Acul si .■ ta i U 2 2 Lai Braşov M a r ţ i 1 D e c e m v r i e 1 9 2 Ş .

GAZETA TRANSILVANIEIU5EPTAŢE1 BRAŞOV

Telefon 226^«cMUUiHnit snsal 360 lei Temira strelniîtaîe 800 îeî ââ&Mţer!, rectame, dapâ terii

l'ondafâ i* i i i <*• G eorge lariţiu

Apare de trei ori p© săptlmâna

„ S a lu t a d u n a r e a H h r r â a p o p o r u lu i r o m ă n c n e , c a r e v a a v e a *& p u n ă p ia t r a fu n d a m e n ta lă a v i i t o r u lu i n o s t r u n a ţ i o n a l "

Cc /

/ / / .- ‘-».•■t» »y-%*

r

SLAVA ŢIE1Zi mare, zi sfântă, în care acum şeapfe

ani cei o sută mii Români întruniţi din toate unghiurile Ardealului, Bănatului, Maramu­reşului, Crişanei, Sătmarului şi Bihorului în Cetatea lui Mihai Viteazul, au proclamat într’un singur dor şi cuget unirea pe vecie a Ardealului cu Ţara-mamă!

De câte-ori revii în haina-Ţi de purpură ca să ne reaminteşti legământul sfânt, de atâtea ori se ivesc din negura trecutului posomorât în faţa ochilor noştri sufleteşti sutele de mucenici ai neamului trecuţi prin roată, sabie şi spânzurători, ni se înfăţişează frământările uriaşe ale celor 40 de mii Ro­mâni întruniţi la 1848 pe Câmpia Libertăţii cu tot cortegiul lugubru al suferinţelor ce le-au urmat până în ziua când, după alte jertfe de sute de mii de vieţi şi sbuciumări cumplite, peste lanţurile sfărâmate ale opre­sorilor seculari a răsunat goarna divină a unirii Ardealului cu fraţii de acelaşi sânge.

Zi senină şi sfântă din Cetatea lui Mihai Viteazul, în care spre închinare Ţie s’a ri­dicat Catedrala încoronării marelui nostru Rege, împrăştie negura deasă care Te ţine încă încătuşată, şi fă ca lumina-Ţi dătătoare de viaţă să reverse în sufletele noastre li­niştea binefăcătoare şi creatoare, după atâ­tea jertfe şi suferinţe secularei

Dispară cei mici dar mari în patimi, alea- gă-se grâul de neghină, pentru ca atunci când vei mai reveni să găseşti întreg popo­rul românesc unit aevea nu numai în gra­niţele sale istorice ci şi în suflete şi cre­dinţe, ca să te putem în veci preamări din toate fibrele sufletului nostru.

Slavă Ţie! ̂f . n>;1 Decemvrie 1918.

Sunase ’n fine ora visată a niră|irii,Căzuse zarul nostru din înălţimi albastre...Şi din eterne adâncuri ale iubirii noastre Se ncinse hora sfântă şi mare a unirii...Se înălţase Ardealul spre culmi, şi val de val Porni, ca să-şi rostească vointa-i de cristal—Intr’un elan puternic, ce luminează zarea,Un cuget fulgerase atunci şi ’nfreagă marea De suflete curate îşi arborase n piept,Cu limbi de foc deviza: să fii român şi drept! Slăvită zi, serbarea virtuţilor străbune,Fii tu izvor de fapte, prilej de rugăciune,Din tine să pornească şi azi, în clipe sfinte, Chemat de vocea sacră a celor din morminte, Torentul nou de viată, ca să inunde fara,Şi ’n urmă-i să ’nflorească în fără Primăvara 1

B r a ş o v , î Decemvrie 1925.I. AL Bran-Ltmetty,

Cern a decurs actul proclamării Uiirli-1 Decembrie 1918. Zt de Du-

minecă. Cea mai lallţţtoere şi măreaţă zi a neamului românesc din Ardeal.

In cetatea sfinţită prin suie* rinţele trecutului unui neam, In Bălgăradul ta care pârâiau oa seie martirilor noştri traşi pe roată, in Albs-fuîia cere se cu* tremurase odată de vitejia vite­jilor Viteazului Mhsi, — se a- dunescră în 1 Decembrie 1918 delegaţii neamului românesc de dincoace de C&rpeţ!, pentru ca să pecetluiască actul realizării unui vis măreţ şi sfânt: Ibeita- Ies naţională a neamului roinâ isesc dintre Carpsţi şl Tisa,

Peste o sută de mii de Ro* mâni, ?u sosit In acea zi in Aibe*Iulta pentruca să aducă cu ei şi să spună voia şi do rtaţa unui neam sătul de selăvte şi dornic de libertate.

Convoiurl de lume rorr.â* nească, In ceri ee confundau streele ţărăneşti cu hainele dom* ne şti, străbateau străzile oraşu­lui. în frunte cu drapele naţio* nale, arzând cu toţii de un stn ger dor. Inimile lor svâtneeu in focuî aceloraşi flăcări iar din piepturile lor îsbucneeu aceleaşi accente de cântece, cari cutre- roureu văzduhul de bucuria şi martţia zilei.

A descrie acele momer.te în­semnează a le retrăi din nou şi a privi înmărmurii desfăşura­rea evenimentelor.

Sf. Sif jbă.începutul s a făcut, conform

fire! Românului, cere nici odată nu şi uită de Cel ce împarte dreptul şi dreptatea pen'ru toţi, cu servicii dumnezeeşti atât în biserica ortodoxă cât şi Ia cea gr. catolică, unde arhiereii bi­sericilor au adus teu dă şi mul* {emită lui Dumnezeu.

Spre Sala Unicii.După terminarea sfintei slujbe,

— era peia orele 8l/3 — marea de lume se îndreaptă spre isto­rica ceti te a neamului nostru.

Ce bucurie 1 Ce privelişte 1Pe zidurile cetăţii sentinele

române în portul naţional din munţii lui Avram îancu, în straie aibe, cu căciuli şi oplnc*. Pe tosta poartă Caro! a ceti ţii — ezl: poarta Iui Mihai — fâlfăte tricolorul român* Grupuri înche­gate de Români ardeleni, bănă­ţeni din B hor şi Maramurăş se opresc In la ţa porţii şi se în­chină înaintea zăbrelelor, lu­minate de para plăpândă a unei candele, zăbrele ceri astupau chilia suferinţelor marelui martir Horia. Toţi înaintaeză serbăfo- reşte sţ.re sala Unirii, unde a- vea să se ţină marea adunare.

Rând pe rând îşi fac apariţia In sala tixifă de lume fruntaşii luptelor naţionale din Ardea), aclami*ţf de mulţimea din sală ca şl de marea de popor de afară.

Pe podiul, de pe care avea să se vestească proclamarea unirii Ardealului cu România, apar către 9 ş! jumătate latre

a c l a m i uratele nesfârşite ele mulţimii V. Goidiş, N, locn, dr. V. Scftir, dr. A. Lczor, Da mian, dr. A. Vcida* Voeuod. ApIavzM egj poprriî'ui cresc tot

talia IWaslaPreşedintele Consiliului dirigent,

proclamat în adunarea dela Alba-Iulia.

mei mult, Iritâmpiaâ^d pe msm* brii Comitetului N ^ o n ■■■• Apere episcopul dr, Radu urma! de dr. F re fi fiu şi dr, Hossu. Lumea aplaudă frenelta. Sosesc apoi eplsccp5i I. Pcpp şi dr. Cristea. O duioasă s Tei*ă a fost îmbră­ţişarea şî sărutai eptacopilor de ambele confesiuni. Toţi iau io cui la masa pesidtoţiaiă.

Oe odată se ridică un uragan de aplauze „Trăiască Manta*. Silueta elegantă In retagofă a lui Mania apare In ta{a mul­ţi mit. Ropotul de aplauze ş! u- rale nu se mai sfârşeşte, iar de pe galerie damele salută fl .du­rând batistele.

Cu aceeaşi însufleţire e pri­mit prezidentul Şt. C. Pop, care ocupă loc lâogă badea Gfmon ghe Pop de Băseştl, având ia dreapta şi stânga pe episcopii ambelor biserici.

