mamei noastre scumpe, care este vechea Românie.

Avut-am şi ani buni, până înainte cu trei ani, dar nu i'am ştiut preţui, n'am ştiut aduna bani albi pentru zile negre, şi anii răi din urmă ne-au aflat nepregătiţi.

Cine poartă vina? Noi înşine. Când ne-am văzut cu banii cei mulţi în şerpare, nu ne-am mai gândit la anii răi cari trebue să vină după cei buni, că aşa-i roata lu­meţ; iară acuma ne tănguim şi dăm din mâni şi din picioare şi băgăm de vină la toată lumea, până şi bunului Dumnezeu, numai nouă înşine nu.

Ei bine, aşa nu mai merge I Să fim oameni, nu tufe! Să nu ne lăsăm ademeniţi de nimel Să fim foarte cruţători, bătând fiecare Leu mai întâi de dinţi, înainte de a-l cheltui, căci numai aşa vom putea face faţă marilor greutăţi ce ne mai aşteaptă.

Dar nu numai in cele materiale, adecă in cele pământeşti, ci şi în cele spirituale, adecă în cele sufleteşti, n'am fost tocmai

bine în anii trecuţi. Prea ne-am legat de cele pământeşti, ca şi când n'ar exista şi o altă lume, dincolo de mormânt. Nu ne-am dat seama, în anii trecuţi, că omul are nu numai trup ci şi suflet, şi am lucrat nu­mai pentru trup, nu şi pentru suflet.

In seara de Sân-Văsii, să ne dăm seama di tot ce n'ăm făcut bine anul şi anii trecuţi, şl să ne hotărim a ne schimba via\a, spre mai bine. Aceasta insă numai cu ajutorul lui Dumnezeu este cu putinţă.

In forma aceasta purcezând, anul nou, fie că ne va aduce bine ori rău trupesc, nu va fi nefericit, fiindcă noi binele ori răul nu-l vom cumpăni numai trupeşte ci şi sufleteşte. Increzându-ne în bunătatea lui Dumnezeu şi in pronia cerească, şi rugân-du-ne regulat lui Dumnezeu, vom fi siguri că noul an nu poate să ne aducă decât ceeace voieşte Dumnezeu, iară el numai şi ceeace este spre binele nostru sufletesc voieşte.

Aceasta o înţelegem noi sub an nou fericit şi astfel de an nou fericit doreşte tuturor cetitorilor, colaboratorilor şi prie­tenilor acestei gazete

P ă r i n t e l e Iu l iu

0 frumoasă sărbătoare la mănăstirea călugăriţelor din Blaj

Imbrăcarea alor două tcle în haine călugăreşti, depunerea jurământului pe alji lrei ani

alor 6 surori

Vineri, în ajunul adevărat al Crăciunului, ministirea călugăriţelor din Blaj a avut o mare şi frumoasă zi de sărbătoare. Iaaltprea-sfinţitul arhiepiscop al Orizii, Exelenţa Sa Dr> Valeriu Traian Frenţiu, a avut drăgălăşenia că a ascultat cererea călugăritelor noastre, de a învesmânta Inaltpreasfinţia Sa însuşi pe cele două candidate de călugăriţe şi de a lua jură­mântul celorlalte şase.

Aceasta s'a făcut in cadrul unei sfinte liturghii arhiereşti, slujită cu toată parada in capela-călugăriţelor. înainte de a se începe sf. liturghie, Ie-a întrebat pe cele două candidate

pe dş Eufrosina Georgescu din Galaţi, care a fost până bine de curând ortodoxă, şi pe dşoara Emilia Dragoş, care este mai de mult candidată la noi, eă ce au venit să ceară. „Rasa călugărească" a fost răspunsul „din manile Inaltpreasfinţiei Tale". Dupăce a între­bat apoi pc Preacuvioasa Soră Superioară Febronia Mureşanu dacă sunt destul de bine pregătite şi vrednice de aceasta, iară Preacu-vioşia Sa i a răspuns cu „da", le-a învesmân­tat. A urmat apoi, înainte de cântarea „Câţi în Hristos", luarea jurământului pe un nou res-timp de 3 ani, dela surorile Iacobina, Emanu-ila, Cirila, Agapia, Iosefma şi Vincenţia. Pe urmă I. P. S. Sa le-a ţinut o pătrunzătoare vorbire, după care s'a continuat sf. liturghie arhierească, citinduse sf. evanghelie despre cele 10 fecioare,. dintre cari cinci au fost în­ţelepte iară cinci nebune.

Publicul, care a luat parte la această serbare, a fost foarte adânc pătruns de această ceremonie, dueând cu sine acasă impresii ne­şterse.

Plânsul cel fericit Cum poate fi mântuitoare şi ferici-

toare pentru oameni o Învăţătură, care spune că fericirea este in plâns? Nime nu plânge de voe bună. Doar intre fe­meile prefăcute şi viclene se află cât una, care poate vărsa lacrimi când voeşt pentru a înşela pe alţii. Lumea însă h ' plânge de flori de măr, nici de vbe bună ci numai de durere şi de suferinţă. r

Unde se arată florile lacrimilor, mu ţumirea şi fericirea fug. In toate vremii lacrimile au fost dovada unei nenoroci şi a suferinţei mari. Cum poate deci li văţătara creştinească să spun: «Fer ic i s

sunt cei ce plâng, că aceia se vor mâi g ă i a « .

Este negreşit plânsul o condiţie a mângăerii? Ad ică pentru.a te mângâia, trebue întâi să plângi? Pentru a veni se­ninul, e neînconjurat de lipsă ca întâi să fie nor şi furtună? Nu e de o sută de

Foiţa .UNIRII POPORULU închinare

La jubileul de 15 ani de vlădicie a P. S. Sale Iuliu Hossu al Gherlei şi Clujului

Din cereasca îndurare Ai primit, Părinte Mare, Ani frumoşi de vlădicie Cu cinste şi vrednicie. "

In slujba de Arhiereu Ai fost tot la locul Tău, Turma o ai apărat, Pe creştini i-ai cercetat.

Ai fost în apostolic Şi prin munţi şi prin câmpie; Ai umblat în lung şi 'n lat, Cuvântul l-ai sămănat.

In scaunul de prelat De când ai fost instalat Mulţi flămânzi ai săturat Şi mulţi goi ai îmbrăcat...!

Preabunul ceresc Părinte Mulţi ani să-ţi dea, Prcasfinţlte, Mult şi bine să trăieşti Turma să o ocroteşti...I

Gherl» JVmSlfl DIN CÂfAPlR

Fapta bună Erau odată un om bogat şi o femee. Nu

aveau copii, ci trăiau singuri în casa lor, a-vând de toate ce le trebuiau.

Adecă omul nu prea trăia siegur, acasă, ci mai mult îşi petrecea în crişmă şi în păcate cu ortacii. Nu mergea acasă decât seara târziu, mânios şi arţăgos, dacă nu-şi găsea mâncarea nici rece, nici ferbinte, ci numai caldă, ca să mânâaee ca domaii.

Intr'o seară friguroasă de toamnă iacă nimereşte pe la casa acestor oameni un cer-şitor sgriburând de frig şi de foame. Roagă pe femee — căci numai dânsa era acasă — să-i dea ceva de mâncare şi să-1 lase peste noapte de mas.

— De mâneare îţi dau bucuros, zice fe­meia, dar de mas nu te pot lăsa. Bărbatul meu e la crişmă. Vine ameţit şi mânios şi dacă te-ar nimeri în cast, ar fi în stare să te o-moare şi pe tine şi pe mine.

Cerşitorul se puse la mâncare şi dupăce a isprăvit, «imţindu-se rupt de oboseală şi de frig, se luDgi pe vatră după cuptor zicând femeii:

— Dacă ţi-a veni omul acasă, facă ce-o vrea cu mine, eăci nu mă mai pot duce ni-căiri şi tot sunt eu dator cu o moarte.

Pe la zeee ceasuri veni omul dela crişmă tot bombănind şi suduind, după obiceiu. Se

puse la masă. Când mânca mai bine, iaeă cer-cerşitorul de după cuptor tuşi una.

— Dar ps cine ţi-ai ascuns tu după cup­tor? — întrebă bărbatul de femee.

— Iaeă un eerşitor se abătu la noi pe înserate. I-am dat eeva de mâncare, apoi s'a trântit după cuptor, zicând că e rupt de obo* seală şi fie ce-o fi, el au poate merge mai departe.

— Ian adu căldarea şi pune-o cu apă la foo, zice către femee.

Femeea începu a tremura ca varga, dar ce să facă? Aduse căldarea, o umplu cu apl şi o puse la foc. Când începu să sfârăe, atunci iarăş zise bărbatul cătră femee:

— Adă ciubărul cel mare şi toarnă apa din căldare în ciubăr.

Femeia făcu aşa şi când aburia ciubărul, atunci strigă omul către eerşitor:

— Ieşi afară, să te văd cine eştil Bietul eerşitor eşi ca vai de capul lui

rugându-se de iertare, să nu-i facă nici un rău, că e slab şi neputincios.

Omul fi zise să se dezbrace numai decftj de sdrente, să se bage în ciubăr şi s i se speU bine peste tot trupul. Apoi porunci femeii sl aducă un rând de haine bune şi curate, că­ciulă şi bocanci iar un strujac să-1 umple ct paie şi să mai aducă perină şi un ţol gros.

Până cerşetorul s'a spălat în ciubăr, fe­meia împlini toate lucrurile poruncite. Apo omul Îmbraci odată cam se cade pe eerşitoi

N r . 1 U N I R E A P O P O R U L U I Pag . 3

ori mai fericit acela, care nu are niciodată prilej de plâns?

Apoi, spun alţii, plânsul e ruşinos. >Nimic nu-i mai de râs ca plânsul în ochii unui luptător.« »Piânsu-i de nebuni scornit şi de femei.*

Deci omul cu inimă vitează, care sufere dureri şi nenorociri fără să plângă, nu-i vrednic de mângăere, nu poate fi fericit?

Scripturile trebuesc înţelese aşa cum sunt, nu cum ne par nouă. De bunăscama că Mântuitorul când a spus: «Fericiţi sunt cei ce plâng, că aceia se vor mângâia < nu s'a gândit la plânsul celui bolnav sau lovit de-o nenorocire, nici la lacrimile eelui nefericit, al văduvei, a orfanului, pentrucă bine ştia El, mai mult ca toţi oamenii, că suferinţa şi nenorocirea nu poate fi prilej de fericire. Doar Dumnezeu, în mila lui de oameni, a spus: >Veniţi la mine toţi oei osteniţi şi însărcinaţi, şi eu vă voi odihni pe voie.

Plânsul cel fericit, aducător de mân­găere, unul singur este în viaţă: plânsul

! sufletului, când vede răutatea lui şi a I altora; plânsul sufletului, din care naşte

hotărârea de îndreptare, lacrimile inimimii, eând simte eum ne robeşte lumea cea trecătoare şi uităm de viaţa vecinică. Plânsul sufletului, când vede cât de neascultat şi batjocorit în lume este numele sfânt al Domnului.

U n lucru rămâne vecinx adevărat: Nime nu se poate scula în picioare, după ce a căzut; nime nu se poate face bun ji drept, după ce a căzut în toate răutăţile urnii, înainte de a nu-şi fi plâns slăbiciunea :ăderii şi greutatea păcatului. Şi numai :el ce se scoală dupăce a eăzut, poate ace drumul mai departe, aşa că tără

\ plânsul cel fericitor, nime nu poate avea mângăerea de a se vedea curat şi bun, după ce a fost plin de glod şi plin de răutate.

