Instanţa de fond: Judecătoria Grigoriopol – N. Costin Dosarul nr. 2ra-176/14

Instanţa de apel: CA Chişinău – Gh. Creţu, A. Pahopol, D. Manole

D E C I Z I E

23 aprilie 2014 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al

Curţii Supreme de Justiţie

În componenţă:

Preşedinte, judecător Nicolae Clima

Judecători: Tatiana Vieru,

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de către Întreprinderea de Stat “MoldATSA”, în

pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat

“MoldATSA” împotriva Ninei Pisarenco privind încasarea prejudiciului material în

mărime de 263.348 lei şi taxa de stat în mărime de 7.900 lei,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2011, prin care s-a

admis apelul declarat de Pisarenco Nina, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol

din 03 iunie 2003, s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea,

c o n s t a t ă:

ÎS “MoldATSA” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ninei

Pisarenco privind încasarea prejudiciului material în mărime de 263.348 lei şi taxa

de stat în mărime de 7.900 lei.

În motivarea acţiunii ÎS “MoldATSA” a invocat că, Pisarenco Nina, activînd în

calitate de contabil-şef la ÎS „MoldATSA” în perioada de timp de la 01 noiembrie

1994 pînă la 19 septembrie 2001, iar din 19 septembrie 2001 şi pînă la 19 aprilie

2

2002 activînd în funcţie de economist, i-a cauzat întreprinderii un prejudiciu

material în sumă de 263.348 lei, ca rezultat al îndeplinirii necorespunzătoare a

obligaţiilor sale de serviciu.

Suplimentar, ÎS „MoldATSA” a mai indicat că, în urma unui control efectuat

de colaboratorii CCCEC în perioada de la 09 septembrie 2002 şi pînă la 25

octombrie 2002, s-a stabilit că ÎS „MoldATSA” nu a calculat şi transferat în bugetul

de stat TVA în mărime de 474.158 lei - de la importul serviciilor şi mărfurilor în

sumă de 2.370.768 lei. TVA ne fiind calculată pentru punerea în producţie a

sistemului „Aleinia” în luna decembrie 2000.

ÎS „MoldATSA” menţionează că, prin Hotărîrea CCCEC nr. 175 din 28

octombrie 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 95 lit. b) Titlul III din Codul

Fiscal al RM, ÎS „MoldATSA” a fost amendată cu suma de 474.158 lei şi,

beneficiind de o reducere de 50%, suma finală a amenzii pentru această abatere a

constituit 237.097 lei.

De asemenea, prin aceeaşi hotărîre s-a constatat încălcarea prevederilor art. 16 al

Legii contabilităţii nr. 426 din 04 aprilie 1995, şi anume lipsa documentelor

justificatoare a achitărilor la fondul social pentru anii 1999 - 2000, care lipsesc din

vina pîrîtei şi lipsa cărora a fost stabilită doar după concedierea acesteia. Pentru

acest fapt, în conformitate cu prevederile art. 18 al Legii cu privire la bazele

sistemului fiscal nr. 1196 din 17 noiembrie 1992, ÎS „MoldATSA” a fost

sancţionată cu amendă în mărime de 3.600 lei.

Mai mult ca atît, tot prin hotărîrea nominalizată, pentru încălcarea prevederilor

Legii privind punerea în aplicare a Titlurilor nr. I şi II ale Codului Fiscal al RM nr.

1164 din 24 aprilie 1997, art. 24 (15), deoarece incorect a fost calculat impozitul pe

venit al persoanei juridice pentru anul 2001, ÎS „MoldATSA” a fost sancţionată cu

amendă în mărime de 45.337 lei şi beneficiind de o reducere de 50%, suma achitată

a constituit 23.669 lei.

Conform declaraţiilor reprezentantului ÎS “MoldATSA”, întreprinderea a suferit

un prejudiciu în mărime de 263.348 lei, iar pentru înaintarea prezentei cereri în

instanţa de judecată a mai suportat şi cheltuieli sub forma taxei de stat în mărime de

7.900 lei, sume pe care solicită a fi încasate în beneficiul întreprinderii de la

Pisarenco Nina.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03 iunie 2003, acţiunea ÎS

„MoldATSA” a fost admisă integral şi a fost dispusă încasarea de la Pisarenco Nina

în folosul ÎS „MoldATSA” a prejudiciului cauzat în sumă de 255.542 lei şi taxei de

stat în sumă de 7.666 lei.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 06 decembrie 2011, a admis apelul

declarat de către Pisarenco Nina, a casat hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03

iunie 2003, a pronunţat o nouă hotărîre prin care a respins acţiunea integral. A

3

încasat de la ÎS “MoldATSA” în beneficiul Ninei Pisarenco taxa de stat în mărime

de 4.550 lei. A ridicat sechestrul de pe apartamentul nr. 90 din str. Gohnberg, 2, or.

Codru, mun. Chişinău, aplicat prin încheierea Judecătoriei Grigoriopol din 07

februarie 2003.