Pe peretele din dosul podişi* lui atârnă steagurile Antantei: francez, englez, american, bel­gian, italian jugoslav e te , Iar la stânga şi dreapta tricolorul nos­tru. in aşteptarea deschiderii adunării mulţimea aclamă pe M. Sa Regele Ferdlnand, M. Sa Regina MsrJa, pe WiJson, Franţa, România-mare, — tot atâtea nu­me csre în repetate rânduri îs- buznesc vulcanic din piepturile asistenţei.

DecsrsBl AdunăriiPa ia orele 10 şi juni. ia ce!

ditiiâiu cuvântul d-1 Şt C. Popp.lnh'o iastfl )tiâ vorbire, arată freeJal d<* »uterini ? ale naa* mulul, pâaă în momentul când „SÎ3 surpa şi ne prăbuşeşte zi dui şubred ai Puterilor centrai?,

ecrl putrfgst milenar al mfn efunii, rlzîmet pe ttrlnie şi pe cele mei josnice Interese per. sonete *. Intre shigiteie de „să trăiască* şî epleuzefe furtunoase e’e mulţimii educe mulţumiri Antantei şi acelor Puteri, cari împreună cu America făcut-au dreptatea biruitoare.

Salută apoi pe cei prezenţi în­tre cerfpe reprezentanţii sosiţi din Transilvania, Bănat si Ungeris, pe reprezentanţii enm.-tei române ia frunte cu gea: ralul L con te, pe reprezestsnfd Basarabiei: Pan Halippa şi Gr, Cozaillu, delegaţia Bucov'mi în frunte cu pref. Alecu Procopcuci şi pe reprezentante Corpului vo- bmtanlcr din TransilvaRi« şl Ucg«rb , în frunte cu dr. V. Di leu.

Depune în cele din urmă rreriditui Comik tutui Nfiţional C<rdrei In mâinile Adunării.

După liniştirea tartanei de aplauze, ceri au acoperit vor- b'rea d lui S . C. Popp, a luat cu vistul d-1 dr. I SflGlfl în cali­tate de repodor, arătând că nu­mărul deiegeţilor oficiali este cu mult mare decâ se aş­tepta, ajungând cifra de 1228 Intre aceţfia delegaţii judeţelor ai diferitelor circumscripţii elec îoraiv, apoi PP. SS. Episcop şi reprezentanţii diferitelor Insti­tuţii, Reuniuni în viţă (ore §tt, me­seriaşi, partidul sociai-demo- crat et:. Au fost reprezentate chiar şi judeţe ungureşti, nu nu­mai din Ardea), ci şi din Unga­ria: Ce do de, Bichtş» Sabolcea şi Ugorea.

Alexandra VaidaVoevod.Primul preşedinte de consiliu al

României întregite.

După verificarea1 mandatelor delegaţilor, adunarea se de­clară in drept de a. aduce hotărâri decisive în numele neamului.

Se constituie birou! şi fihâOr* Bhe Pop de Bdseşti, în calitate de preşedinte, salută adunarea tuturor Românilor dtn Transil­vania, Banat şi Ungaria, »adu­narea liberă a poporului româ­nesc care vrea s i pună piatra fundamentală a viitorului nostru naţional“'

D l Gsîdîş, ta calitate da ra-

Pag’na 2 . OAZ ETA TB^fiSItVAN'Bt Nr. IZ?—1*?5

porfor, după ce face un splen­did expozeu istoric el trecutului neamului, ceteşte cele noul puncte ale proclamării Unirii Ardealului.

Un uregin de aplauze îi a copere ultimele cuvinte, cu cari cere poporului să primească proiectul de unire.

D l IallQ Mania tălmăceşte Intr’o cuvântare, den întreruptă de aplauze, principi le din cari a ieşit şt pe cari se rezemă cele nouă puncte ale actului de pro clamare a unirii.

In numele partidului social* democrat, dikgriu! acestui psr* Ud loslî Jumanca spune în vor* birea se, între altele : »Venim deci şi noi aici să declaram din partea partidului social d?* mocrat, că vrem unirea tuturor Românilor, vrem şi suntem g ria a lupta cu toate mijloacele pen» tru apărarea ei*.

Dri Alex Vaida Voevod în a-pleuzrie turkmoase ale mulţimii, ia cuvântul, lămurind punctul IX din rt zoluţîuae. In care e vorba de Marele Sfat National şi atribuţiile Iul.

Episcopul Radu esprfmâ Co miletului Naţional mulţumită, în

numele Adunării, o ’ntru lupta dusă în numele şi pentru ne* voile neamului.

Timp da 3 ore, cât a ţinut ed marea z de mii de oa men», neîncSpâsd în sală, aş tepiau în cetate şi în afară de zidurile criăţjf, pe câmpul pa e*ra au fost txecutsţi martirii Horla şi Cioaca Când li s a adus ia cunoştinţă hotărârea adunării, aprobarea e pornit c* o furtună din z-şefie de mii de piepturi cari cu glasul lor pe- ceiiulau voinţa unui neam.

După o îifljcărată vorbire adresată muitimei de d i Şt G POpp, ia cuvâ&tul d 1 Pan Hrihpa care aduce salutul Basarabiei. •

Iîiedl ji ea poporului io fot decursul zilei nu s* j^orie des crîe. Strigite de »Trăiască*, ac­cente de cântece patriotice şi sunete de fenfore umpleau văz duhul, ducând în slavi vestea bucuriei unui neam, csre ejuns a să-şi poată sărbători cea mai m&re zi — a hbeiDţli lui poli ti ce — pe locul îngrăşat cu sân g le martirilor lui bâu|i pe roată pentru dreptul şl dreptatea nea­ntului.

Cum au manifestat Voluntarii români din Siberia

pentru unirea Ardealului şi Bucovinei cu Ţara-mamă.

Mai mult ca orice altă zf din en aniversarea Unirii Ardealu lui cu Ţsr.ă*mamă, pe care o prăzuuim astăzi, trebuie s i ne evoce in memorie sforţările pe cari Românii erdelesl aruncaţi de soarîe U anul 1918 pe toate meleagurile coniinetriuM euro­pean le-eu depus intt-’ua gând şi dor şi fără s i ştie unii de alţii, pentru înfăptuirea idealului national.

Concomitent cu acţiunea desfă­şurată de Românii rimaşi sau re- întorşi în Ardeal în preajma prăbuşirii Puterilor centrale, & urmet activitatea desfăşurată în eceiaşi direcţie de csiră corpul voluntarilor români, t îl i tor în cuprinsul Siberiei. Deşi cruţi câţi de soarte io depâitări de mii de chiiometri şi deşi lipsiţi de ştiri şl de sprfg'nuî ş! sfatul celor d€-a:.asă, insma şi mintea Românului s'a dovedit aceiaşi in orice împr-j>tr£ri, pornind In mod conştient pe aceleaşi că­rări.

Din aceste manifest!ri ale sufl talul românesc de pe me­leaguri! e Siberiei, cari vor ocupa un io ̂ do cinste în istoria lup­telor pentru întregirea neamului ramènes , dtsprindem pentru .astăzi două momente mâl In semnate.

Proclamarea Uairei ia Ceioabinsk

Primul est & 6 dunărei ţinu'ă în ziua de 29 Octombrie 1918 fa oraşul Ceieabinsk*), prima reşedinţă a Corpului voluntari­lor români din Siberia, ia care au participat câteva m i de vo­luntari români din S’barla.

In această impcziată adunare, presidată de preşedinte ie Co miletului Naţional Român din Siberia dr. Voicu N ţescu, s'a primit cu o înţelegere, vrednică de înălţimea cauzei, răspunsul voluntarilor români h mani- jestul adresat de împăratul Ca- rol popoarelor monarhiei habs- burgice în ejuaul prăbuşire! a- cestui stat de tristă amintire.

Ia această adunare me­morabilă, care a premers cu o luuă adunăm delà Alba-Iulia din 1 Dac. 1918, s’au declarat pământurile româneşti : Transilvania, Bucovina, Banatul, Mxra-

*) Primul oraş sibe iau dincolo de munţii uralici, pe linia ferată trausi- beriană,

murâşul, Crişana, Sâtma- ru l şi Bihorul\ deshpite de Austro - Ungaria şi ali­pite pe veci României, iar M. Sa Regele Perdinand a fosl proclamat Regele tuturor Românilor.

Telegramele trimise Regeiai Ferdiasnd.

Din ccv st pi iii j Comitetul Naţional Romă} d'n Rusia a

trlmi* M. Sile Regelui Ferdl- nand următoarele două tele­grame:

,1. Mi ie de Romául dia Rafia originari dn Aistro Uagiria or- gtnfzaţt tntr’aa pnteraic corp de volanlarl aa aclamat pe Mijea* tatei Voastră de Rege al tata ror Românilor. El suri gata şl «şteaotâ ordine’e Mij. Voisîre. La 29 0 tambrie el a» p o:la* mat desfacerea pâ'raâatarrior româneşti de către Aostro Un girja şl alipirea lor la România $i acaoa aşteaptă ca împreună ca viteji for fraţi dió Regit si Încoroneze pe Mij. Voastră cât rari cărând U Albs-lulia*.

lî. »Corpsl Volsntarllor ro* mâni şi Comitetai naţional ro* raâa din RasU dep jn omagiile ior la faţa Maj. Voastre dis pri­lejul cont naârii rizbolalai din partea Ramâtie. Românii «ab jugaţi dlo Traoiilvíali, Butát, Crişana, Miraranref, Sitrasr, Bhor şi Bscovisâ sânt mândri de a fi de a .-! îasinte sapaiiî credinrioşi ai Mtj. Voastre, iar voiantsrit romlnl d!a Ras's ar* rnlrlnd cu încredere şisotuzaim î aintarta Ta di or lor ds sânge li de arme în adâicai moşiei noastre strămoşeşti, a^t^aptă ue- rábiárori ordinele Mijesiăjii Voaitre*.

Solia ia! Wifson.lodâtă ddp& aflarea soliei pre*

şediatelai W.lvon trimisă gaver* asini român, preşedintele Corni, tetals! Ns|ion*l Român din Rn- « a, d l dr. Voicu Nifescu a no­tificat tefegradc, în namele vo lantifílor óin Roia preşedintele Wi!«oa proclamarea desfacir-fi pâ»âatariior româneşti de câtre Aiistro UiOgírU |i alipirea ior la România pest a formaraa anei stat t n tir,

io aerisii tim; a armat nn căldaros i:h rnb de telegrame ini;a Comutai Naţional Romi- nes: d o Rasia |i iotre repre­zentanţii diplomat ci ai Ţârilor silite ca tediât îu Ou*k prea* mirinda-se victoria altatrior fi aliisţa de arme: latre Rîmâaia ş! Statele slats.Acţiunea volintarrior dia Vladivostok

Deipărţit de Coroal.V^ianta- riîor din Ceîeabiosk «e gâ«e« Ia vara şi toamna scelsiaf *n to mai îa partea opasă a S beriej, în oraju! port VialivosUk, fără să ţtle aebi d î aiţ', ui dîtaşa* ment dî vosanlarl co 5 ofiţeri voluntari româri, gata să se imbirce p^ntra frontal francez

O iţerit aceitai detajament au adresat în Iulie 1918 an apri câdaroî »cilrâ o'îţer!, sabafi* (erii şi soldaţii româai priss- oieri* d'n Siberia, dn care re­ţinem urmfrioral duios ptsaj:

» . Ffiţiior româa*, bravi fe­ciori al Ariiaialai, Binatalai, Crişanei, Bharolai, Maramure şii si şi ai Bicorioei, es:ait&J de glisai sâigîiai şi &1 cooştba ţel voastre.., grapaţi-vă ca toţii ia jutuî eşiioaaeio* ieho iiov.ice ${ a$teptiîi momectal potrivit casă formăm şi noi o noaă şi mândră armată română, cu ca e să iâ*- pundem cât mai curâad U oa* ioasi chemare stăruitoare a pi riaţ lor şl copiilor no|tr!, a fra­ţilor şi siroii’or, cari gem in robia aaat*o-magh ară, şt să a* juDgîm prin iapta bărbătească, pe Ungara cale posibilă, ca în­vingători asupra duşmanului da moarta şi ca libaratori ai Nea­mului şi ai Moşiei, la vetrele noastre părăsite, cari ne *aş teaptă de atâta timp".

Acest apei tipărit a fori tri­m’s îa msî de ex*mpUre îa toate taberele de prisosuri d o Sbeiia răiăriteană.

îa toiul acestei acţiuni grupai vo’antariior dla Viad^vostik după ce & notîf cat ex siinţi ţ\ aepunea sa prra iatermediul cossaiâteior: francez, americaa şl er- 'iUz d|o Vladivostok, Pute­rilor aiiate, a pricit ia 2d şi 28 O i. pria iateraied el ministrului d,. exierce francez, donă teiegra-

me din Paris; pr ma îa csre ne notifică d 1 Tikî looe«:u cous- tituirea sab prez clei-ia sa h P-* iă a Coasiiiuia! mţional ro- mâs; şi a doaa deia păriatele V. Jùacaria la care o? ferii vo cntiri româai din Via ilvostok sunt felicitâţi peotra acţiaaei îatreprîosă şi îa rit iţi a pans L^giioea româjă sao comâudî- ment francez, In csre scop să se prezinte g-öeca’n'.ai francez J mia care se aba îa diurnsprs Vudi/m t;k

Li 2t Nov. 19;8 zUrsie diu Vladivostok se ogbiicat teiegra* iru sorită dip Wash ogtou des

Braşov —Evenimentele mari se trles;

rar. Amploarea şi măreţia sen­timentelor ce nes: îa sstfri de fericite ocaaisii s^âoâaesc safietsle şi Ie coada: orb ş, ca riztc, peste orice impîd mente,... spre ideal. Avem na ideii, bue fixat; toţi deiegaţri dels B'aţov, Treis:auae' şl Braa. ldra!al îi imprimaserăm pe cocardele, cu cari aveam să ne prezentăm ia istorica adjnare, cire a/ea iâ se resteassă asapra nesmalal nostru de sab itipâairea aog uă.

Am plecat in fracte ca miiî r^g;'et*tal protopop, dr. V. Safta, ca vagoo sp-cui ci. ii. Girdeie naţioaaia abia formate areai s t păzească întreg drama! până la Cititea lui M hri.

Plecirea a foit coatarbată la gira Braşov ds arestarei v?n ?• raoiiaiai protooop ai Treiscra* ador, pâr. D .m tt/ de către g«ria cojâţioaftirior de limbă

Telegrama Al. Sale Regeluitrimisă Preşedintelui Adunării Naţionale rfela

ALBA-IULIA.Vestea îmbucurătoare, ce îmi aduceţi despre măre­

ţul act al Unirii cu Regatul româu, săvârş t in yo.hea cetate a lui Mihai Viteazul a umplut iniofia mea de bu­curie şi am primit-o cu o vie emoţiuue.

Munca neobosiţi depuşi în cursul vremurilor de bărbaţi patriotici, purtătorii credincioşi ai idealului naţional\ azi şi-a găsit răsplata binemeritată.

Din lacrimile celor cari au plâns şi suferit, cari au luptat fără preget; din sângele celor cari au m urit pentru înfăptuirea lui lăsând ca moştenire sfânta credinţă a lor nestrămutată, — au răsărit roadele ce azi le culegem, ca un dar dm cer.

Mulţămesc Atotputernicului, că mi-a îngăduit, prin vitejia ostaşilor mei, să pot contribui la această măreaţă faptă şi ca împreuaă cu poporal meu iubit să pot trăi aceste clipe înălţătoare. Cam am fost părtaşul suferin­ţelor şi durerilor voastre, aşa iau din adâncul ini mei parte li bucuria voastră, care este aceea a tuturor Ro­mânilor şi uaind glasul meu cu glasul vostru zic plin de nâdejii îotr-ua viitor frumos:

j Trăiască România Mare, una şi nedespărţită

FER01NAND m . p .

pre solia p'e^dloteiaf W s )n, fr nrisâ gaver iáiul romai, p ia csre ss recsnosc awAţiasila secBÍsrc aie poporalul româies: de pretat-ndeni.

Ii zv:* dr 26 N)v 1918 de» leg fi« ofiţeri or volánén român! d a Viiîvostck coBpnă cin d-n ! 1 >rgjt O Torni, preşe iinle da t ibaoii friacovins) Victor Bf ani see zi ari if (Ardeal), dr, QiorV lag j avocst fMiram'srsş), dr. G :org- Otisaa, o « :a t dr. Emil Ü&ciu, âvo ;«î ^Arda.a ) s'â prezeotit — sab con J«-:erea d iui Nicolae FiiiW, arini! s ?* nitor, p: atua*i p'cşedntcle coinlslacei romíné da êprov.zo* care sosit dia Toko ia V ajl- vestok, — cousalalei St trior Ua te da Viirivogtok, înmâna- â a ia i o aires! omigisă c t t prejedsotcie W; soa, semnatâ de deiegsţi*: mâi sui, îa care se

î itre tittle ;„Mills de romlai ocig:au i di3

Aa»troriJag«rii, car! se g«sîs; îu:â îa Ralia, în miie psrte dejv org?o(zsţi irigări puteraf: corp dc .-uiujtirs, sunt pmfaad ii>.' ţi ce ro :orapir«b ia L) V sa- $irâ gtoeroz Ule ţi d i iaaluai simţ de dreptate o neoeană, cuti s-u iüip.rat AL'csí mm iá de D Vo s t « g j / e f i iU ai R r a â - n ei. Ch 111 riă »â rârnâni psatru toatê timpaiile epo^ia ia uoria Neamaiai nostro, Aries* l) Vaa- stră sa prtz atâ — àtât p/ia

fiptai reccriOârierii leg timi'ăţli ssoifâţtuj lor s?ca:*râ «ie latre- gaîfâi pipor ronâa în to5-â ana* pioares criai mii « âat ideal ai făa cât ?i p" o fsptz! giraotârd puterOicaiai î) Voastră con cori peotra riai-sirca «ceata! diat — cs aa de:ret de i be «re da sab yig'xl s'rsin ?i le go rs ca P litri * m ; m i a tutaror Rjnâai* ior l?g *caa:hiiţi*.

De <n li-;-re «e exp ini Pre* ţejiat« u! WtUon profaade mal- ţa mite.

Coasila! Statelor Ujrie a foat fîarie rn şcat de aieariâ naa fesuţie şi 4 comuaiiat delega* plor rornln*, ci vi traas î te *- mediat telegrafie texul adresei i« Wash egtoa, iar ca primai ca/iisr va trimit?* i origiacini «:ns caiiguf c p! hâ'tie vel nâ îi ii-iibî franceză, la local des* îinaţ'flaei.

fel s'aa msai.'eitit Româ n i d o S beri«, concentra ft l*Crieibn'ik ş; Vudvostok pen- tra r?aircâ Ardea uias ş; Baco* viaei cu Ţ«ri-ratmă.L i câte/a saptl iiâa ; restab lia*

da se comunicaţia psiiaia feratâ trăită b :f âod, d-ti^a.neaîai vo* lăutarilor d:n Viadivostok s'a noii ca Cîipul Voluitarhor din

î b csk, care fşt mitase se* ai ai u I k Uk,

Victor Branlsce.

AMINTIRI. 1

Alba-Iuliamigiiarâ din Braşov. Noroc ca cte'veatu urgeatâ a girdel noastre îa triate ca an briv Român dn Ş.h i. care m pătat »na'ge d a mâinile ig resorlo r p ; veaerabiiai părinte, iatreg drama! ca toate precari)aoiie, ne era fată turburat de... mulţimea de «entimenti.

M igiam si hotărâm ceva...Ş cti-je ne duceau — perso­nala! căilor ferate er* maghiar — ne bdauUu. Condotreie corn* pirtlmeatelor se îas**ieiu dm «tiţ t ’a staţie ca maiţimea de re:r«ţ: Secai chsma.i ia Ciej re Div z i locuiască, cu ai«odât d e a î n j i e i s c â manifestarea ii* bără a siatimentaini românesc. Puv.riie şi girisnia ior amenin­ţătoare căatau sa id/iuinţezi pe cei-.e piecaa îa namele uaai s-:t. i leal.

...Pe p.eptari'e noastre stăteaî.if.ptJ in dreptul id’mel o co*

car-di tricoloră.. La Telcş... oj*rifâ a anai îrs :f i |it delegat dn sită r .g u c, acii de g*rdt UDgUâ.

Dc acolo într’on vigoa da vite, mu-dir, şi plin 1 e noroi pâaâ’n g esue, ia arma ploilor ce na mei contenea», am piecat ia alt ma ţâatâ Aldâ laiia... nane a â it şi scamp! Cine paste în­cerca iă «parce sentimentele, ce le adăpostea j sub zidariie cttâţii Tale?...

Fără a proslăvi merite, ca anai, caresm trăit a:eie fericite momente, eram par’câ nani din* tre eroii, cirl pioaaaţaa hotă* rărea,... imprimaiâ de acesă ps cocarda tficoiorâ din dreptal inimei... ia zorrie zilei, ia oraş, se admira bărbăţia Bra^ovaiui ... .Trâ ascâ Ramâaia Mare* cuvinte de aur pe banda trico­lori...

Preot Dabtt.*

Delegaţii Braşovului la Alba luiia

Bra-ovci a tria jj următorii âei?g ţi ia Albe.-lude: protop»

[■

ir

r

ntl \22— m s u m S.r.TA ^ANSILVANîFï

dr. Vasile Sôftu, Dla partea •Soc. pt. fond de teatru român*:doit G-orge Dims şi dr. Tiba- tIu Brediceanu. Gîomszlul ro ián: d l Aurel Ciortea, şcoala Jeli: d*l Pevel Percea, şcoala

aimcrcl&fa: d l Ioan Pricu. Reu* «lunea meseriaşilor români a Ir!mi3 pe d oii ! Peteu fabricant şi Pffru Pavel croitor.

Din cercul I electoral Brcşo?: dcil Petra Debu preot, Alex. Sun», medic veterinar, Dumitru N. Câpaflnâ măcelar, N.coiae Tema econom, Petru Popovi ci şioprietdr.

D.n cercai li electoral: d-nil Nicolae Furnică măcebr, Du­mitru Rotîcea proprietsr, loan Spudcrca méchante» Gheorghe Bâdîţoiu Ciuclu comerciant, Pe* áru Muntean asesor jud.

aReuniunea femeilor române din Br^şos* a deiegit pa dnele:Elena Pi »cu şi Ana Pticea,•

Pe când la Aiba-Iu.ia se pe* r tiuia soartea neamului nostru, Io biserica Sf. Niçoise din Schel se ţinea ia 1 Dec. 1918 mare tiiijbâ diiinn. in oracle de Paşti şirifiieia han Prişcu a rostit o inimossă cuvântare, in care a trecut in revistă suferinţele «oestre dia strămoşi.

Cuvântarea a fost ascultată cu cv a de de credincioşii pa

işi de înâemnătâteu z-leî rs* «ce şi e*a in. h k t cu un în*

isit «Trăiască Ramâula Mare*, cer«: a urmat dintr’a ssn-

[jurè simţire, intonarea imnului nostru nc |o ii.i 0Ueşie8ptă*te Române.“.

in aceiaşi mod 8*a ţinui slujbă şi in celelalte biserica hagân»

tdu'se clopotele şi bitâadu*se jloatü dup* ordinele Marelui Sfat.

--------------r... e Utiui unui art col al

darului „Brusc ói Lapck* de azi. Dacă ar fi acesta strigătul de durere ui unui suflet român llruas de cele mai curate sav .enie patrlotice-naţionale, —

|p€ntru-cs acest strigăt de durere ir lovi m deslnteresarei» crimi- alá a c*Ior ch moţi —, s-ar ede cu se face piăbt din aiura

Ca să se discrediteze fericita «oastrâ patrie. II f*ce insă acest strigăt — evident din articol, că nu co preş multă durere— un ziar ie cárul sentimente patriotice

se mei discuta . .... „S’tu colonizat Moţf, vre*o familii, pentru a romaniza fiurimee delà graniţă. . .,A:eşii Mo|i înşelai! din Ţara A;ran Iaacu erau coaside- cu p ediiecţie «stâipi ai ôniJ mari*. In 1923 au şi t pământul destina*, «Ca*

aui‘ care săd fericească, scurta vreme lasă »pământul

tyâduinţei* le*a devenit 0pă* iul nefencirei*. Férá eju*1 necesar, locuind împreuna vitele in colibe subterane,

ceşti nenorociţi de colonişti ectajl dă duhoarea aerului au uns p adă boaieior epidemice. aIn foarte scurt timp, 9 cazuri moarte provocate de tlphus.

io|imea colonizată iagrozinda- b’a pregătit să părăsească

Mstâmatul loa, pentru a se re- itoarce ia locui iutii, unde totte era mai săraca dar mai erlciiă. Îs momentul când „ca- avana“ era g&ta de plecare, u ial reţiautâ de prefectul dia Itmar. L* s’eu internat bolna*

in spital.,. Dar coloniştii, cari mai rămas blasiămă momen în care şi-eu părăsit locui

stai pentru «munţii de aur ce »’au pus în vedere «ca'n po*

ieşti*.,.Astfel scrie ziarul „Brassói ipok\ Ori cei chimaţi, cr^d pria atâta nepăsare, prin a*

1 de nesocotite acte, au soiu* t problema colonizării, nu intenţia de romanizare — crede ziarul numit —, ci

simplul motiv ai asigurării ustenjei celor nevoiaşi?...Şi... să nu ne ere pe obrazuî i ruşine câ îd ori-ce proDæmà fitdiá na^ouilii o facem -ie tâ ?.. Cei ce au urechi d ; au/.!î.,.

I audă i i K fa

Conferinţele d-lui jprof. I. D. Ştetănescu

Anunţate din sepHmâna tre­cute, vor avea lcc Vineri (4 Dec) şi Sâmbătă (5 Dec.) ia ora 6V4 p. m. în au ’a liceului «A. Şaguna*.

Conferinţele vor trata urmă­toarele sub ede :

1. Gloria trecutului nostru ar tistla : broderiile religioase.

2. Biserici cu zugrăoeli ar­tistice din Ardeal

Date fiind : pe de o parte, im­portanta subiectelor acestor două conferinţe, pe de altă parte, as cendentui pe care d*l profesor 1. D. Ştetănescu şi 1 a cucerit între conferenţiarii noştri, nu numai prin cunoştinţele largi şi temeinice pa care le are* mai ales în domeniul artelor ci şi prin sufletul pe care-1 ştie pu ne în fiecare conferinţă a sa, — nu ne îndoim câ aula li ceuiui „A. Şagma* şi de astă* dată se va dovedi prea strâmtă pentru publicul nostru dornic de a şi comalela cunoştinţele într’un domeniu atât de negli­jat la noi.

Intrarea, pentru amândouă conferinţele: loc l Lei 40. loc II Lei 30

Pentru o singură conferinţă : Lei 20.

E’evii şi elevele! 5 LI de conferinţă.

IIFOMâflDIIA stăzi, M arţi la era 8

seara are loc în restau­rantul „ Transilvania“ o agapă priettnească din p r ik iu l comemorării zilei de / D e c l a care comi­tetul organizaţiei P. N. din Braşov invită cu dra­goste frăţească pe toţi prietinii şt cunoscuţii îm­preună cu fam iliile lor-

*Ministerul comunicaţiilor a ho

tăriit ca până la nou* dispozlfiuri să nu se mai acorde nici un fel de reduceri pe C. F. R. pentru escursiuni şcolare sau vizite de f ibric?.

*Guvernul a hotărât să b â l o

medalie comemorativă cu ocazia împlinire! vârstei de 60 ani a M. S, Regelui Ferdfnand I.

*Li Bucureşti a încetat din via[ă

Sâmbătă comersantul Nicolae Lupan, orîqinar d!n Braşov, în etate de 67 ani. înmormântarea are Io: astăzi la Bucureşti. Odîh* neavcă în pace,

Transmitem famiii.lor îndo*1 ate sincere condo’enţe.

*Cartea de apel Ia Braşov k

fina s’a stabilit definitiv psio le­gea promulgată in „Monitorul Oficial" din 28 Nov. «. c, să se înfiictf ze la Bras o? Curte de apel pentru tribunalele din Bra şov. Făgăraş, Sibiu, Târnavamare şi Treiscaune.<*

Deraere de tren. Alaltăe,i Du­minecă la ora 1.27 a deraiat în staî a Slana, între Cluj Oradea Mare, trenul accelerat No. 401. Cauza deraerei este ruperea li­nei şine, la curba ce o face li* nia după acul de intrare în staţie. Sunt şapte vagoane de­raiate. Acceleratul şi a continu­at drumul până la frontieră nu­mai cu trei vagoane. Pagubele sunt mici. Accidente de persoane n au fost.*

Efflll Popp fast şef de serviciu ia Administraţia financiară a deschis in Braşov Strada Prin cipele Carol No. 5 (parter în căite) birou de informaiiuni.

in acest birou se mijlocesc vânzăn-cumpârări de case şi pământuri şi se traduc acte în ImibJe : română, maghiară şi germană. 1185 2—2

Cerefi pretutindenirenamUai CEAS EN G LEZESC

H O R N I M A NReprezentant general şi depozitar

Soeietate AnonimăOlt o şi A lfred HerzogBucureşti, Pasagful Comoedia No. 2. V>b9 12— 15

Q n sare imediate «n-O u liG li lo g i j a r e o Dom ni- şo a râ sea*io«să9 ca vân- z ă to a s ^ e î i Bodegă. Se cere cunoaşterea Itmbei român#*, un* ga»o §i germane.-™ Ou usc-» nic d n fam-lie bună pentru prăvălie de < oloniale şi bodega.

Informatiuni l a :Bodegi 10Ari I. Â7RIGE4NU

B R A Ş O V Strada Frnndnini No. 7.

U76 3—3

Dr. M in SiiiM iimfost asistent o»nonf. universita*, medic al sp;t. oftalmol. ş; al policlinicei Braşov. Specializat 1 în Franfa §■ Germania în boii şi ooera|iuni âo OClîi. DOS, flâî, Şl irechl. ConSiili 3 —5. Strada E

caterinci 4- TELEFON 6;-2 115* 7 - ;0

Or. Â lexandrD O o b r s s ^m i h t

consulteezâ do aici înainte între ora l i — 1 şi intre 3 —6 Şirul inului Ho. 30 4-Li

Grefa Tribonalalol Sighişoara.

d. 8 .)

56—0

Câştig 100 lei zilniccu QCsnz\\v de as:gurâd. Ulei te scrise 1-i „Căsuţa peşte la i Bra­şov". Oiupaţ unea ponciualâ ră­mâne neinf.-Ui-T.t'-tâ. 9d8 18-0

S T H B M i î S Î - avii pentru o vilă, piciuagaca Străzii Ţântaşdor ;n apropiereti v;ici Ştsbei. t'fiveiivte admire* b ; fă t isupsa o ro Ş ' j l i i i . A d re s a ; „GwZci-s 'rransilvamei*. 989 15 0

S’ îâ sî ur‘ coiurdct ded,td. f.-lcut vk

noi. public ar. Luitz d n 1908 un inventar pemru mob le. Cei ce ie a găsit, es e regat a le pted . diU' i k4u c din S: , Po ţ-i No. 50, unde va pumi o re- compensa bună. Se d.ect^ră nu­le m ori of mâna se vor oile.I i 89 i - î

Celiţi şi răg|)âadi|!;«fiszetn Trânti Nari* ei*

te l m&i vetlii d a r româ.D&»‘-.

Dosar. No- 1 M2/6/1924. T E X T U L :

Iuscderei în registrul pent uD- rsoaneie juridice a Societăţei Vânătorilor dm R-ncoşul de Jv»s, recunoscută «a persoană, juri* dtcă prin sentmţi Tebunslului S ghişoara No. 121-2/6/1924 din K) Octombrie i925, rămasă de f-n-tivă şi înscr;sâ în registrul Special sub Na- 92-

Soaie iatea vânătorilor din Ra coşul de Jos are scopul de a p aăica vânătoarea ca un spori ş ! de a urmăd slârpaea anima ii lor sălbatice vătămătoare:

Consiiiul de adm nistraţie se Cam pune d n

Andrei Gyerko pr şedinţe şi măcstu de vânat, D on;sie Na go vi /epieşedintf, Ladisiau Ko­vács secrt fa , Antal P. Josif cas- si(»r, Nicoiae Nagy. Alexandru Pap, Andid Kadar, íMoise Ko* Su, S g srmmd Rákosi, Andrei Szakács merabrii, toii cetăţeni lomâai dom'Ciiicţi în RacoŞul de Jos precimi şi Ado f Fiag- ne?; Dr. J jI.us Ap-ihy, dease* menea membri, ct tipn i români, domiciliaţi în comuna Rupea.

Asociaţiuntei 0 fost constituită in baza actului constitutiv şi siâtut lor autentificate de Jude* caloria Cvhalm sub No- 1445/1925

Acesr extras se ceitificâ de noi şi urrneazâ a se publica în Monitor ui Ohdâl, în Vi.torul Şi Gazeta IVans ivamei.

S.-bhîşoara, la 26 Nov. 192c. (sh) Ştefan Hurubianu.

1 183 1 — 1 gref er :

Öih e íT ápoI I o “in z lele de 1—2 Di. ccmvrie va

rula frumosul film

P - - MDud« c< L bm? roman el lui Htnryk Senkew cz. decoruri absa- i .*? no% U.tma creaţiune în tech­no a filmelor, în 2 pd ţ i0 acte

deodatăO eh# st na mărită.

In}'"• rpr>dat cK : Bdttil JitODlflOS, Lldltin M i Bâwis .i Âifoos Frjr

laod

V i FERIT Í DEPAGUBA MARE

TRATĂM) LA TIMP

BăîbeazaOilor» st M tfgloi* cu

Dl STOLDe vânzare la Farmacii

Bep?>/it General :FREDEHiS SP00BEIM

BUCUREŞTI. Bd. Eiisabeta 12.|n«G 8—9

A S O S 1 T s A S O S l T t

la Bodega IOAN I. AVRÍ.GEANB R A Ş O V

Ştefan cel m are ÜD. 9.

mS - A R E Q E S C H iS

RESTAURANTUL şi HOTELUL

COROANA VECHEs u b n o u ă c o n r f u c e r e

BUCĂTĂRIE EXCELENTA. BEU TU ftl S U IE P R E Ţ U R I E E U O E R â T E

Gamei*® fa hotel bine şi c u ra t a ra n ja te .In sperairă că voi sa'-hiace pe deplin pe toţi, rog binevoitorii! concurs ai Onoratulu» Public.

GHIŢM ZA0 H1U0:5 11—0

Srafa Tflhanalaîal Sighişoara.Dosar No. G. 471/9/1925.

T E X T U L :înscrierei în registrul pentru

persoanele juridice a Asocia* ţiunei »Reuniunea de muzică din Haimeag*1, recunoscuta ca persoană juridică prin sentinţa Tribunalului Sighişoara No. G. 471/9—925 din 24 OJomvrie a. c. rămasă definitivă şi în­scrisă în registrul special sub No. 91.

Reuniunea de muzică din Halmeeg are scopul de ades* volta cultura şi simţământul es­tetic şi moral al membrilor şi de a desvolta iubirea de patrie.

Consiliul de administiaţie se compune din :

Dionisle îaeob preşedinte, George Grepaiy vicepreşedinte, L an Markos notar, George Gre- psly diriginte de orchestră, George Kelemen ca sar, loan Fogaraşi curator de casă No* 191, George Moldo van biblio­tecar Nr. 162, Alexandru Bed«, Dorninic Szabó, Andrei Gre­paiy Nr. 140, Ştefan Moldovan Nr. 121, loan Lukas Nr. 81, loan Lukacs Nr. 84, loan Fogaraşi Ni. 132, loan Boldizsár Nr. 16, loan Török Nr. 168 membrii a* Ieşi. Toţi aceştia cetăţeni ro­mâni, domiciliaţi în comuna Halmeeg

Asoctaţiunea a fost constitu­ita în baza actului constitutiv şi statutelor autentificate de Ju1 decătoria Cohalm sub No. 304/1925. Acest extras se cer­tifică de noi şi urmează a se» publica în Monitorul Oficial* Viitorul şi Gszeta Transilvaniei.

Sighişoara, la 26 Nov., 1925 (ss) Ştefan Hurubianu,

118/ 1 — 1 Grefier.

TEATRUL NATIONAL APOLLOBRAŞOVS

Luni 7 Decembrie 1921 orele 9 seara un singur concert extra­ordinar de vioară dat de măes-

trul680706 EnescoCu acompaniamentul dlui 1 Cfl-

rafia (Pianisi)PfOgram: 1. Concert mi b. ma­jor (3 părţi) Nozart 2. Le Trilledu Diable Sonata (3 părţi) Tar- t iili 3. Ballade et Polonaise VleQXifcmps. 4. Z'g<uneîwaisen

SarasateBiletele se găsesc la Casa Tea­

trului Apollo.

Publicaţiune.Se aduce la cunojtnţa am a-'

torilor, ca J ai 3 Noembrie ora 11, se va pne liciiaţie publica» orală, la Centrul de Aprovizio­nare CFR. d,n staţia Braşov» pentru vinderea a 500 saci goi, ICO lázi goale etc.

Centrul de Aprovizionare 1190 H CUR.

CINEMA MODERNîncepând de eri, Luni,

rulează

Quo Vadisc:a mai grandioasă alcă­tuire cinematogratică a tim­pului.

Rolul lui Nero îl joacă cel mai bun artist al lumii»Emil lannîngs.

Cu a leat prilej orchestra mărită a cinematografului va cânta arii din d: ferite opere.

V i n i i o sanie de lux, a seV a ll lI «dresa la NICOLAETODORAN comuna Hárman Nn. QT non i — i

*ÁZE?ÁITRANSÍLVANEJ Hr. 122—1921

S itu a ţia politic#»

„Şah la Rege“ al d-lui AverescuM6ţianea congresului partidului poporului demonstrează că d-l Averessu n’ar« nici un fel de asigurare pentru guvernul viitor.

— Am eninţSri rid icole.I*a Braşov, ca şi în alte o-

raşe, agenţii d-lui Avrescu au răspândit ştii ea că succesorul d-lui Brâtianu la guvern va fi fără îndoială d 1 general Ave- rescu.

Sân tem în măsură să afir­măm din potrivă — duoă in- fornrmţiuni serioase — Că RidN a t* ea acoia d l Generai Ava- rea» n’a fost mal departe de realizarea planarilor sale.

Partidul averescan DU V3 mal Viai la javem . Find'că Situat a de astăzi îl clasează în afară de partidele de guvernământ.

De all’fel, ultimul congres şi moţiunea lui dovedesc tocmai contrariul ştirilor ce au răspân­dit partizanii d-lui Averescu, în special in oraşele ardelene.

Moţiunea congresului everes- can este oglinda situatei de ezi a partidului d-lui Averescu, fiindcă în ea se citeşte ade­vărul : ceea-ce exclude asigură­rile pe c ari ie ar h primit dela Rege sau d i Brăisanu.

Moţiunea arată că d 1 Ave- vescu, dându-şi seama că nu mai poate reveni la guvern, ameninţă Co oana.

♦* •Sub forma de „informare res­

pectuoasă" — cum se spune în moţune — d i Averescu dâ sfaturi publice Regelui cyrn să judece celelalte partide» ca să termine a cere încrederea Su­veranului pentru partidul său.

Dacă d-l Averescu n’ar fs a vut prilejul să vadă pe Suveran, să fie primit in audientă — prima din toamna aceasta — ar fi fost poate necesară mo­ţiunea votată de adunarea dela Dacia ce un m jîoc de*a co­munici Regelui cred’ntele par­tidului poporului.

D-l Averesru a fost însă la Rege şi a plecai dela Palat, după ce comunicase Suvera­nului părerile sale despre si­tuaţia politică, informându 1 şi despre raportul de f r[ă dintre partidele oportiei.

Atunc ? Ce ’înseamnă votul public dat unei moţiuiT, care constitue nu numai o ireve- renîă fată de Coroană dar şi o obrăznicie atunci când se dau sfaturi în public Suvera­nului, — a ;a cum se face în această moţiune ?

De s gur, însemnează că d-l Averescu urmăreşte un şantaj fată de Coroană, după ce s’a convins din a ud Un fa sa la Rege Câ nu este speranţă a fi che­mat la gevern-

Şeful part dului averescan încearcă să intimideze Coroana, făcându se, însă, în mod gra­tuit şi mai ridicol, fiind că toată fera ştie că partidul său nu re- prez ntă nimic fată de popu­laritatea şi forţa celorlalte par­tide de opoz ţte.

*• •Moţiunea mai înseamnă însă

si aceea câ d l Averescu nare nici asigurarea d-iai Ion Brâ­tianu, deoare-ce în nici un caz nu ar fi fost lăsat să producă un ast-fel de act public. Dacă ar fi fost s gur că îi revine în mod natural — cum afumă — guvernarea de mâine, d l Ave­rescu singur nu Iar fi lăeut.

De ce să recu’gă ia acte pu­blice, cari sânt o ; gnve pentru Coroană şi de ce ar denunţa Regelui câ prelur-girea guver* nărei liberale ar ii un dez isfru pentru tară — i ând d-«a ar fi iost asigurat şi de Ruge şt de d*l Brătianu câ vine la guvern dupâ reb^given liberalilor?

De ce să atace pe d*i Bră­tianu, care l’ar sprij ni pentru ca să obt*nă dela Suveran mandatul acesta ?

* *După simpla trecere în re­

vistă a genezei acestei mc ţi uni, se poate afirma deci că dl A* verescu n’are nici un fel de a sigurări pentru patedul s*u.

Avem îm ă şi.alte dme, cari ne îndreptăţesc să tfirmăm câ dl Averescu nu va mai reveni la locul de mspundere, ce are naivitatea să-l pretindă !

De aceea, recurge la armura învechită a politicianismului, la mijloace de şentaj faţă de Co­roană, ambele ilustrete în a* ceasta moţ une. ridicolă tocmai fiind că este prezentata de un partid fără nici o rădăcină în massele populare.

Partid 1 de guvernământ care îşi reazimă cererea de-a guverna ţa-a pe foita sa reala politică, pe popularitatea sa nolorică — nu alege caK a u* nor astfel de moţiuni pentru a informa pe Suveran

Partidul naţional n’ar vota niciodată o astfel de moţiune, el care este o forţă politică născută şi hrănită de massele populare conduse de o ple­toră de intelectuali ce sânt soldaţi credincioşi programu­lui sân.

N’ar vota-o, deoare-ce în si­tuaţia politică de a&t jşi are orientarea sigură care i-o dau rezultatele unei activităţi coordonate şi urmărite ca în­crederea în succesul deplin, pe care îl vede reaiizându se

Partidul naţional are con­ştiinţa forţei ce reprezintă azi şi va reprezenta mâine ~ şi deci nu trebuie să se agite în

preajm a schimbărei de regim pe care o aşteaptă cu încre­dere şi cu totul liniştit. El ştie cine poate şi cine nu poate forma guvernul de mâine.

In ori-ce caz partidul ave­rescan ni.*l poate forma. 0 gu­vernare averescană este ex clusă. Afirmăm aceasta încă odată în mod categoric-

•* *însemnează oare să impie­

tăm asupm hotăiârei Suvera­nului» cere este arb trut situa­ţiei Şi factorul care desemnează succesoral regimului de ezi ?

Nu impietăm, fund-că în ale­gerea, pe cere Suveranul ur­mează s-o facă, grupul de in leresati d n jurul diui Averescu s a exclus s ngur dintre factorii politici serioşi.

Atunci, când zicem „nu vin averescanii ia gjvern“ este tot aşa ca şi când «m spune: „nu vme dl Cuzi la guvern* — deoarc ce tot a ’âi e!e putină im portantă o eziniă în vlah* po. litică a târli, grupuleţele d n ju­rul unuia seu eÎHre.

Di Averescu a plecat* la 1922 dda guvern pentru totdeauna, iasâ d un haos in urma gu- vernărei sale. Agitaţiile sale de azi—fe •' hlar cu »şeh la Rege" pe cărei schiţează în moţiunea ultimului si u cor greş — nu mai au nici impodan|ă de mo­ment a tuibulenki acţiunii a diui Cuz% cere preocupă roprefe

lite re e

Noul guvern francezCrîzâ dc guvern din Frânte

provocată de dimlsfutua g»i- verziului pc chestia protecte- lor füleseiére, s‘e tph mu prin formerea noului cabinet Brisnd, te fă compoz ţla noului e b i s e t :

Preşedinţia st externele, Bii end; Renouh; interne,Chîiiiemps; f^anţe. L u h?ur; război, Peiateré; raerin?, Lcy q ies; instrucţie, D risdier; i lu­crări publice de Mouzte; co­merţ Dssiiel V-.nctpf; rmmce, Durtfom; coiocide, Perrler; egfkuliui©, Durând; penstem, Jiurdsin.

Sibsecreteri de st t eu fost numiţi: La preşedinţi« consi­liului, L*vas; tiu aide, More!; ráz* bol, O rsóit; aeroneutinf, Lău- rent Eyn^tc; rnerina comercială, Denleioi; re glugile liberete, Ch urin; cdacu |iiî f zică, Bena- ze>; 3ubs?r*r< tártaiul ioculnfelor, Levascir

Primul ministru Briand ple- când ia Londra pentru semna­rea tratatului dela Locerno, pro­gramul de asen&re fi&anciara a guvernului *a fi a tit ia Cameră de-bbea după re întoarce re şa din Londra. Noul program, pre­cum se crede, va n-prrzenta un compromis fcl diferitelor proiecte fii»i.iîc í re de până acum.

Noul guverncehoslovac

„Nsrodry, Lfsty1* publică Uita noului cabinet Srehie, d;pă cum urmer- zS :

D-l Al. Vaida despre proiectul şcolar al ministrului Angelescu

?in ik1 potaie a - oraşelor unde îşi iice apari|ui — fiind- câ cgilofia celor (âie oa mii do part zanf ci g(n rolului nu pro- zintâ seriozitatea ure; mâsvn met drezine din partea ori Câ' roi gi u an.

Amen nţar.l ̂ ci lui Averescu sânt ca şi baloanele de săpun !

Prim ministru Sf- hK (egra* ricn); fî.t ruck, dr. C« ral, (ţâră cuW re d i partid); apărarea naţîopa'ă, Slribrry, (sorlsli^t *rs- t!onrf>); «xte racle, dr. Beueş («oclalîst ncţlonsi); comfrf, Dvo- racck, (demo-rct iiHionei); a- grlGumnă, Y lyh t ( grfrlan); lîtst»uc|tunel. Trdlsa (fgrerleR); fiîienfe, d . Eng îseh ; juşll* ti , dr. Fejao;; poştă, dr.Nj»fk (:!í rjc«7; poHuta so .ia’â, Becbyac (social-demo. rat); ia1 c*â i psoltvf, Micoeh fmeseriaD o:rotirile sccisk, dr. W ater (soc. demoerst); lirátá.el, úr S.hra- mtk ( Mcrlcfti); aficcrle eleve

:S!î ' , K#Uiy (fâ:â c ro ire ca pfriid).

Doză ministere au Let ies* fio|8tc: cel ai aprovizîocă?ît cei peDtru initi aiea legituti^A

D-l AL. VAIDA-VOEVOD, reţinut din cauze «aritare la Cluj, a acordat ziarelor un inte-riew din car« reţinem următoarele declaraţii dc o deosebită actualitate:

D-l Aoge'escu —■ a spus d»lAl, Veida — sre meritul că a cfsrit ocszfe d Iul Duca en-l fină o ’ecţîURft în plină Cemeră, luminând« i câ au trăeşte pe o l -sulă a fericiţilor, ci într’o casă de sticlă în m jlocul lumei ci- vil* zale.

Planul d iui Angelescu «ra cusul cu efă albă, D-sa, con/ du« de interes d<> partid, dorea cu ardoare să aicătules ă o lege t\z cărei modificări să fie impuse prin Liga Naţiunilor, unui uiitor guvern nehbzrcl.

Ce merii nepieritor ş.-ar fi câşiigni d 1 Âîigelescu pentru partidul liberai dscă ar fi reu­şit 1

Lusî de z te er fi putut „Vii torui* şi foită pre^â Hberalő, pe alunei In opozlf e, sa ţipe :

„TrSdirs-1 ", „Umilirea ţâri* 1“, „teititrez pâirimcniuiiii scump ei suveranităţii coaserrate de merele tea 1. C, 8 ăttemi „Vânzarea tezgurului scump at prestigiului neţionJ ds «n gu­vern cumplret de alrăîni 1*, ets.

Dar cceas â lege a /ost un prânz care i/a fosi să fie mân­eci d i aceia piWru caro- s ’a gât t, t i d& aceia cari iou ga tit şi s’a nimerit să treOuuissă sâ ! censi me.

Ea îi *unt te deosebi obligat le recunoştinţă f ' ţ l d j d i Ar,ge b a u pentru ch « of.rit o orie d uî Duca &Ő dovedească ne- ce illatéit superioară pentru ori- ev stat din iume de a şi res pecia semnătura.

T-atetul dela Verseilies, cere e ir st.Ut L gji N ţmiu.ov, « Qrgniizci u cesi epozr-i iBiiru* merd dc j tsisţi- hitre state, a fost scifssei de şeful d lui Dusa, á t ion L C. Biidianu,

In rirtut'ö «cestui j mint, nu trebuii să fică pcie* grifiejiiî la Canossa—O .n.eva damnii Duca şi Adgeiescu.

A, ducă ar fi lori vorba de tratatei minordâiiicr pur şi sim­plu, ier nu de urmirlle dispozi- ţteniicr tratatului de'a Vcrsa^ies, edunci des gur, d. Duca nu er fi şovăit sa pecetluiască dc tră- di lor ei inierestfior nbţionrle pe fostul doîtor dte Kirifebad, care, I ir.d luiâtepiâior, pentru un shst de cî 6f, primul ministru a! Ro­mâniei, in numele unei majori- Uit parlamentere de trei fier­turi, a dispus iscâiirea tratetu- iui m norfieţllor.

Câ în numele parlamentarilor Ute r««, priz.nd ia Cântera am 1919—20, nu $a făcut nici o opoziţie serioasă contra seni nőrei, onest te pi stinaifiei.Lv ar ii fost trecui sub tăcere dâ d. ministru de externe.4Sper, că nu peste mult, ne

v* fi dat asistăm la farsa unei n^godeii iut.e guvern şi între d. Üjroa în decursul câ-

Alegerile parţialeparlamentare

Conducerea psrlld«lor »sţlo- nei şl ţărănesc a hotărât de comun acord ca la stegerite pirfîale de scntlor, candidaţi sS fie: ie iaşi şi h> zi-g i din Partidj I Nafionalt /or ia Tutooct din pa*tidal ţârănesc.

Semnul ales pentru foste a ceste candidaturi este coasa şl seceri«.

Csi didaful opoziţiei unite le ak gerta de senator & Uslvfr- eit ţei dte Σş. e d i dr. Slâti mânu rectorul infvius feţii le- ş*ne îsr te rritgsrea ds s rts te r lâ Cîiîacra d i C Angelescu.

Csadid. tul opoziţiei-unii?, ia ».k'gsre« de senalot' din Tufova e d 1 Cez-ur per tenie, profesor u-’.îwf rs | r di»“l bu-ii}'««?!.

Aimanachul presei romane din Ardeal.

, In scurt timp va apare Alma* nachul presei române cita Ar­deal şi Banat editat de Sindica. tul presei române din Ardea! şi Banat.

Ei constitue un adevărat eve­niment cuitural ai Ardealului. E cel dîntâ Almanah de «uest tei şi cuprinde o vastă îmbrăţişare istorică a desvoităni presti de ai:l. S’înt reînviate figurile cele mai reprezentative ce au încor­porat curajul sublim şi ideaiis* mul neîntrecut ai naţiune! to- mâne din Ardeal şi Banat,

Preţui ediţiei de lux esle de iei lOOj de ediţie simplă lei 50.

Prenotăti şi comande primeşte şi redacţia zarului mQoz»ta Tr’tnsiivani&ţ*.

rei« modificările legi diui A îs» gtiesiîu vor ti otenîe miaurită ţlior ca o bteemerifetă recom­pensă pentru pclrîoHsmul lor ferveaf, dovedii prin ^»g* j uuen tul de fc*şî da vaturlia ia sk gfriîe comunale şi pid ţine pentru ctrndidnfii pariiduiui bv ral.

Deşi adversar, tiu să «xprim totuşi fellcitlrile rn-ie guverna lui, că preferă o umilire aosăj umli'rei In Gâsetă şi o leeu noeştere « ». poliucei salefidminisfraiire, juriului de voturi pe Cî.re er îs putui, în dregă voie, sa i mei practice încă o. dat#, şi i-jţă de minorităţi, după ce d. Brâtienu e te&fâr, d. T** tirăscu oriuiiuil pregătit cedeze focul d iui Vâltoiana, iar fostul mrior Mihai — cte nu mâ înşel, fcvsaitl coioisti — gaij să maî tere îiicâ od dâ urnele ia un si tnn &i stepântior s&, spre a putea trere cu succes sigur fcXjateJiui de gen crai..

Sărbătorirea d-lui St. G.

Astăzi sre loc ia Bacareştsăiastorires veoerfiinbii nestrd fronuş Ştefan C Po i ciiri 8®foui iifg-v. Dia «am rrtlij o’gt&izaţia P. N, dia Braţuv tîiini* ia Sucufcşti feruaât,«ire4 leLgrajai:

Baroul I fooBucureşti

Ia z;ua islversării Uair/, i tei j pocal prcsijzt da fruotîji nastra îmre franu .i Şet^a C. Pop, fdtc.făm Bâroai ae bio* pselra primirea risţî«s:ă care este impută?!! oaireipe vecie a Arjeaiaiai c* Ţar» rssm â.

Preot dr. Debit, preşedinte.

Deasemenea au tainis grsmi Baroui avocaţuor Braşov şi ziarul nostru.

teteUf

D 1 Şt. Ciceo Popp, «re vechime in barou de 34 ani» foii interi« în baroul Arad li 27 Aprilie 1891. A funcţionat Îl acest b uou pănl te ifârşituj i r u Ui 1918 cân i a intrai în gt vera.

E^ind d n guvern te 12 M 1920. întru c&t primise iniei iriâtui mlnişteruiui de justiţie, respectat tradiţii! marilor s*- inamtâşi şi n’a pledat limp cinci ani.

Expirând acest termen, s’| reînteris îa baroul Arad şi aci s’a traiisferct in baroul de M

Promlui de fotklor S. G. R.

Premial iostltalt de vSosldte» t ompozitorilor româm* ptj tr« ce.i m«l basă c-îlcgere câi't’Ci pjpnurs rorniDCitl, fost decernat d lui Tiberiu Bi{ diecanu.

S’a ft nbmt câte o mea{iii| d-ior: C. Ca:c pşatra o coiecq ds 175 coiisde da Manteal»; Uîca pcntr«î o .o ec|,c as cântece |t j acuri di a reg and Tccac ; 6h. Fu a ptnira o coifj pe de 35 cântece din jadi|| Vâlcea; £. Mooţla pentru o lecţie de 111 cântece şi dohţ din Ardea*, Bsaat şi Crlţm câp. Mapa peatra o colecţiei 50 doine dia regiunea Râjio şj Făgăraş; A. Vâîvijca peotj o colecţie de 15: „aGÎece Bacovte».

D oii Tiberiu Brediceanoţi Moaţte renunţând la somi:sue fusese înzestrat acetsta {T0.000 iri) a foii părţii^ tetre {.ctoni lucră iTieoţionste.

>;OH'Arí A k i f i - a « * ^ 0 * CUk.. reaoona^bii |OAN BROM