Acesta e plânsul cel fericit, despre care vorbeşte Evanghelia. Şi nu greşeşte!

Dela „Secţiile Astrei"

¡1 pofti la masă, să mânâaee împreună şi să se satur», pe urmă îi porunci să se culce, tot pe vatră, dapă cuptor, dar pe strujacul cel cu paie proaspete, pe perina moale şi sub ţol buc!

Când fu cătră ziuă, iată gazda se trezi şi îacepu a se văetă de inimă. Ia câteva minute fu mort!

Cum înehist ochii, hop dracii se prezen­tară să-i ia sufletul, eă-1 credeau al lor. Spu-l-am doar eă omul nu prea dusese viaţă cucer­nică, ci mai mult în crişme şi în păcate.

Veniră şi vre-o doi ingeri să-i apuce sufletul. Dar dracii erau mulţi, după mulţimea păcatelor celui răposat.

Au mers ei, cum au mers, eu toţii dea-Taima, până la poarta raiului, dar aici îngerii au mai răzbiau, nu puteau trage sufletul în rain, Că nu-1 lăsau dracii cei mulţi.

Atunci zise un înger cătră Dumnezeu: — Doamne, ce s l facem î Mai tragem

sufletul, ori îl lăsăm? Ţudecă Tu şi cam vei judeca, aşa va fl.

Dumnezeu zise atunci dracilor: Mergeţi intâiu şi număraţi toate firele

din hainele, ce le-a dat sufletul acesta cerşi-torului, apoi firele de paie din strujac şi firele de pene din perină. Dacă păcatele lui vor fi mai multe decât toate firele acele, atunci al Vostru să fie sufletul!

Aleargă dracii numai decât la casa omului }i se puseră la lucru. Trei zile şi trei nopţi

Omorul dela Ismail Un p r e o t toca t în cap , d i m p r e u n ă cu fet i ţa lui, de n i ş te t â l h a r i

de d r u m u l m a r e In comuna Fântâna Zânelor din Basara­

bia trăia până în ajunul sărbătorilor un preot eu familie, om bun, blând şi vrednic slujitor al bisericii sale. Numele preotului era Vasile Şteflnescu şi avea ea la 38 ani. Credincioşii îl cinsteau ea pe un adevărat părinte ce era, iar mai marii îl preţuiau ca om de ispravă şi bun român, care a făcut mult bine poporului din parohia sa.

Preotul Vasile Şteflnescu avea un băiat la şcoală în Ismail şi două fetiţe acasă, dintre cari Sofia de 5 anişori. In ajunul sfintelor sărbători Părintele Vasile a primit scrisoare dela fecior, că la şcoală s'a dat vacanţă şi-1 roagă să-1 aducă aeasă de Crăciun. Ca oriee tată, preotul Ştefănescu a pregătit trăsura de plecare la oraş, umplând şi vre-o doi saei eu porumb (cucuruz), ea să mai facă neşte pără­luţe pentru trebuinţele băiatului şi ale casei.

Copilita Sofia când a văzut caii înhămaţi, s'a ţinut scai de haina părintelui, că merge şi ea la oraş înaintea frăţiorului. Preoteasa, a-tinsă poate de un presimt rău, nu se putea învoi de loc să plece şi fetiţa. Insă Sofiea, da şi da, că ea merge 1 Ba s'a îneleştat de ge­nunchii tatălui său şi plângea cu lacrimi şi­roaie eă vrea să meargă.

Mama înduioşată a învelit-o atunci într'o şubă mare şi a aşezat-o în trăsură, alături de părintele. Caii au plecat şi fetiţa era peste mă­sură de fericită.

Din comună până la Ismail să tot fie ea ca la 45 kilometri, însă drumurile în Basarabia sunt foarte rele şi desfundate, eă acolo nu prea sunt şosele capela noi. Se apropia seara si oraşul încă nu se zăria, cu atât mai vârtos că de pe la ora 4 după masă, se lăsase şi o negură cumplită, de nu se zăria la einci paşi. Căluşeii părintelui mergeau greu prin noroi şi prin hârtoape.

Dela o vreme totuşi începură a se arăta

tot numărară la firele din haine, din strujac din ţol; la firele de paie, de pene, dar pace bună să le dea de rost, fiind dracii cam proşti la numărătoare.

Vizând că se încurcă rău şi nu ies Ia capăt, se întoarseră la Dumnezeu şi-i ziseră:

— Fie al tău, c i noi ne-am săturat de muncă!

Şi aşa ajunse sufletul omului nostru în raiu.

L-a mântuit o singură faptă bună, în a-junul morţii.

(Povestită de crâsnicul loan Buciumaţi, care a auzit-o dela răposatul Gheorghe Pop, fost preot al bisericii unite din Geoagiul de jos, jud. Hunedoara).

G a v r l l Todica

Un lup omor î t în curte . Ia ziua de 25 Dec. 1932 pela orele 8.30 înainte de amiazi, a venit un lup în curtea casierului Ioau Turcu din Cenade şi i-a omorît o oaie, iară el vă­zând lupul pe oaie s'a aruncat asupra lui cu cânii. Lupul s'a tras sub poartă, iară el l-a prins de coadă şi femeia lui dând în lup cu o scândură l-a ţinut opăcit până ce au venit neşte vecini, anume Ionel Fleşeriu, Va­sile Pleşeriu şi Deac Iiie, şi aşa,, după o luptă de vreo 10 minute, l-au putut omorî ţinân-du-1 loan Turcu de coadă până la urmă.

hodăile rare din marginea oraşului, cu graj­durile şi ocoalele gospodarilor mai feriţi. Preotul Ştefănescu începu să sperrze că dă Dumnezeu şi ajung eu bine la oraş, după o cale atât de trudnică.

Insă vai , c h i a r atunci e r a pr imejd ia şî m o a r t e a m a i a p r o a p e . . !

Preotul nu-şi dădea seama că în negura cumplită nişte hoţi de drumul mare urmăresc trăsura şi pândesc momentul să-şi poată înde­plini planul lor grozav. In clipa când bietul tată strânse hăţurile cailor, ea să pornească mai cu inimă, un ciomag nelegiuit izbi din­dărăt în capul preotului şi-1 răstoarnă peste sacii cu porumb din trăsură. Copila începu s i ţipe îngrozită de moarte şi abia atunci răsă­r i r i tălharii lângă trăsură, oprind caii.

Strigătele copilei puteau să-i trădeze. Şi atunei unul dintre răufăcători se repezi cu cuţitul la fetiţă, tăindu-i gâtlejul ea să nu mai poată striga. Biata copilită a şi amuţit la mo­ment, înecată în sânge.

Ce s'a mai întâmplat apoi acolo, la locul cumplitului omor, nimenia nu poate spune, nici bănui măcar...

Fântâna cu s â n g e

A doua zi un ţăran, fiind cu boii la plug prin partea locului, s'a dus la prânz să scoată apă dintr'o fântână lăturalnică, vrând să-şi fdape vitele. Mare i-a fost uimirea, când a găsit aeoperişul fântânii prins cu euie de bla-nele gardinei. Dssfăcând cu greu piroanele, a lăsat găleata la fund, să scoată apă. Apa i-s'a părut lui cam roşie, dar n'a luat prea bine seama şi a îmbiat vitele să baie.

Boii însă au mirosit lung găleata şi n'au vrut să se atingă de apă. Atunci s'a uitat mai bine şi omul, şi a văzut că apa este îndoită cu sânge.. 1

Bănuind ceva rău, s'a uitat mai eu luare aminte în fundul fântânii adânci şi a văzut haine înfoiate ca de trupuri omeneşti.

îngrozit peste măsură a lăsat vitele ală­turi şi a fugit Ia cea mai apropiată casă din marginea oraşului, vestind întâmplarea.

In scurtă vreme s'a adunat la fânrâsa lăturalnică lume multă, în frunte cu poliţia şi eu procurorul oraşului. In fântână s'a găsit trupul ciopârtit rău al unui om eu barbă şi haină popească, dimpreună eu trupuşorul unei mici domnişoare, cu răni cumplite la gât şi la piept. A fost chemat un preot dela consister, care a recunoscut în cadavru pe preotul Va­sile Ştefănescu şi pe fetiţa sa Sofiea de 5 anişori.

Privel işte î n g r o z i t o a r e

Preotul Ştefănescu a fost aflat jefuit şi de cisme şi de sumanul mai gros. Avea o lo­vitură mare în moalele capului şi gâtul tăiat de jur împrejur, până la os. Ochii scoşi, parcă ar fi fost scobiţi cu o furculiţă. Copila avea gâtul tăiat cu o unealtă dinţată, par'că ar fi fost ferăstrău. Şuba copilei era deasemenea furată. Iar mai târziu s'a constatat, că preotul avusese la sine vre-o 3500 de lei, cari încă au fost jefuiţi.

Fireşte, trăsura şi caii încă au pierit deo­dată eu tălharii, eari par'că au Intrat în pă­mânt.

Sărmanul preot a plecat eu fetiţa sa la oraş, să-şi facă datoria de tată şi, în Ioc să

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I jpir. i

sosească a doua zi cu copiii la mama lor, a fost găsit eu fetiţi cu tot în fundul unei fân­tâni delà margine de drum. Ne putem închipui durerea bietei preotese şi a celor doi copilaşi ce i-au mai rimas. .!

Mulţi pigânitate mai poate fi pe lumea astal

* Ţţă;« Până 6ând scriem noi acestea şire uci­gaşii n'au putut fi încă descoperiţi. Poliţia îşi dă toată silinţa, figăduind zece mii de lei cui ar putea arăta vre-o urmă. Alte zece mii de Iei a făgăduit consisterai, căci la Ismail este şi episcopie.

Stau deocamdată sub bănuială doi cuno­scuţi făcători de rele, cari sunt puşi în urmă­rire. Se crede că vor trebui să iasă la iveală măcar caii şi trăsura. Iar underor fi aeestea, se vor arăta şi urmele ucigaşilor.

Mal nou Când dăm gazeta la tipar, aflăm că u-

eigaşii delà Ismail au fost prinşi. Ei sunt doi roşi cu numele Pricop Semeniuc şi Vladi­mir Romanenco din Cahul. Ucigaşii au recu­noscut fapta lor cumplită. Urmează să arete şi motivele cari i-au îndemnat.

Păgânătatea unei fiice O maică chinuită păgâneşte de o fiică a sa, este scăpată

delà moarte prin isteţimea unui şef de post

Biata femeie, Câmpean Maria, în etate de 5 0 ani, din comuna Surdue, jud. Sălaj, fiind părăsită de soţul său legitim, eare se ţine eu o concubină, şi dupăce puţina sa agoniseală a dat-o la două fiice ale sale, a rlmas eă nimtni nu mai avea nici o grijă de ea. Vizându-se în această stare tristă, in ziua de 12 I. tr. a încercat să-şi pună eapăt zilelor, aruncându-se în Someş. Fiind observată de nişte oameni, a fost scăpată delà moarte, şi cazul anunţat po­stului de jandarmi Surduc. Inimosul şef de post, plutonerul Torje Teodor, cercetând cazul, a aflat că sunt fetele ei vinovate, cari băteau pe mama lor şi o purtau ca pe-o străină. Plu­tonierul a dat pe biata „maica" în grijă fiicei sale Susana, obligându-o să poarte grija de ea. Duminecă, în 18 Decemvrie 1932, numitul şef de post, interesându-se de soartea nenorocitei femei, a aflat-o în şură, închisă într'o ladă (hambar) lung!, lată şi adâncă de 70 cm. In faţa martorilor Grigore Sa vos şi Vasiîe SăH-jan din Surduc, deschizând fada a g«st 't „maica" strânsă feuzdug, aproape moartă. Abia a putut să spunl, că este pusă acolo de „fiica ei" încă din 12 Dec. (de când a adus'o delà „Someş") şi că de atunci a primit o singură data mân­care şi apă. De sigur fapta sălbatică a acestei fete nu va rămânea fără pedeapsă nici în cer, sici pe pământ. Iar inimosul şef de post, care şi în primăvara aceasta a scăpat delà moarte trei oameni, despre cari s'au s^ris atunci, tot in aceasta foaie, merită a fi urmat şi de alţii.

In sfârşit un g e r m a n c a r e a r e cu­r a j u l să s p u n ă a d e v ă r în faţa lumel . Germanii, împreună cu Ungurii, se luptă dela răsboi încoace împotriva tratatelor de pace. Vestitul profesor german Fârster, ale cărui cărţi sunt citite în toată lumea, a avut curajul să spună, într'un articol publicat în ziarul „Relchspost" din Viena, pe şleau că Germanii •'au drept când luptă împotriva tratatelor de pace, căci pacea dela Paris 6*a făcut după dreptate, pe baza principiului naţionalităţilor, făcând răspunzători pe Germani pentru »g1-taţia care se face acuma în jurul tratatelor de pace. Germania trebue să recunoască— spune profesoiul FOrster, — că pacea dela ParlB e bazată pe dreptate şi istorie.

După încheierea anului, se obicinueşte a se arunca o privire peste anul care s'a scurs şi a trece încă odată pe dinaintea ochilor întâm­plările mai de seamă cari au avut loc.

Şi fiindcă acest număr al gazetei noastre este cel dintâi din noul an, socotesc că e lucru potrivit ca, de data aceasta, în locul întâmplărilor politice din ultima săptămână,— care şi de altfel a fost o săptămână liniştită şi sărbătorească şi pentru viaţa politică — să dapăn prin faţa cetitorilor acestui ziar, întâmplările de căpetenie din anul 1932, care a apus în noaptea de Sân Văsii ca un moş­neag care şi-a trăit traiul, iar în locul lui a răsărit tinăr şi viguros noul an 1933.

Îngustimea locului din gazetă nu-mi în-gădue să fac bilanţul întâmplărilor politice zi de zi, nici chiar săptămână de săptămână, ci de abia lună de lună.

Ianuar ie Ziua de anul nou 1932 află la cârma ţării

guvernul dlui Nicolae Iorga. — La felicitările de anul nou ce i-s'au făcut din partea gu­vernului şt a Patriarhului României, M. S. Regele Carol II spune între altele: „Eu dau în această zl a anului asigurare poporului meu că toată munca mea, toată chibzuiala şi dragostea mea, le pun în serviciul patriei". Şi Majestatea Sa s'a ţinut de cuvânt. — In 7 Ianuarie moaie ministrul justiţiei, Constantin Hamangiu, căruia îi urmează dl Vaier Pop dela Cluj. — Ca Ruşii încep tratative la Riga, cari însă nu duc la bun sfârşit. * In luna Ianu­arie Franţa pierde pe dotmari generali ai săi: Pau şi Maglnot. Aristid Briand, ministrul de externe al Franţei se retrage din viaţa politică, din cauză de boală. — Cancelarul Brüning, declară că Germania nu mal e în stare să plătească mai departe despăgubirile de război. — La Geneva, Liga Naţiunilor discută dezar­marea, iar la Lausanne se tratează despăgu­birile de război şi datoriile interaliate. —; Ar­matele japoneze înaintează în Manciuria, apoi se produce o crâncenă încăerare între Japo­nezi şi Chinezi la oraşul Shanghai.

F e b r u a r i e In parlamentul român se votează legea

reducerii pensiilor, legea chiriilor, legea prin care se prelungeşte suspendarea execuţiilor silite. Se lucrează la legea conversiunii dato­riilor agricole. — Dl Titulescu vine pe ne­aşteptate din Btrăinătate şi demisionează pe chestiunea tratativelor dela Riga, cu Rusia sovietică. Demisionează şi dl Iorga, dar M. S. Regele împacă lucrurile.—Se anunţă frământări mari în partide. Dl Goga vrea să se desfacă de mareşalul Averescu, iar chemăriştli vreau sâ-i crească în cap dlui Maniu. Ca să împiedece răul, mal mulţi tineri naţio-nal-ţărânişti (acţlonlştii) merg la Bădăcin şi rorgă pe dl Manin să se întoarcă în fruntea partidului — Dnii Goga şl Vaida sunt sărbăto­riţi la Cluj; unul din prilejul împlinirii vrâstei de 50 ani, iar celalalt de 60 ani. * Conferinţa dezarmării dela Geneva, sub prtşedenţla dini Henderson (ministrul de externe al Angliei)

desbate planul francez pentru dezarmare. — Guvernul francez prezidat de dl Laval demisio­nează şi îi urmează guvernul Tardieu. — Liga Naţiunilor se strădueşte să pună capăt răz­boiului sângeros dintre China şi Japonia, dela Shanghai.

Martie Parlamentul din Bucureşti a început să

desbată legea conversiunii. — Se produce rup­tura Goga-Averescu. Mareşalul îl exclude (scoate) din partid de poet, care pleacă du­când cu sine jumătate partidul. — La Cluj se ţine congresul provincial al partidului naţfonal-ţărănesc din Ardeal, care hotăreşte desfiinţarea Chemării. Cu aceasta se zădărniceşte ruptura în partidul naţional-ţârăne6c din Ardeal şi Banat.* r"< \

In Franţa moare marele bărbat de stat, omul păcii şi al Ligii Naţiunilor: Aristid Briand — In Germania are loc alegerea de preşedinte < j Reichului. Mareşalul H/ndenburg întâi ajung l în balotaj cu HitJer, dar reuşeşte la a dou \ votare făcută în Aprilie. — Primul miniştri francez Tardieu pune In discuţie planul coi < federaţiei (tovărăşiei) ţărilor dunărene, dar c » puţin rezultat. — Se sinucid din cauza crizH financiare şi economice, marii capitalişti: Ivaţ Krtiger (svedezul cu chibriturile dela noi) şia-mericanul George Eastman.

Apri l ie Parlamentul după desbateri îndelungate

votează legea conversiunii. — Bolşevicii îm­puşcă pe Românii de peste Nistru, cari voesc să treacă în Basarabia. — Mareşalul Pilsudski vizitează România. — Principele Nicolae se în­soară şi pleacă în străinătate. — Charles Rist şl experţii francezi vin în — ţară. Dl Goga dă naştere partidului naţional-agrar.' * In Jugo-slavia guvernul generalului Jifkovici e înlocuit cu un guvern Marinkovici. — Moare contele Ottokar Czernln, fost ministru de externe al Austro-Ungariei şi fost ministru plenipotenţiar la Bucureşti. — La Londra se întruneşte — fără rezultat — conferinţa pentru ajutorarea statelor dunărene. — După Ungaria şi Bulgaria nici Grecia nu-şi mai plăteşte datoriile externe. — In Germania au loc alegeri generale, ca învingerea naţlonal-socialiştilor lui Hitler. La Shanghai, în urma unai atentat cu bombe, sunt răniţi câţiva generali şi înalţi funcţionari japonezi.

Mai Guvernul se primeneşte. Dl Gh. Taşcă e

numit ministru al industriei în locul dlui Va« silescu-Karpen. Sunt maziliţi (delăturaţi) şi mal mulţi subsecretari de stat. — Corpul didactic ţine congres ia Ateneu şi protestează contra neplăţii salariilor. Se trimite dlui Iorga o tele­gramă usturătoare. — La Roma, dl Vaier Pop semnează acordul dintre România şi Vatican, în chestinnea statusului romano-catolic. — In ultima zi a lunei demisionezi guvernul Iorga, din cauza neplăţii salariilor, şl a raportului ex­perţilor străini. • In Franţa se fac alegeri pentru parlament. Reuşesc radical-socialiştii

•I /

!

•ir . í r

i

If

Uf Ä TOP E I C H

ìf Ä mm 0 1

Hf Ä 0 1

mm mm

mm mm 0 1

mm 0 1

/"7ir\~\ B S

C A L E N D A R D E P Ă R E T E

i i P E A N U L

1 9 3 3

1933 IANUARIE 31 zile

3 M 4 M 5 J 61 V 7l S

f T ă i e r e a împr. şi si'. V a s i l e Părintele Silvestru, Papa. Romei Prorocul Malahia Sf. 70 Apostoli şi Teoetist Sf. mucenici Theopempt şi Theona f B o t e z u l Domnulu i t Prorocul Ion Botezătorul

D u m i n e c a după B o t e z Sf. mucenic Polieuct Sf Grigorie al Nişei Cuv. Teodosie Cinoviarcul Sf martiră Tatiana Sf. mucenic Ermil

S I Cuv. păr. ucişi în Sina şi Rait

15 D j D u m i n e c a L e p r o ş i l o r 16 L ! Cinstirea lanţului sf. ap. Petru 17 Ml Cuv. păr. Antonie cel Mare 18 MI Ss. Atanasie şi Ciril 19l J ! Cuv. păr. Macarie Egipteanul 20! V t Cuv. Eutimie 21,' S | Cuviosul Maxim mărturisitorul

D u m i n e c a lui Z a c h e i u Sf. mucenic Clement Cuv Maica Xenia t Grigorie Teologul Cuviosul păr Xenofont t Sf. Ioan Gură de aur Cuv. păr. Efrem Şirul

D u m i n e c a H a n a n e c i i t Sfinţii T r e i I e r a r h i Sf doftori fără arginţi Chir şi Ioan

1933 FEBRUARIE 28 zile

1 M Sf mucenic Trifon 2 J t î n t â m p i n a r e a D o m n u l u i 3 V Sf. şi dreptul Simeon 4 S Cuv păr. Isidor Pelusiotul

5[ d| D u m . V a m e ş u l u i şi a Faris 6 L I Cuv păr. Vucol al Smirnei

Sf. păr Partenie şl cuv Luca Sf muc Teodor Strat, (hâr ţ ) Sf. mucenic Nichifor Sf. mucenic Haralampie (hârţ) Sf. mucenic Vlasie

15|M 16; J 17 V 18 ->

D u m i n e c a F iu lu i risipitor Cuviosul părinte Martinian Cuv părinte Auxentie Sf Apostol Onisim Sf. mucenic Pamfil Sf marele muc Theodor Tyron Cuv păr Leon, Papa Romei

24V 251 S

D u m . l ă s a t u l u i d e carne Cuv. părinte Leon al Cataniei Cuviosul părinte Timotei Aflarea moaşt. sflor din Eughenia Sf. muc. Polycarp Aflarea capului sf.Ioan Botezătorul Sf. Tarasie al Constantinopolei

D u m . lă sa tu lu i d e b r â n z ă Cuv. păr. Procopie Inc. post. mare) Cuv. păr. Vasile mărturisitorul

1933 M A R T I E 31 zi le

M I Cuv. mucuceniţă Eudochia J Sf. mucenic Theodot V Sf mucenic Eutropie S I Cuviosul Gerasim dela Iordan

D u m . întâia a M a r e l u i P o s t Sfţii 42 mucenici din Ammorea Sf. muc. Vas., Efrem, Capiton şi alţii Cuv. păr Teofilact al Nicomediei Sf. 40 mucenici din Sevastia Sf mucenic Quadrat Păr. Sofronie al Ierusalimului

D u m . a d o u a a M a r e l u i P o s t Păr Nichifor alv'onstantinopolului Cuv. păr Benedict Sf mucenic Agapie Sf. mucenici Savin şi Papa Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu Păr. Chirilă al Ierusalimului

DJ D u m a t r e i a a M a r e l u i P o s t Părinţii ucişi în mănăst sf. Sava Părintele Iacob mărturisitorul - f mucenic Vasile preotul Cuv. mucenic Nicon

V | Cuviosul.părinte Zaharie S t B u n ă v e s t i r e a D i D u m . â'patra a M a r e l u i P o s t L Maica Matrona din Tesalonic

Cuvioşii Ştefan şi Ilarion Cuv păr Marcu şi Cyril (den ie ) Cuv. părinte Ioan -cărariul Cuv. fpatie. ep Gangrei (den ie )

Din casa nici unui creştin să nu lipsească „Unirea Poporului" dela Blaj

1933 I U L I E 31 zile

1 I S I Sf. fără de arg. Cosma şi Damian

2 I) Dum. a p a t r a d u p ă Rusa l i i 3 L Sf mucenic Iachint 4 M Sf. Andrei al Critului 5 IM Sf. Marta şi cuv Atan şî. Lampadie 6 |J Cuv părinte Sisoie cel mare 7 V Cuv. părinţi Toma şi Acachie 8 !s ! Sf. marele mucenic Procopie

9 D I D u m . a c incea d u p ă R u s a l i i 101 L j Sf. 45 mucenici din Nicopo i 11 M Sf. muceniţă Eufimia 12lM;Sf . mucenici Proclu şi. Uarie 13 .1 Soborul arch. Gavril şi cuv. Ştefan 14 V Sf. apostol Aquila 151 S i Sf. muc Cyric şi Iulita mama lui

16 D 17 L 18 M 19 M 20 J 21 V 22 S

2S| D 24 L 25| M 261 M 27 ! J 28; V 29! S

D u m . a şasea după. R u s a l i i Sf marea muceniţă Marina Sf. mucenici Iacint şi Emil ian Cuv păr Die şi cuvioasa Macrina t Sf. p r o r o c I l ie Cuv. părinţi Simeon şi Ioan Sf muceniţă Măria Magdalena

j D u m . ş a p t e a d u p ă R u s a l i i - f marea iruceniţă Cristina Adormirea sf. Ana

I -f mucen. Ermolae şi cei împreună Marele mucenic Pantelimon Sf. diac. Prohor, Nicanor şi ceilalţi Sf. muc Calinic şi Teodota

30 D D u m i n e c a opta d u p ă R u s a l i i 311 L I --f şi dreptul Eudochim

1933 A U G U S T 31 zi le

Scoaterea sf. Cruci Aducerea moaşt. sf arhid Ştefan Cuv. păr. Isachie, Dalmat şi Faust Sf. 7 tineri din Efes Sf mucenic Eusignie

6| D ' t S c h i m b a r e a la faţă 7 L I cuviosul mucenic Dometie 8! M j Sf. Emilian mărturisitorul 91 M j Sf. apostol Matia

10J J j Sf muc. şi arhidiacon Laurenţiu 11 V I Sf muc şi arhidacon Euplu 12 S ! Sf mucenici Foţie şi Anichit

D | D u m i n e c a zecea d. Rusalii L Sf. proroc Mihea M f A d o r m . Maicii D o m n u l u i M|Sf mucenic Diomid J [ Sf. mucenic Miron V | Sf. mucenici Floru şi Laur S Sf. mucenic Andreiu ostaşul

27 D 28l L 29 M 30| M 31 J

Dum. u n s p r e z e c e a d. Rusa l i i Sf. ap. 1 adeu şi muceniţă Vassa Sf mucenic Agatonic Sf. mucenic Lupu Sf. mucenic Eutichie Sf. apostoli Vartolomeiu şi Tit Sf. muc Adrian şi Natalia eT. d o u ă s p r e z e c e a d. Rusali i Cuviosul părinte Moise Arapul f T ă i e r e a cap . sf. Ioan Botez, Ss PP Alexandru. Ioan şi Pave' Cinstitul brau al Preacuratei

1933 SEPTEMVRIE 30 z i le

VJ Preacuv păr Simion Stâlpnicui S I Sf. mucenic Mamant

3 I) 4 L 5 M 6 M 7 J 8 V 9 S

10 1) 11 L 12 M 13 M 14 J 15 V 16 s

17 D 18 L 19 M 20 M 21 J 22 V 28 s 24 D 25 L 26 M 27 M 28 J 29 V 30 S

D . t r e i s p r e z e c e a d. Rusa l i i Sf mucenic Vavi la al Ant iohie i Sf proroc Zaharia Pomenirea minunii din Colasse Sf. mucenic Sozont . t N a ş t e r e a Maic i i D o m n u l u i f Sfinţii şi drepţii Ioachim j i_Ana

H u m . îna intea I n . sf. C r u c i Preacuv. Teodora din Alexandria Sf. mucenic Autonom Sf mucenic Cornelie sr.taşul t î n ă l ţ a r e a sfintei Cruc i Sf. marele mucenic Nichita Sf. marea muceniţă Eufimia

D u m . după Ină l ţ . sf. C r u c i Cuviosul părinte Eumenie Sf. mucenic Trofim Sf mucenic Eustatie cu 2 fii Sf. apostol Quadrat din Magnesia Sf. mucenic Foca, făc de minuni Zemislirea sf Ioan Botezătorul

D u m . săpt. I d u p ă In. sf. Cruci Cuvioasa maica Eufrosina Mutarea sf. apostol Ioan Sf. mucenic Calistrat Cuv păr. Hariton mărturisitorul Cuv păr. Chiriac sihastrul Sf. muc. Grigorie al Armeniei

1933 A P R I L I E 30 z i le

Cuvioasa Maria Egipteana

Cuv părinte Nichita Cuvioşii Iosif şi Gheorghe Sf. mucenici Claudiu şi Diodor Sf Eutichie, arhiepiscopul Const. Cuv George şi sf. muc. Caliope Apostolii Irodion, Agav şi Ruf

D u m i n e c a F l o r i l o r Sf Terentie şi Pompei Sf. mucenic Antipa Păr. Vasile mărturisitorul Păr Martin Papa Romei (12 ev . ) Ap.Aristarh, şi Trofim ( p r o h o d ) Sf mucenic Crescent'

Cuv. păr Teodor Trichina Sf mucenic Ianuarie (hâr ţ )

D u m . T o m i i Sf. G h e o r g h e Sf m Sava şi cuv. Elisabeta Sf. apostol şi evanghelist Marcu Sf. Vasile, episcopul Amasiei Sf. muc. Simeon, fratele Domnului Sf 9 mucenici din Chizic Sf ap Iason şi Sosipatru

D u m i n e c a M i r o n o s i ţ e l o r

1933 M A I U 31 zile

1 L , Sf Ieremia prorocul 2 M , Ad . moaşt sf Atanasie cel mare 3 Ml " f I imotei şi Maura 4 J Sf. muceniţă Pelagia 5 V Sf marea muceniţă Irina 61 S I Sf. şi dreptul Iov

71 D L M M J V s

D u m i n e c a S l ă b ă n o g u l u i Sf. ap şi evanghelist Ioan Sf. proroc Isaia Sf ap Simon Zilotul Sf. mucenic Mochie Sf părinţi German şi Epifanie Sf. muceniţă Glicheria

D D u m i n e c a S a m a r i n e n c e i L | Cuviosul Pahomie cei Mare Mi Cuviosul Teodor sfinţitul M | Sf. ap Andronic J I Sf. mucenici Petru şi Dionisie V I Sf. mucenic Patricie • S j Sf. mucenic Talaleu

21 22 23 24 25 26 27

i' I D u m i n e c a o r b u l u i L Sf mucenic Vasilisc M Păr. Mihai mărturisitorul M Cuviojul Simeon cel din munte J f î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i V Sf apostol Carp S Sf mucenic Eladie

28 D Dum. sf. P ă r i n ţ i d e l a N i c e a 29 L I !. uv: Muceniţă 1 eodosia 30 M , Cuviosul părinte Isachie 311 M ; Sf mucenic Ermie

1933 I U N I E 30 z i le

1|J ! Sf. mucenic Iustin Filosoful 2[ V | Sf păr. Nichifor mărturisitorul 3| S ; Sf mucenic Lucilian

4j D f S f in te le Rusal i i 5 L t Z i u a a d o u a a sf Rusa l i i 6| M Cuv. Visarion şi Ilarion 7 Ml Sf. Mucenic Teodot ( h â r ţ ) 8 J I Sf. marele muc. Teodor Stratilat 9 V ; Sf păr Ciril al Alexand ( h â r ţ )

10! S i Sf mucenii' Timoteiu diu Prusia

11 D D u m i n e c a t u t u r o r sf inţ i lor 121 L I Cuv părinte Onufrie cel mare 13 M Sf. muceniţă Achilina 14 M Sf proroc Eliseu 15 J i Sf. proroc Amos 16, V j Sf. Tichon. făcătorul de minuni 171 S ; Sf muc. Manuil. Savel şi Ismaii

Dum. d o u a d u p ă Rusa l i i f ap Iuda, fíatele Domnului

Sf mucenic Mctodie Sf. mucenic Iulian din Tui'sis Sf muc. Eusehie Sf muceniţă Agripnia t N a ş t . sf. I o a n B o t e z ă t o r u l

25 >>! D u m . t r e i a d u p ă Rusa l i i 26 L I Cuviosul Davjd din Tesalonica 27. Mi Cuv. Samson, primit, de străini 28 M Aducerea moaşt sf Chir şi (oan 29 J f Sf-ţii a p . P e t r u şi P a v e l i0, V i Soborul sfinţilor apostoli

Cetiţi deci şi răspândiţi această gazetă» şi în­demnaţi pe vecini şi cunoscuţi să o aboneze

1933 OCTOMVRIE 31 zi le

P R E Ţ U L

Pe un an întreg . L e f t

Pe o jum. de an .

Pe trei luni . . . .

„ U N I R E n P O P O R U

Tipog

I N T U L U I :

:ru America 2 Dolari

Jugoslavia 100 Dinari

itru alte ţări 300 Lei

, j u d . Târnava-JVlică

1 D D u m . săpt . 11 d. In. sf. C r u c i 2| L ; Sf. mucenic Ciprian şi Iustina H\ iVi I Sf. mucenic Dionisie Areopaghitul 4j M | Sf . părinte Ierotei al Atenei

Sf. muceniţă Charitina 6j V j Sf. apostol Toma 7| S I Sf. mucenici Sergie şi Vachu

8 D j D u m . săpt . I II d. In . sf. C r u c i 9; L i Sf apostol Iacob al lui Alfeu

10 M Sf muc. Eulampie şi Eulampia H M f ap Filip şi cuv Teofan mart 12 | Sf. muc. Prov, Tarach şi Andronic 13| V | Sf mucenici Carp şi Papii 14| S Cuviosul Cosma Agiopolitul

15j D j D u m . săpt . I V d. In. sf. C r u c i >f. mucenic l onghin sutaşul Sf. proroc Osie şi muc. Andreiu Sf. apostol Luca Sf proroc Ioil şi sf muc Varu Sf. marele mucenic Artemie Cuviosul Ilarion cel mare

16jL 171 M 18| M 19| J 20¡ V 21 S

22 D Dum. V I săpt. d. In. sf C r u c i 23 L Sf. ap Iacob, fratele Domnului 24J M ~-f m a r e e mucenic Areta 25 M Sf mucenic Marcian şi Martirie 26 J Sf. m u c e n i c D i m i t r i e 27j V ">f mucenic Nestor 28 S Sf. muc. Terentie şi Neonila

29J D | D u m . săpt V I I d. In . sf. C r u c i 30 L . Sf mucenici Zenovie şi Zenovia 31 M j Sf apostol Eustahie şi cei cu el

1933 NOEMVRIE 30 zi le

af fără arginţi Cosma şi Damian Sf mucenici Achindin, Pigazie ş. a. Sf. muc Achepsima, Aithala şi Iosii Cuviosul Ioanichie cel mare

10! V 11 S

D u m . săpt . V d. I n . sf. C r u c i Sf. părinte Pavel mărturisitorul Sf 33 mucenici şi sf. Lazăr f Sf. a r h . Miha i l şi G a v r i l Sf. mucenici Onisifor şi Porfirie Sf apostoli Erast şi Olimp Sf muc. Mina, Victor şi Vincenţiu

D j D u m . săpt . V I I I d. I n . sf. C r L ! Sf. Ioan Gură de aur M ţ Sf. apostol Filip M Sf. muc Gurie (înc. post. Crăciun.) J Sf. apostol şi evanghelist Mateiu V Sf. păr Gregoriu, ep. Neochesaree S Sf mucenici Platon şi Roman

D u m . săpt . I X d. I n . sf. Cruc i .sf Grigore Decapolitul t Intr. în b i s e r i c ă a Maic i i D, Sf. ap Filimon şi cei cu dânsul Sf. Amfilochie al Iconiei *f Clemente Papa şi Petru al Alex

S ! Sf muc. Ecaterina şi Mercurie

D D u m . săpt . X I I I d. I n . sf. C r u c i L Sf. mare mucenic Iacob Persul M Cuviosul Ştefan cel nou M Sf. mucenici Paramon şi Filumen .1 | Sf. şi măritul apostol Andreiu

1933 D E C E M V R I E 31 z i le

1 V J Sf. proroc Nainn 2 S i Sf proroc Avacum

D [ D u m . săpt . X I V d. In . sf. C r u c i L I Sf muceniţă Varvăra M'j f Părintele Sava cel sfinţit M f Sf. I e r a r h N i c o l a e J Cuv păr. Ambroşie al Milanului V Cuviosul păr. Putapie S Zemislirea Prcasf Fecioare Măria

l) D . săpt . X . d In. sf C r u c i L | Cuv. păr DaniiJ ^tâlpnicul 11 f Sf. ierarh Spiridon M 1 Sf muc Eustatie şi cei cu el .1 j Sf- muc. Thirs. Luciu şi Calinic V I Sf. mucenic Eleutherie S j Sf. proroc Aggeu

17 !> D u m i n e c a sfinţilor s t r ă m o ş i 18 L j >f. mucenic Sebastian 19 M Sf. mucenic Bonifaciu 20 M Sf. muc Ignatie purt. de Dzeu 21 J Sf muceniţă luliana din Nicomedi; 22( V i Sf. marea muceniţă Anastasia 23 S [Sf_ 10 mucenici din Creta

H u m . în. Naş ter i i D o m n u l u i t N a ş t e r e a D o m n u l u i t S o b o r u l Maicii D o m n u l u i t Sf. a p . şi arh id iacon Ş te fan

.1 | Sf. 20,000 muc arşi în Nicomedia V | Sf. 14,000 prunci ucişi de Irod S ; Sf muceniţă Anisia

D L

26! M 27 M 28 2!) 30

31 D D u m , d. N a ş t e r e i D o m n u l u i

• m mm MM

B P 0 1

mm È •

11 — f • •* V*— Oi Tg.--teologic gr-cat, 4 — 933

i mm m í

t Si mm

r X

Uf m B

l i

% Ì l i /

mm mm

Uf Ä mm

mM

If A mm

i r

mm ES'1 •

R m m

m l

Tf mm mM

Nr. 1 U N I R E A P O P O R U L U I Pag- 5

dlui Herriot, care ia locui dlui Tardieu la guvern. — Doctorul rus Gorgulov împuşcă pe preşedintele Franţei, Paul Doumer. E ales de preşedinte Albert Lebrun, preşedintele Se­natului. — Moare şi bunul prieten al Româ­nilor: Albert Thomas. — La Belgrad se ţine conferinţa Micei înţelegeri. — In Japonia e omorît cu bombă, primul ministru. Se formează apoi un guvern naţional. — Preşedintele Hln-denburg numeşte de cancelar în Germania pe omul său, Von Papen.

Iunie Dl Titulescu e chemat în ţară ca să formeze

un guvern naţional. Nu reuşeşte. Dl Vaida formează un guvern de alegeri. In noul guvern e şi un blăjan: dl Dr. Ioan Coltor. Se disolvă parlamentul. Dl Maniu reintră în viaţa politică. Ţara e frământată de propaganda electorală. * La Lausanne se întruneşte conferenţa mari­lor puteri şi suspendă (opreşte) plata datorliilor de război şi a reparaţiilor — Mari frămân-în Germania din cauza guvernului dictatorial Von Papen — Schimbare de guvern în Grecia.— Un duşman al fasciştilor (Bartalotti) încearcă omorîrea lui Mussolini, dar fără rezultat.

Iulie

Prin alegeri libere, guvernul Vaida întru­neşte 40% din voturi şi ia prima. In noul parlament intră 274 deputaţi naţional-fărărişti şi 114 de" a celorlalte partide. La Senat gu­vernul ia un procent mai mare. Se întruneşte noul parlament în sesiune extraordinară. DI Maniu revine la şefia partidului naţional-ţără-nesc. * In Iugoslavia iarăşi schimbare de gu­vern. Loeul lui Marinkovici îi ocupă Milan Srskici. — La Lausanne Germaniei i se fac mari uşurări la plata reparaţiilor. — Ciocniri sângeroase au loc în Germania. Miniştrii Pru­siei sunt arestaţi, şi se Introduce starea de a-asediu. — Mussolini îşi schimbă o bună parte tlin miniştri. — Polonia iscăleşte pactul de neagresiune cu sovietele. — La Budapesta câţiva comunişti sunt judecaţi la moarte.

A u g u s t Demisionează guvernul de alegeri Vaida,

şi se formează guvernul definitiv Vaida, aproape cu aceiaşi miniştri. — Se încheie un împru­mut în Elveţia. — Guvernul cheamă în ţară pe experţii Ligii Naţiunilor. — Colonelul polon Beck, subsecretar de stat la externe, vine la Bucureşti,în chestiunea pactului de neagresiune româno-rus * Izbucneşte răsboiul între Bolivia şi Paraguay. — In Spania are loc o revoluţie monarhistă, condusă de generalul San Jurjo, care e însă înăbuşită de guvernul republican.

Septemvr ie

Parlamentul votează modificarea legii ad­ministrative, pe baza căreia au să se facă noi alegeri comunale şi judeţene. —Subofiţerii pensionari pleacă în marş spre Bucureşti şi ţin congres la Arenele Romane, cerând respec­tarea drepturilor lor. — Dnii Madgearu şi Lugojanu pleacă la Geneva. — Guvernul Vaida începe tratative directe cu Rusia, prin dl Cădere, pentru încheierea unui pact de neagresi­une. Dl Titulescu din cauza aceasta demisio­nează din nou, din toate funcţiunile ce ocupă. —Moare fostul prim ministru, general Coandă. * La Stresa, în Italia, are loc o conferinţă a statelor agrare. Dl. Madgearu e purtătorul de cuvânt al mai multor state. —In Germania fră­mântările se ţin lanţ. Parlamentul e din nou dizolvat. — La Geneva se deschide a 13-a adunare a Ligii Naţiunilor. — Ucigaşului Gor­gulov I se taie capul la Paris. — Prorocul indian Gandhi, începe postul morţii, fără să-1 ducă însă până în sfârşit. — In Ungaria guvernul Kâro'yi e înlocuit cu guvernul gene­ralului aOtabOi, care propovădueşte revizu­irea graniţelor.

Octomvrie Parlamentul votează modificarea legii

conversiunii. — Guvernul n'a primit condi­ţiile puse de experţti dela Geneva. Dnii Mad­gearu şi Lugojanu demisionează. — Dl Titu­lescu desvâiue prin agenţia Reuter tratativele cu Rusia. Dl Mihalache se înţelege cu dl Titu­lescu contra d ui Vaida. Guvernul Vaida demisionează. Dl Maniu e nevoit să primească formarea noului guvern, pentru a nu se des­trăma partidul. Dl Vaida nu întră în guvernul Maniu, în care dl. Titulescu ajunge ministru de externe. Tratativele cu sovietele se între­rup. — Dl Iunian iasă din partidul nafional-ţără-nesc şi va forma un nou partid: partidul radi-cal-ţărănesc. — La Bucureşti are loc o con­ferinţă a ţărilor din Peninsula Balcanică. — Gu­vernul şi ţara serbează împlinirea alor 500 de ani dela moartea voievodului Moldovei, Alexandru cel Bun. * Au loc schimbări de guvern în Cehoslovacia şi Bulgaria. — Primmi-nistrul ungar, generalul GombSs pleacă la Roma, pentru a strînge prietenia cu Mussolini. — Litvinov face declaraţii privitor la tratati­vele cu România în chestia pactului de nea gresiune.

N o e m v r i e Dnii Maniu şi Titulescu, în înţelegere cu M.

S. Regele, aranjează definitiv chestiunea Ma­iestăţii Sale Elena. — La 15 Noemvrie se des­chide sesiunea ordinară a parlamentului, cu un mesaj care cuprinde un program de lucru foarte bogat. — Dl Titulescu răspunde în parla­ment interpelărilor dlui Iorga în chestiunea pactului de neagresiune cu Sovietele.— In ţară se porneşte o mişcare de protest contra nzu-inţelor revizioniste ale guvernului unguresc dela Budapesta. — Curtea de Casaţie declară neconstituţională legea conversiunii. * In Ger­mania au loc noi alegeri pentru parlament. Situaţia rămâne tot tulbure. Popularitatea lui Hitler începe să scadă — La 8 Noemvrie în Statele Unite e ales preşedinte democratul H. Hoover.— La Geneva se discută planul francez de dezarmare şi siguranţă. — Se încearcă un atentat contra primministrului francez Herriot.

— Franţa şi Anglia cer Statelor Unite amâna­rea plăţii datoriilor de războiu.

D e c e m v r i e Ziua de 1 Decemvrie — ziua unirii celei

mari din 1918 — e sărbătorită de ţara întreagă, care, cu acest prilej se ridică contra uneltirilor ungureşti de schimbare a graniţelor. — DI Vaida e sărbătorit la Cluj. — Au loc alegeri judeţene şi comunale, din cari lasă învingător partidul naţional-ţărănesc. — Dl Aurel Vlad începe lupta contra conversiunii.— Parlamen­tul termină discuţia Ia mesaj şi votează legea pentru suspendarea execuţiilor orăşeneşti, pre­cum şi mai multe legi financiare propuse de dl Madgearu. Ia apoi vacanţa până la 17 Ia­nuarie 1933. — Dl Titulescu ia parte la con­ferinţa Micei înţelegeri dela Belgrad, de unde pleacă la Paris şi Geneva. — Mai mulţi mi­niştri pleacă în străinătate. — Moare marele luptător pentru unitatea naţională: Ioan Gră-dişteanu, fost ministru şi senator de drept* căruia guvernul îi face funerarii naţionale (În­mormântare din partea statului, — Funcţionarii şi pensionarii plătiţi regulat, au sărbători mai vesele. * In Germania dl Von Papen demi­sionează şi noul guvern îl formează generalul Von Schleicher. — Statele Unite nuseînvoesc ia amânarea plăţii datoriilor scadente la 15 De­cemvrie.— In Franţa se produce criză de guvern. Ia locul dlui Herriot formează guvernul dl Paul Boncour. — La Geneva se admite egali­tatea de înarmare pentru ţările învinse în ma­rele războiu. — Intre Italia şi Iugoslavia creşte duşmănia. — Roosevelt nu se înţelege cu Hoo­ver privitor la datoriile de războiu ale ţârilor europene. — De sfintele Sărbători politica stă pe loc şi tace.

Anul 1932 a fost, în general, un an de grea criză economică şi financiară, de mari fră­mântări şi încordări politice. A fost un an plin de desamăgiri. Multele conferinţe internaţionale ce s'au ţinut, n'au adus nici sfârşitul crizei nici desarmarea, nici înfrăţirea între popoare. — Să sperăm că fratele său, noul an 1933, care a fost declarat de Papa de an sfânt, fiindcă se împlinesc 1900 de ani dela moartea Mântuitorului Isus Hristos, o să fie mai darnic întru împlinirea aşteptărilor unei lumi dornică de pace şi bunăstare.

D r . C o r i o l a n S u c i u

O nenorocire de tren într'un tunel

Nenorocirile de tren sunt totdeauna groaznice,fiindcă, în repeziciunea mare a trenurilor foarte mulţi călători rămân morţi ori răniţi. Dacă la repeziciune se mai adauge şi întunerecul cum s'a îatâmpiat aceasta în zilele trecute lângă Luzern în Elveţia, nenorocirea poate să de-sâ devină şi mai mare. Chipul nostru ne arată o astfel de nenorocire şi clipita când sanitarii scot din tunel, pe tărgi, morţii şi răniţii.

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 1

Acest n u m ă r al gazete! noastre s e t ipăreşte c u în târz i ere de câteva z i le . Tipografi i noştri încă au avut r e -p a o s de sfintele s ă r b ă t o r i .

Când trimiteţi bani la foaie, vă rugăm să nu uitaţi a scrie pe cotorul mandatului, dacă banii sunt pentru abonament la gazetă sau pentru calendar.

Anul nou la C u r t e a Mitropolitană. După liturghia dela catedrală, Ia ora 12, în ziua de anul nou, toată preoţimea din Blaj, în frunte cu membri câpltlului, profesorii şi directorii tuturor institutelor de învăţământ, autorităţile civile şi societăţile culturale s'au prezentat înaintea I. P. Sf. Sale Părintelui Mitropolit Vasile, ca să-i poftească strămo­şescul „An nou fericit!" Cuvântul de omagiu 1-a rostit S. Sa Păr. prepozit capitular Iacob Popa, căruia i-a răspuns I. Prea Sfinţitul cu foarte mişcătoare cuvinte din încurajare pentru zilele de obştească tânguire pe cari Ie trăim. S'a trimis o telegramă de omagii de anul nou la adresa Maiestăţii Sale Regelui Carol II. După recepţie, autorităţile civile şi membri censistoriului au fost reţinuţi la prânz.

S ă r b ă t o r i l e Crăc iunulu i la B l a j au fost frumoase ca de regulă. La catedrală a slujit în ziua întâie păr. prepozit Iacob Popa, încunjurat de un mare săbor de preoţi. A pre­dicat în ziua întâie păr. canonic Dr. Augustin Tătar. La sfintele liturghii a cântat corul mixt al catedralei, condus de dl prof. Celestiu Che-rebeţiu. In ziua întâie I. P. S. Sa a dat un prânz, la care au fost invitaţi toţi preoţii din Blaj.

„Fetiţa o r f a n ă " jucată la Teatrul Naţional din Clu j . Cititorii noştri cunosc piesa teatrală «Fetiţa orfană" scrisă de direc­torul ziarului nostru Alexandru Lupeanu-Melin şi jucată de aproape 200 de ori prin multe oraşe şi sate. In săptămâna dinaintea Crăciu­nului ea a fost jucată pe scena Teatrului Na­ţional din Cluj, de către şcolăriţele Şcoalei primare de stat Nr. 7 din Cluj. A luat parte foarte multă lume, în frunte cu scriitorul Al. Lupeanu-Melin şi compozitorul prof. N . Oan cea dela Sibiu, cari au fost în delung a-plaudaţi.

A abz i s de l u m e . Secretarul privat al papilor Pius X şi Benedict XV., păr.Hieronim Banchi, a întrat în ordul călugăresc al camal-dolensilor. Acest ord al camaldolensilor a fost întemeiat pe la anul 1031, în comuna Camal-doli din Italia. Membrii acestui ord călugăresc poartă haină (reverendă, rasă călugărească,) albă, stau singuri în câte o cameră (chilie), nu vorbesc niciodată cu nime nici un cuvânt şi nici nu văd niciodată pe nime.

120 k m . pe o r ă cu trenul. Rapidul nostru face cel mult 60 kilometri pe oră, tot asemenea şi orient-expresul. In Germania s'a încercat zilele trecute un nou tren fulger pe linia Berlin-Hamburg (cel mai mare port al Germaniei). Trenul a plecat din Berlin dimi­neaţa la 8 şi a sosit la Hamburg pe la 10 şi 21, percurgând o depărtare de 286 km. cu iu­ţeală mijlocie de 120 km. pe oră. Acest tren n'are decât două vagoane, putând transporta cel mult 102 călători.

S e a r a d e Sân.-Văsi i la B l a j . In seara de Sâmbătă, 31 Decemvrie, ajunul anului nou, Casina Română din Blaj a aranjat obişnuitul „Revelion", care a întrunit în sala de glm-nostică a liceului de băieţi un public foarte numeros. Serbarea a început cu două foarte frumoase colinzi, cântate de Corul'Catedralei, condus de Prof. Celestin Cherebeţiu. Au de­clamat poezii Dş. Sili Munteanu şi d. Sandu Rădulescu artişti dela Teatrul Naţional din Cluj, cari ne-au desfătat şi cu piesă de teatru „Liniştea Casei". Alte puncte de cor şl cân­tări de vioară au împlinit programul. La ora 12, în clipa cea dintâi a noului an, preşe­dintele Casinei, Rev. D. Dr. loan Coltor, cano­nic, fost ministru, a făcut urările, la cari a răspuns corul catedralei cu românescul „Mulţi ani trăiască".

C u m s e luptă biserica împotr iva bolşevismului . Episcopii catolici din Scoţia, (o parte a Angliei europene), au hotărît un răz-boiu sfânt împotriva bolşevismului, roagă pe preoţi să slujească în fiecare săptămână câte o sf. liturghie pentru întărirea bisericii şi ni­micirea bolşevismului şi roagă pe credincioşii cari se cuminecă zilnică, să-şi închine cel puţin câte o cuminecare pe săptămână spre acest scop, tot aşa şi pe ceilalţi credincioşi să meargă, afară de dumineci şi sărbători, cel puţin câte o zi Ia biserică, rugându-se pentru acest scop lui Dumnezeu. Aceste sunt armele bisericii împotriva bolşevismului.

C r ă c i u n u l şi băutura. O femeie cu numele Sofia Bulat din comuna Calapăr (jud. Gorj) vrând să trăiască bine de sărbători, s'a dus în comuna vecină, Ia o cârciumă vestită, să aducă băutură. Tot alegând băuturile, atâta a gustat şi de ici şi de colo, până s'a călit sdravăn. Iar acasă n'a mai sosit nici odată. Au aflat-o oamenii moartă, în ziua de Crăciun, la marginea satului cu băutura bună.

Domnul S e n a t o r Dr . B ianu între alegătorii de pe Târnave . Dl senator Dr. Bianu în zilele de 18, 20, şi 23 Decemvrie a continuat cu turneul Dsale printre alegători, în comunele Cisteiul-român, Veza, Mănărade şi Spătac, din jurul Blajului. A fost primit cu multă dragoste şi căldură din partea alegăto­rilor. Dl senator a dat alegătorilor lămuririle de lipsă cu privire la stările politice, econo­mice şi băneşti din Ţară. A ascultat apoi jalbele şi plângerile sătenilor referitoare la certurile şi lucrurile locale, luându-şi notă de­spre aceste plângeri, asigurându-i pe alegători de sprijinul dânsului şi intervenţiile la locurile în drept. Sătenii sunt foarte încântaţi şi mul­ţumiţi de astfel de vizite ale senatorilor şi Deputaţilor, mai ales acuma în vremurile ace­stea din seamă afară de aspre şi apăsătoare.

Medic i mis ionar i . Ce nu este în stare să facă dragostea creştinească! Citim o dare de seamă a institutului de medici misionari din Wurzburg (Germania), singurul institut de acest fel din lumea întreagă. Susţinuţi de acest insti­tut deocamdată studiază 49 studenţi şi 16 stu­dente medicina, la universitatea din Wurzburg, cu scopul de a face mai târziu pe medicii misio­nari în toată lumea. 14 sunt deja învăţaţi gata, făcând anume praxă la diferitele spitale din acel oraş. Pe urma vor învăţa limba poporului la care vor fi trimişi şi apoi îşi vor începe frumoasa activitate.

A d u c e r e a osemintelor iui Eftimiu M u r g u în R o m â n i a . In ziua de 21 Decem­vrie au sosit ia Lugoj osemintele marelui lup­tător Eftimiu Murgu, desgropate din cimitirul din Budapesta. Acest Eftimiu Murgu s'a născut la anul 1805 în comuna Rudăria din jud. Ca-

raş-Severin, a învăţat la Budapesta, a trecut A

apoi în Moldova, de unde a mers la Bucureşti ca profesor, de unde e adus la Sibiu. In 1848 şi — acolo a început la noi în Ardeal o mare luptă pen­tru eliberarea bisericii ortodoxe de sub jugul sârbesc, începe apoi să agite idea înfiinţării unui stat românesc în Banat. II vinde însă preotul ortodox Ion Blldariu din Găvojdia, şi este întemniţat. In 15 Martie 1848 este însă eliberat şi se luptă pentru eliberarea tuturor popoarelor de sub jugul austriac. In 8 Iunie acelaş an el cere Banatul pentru Români. Un an mai târziu, dimpreună cu dieta din Debre­ţin, el cere detronarea Habsburgilor, pentru care faptă generalul Haynau 11 condamnă la moarte, dar pedeapsa i-o preschimbă în în­chisoare pe viaţă. El este întemniţat la Iosef-stadt în Boemia, dar este graţiat şi după 4 ani este deputat de Moraviţa. Moare la 1870 în Budapesta.

C e politică t r e b u e s ă f a c ă preoţii . La noi preoţii sunt înscrişi în diferite partide, fiindcă la noi încă politica este foarte tânără. In alte ţări, unde de sute de ani se face politică, preoţii ştiu că politica este o boală grea care se sfârşeşte de regulă cu moartea morală a preotului, de aceea se şi feresc de ea ca de ucigă-I crucea. Drept dovadă a celor susţinute de noi aici, cităm din epistola pa­storală de Crăciun a cardinalului Cerejeira din Lissabona, capitala Portugaliei: „Politica voastră — spune înaltul ierarh — este „Tatăl, nostru". Nicicând să nu se lase un preot ade­menit de partide omeneşti! Noi preoţii nu cu­noaştem alt partid decât pe acela al lui Dum­nezeu". Altfel — continuă înaltul ierarh — se nimiceşte încrederea pe care trebue să o aibă credincioşii în preotul lor.

Câţi preoţi catolici sunt în lume. Un învăţat călugăr benedictin din Anglia. P. M. Spitz, dă o statistică a preoţilor catolici din lumea întreagă, arătând că sunt cu totul 321 mii de preoţi catolici, dintre cari 257 mii preoţi de mir, iară 64 mii călugări. Dintre aceştia 51 500 trăiesc în America, 252 mii în Europa, 4800 în Africa, 10.500 în Asia, şi 2200 în Australia. Dela 1900 până astăzi numărul preoţilor ca­tolici s'a înmulţit cu 91 mii.

Un mi l ionar r o m â n m o r t în tem» niţă. In ziua de 18 Decemvrie a murit în temniţa Galata din Iaşi milionarul Gh. Crivoi din Miroslava, care a fost osândit la 20 ani muncă silnică pentrucă şi-a omorît soţia şi 2 servitori. Bolnav de câteva zile, el a fost dus la spitalul sf. Spiridon, unde nu l-au primit din lipsă de locuri. De aceea era adus zilnic pentru tratament medical. In zilele din urmă i-s'a agravat boala, de aceea primprocurorul a rugat pe medicul să vie zilnic să-l viziteze. Dar în clipa când medicul a venit mai întâi să-1 viziteze, robul milionar Gh. Crivoi a murit. Pe urma lui rămâne o avere de vre-o 10 mi­lioane Iei, cari se va împărţi între copiii mortului.

Câţi ş o m e r i sunt în toată lumea.. Biroul Internaţional al Muncii de pe lângă Societatea Naţiunilor dela Geneva, a constatat că în lumea întreagă sunt nu mai puţini de 30 milioane şomeri. Acest Birou propune să se reducă orele de muncă în toată lumea ca în forma aceasta să ajungă la muncă şi aceşti nefericiţi şomeri cari, dacă nu vor putea ajunge Ia muncă, vor face cu siguranţă revoluţie.

A muri t un m a r e învăţat. In oraşul Varşovia, capitala Poloniei, a murit de curând marele cărturar A. Krinski, în vârstă de 88 ani. Moartea i-se datoreşte unei întâmplări neno­rocite. Moşneagul cărturar se urcase într'an

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7

tranvaiu şi, la coborîre, a căzut atât de rău, încât la trei zile, în arma rănilor căpătate, a murit. Răposatul Kriski a lăsat după sine numeroase lucrări dintre cari cea mai însem­nată este „Dicţionarul limbii poloneze" în 8 volume mari.

+ Paul Anca , paroh gr. cat. în Săcuieu, a adurmit în Domnul în ziua de 17 Decemvrie ora 4 după masă, în anul al 64-lea al vieţii şi al 35 al fericitei sale căsnicii şi preoţii. Ră­măşiţele pământeşti au fost aşezate spre veş­nică odihnă în 20 Decemvrie ora 1 după amiazi în cimiterul bisericei gr. cat. din Să­cuieu. Facă-i Dumnezeu parte cu drepţii!

•f M a r i a de Ş i m o n n. L a d o de Z a -kal , văduva fostului mare proprietar Dionisiu Şimon din Sângeorgiul de Câmpie, a murit Marţi la 20 Decemvrie în vârstă de 47 ani, în al doilea an de văduvie, împărtăşită fiind cu sfintele taine, după un morb greu, suportat cu adevărată resemnare creştineasca. înmormân­tarea i-s'a făcut Joi 22 Decemvrie ora 1 p. m. O deplânge singura fiică Flora măr. Beu, cu soţul Dumitru Beu ginere şi nepoţica Cora. In veci pomenirea ei!

Tot mai mult sporesc „fabri­canţii de bani

Oamenii din ziua de astăzi s'au nărăvit rău. Tot mai mult licomese la traiu bun pe nemuncite. Şi, la urmi, bunătăţile dobândite prin neeinste se răsbună amarnic. Ce vine peste gard, stă în gât şi te mai duce şi la temniţa.

Mai eu seamă sporesc falsificatorii de bani, cari răsar pe toate rlzoarele. Şi de iei şi de colo auzi că se apucă oamenii de „me­seria" banilor, iar sfârşitul e acelaş: miroasă jandarmii şi îndrăsneţii fabricanţi înfundă puşcăria. Ni oi nu se poate altfel, căci cuşoalda prânzeşti odată, de două ori, dar de cinat cinezi (dacă cinezi!) lângă hârdăul varmeghiei.

Asemenea fabricanţi de bani au răsărit si Ia judeţul Târnava Mică, pe semne ca să se dovedească că boala banilor falşi este foarte .lipicioasă!

In târg la Cetatea de baltă, patrula de jandarmi care era rânduită acolo pentru paza ordinei, a vtzut cum un pârlit de ţigan din comuna Veseuş numără vre-o zece şuştâci de argint nouă-nouţe! Sclipeau banii în palmele cănite ale cioroiului ca nişte mărgăritare. Şi jandarmii sunt prepuielnici, lucru mare. Odatâ înhaţă pe Petru Lupşa şi-1 iau la întrebări, eă de unde are banii?

— Am vândut un maseur, pupa-v'aş tălpile şi i-am căpătat delà Diniş Andraş, aci în târg. i-am dat hârtie pentru ei, că erau tare selipi-cioşi şi am vrut să mă fălesc şi eu la coliba mea eu nişte şuştăci d'alea faine!

Jandarmii cearcă şuştăeile şi află eă sunt falşe. Caută îndată pe Diniş Andraş eare se găsea şi el în cărăuşie la târg. Diniş spune că are „zloţii" delà Htrăguş Todor din Acăţari jud. Mureş. Fiind găsit repede şi acesta, de­clară că îi avea delà neşte Saşi din Gineşti. •Hai acum după Saşi! Saşi însă ca'n palmă. Sâcuiul din Acăţari neatlând pe Saşi, se cam încurcă cu răspunsurile şi jandarmii nu-1 slă­besc de loc ci îl petrec până acasă în co­muna lui şi, acolo, gata beleaua..!

„Fabrica de bani" se afiă chiar la H i ră­gii V Todor, ascunsă în ladă. Ba se nai află şi alţi bani, făcuţi de curând. încă erau calzi, eum se sice. Fabrica era lucru fain, bătută din araml, iar drept material avea „lagărele" jdela maşini vechi de trecrat, c i Săouiul se

ocupase într'o vreme şi cu maşinile. Ba ava-sese şi automobil. Banii pe cari îi făcea, piese de eâts 100 lei, erau destul de bine nimeriţi, însă trăgeau la culoare în galben.

Asum Hirăguş Todor, meşterul de bani, stă în „cost şi cortel" Ia legiunea de jandarmi din Târgul Mureş. II „muştruluiesc" un pic domnii plutonieri, ca să-şi arate meseria..!

* Altă patrulă de jandarmi, tot din judeţul

nostru (bravo lor!), a mai descoperit o fabrică de bani în eomuna Bichiş, aproape de Iernut. Fabrica asta avea vre-o patru „ingineri": Toti Calman, Zilay Iosif, Sechai Franciso şi Vaş Francisc, unguri toţi. Despre aceştia s'a mai aflat că drept meserie „cinstită" erau predicatori milenişti (un fel de pocăiţi, sau raucări). Pe lângă „fabrică" aveau şi o mul­ţime de cărţi şi gazete mileniste, ba şi bilete de tren falşe şi un paşaport mincinos, cu eare ieşiau din ţară când pofteau, pe la Oradea Mare. Aceştia aveau, va să zică, legiuiri cu străinătatea.

* O altă bandă de falsificatori de taleri a

fost doscoperită Ia Vima Mare in judeţul Someş, aproape de Dej. Şi aceştia erau unguri, numai pentru „schimbat" aveau cu ei şi un păcătos de „valah".

Precum se vede din celea de mai sus, cu meseria cea nouă se oeupă mai ales ungurii. Pe semne fabricarea de bani începe să fie boaiă naţională ungurească! Un singur lucru e de mirat: c i dece nu se duo să fabrice bani la Budapesta? Dece lăcomesc tot la leii noştri?

Fapta cumplită a unei bunici Măria Răcueală dintr'o comună din ţi­

nutul Făgăraşului, avea un fecior cam uliţar-nic. Umblând el prea mult pustiu, s'a încurcat cu o fată din sat, tot atât de uşuratică şi ea, şi au căzut in păcat. Rodul păcatului s'a ară­tat în chipul unui copilaş din flori care era o marc povară pentru amândoi. Fata a făcut proces şi fiul bătrânei a fost judecat la pensie alimentară, ca unul care s'a abătut dela legea creştinească şi omenească.

Nenorocitul copil a ajuns pe mâna bă­trânei care nu-1 putea vedea în ochi şi era înciudită rău că feciorul ei trcbue să plătească fetei bani grei pensie alimentară. Ce-o fi gân­dit ticăloasa de bunică în capul ei, ce n'o fi gândit, destul că după trei ani de viaţă ne­căjită, bietul copil al nimănui şi-a dat sufle­tul şi s'a călătorit din această lume plină de păcate.

Moartea copilului a dat însă prilej de veşti rele şi de şoapte, că gura lumii toate le ştie şi le spune. Şoaptele au ajuns la lege şi, fâcându-se cercetări, s'a constatat că bie­tul copil n'a murit moarte bună, ci a fost bă­gat în mormânt de bunica ticăloasă, eare îl hrănia si de si cu oţet, ea să- moară şi să-şi seape feciorul de povara pensiei alimetare.

Fapta bătrânei fiind dovedită pe deplin, tribunalul dela Făgăraş a judecat-o la 10 ani temniţă grea. In zilele treeute strigoaia de bu­nică a mai stat odată Ia judecată, in faţa Curţii de Apel din Braşov, unde făcuse recurs în in potriva sentinţei tribunalului. Huanca s'a prezentat înaintea judecătorilor eu o faţ* foarte cuvioasă, strângând la piept mai multe cărţi de rugăciuni şi făcând cruci la fiecare vorbă. Iar advocatul ei se silea să-i ceară milă.

Curtea de Apel a găsit-o însă vinovată şi a trimis-o la temniţă pe 10 ani, cum fusese judecată la început. înaintea judecăţii ome­neşti na i-au putut fi de folos aici cărţile de rugăciuni. De i-ar folosi măcar în faţa jude­cătorului ceresc!

Iatl unde duc* uliţa şi lăcomia.

Cum se fac impunerile In atenţia proprietarilor de case

Ca vechia funcţionar de finanţe, dar şi personal interesat, am observat şi sunt de părere, eă instrucţiunile Dlui Ministru de Fi ­nanţe, în baza cărora lucrează acum în oraşe comisiunile pentru impunerea caselor pe pe­rioada 1933—38, sunt în contrast cu legea din 15 Noemvrie 1927, publicată in „Monitorul O-ficiai" No. 253. Sunt de părere, că nici o lege nu ss poate schimba decât prin o altă lege şi nu prin o simplă instrueţiune ministerială.

S i vedem ce spune legea din 15 Noem­vrie 1927, art. 3, aliniatul ultim, ' referitor Ia acestea impuneri:

„Pentru clădirile locuite de proprie­tarii lor şi stăpânite dinainte de 15 Aug. 1916 în vechiul regat şi de 1 Aug. 1914 in celelalte ţinuturi, valoarea locativâ nu poate depăşi pe cea din 1914 luată de nouă ori"-

O pildă va ilustra şi mai bine lucrul: înainte de război, în anul 1914, aici în

Blaj, o locuinţă constătătătoare din trei ca­mere, a costat în genere 400 coroane, egal Lei 400 anual, adeeă valoarea locativă a casei a fost 400 Lei anual. Dacă în anal 1914 am a-vut o căsuţă şi o posed şi acuma, şi o folo­sesc personal, atunci, după legea de mai sus, impozitul meu trebue să fie următorul: 4 0 0 X 9 = 3600 Lei. Din această sumă scădem pentru a-mortizaţie (cheltueli de gestiune, asigurări, re­paraturi) 20°/0 = 360 Lei, rămânând ca baaă a impozitului suma de 3240, — din care 22<>/o este impozitul anual către stat, judeţ, etc. a* dică 713 Lei.

Să vedem acum, ce face eomisiunea de reeenzămâat în cazul de mai sus, împotriva legii, dar în baza instrucţiunii ministeriale:

Comisiunea fixează valoarea locativă în comparaţie cu alte case (locuinţe) cari sunt de. prezent date în ehirie şi spune comisiunea: o casă costătâtoare din 3 camere, şi dată în chirie acum, aduce cel puţin 1500 Lei lunar. Prin urmare, 1500X12=18.000 Lei, care va fi valoarea locativă anuală a loeuinţei. Din a-ceasta 220/ 0 = 360 Lei şi rămâne ca bază a impozitului suma de 14.400 Lei. Din aceasta 22°/0 = 3 1 6 8 Lei anual.

Recomand deci proprietarilor de ease cari sunt în situaţia de mai sus, şi cred că sunt mulţi aici în Blaj, — să facă apel, în ter­men ds 20 zile după inmanuarea procesului verbal de impunere, la Administraţia Finan­ciari. Iar dacă acolo nu obţin rezultat, atunci să înainteze recurs la Tribunal, căci legea trebue să rămână lege.

E r n e s t Kny fost perceptor, Blaj

Numărul învăţătorilor din lumea întreagă

In lumea întreagă surite peste două mi­lioane de învăţători. Dinte ţările din Europa, Franţa are 127 mii învăţători la 40 milioane de locuitori; Anglia are 164 mii învăţători la 38 milioane de locuitoric; Danemarca are 16 milioane învăţători la 4 milioane de locuitori Cehoslovacia are 46 mii învăţători la 13 mi­lioane locuitori; Italia are 125 mii învăţători la 41 milioane de locuitori; Japonia are 198 mii învăţători la 60 milioane locuitori; Statele Unite au 815 mii învăţători la 135 milioane locuitori; Belgia, Olanda şi Norvegia au mal mulţi învăţători decât ţara noastră, iar Româ­nia are de trei ori mai puţini învăţători decât Franţa Germania, Italia Japonia şi Cehoslo­vacia şt de 5 ori mai puţini decât Danemarca şl Svedia.

Fel de fel Ce viţe de vie e iertat să se planteze

la noi în ţară Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a

îngăduit să se planteze la noi în ţ*r* numai următoarele rite de vie:

Pentru vin. A l b e : Aligóte,Băşieate,Bra-ghiaa, Crâmpogia, Cabasma, Semendra, Fe­tească albă, Fetească neagră, Frâacuşa (Mus­toasa), Galbena, Grasa, Mustoasa de Ardeal, Muscat Ottonel, Riesliag de Italia şi de Rhin, Riesliug de banat, Semilion, Sylvaner roşu şi verde, Samoveanca, Tămăioasă (busuioc) româ­nească, Tranimer şi Tilciciuruc.

Negre : Crăcăna (rasă neagră băbească), Corb (negru vârtos), Cabsrnel, Seina (neagră moale), Cadarca neagra.

Pentru struguri de masă: Aivirna, Asma, Bicaae, Caraburnn, Coarnă albi, Coarnă nea­gră, Ligaon, Muscat de Hamburg, Perle de Csaba, Raisin de Ca la bre şi Razachie.

Pentru port-altoi: Bernandiesi şi Riparia.

A murit încercând să întinerească Ua doctor din Japonia*, cu numele Ko-

taro Shirai şi-a pregătit, după multe îneereări, un leac pentru întinerire. Din greşala a băut prea mult din el şi cum leacul era prea tare, bietul bătrân a murit.

Cât cheftueşte America cu leacurile S'a soeotit, că America eheltueşte în fie­

care an cam 715 milioane dolari ps leacuri. In bani de ai noştri ar face vre-o 114 mi­liarde lei. Fiecare loeuitor eheltueşte deci 6 dolari pe an pentru leacuri sau aproape una mie de lei.

C O N V O C A R E Se convoacă pentru ziua de 15 Ianuarie

1933 toţi voluntarii din judeţul Târnava-Mi că la Blaj.

Scopul adunării este înscrierea tuturor în Tabloul de împroprietărire şi chestiuni de or­ganizaţie.

Fiecare voluntar este obligat a plăti taxa de membru 50 Lei — fără care taxă nu se va putea înscrie.

Acei cari nu se pot prezenta vor putea trimite taxa împreună cu decretul, prin un de­legat, care decret se va restitui după înscriere.

COMITETUL (123) 1—1

* Felicitări d e S ă r b ă t o r i şi anu l nou. Doresc tuturor alegătorilor mei Sărbători ve­sele şi plăcute, un an nou (1933) care să le aducă mai multe bucurii, mai multă mulţumire şl o viaţă mai tihnită. Aceasta mulţumire şi viaţă tihaltă va veni desigur atunci, când noi toţi ne vom întoarce cât mai grabnic la o viaţă cu adevărat creştinească; vom fi adevă­raţi fii ai bisericii, buni cetăţeni ai ţării şi, în vremurile acestea din seamă afară de aspre şi de grea cumpănă, ne vom îndeplini unul fie­care datoria faţă de biserică, şcoală, stat şi faţă de-aproapele. Alt drum ca să ajungem la liman nu este. Dr. loan Bianu senator al con­siliilor din jud. Târnava-mică.

Familiile Dr. Laurenţiu Nestor, Dr. Iustin Nestor şl Dr. Octavian Prie mul­ţumesc călduros tuturor cunoscuţilor, prie­tenilor şi rudeniilor, care au participat prin prezenţă, scrisori şi coroane la du­rerea ce au îndurat prin moartea ne­uitatei lor Mame

Văd. Elena Nestor n. Hossu.

Liviu Brânzeti. Aveţi de plătit pe 1932 Lei 180. Adresa Văd. S. B. am oprit-o.

Dehelean loan. Abonamentul Dv, plătit până la 1 Iulie 1933.

Am primit câte 45 Lei dela următorii: loan Surdu, Oltean loan, Nandra Vasile P., Măria Erdoss, loan Tur cu.

€âte 90 L e i : Turcu loan, loan Mureşan, Oí. pa­rohial Sanmartín, loan Báciu, loan Anderco, Sanislav Vasile, Mateiu Nicolae, loan Bălan, loan Butnar.

Cât» 100 L e i : Achim Dragomir, Teodor Avram, loan Horvat, Rusu Teodor, Pavel Gheorghe, Nicolae Jurchela, Vasile Moldovan.

Câte 180 L e i : Erdei Traían, Gaspar Iacob, Olar Petru, loan Georgescu, George Moody, loan Muntean, Negrea Traian, Stanciu Gregoriu, Romul Cucerzan, Şte­fan Muntean, Eugen Circa, Dr. E. Sâmpetrean, Marioara Moldovan, Turjan loan.

Petru Moldovan, Florica Covacs, loan Dehelean, Biserica Vinţul de jos, Toma Costea, Câmpean loan a C , Of. parohial Căpuşul de C , Găbudean Florica, Ni­colae Noaghiu, Adrian Nyergeş, Luca Berariu, Ghiţă Mârza, Dr. Eugen Bran, Dafina Pănăzan.

Câte 200 L e i : IoanBoteanu, Popa Ioachim, Mihai Giurgi Diac, Cri şan Alexandru, Moise Sandru.

Alte sume: Teodor Pilea 52; Iosfi D . Dăm 54; Ardelean Nicolae 165; Dunca Dumitru 80; loan Vodă 135; Of. parohial Pria 97; loan Darabant 120; Moldovan Nicolae 1. T. 40; Petru Selegean 80; George Lazar 130; loan Ceuşan 154; Deac Gavril 300; Ana Franţescul40; N i ­colae Duşa 184; loan Cârnu 230; Dumitru Nistor 198; Ilie Berghean 60; loăn Pocan 50; loan Aldea 30; Octa­vian Puia 240; Huzău Gheorghe 225; Onisie Socol 40; Fernea I. şi Balaj I. 360; loan Gh. Mesaros 150.

AVIZ Dau sfaturi şi desluşiri în afaceri de dare

şi de competinţă, fac demăsurarea lăsâminte-lor^pregătesc declaraţii de impunere pentru comerţ, industrie, profesiune şi global (sca­dente până în 31 Ian. 1931), introduc comer­cianţilor şi industriaşilor contabilitate simplă dub[ă cu Registru Jurnal şi Inventar, fac pre­scrisă prin lege controla şi revizuirea con­turilor, socotelilor bilanţurilor, preiau rolurile de dare dela D-nii notari pentru încheiere şl lucruri cadastrale etc. etc.

Ernes t Kny (125) 1-1 Samoilă Vulcan 6.

Curatoratui parohiei romane unite flin Biia

Nr. 94—1932.

Publicaţie de lieiiaiie . Curatoratui parohiei române unite din

Biia va ţine licitaţie publică cu oferte închise,, pentru lucrările de construire a bisericii (în roşu) în ziua de 24 Ianuarie 1933 ora 10 în localul parohial.

Planul, devizul precum şi condiţiuniie de licitare se pot vedea Ia Oficiul parohia din Biia.

Biia, la 26 Decemvrie 1932. Primcurator: Paroh

loăn Burjă loan mărginean (122) 1 - 2

Redactor: IULIU MAIOR.

A apărut! A apărut!

care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul îndreptar bisericesc pentru canton şi preoţi, cu tipicul tuturor

Duminecilor şi sărbătorilor de peste an. Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere"1 cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, apoi povestiri, poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea

W IViai ieftin ca t o t d e a u n a ! - ^ 3 In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa

de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal, ca şi în anul trecut. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat.

Preţul ca lendarulu i p o p o r a l Lei 14. — Cu atâta se capătă dela noi, cine îl cumpără la faţa locului, în cancelaria noastră. Prin poştă, pentru poştă şi împachetare, 2 Lei mai mult. Total 16 Lei.

P r i n poştă trimitem n u m a i după p r i m i r e a sumei de 16 Lei. Aceşti bani s e trimit cu mandat postai l a a d r e s a de mal Jos. D a c ă s e c e r IO c a l e n d a r e pe-o s i n g u r ă a d r e s ă , posta o plătim noi, In cazul aces ta f iecare c u m p ă r ă t o r a r e c a l e n d a r u l cu 14 Lei a c a s ă la dânsu l , pe m a s ă ! D a c ă s e c e r 2 0 ex. pe o s i n g u r ă a d r e s ă , posta o plătim noi şi d ă m pe d e a s u p r a în cinste 2 ex.

Pe aşteptare, nu putem trimite calendare! Cine doreşte să aibă calendar frumos şi ieftin, să grăbească şă-şi

comande Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui creştin.

Preţul calendarului se trimite cu mandat postai la adresa':

« u h i r e a p o p o r u l u i " pentru calendar Blaj , jud . Târnava-mică

Tipografia Seminarului teologic greco-catolic — Blaj