La 03 aprilie 2012, ÎS “MoldATSA” a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea

deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Drept temei al recursului înaintat, ÎS “MoldATSA” a invocat că, decizia

instanţei de apel este neîntemeiată pasibilă de a fi casată.

Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul

civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

conchide că recursul declarat urmează a fi admis.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, instanţa, după ce judecă

recursul, este în drept, să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel

şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Conform art. 373 alin. (5) CPC, instanţa de apel este obligată să se pronunţe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că,

concluzia instanţei de judecată este prematură deoarece a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural care a putut duce la soluţionarea eronată a pricinii.

Din materialele cauzei se constată că, Pisarenco Nina a declarat apel împotriva

hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei

instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă cererea de chemare

în judecată înaintată de ÎS “MoldATSA”.

Examinînd apelul declarat de Pisarneco Nina, instanţa de apel a considerat

necesar de a admite cererea de apel, cu casarea hotărîrii Judecătoriei s. Grigoripol

din 03 iunie 2003 prin care acţiunea a fost admisă. S-a pronunţat o nouă hotărîre

prin care cererea de chemare în judecată s-a respins integral. Însă nu s-a expus în

privinţa tuturor cerinţelor înaintate de Pisarenco Nina şi anume.

Pisarenco Nina în cadrul examinării cererii de apel, a solicitat de admite apelul

înaintat, cu întoarcerea dosarului spre examinare în instanţa de fond pentru a atrage

în proces în calitate de pîrît pe V. Vartic şi N. Coroleova (f.d. 37-40 verso vol. III),

luînd în consideraţie că toate documentele primare din dosar sînt semnate de

persoanele menţionate, care au fost şi participanţi pe dosarul penal.

Astfel, instanţa de recurs relevă că, o primă încălcare admisă de către instanţa de

judecată şi care se impune a fi elucidată neapărat la rejudecarea pricinii vizează

stabilirea componenţei participanţilor la proces conform art. 183 CPC.

4

În conformitate cu art. 183 alin. (2) lit c) CPC, pregătirea pricinii pentru

dezbaterile judiciare include şi stabilirea componenţei participanţilor la proces şi

implicarea în proces a altor persoane.

În acest sens, încă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare actele

judecătorului vor fi îndreptate la soluţionarea problemei intervenirii în proces a

coreclamanţilor, copîrîţilor, intevenienţilor. Astfel, cu raportare la obiectul dedus

judecăţii, instanţa de recurs consideră că, la examinarea prezentei pricini era

necesară stabilirea cercului exact al părților în proces avînd în vedere atît invocarea

lui Pisarenco N., cît și sentința Curții Supreme de Justiție din data de 01.09.2009

prin care și alte persoane au fost recunoscute culpabile în comiterea

infracțiunii.(vol.II, f.d.175-186)

Art. 65 alin. (1) şi (2) CPC, stipulează că, orice persoană interesată poate

interveni într-un proces ce se desfăşoară între alte persoane. Intervenţia este în

interesul propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului

litigiului. Intervenientul principal poate interveni în proces pînă la începerea

dezbaterii pricinii în fond în primă instanţă, înaintînd acţiunea către una sau către

ambele părţi în modul prevăzut de prezentul cod. Intervenientul principal are

drepturi şi obligaţii de reclamant.

Instanţa de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot.

Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, din moment ce drepturile

fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, dar nu iluzorie şi

teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana

interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot.

Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

În această ordine de idei, Colegiul conchide că, părţile trebuie să-şi legitimeze

dreptul lor de a sta în instanţă. Obligaţia de legitimare a calităţii procesuale revine

reclamantului care trebuie să îşi justifice atît calitatea sa procesuală activă cît şi

calitatea procesuală pasivă a celui chemat în instanţă. Instanţă este, însă, obligată să

verifice existenţa calităţii procesuale active şi pasive, chiar din oficiu, deoarece

raportul juridic procesual se întemeiază doar pe un raport juridic de drept material

existent.

Calitatea cerută pentru a putea exercita o acţiune în justiţie trebuie să corespundă

cu cea de titular al dreptului care se află în discuţie, deoarece acţiunea are ca obiect

protecţia dreptului subiectiv.

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale

pricinii în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sînt confirmate prin

probe justificate şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului obiectul căruia

este reglementat prin dispoziţiile normelor de drept material.

5

În acest context, Colegiul conchide că urmează a se ţine cont de prevederile art.

118 alin. (1) CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele

pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Instanţa va ţine cont

de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor care au

importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus

părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie

obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

Ca urmare, instanţa de recurs consideră că decizia recurată urmează a fi casată,

cu remiterea cauzei la rejudecarea apelului la Curtea de Apel Chişinău în alt complet

de judecată

Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil,

comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Întreprinderea de Stat “MoldATSA”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2011, în pricină

civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat “MoldATSA”

împotriva Ninei Pisarenco privind încasarea prejudiciului material în mărime de

263.348 lei şi taxa de stat în mărime de 7.900 lei, cu remiterea cauzei la rejudecare

în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedinte, judecător Nicolae Clima

Judecători: Tatiana Vieru

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală