C?-eauf/Z/c-&*-

CrznnPrrnrSCU

ffiuxrtxNxcAOnxwrux

w*

A...l.rrtol intra in Gara de Nord cu o intirziere dedoui ceasuri; la unu dupi miezul nopfii.

CAnd au prins a se perinda constelatiile semnalelorIuminoase, discurile semafoarelor oblice gi albastrelepanouri de reclame, Sergiu Michug nu-gi mai stipAnineastamplrul.

ingfici valiza ugurici din plasi. Zvitrlipardesiul degabardini pe brag gi, in loc de poliricos salut, o privire asa-

sini de gangster celor douivlduve de functionari superi-ori, care tot drumul i-au pus ribdarea la amarnic supliciucu discuqia lor mai volubili decit duruitul de ventilator.

Ambele persoane au rimas pietrificate pe margineabanchetelor.

Pentru prima oarl in decurs de gase ore si-au pier-dut graiul. Iar sincopa aceasta neprevizuti a dat tlceriio elocventi. cu ater mai teribili. Tot astfel se intinde onelinigtitoare acalmie in naturaparalizatl de panicl ina-inte de a se dezllngui cicloanele.

- $i sI mai spui ci e magistrat, dragl Doamne! explodiclh.toarea cea voluminoasi cind isi reciplti, in sfXrsit,glasul surpri nzltor de subgire si suierat printre buze, cum

Cezar Petrescu

t6

giuie expirAnd o supapi plesnitl. Tocmai cele ce vorbeam

noi! Iati in a cui pazi incredingeazl statul averea gi onoarea

noastri in ziu a de azil Altfel era pe vremea lui bietu Iorgu...

- Magistrat? pufni cealalti, osoasl gi cu nasul pre-

lung. Arati a magistrat cum arlt eu a mitropolitul Pimen,

scumpi doamni! Poate pretinde , oare, cineva una ca asta?

Scumpa doamni recunoscu ffuL ezitare ci tovarlga

ciohnoasl de compartiment nu arlta a mitropolit, degi

piliria-i inalti aducea leit cu tiara preacuviogilor vlidici.

- Aga ci mai va cu magistratura lui! trase imediatconcluzia stipdna tiarei, dinguiti in echilibru instabil pe

frunte la fiecare icnire a macazurilor. Magistratura cere

ginuti, scumpi doamni, demnitate ... Nu-i de nasul tutu-ror zinaticilor de pe lume. Ei, din partea mea, n-ag PunemAnape cruce si jur ci n-a fost cine gti€ ce Pungag d-igtia,de trenuri, cum s-au ivit de la un timp incoace. Avea ceva

pe suflet... Prea nu-gi mai gisea astAmpir locului!...AmAndoui gi-au pipiit instinctiv pogetele depuse

orizontal pe genunchi.Au verificat din ochi numlrul geamantanelor, cuti-

ilor 9i pachetelor.

Au risuflat ugurate.

Nu lipsea nimic din inventar.Li s-a pirut ci au scipat de o mare primejdie, cu toate

ci intreg drumul nici nu se clintiseri din compartiment,fbcAnd straji pregioaselor buclucuri, pe cAnd presupu-

sul pungag de tren se vdnzolise ie;ind pe culoar, sco-

gAnd capul pe ferestre, si aspire ricoarea nopgii de mai,

Dumineca Orbului,

t7

coborind in giri sI cump ere gazetele gi revistele ilustrate

acum lepidate vraiqte intr-un ungher. La aceasti pradiluAnd aminte, venerabila pensionari care se gtia cI nuarate a mirropolit se ridici sl exproprieze teancul de foi.

Clngile degetelor se lungiri ;i se incovoiarl straniu.

Pieliga miinii tremura gelatinos pe nodurile vinelor ca o

minugiprea uzatl;i largl. Sub pleoapele de gutaperci, pri-virea cipitase ceva avid 9i fricos: poate in patima senili care

o impingea si culeagl petece de hirtie, ca o emogie suPli-

mentarl, se amesteca gi teama sI nu se intoarcl proprietarul

de drept al maculaturii ca s-o surprindi asupra faptului.

Dar pe Sergiu Micliug nu-l biteau asemenea griji gi

sadice satisfacgii. Era departe, in celilalt caplt de vagon,

unde lupta voinicegte din coate si-gi deschidi cale spre

iegire.

Neribdare lipsiti de rost, totugi irezisdbili.Dupi doi ani de exil gi de pociingi nu-l agtepta nicio

bucurie in Capitali. Dimpotrivi, il chemase o telegramila o inmormintare, iar in trenul de linie secundari se

urcase pe la amiazd,, cu sufletul coplegit de mAhnire gi

cu ochii negurogi. Acestea le uitase treptat; se desprinse-

seri de el. Se micinaserl pe mlsuri ce distanga se scurta.

CAnd a schimbat vagonul in stagia de incrucigare a Brago-

vului, ritmul trenului accelerat s-a transmis insinuant inpulsagia arterelor. Uitase telegrama din buzunar, noduluscat din gAtlej, condoleangele de rigoare, repetate ca unrol dificil. Vie gi din ce in ce mai nivalnici, se dqteptaseo barbari insetare de viagi, inexplicabili presimgire ci

Cezar Petrescu

r8

se apropie un evenimenr unic, decisiv gi providengial,h5,izit si. insemne inceputul unui alt capitol intr-undestin omenesc. SAngele ii zvAcnea cu o suvoire phcutiin tAmple, ii vibra in timpan, ii juca privelistile inainteaochilor intr-o irizatie care transfigura realitatea, intoc-mai ca atunci cAnd se simgea amelir dupi intAile paharesau dupi primele mize volatilizate la masa cu postavverde celilalt Sergiu Micliug, de acum doi ani, pornitprea repede pe povXrnigul pierzaniilor.

De asti dati, senzagia era nevinovati. N-au fosr iro-site-n van indelungile luni de surghiun gi de expiere lacare s-a resemnar mai pugin din buna sa voie gi mai multdin a altora voie intr-o dimineagi de sumarl judecatl cuneamAnati osAndi.

Biuse dintr-un izvor salubru, cu apivie. Nesagiul eraal unui convalescent, intors cu ochii puri 9i cu sAngele

regenerat acolo de unde-a plecat cu privirea istoviti inp5.mAnt, cu inima de iascl 9i cu gura amarl.

$i cu aceastS.proaspiti energie impingea acum burtaelastici a unui pasager corpolent, flcAndu-gi scut sprin-ten din valizd,

C5l5torul rotipeste umir ochi globulogi de apoplectic.Voi si spuni ceva, pAcnind mAnios pe niri.Renungi, poate fiindci medicul ii recomandase sI

evite prilejurile de enervare.Se risuci calmar, dar ferm, astupXnd cu giganta-i flp-

turi culoarul ingust, ca un dop de cAlgi ud gi prea grosintepenit in teava unei pusti de soc. DupI salturile cefei

Dumineca Orbului

rq

invS.lurate, Sergiu Micliug ingelese ci uriagul se inveselea

liuntric. il incercarl ispite bizare. Ce-ar fi, bunioari, si-lintepe cu un ac in ce afi? S-ar dezumfla poate, tiuind ca unbalon de guml ori ca fluieratul printre buze al doamneidin vagon cAnd se scandaliza de noua curbl a pensiilor.Ca si-l ingepe, ar fi avut, insi, nevoie de-un ac. Se gindisi-l ciupeasci sau siJ gAdile. Din spate, lnsi, algi pasageri

nerlbditori il prinseri in reasc, paralizindu-i migcirile.Trenul se opri, iar Sergiu Micliug fu astfel ferit de ispi-

tele ghidu;e si cu totul incompatibile cu demnitatea unuimagistrat stagiar, respectat de-un tirg intreg gi notat cu

elogii maxime in figa de la ministerul zeitiEii legate la ochi.Colosul de adineaori i9i savura anticipat rizbunarea.

ii administra o lecgie in felul siu, fbrl sI calce prescrip-giile medicului. Nu mai plrea gribit gi nervos. BarAnd

ie;irea, gisise momentul oportun sl-gi gteargl nldugealacu batista gi si confrunte ceasornicul de buzunar cu orni-cul glrii. incredingl geamantanul unui hamal ales dininaltul soclului, dupl o lenti gi maturl chibzuingi de

fizionomist, tu$i 9i scuipi lat, cobori agale.

Dupi el, Sergiu Micliug zvAcni pe peron, expulzat inspagiul gol de presiunea cilitorilor de la spate.

Siri, simgi sub alpl o dezagreabili rezistengl, vie gi

elastici, in locul asfaltului dur.N-avu cAnd si-gi dea hmurit seami cI a cllcat pe un

vlrfde pantoffeminin gi si-gi cearl iertare, cici un vago-

net de.bagaje se nlpusti asupra sa cu voios huruit de rogi.

FIcu un salt de panteri in lituri.

Cezar Petrescu

i9i intrevlzu numai . .rrpni victima. O domnigoarl - dupi staturl mai degrabi o gcolirigi - sirindcomic intr-un picior, ca elevele obraznice cAnd joacigotronul in stradi si scot limba la trecitori. igi ginea vAr-ful pantofului cu mAna; obrazul i se crispase de durere;puhoiul dezhnguit din vagoane o balansa incoace 9iincolo, o tara tumultuos, pinl ce fetiscana se ancori deun stilp si rimase sl-si aline suferinga, cum se mAngAiepisicile singure in locul unde au fost lovite.

Vag, in cugetul lui Sergiu Micliug fluturi intentiacaritabili sL se apropie gi si debiteze cuvenitele scuze. Se

rlzgindi: o gcohrigl nu meritS. mofrurile rezervate numaiunor mai impozante gi coapte reprezentante ale sexuluishvit de poegi 9i maltratat de codicele lui Napoleon. Cu oviril5., spartani insensibilitare, ii intoarse, agadar, spatele gi,

despicind mulgimea cu p avdzavalizei,se avAnti spre iesire.

Celelalte peroane erau pustii, luminate zgircit intr-oyastitate sonorl 9i lugubri de gari provinciali.

DupI intirzierea de doui ceasuri, in cimp, pricinuitlde deraierea unei garnituri de marfX, acceleratul turburaun orar mort, fhrl pleciri gi sosiri. Hamalii rlspundeausomnoros la chemiri; impiegagii circulau, clscXnd si-gistrlmute fblcile. Portarii hotelurilor renungaserl la agtep-tare. Numai pasagerii trezigi din mogiiali, coborAgi bui-maci din vagoane, se rizbunau pe indelunga imobilicate,imbulzindu-se cu o frenezie contagioasi, ghiontindu-sesubit, invrijmlgiqi, gribindu-se sl-gi uzurpe unul altuialocul sub lunl gi stele. Sergiu Micliug integi gi el pasii,blnuind cl afard.se d5. un asalt nemilostiv vehiculelor.

Dumineca Orbului

Binuiali intru totul irr.ti.rr.i"rn.Ajuns pentru a asista la plecarea ultimului taxi, de

unde il fulgeri intorcind capul tovariga ciolinoasi dincompartiment, cu tiara de vlldici zgdlgiritir pe cregtet

;i cu mAna aplsAnd la piept trofeul de gazete si revisteilustrate, intr-un gest de primadoni rinit5. Nu se gribise,nu se inghesuise pe culoar, gi totugi a ajuns inaintea lui.

Mental, cu o promptitudine oarecum profesionali,Sergiu Micllug imaginX o reconsriruire la fagalocului. invreme ce el se poticnise cu nasul in ceafa uriasului can-didat la dambla, venerabilele pensionare coborau foartecuminte prin celilalt capit; cu dreptul primului ocupantrecunoscut de pravila gingilor, se instalau in automobilelejinduite de o duzini de intirziagi; iar aceasti amari banc-ruti aprecipitatei gi nechibzuitei sale strategii l-a ftcut peSergiu Michug si bomblneascl in sine citeva epitete deneaos autohtonism la adresa namilei care i-a tLiat calea.

O slabi consolare ii ogoi aleanul cind a descoperitci uriagul impirtlgea aceeagi soarti. Agtepta gi dAnsul,flancat de hamal, tamponAndu-gi sudoarea cu batistadesplturiti gi rostogolind privirea din nou apoplecticipeste capete, spre orizontul degert al bulevardului.

Prin contrast, scara din dosul Girii de Nord avea oinftgigare pitoreasci 9i animati, ca la sosirea unui grupde emigrangi cupringi de dezorientare intr-o patrie noulgi ostili, care nu-i accepta.

Prinre lizi, panere si suluri de pleduri vlrgate , femeilegesticulau cu umbrele; copiii cu somnul intrerupt se agezau

Cezar Petrescu

morocinogi si scAnceasci; U*Urgii se agitau inutil. CAgiva

hamali abandonaserl bagajele, deplrtAndu-se sI iasi incalea taxiurilor gi birjelor rltlcite pe undeva, fbri ginti gi

fbr[ speranga unor himerici cliengi la aceastl orI de noapte.

CAnd unul mai isteg, ori numai mai norocos, se intor-cea pe scara unui vehicul, se inilga o clamoare de invidiegi suspiciune in gloata urgisigilor de destin.

Femeile i9i mustrau birbagii ci au ales un hamal bleg;

sogii rispundeau rlstit ctt aluziilaalte dispute conjugale

mai vechi; copiii, cupringi de un brusc elan al inigiative-

lor temerare, sireau, oferindu-se si plece in aventuroasi

expedigie. Precocele argonaut trecea direct de la vorbi lafapt[. O rupea la goanl, impiedicXndu-se in bastoane gi

cilcAnd bitlturi. Glasul gi umbrela materni ii retezau

avintul. CAgiva mucaligi fbceau glume, gi togi fumltoriiaprinseserl Eigirile, pregltindu-se pentru zilbavilungl.

Cu o remugcare tirzie, Sergiu Micllug observi apa-

rigia victimei sale, alignindl de un picior gi ciutAnd cu

panici in ochi hamalul displrut cu bagajele.

incruntAnd sprincenele sub basca bleumarin, incerclun apel fbri convingere:

- Treghef! Treizeci gi trei!Pronunga cu o graseiere delicioasi gi copihreascl:

- Thegheh! Theizeci ;i thei!

I Delaa aligni (reg.) - a simgi un rIu, o slibiciune; aici, cu sensul de:

suferind, gchiopitAnd2 De la Trriger (gerrn.) - hamal

rfa

I regher! Treizeci 9i trei! ii siri intr-ajutor Sergiu Micliug,rliturAndu-se de ea cu un surAs smerir 9i;igalnic.

Nu era o fetiEl. Se ingelase. Numai o miniaturS.incintS.toare de femeiugci. O domnigoari in toati pute-rea cuvXntului, cu toate atributele sexului: cornigelesinilor mici impungAnd mitasea bluzei, mijlocul mll-tliu cambrat in cingitoarea de lac, buzele de roqul visineicoapte. $i ce gene risucite gi lungi!

Victima fbcu doi pagi spre stAnga. il misurl cu seve-

ritate din tllpi in cregtet. Se intoarse pe jumitate, osren-tativ, chinuind nervos intre degete o pogeti de dimen-siuni exagerate fagi de minuscula fipturi a tanagraleiin vesmAnt model L934, sezonul de primivari. SergiuMicliug nu se aritlintimidat de glacialaprimire. Cu glas

cle stentor, detuni, ftcind si tresari 9i si se risuceascispre el toate privirile emigrangilor:

- Treizeci gi trei! Hamal! Treizeci gi treei!

-Acilea suntem, conagule! rispunse un tregherrnirunt si spAnatic, cumplnindu-se intre doul geaman-tane enorme. Acilea suntem, domnigoari!

Cezar Petrescu

L4

Semina cu furnica harnici din gravurile abecedaru-

lui, tArAnd o povari de doui ori mai mare ca dAnsa.

-Unde-mi umbli, Tacke? Unde te-ai evaporat, infa-

mule, cu garderoba de nuntl a domnigoarei, hai?! urmiSergiu Micliug, trigind cu coada ochiului si surprindi unzttmbetimpiciuitor pe buzele de culoarea viginei coapte.

ZAmbetul nu se ivi.

,,$i pe drept cuvAnt! recunoscu amar Sergiu Michu;.Fac hazuri mai tAmpite ca un autentic hamal!"

in schimb, hamalul aritl vidite semne de mirare.

Apropiindu-se, se eliberi de sarcina celor doui geaman--vll .

tane gr cauta sa dezlege enrgma:

- De unde gtii dumneata, conagule, cI mI cheamlTacke?

Sergiu Micliug strXnse din umeri cu o superioritate

blazatl, perseverlnd in seria,,hazurilor tAmpite", cu m ilapuca uneori o demonici atraclie a vulgaritigii:

- Mi prive gte personal, onorabile Tacke!... De unde

;tiu ci te cheami Tacke 33 ar Putea s[ gi-o spunl dom-

nigoara, logodnica mea, daci n-ar fi necijiti, fiindci a

cilcat-o mai adineaori pe virful pantofului un mizerabil

individ, care nici nu si-acerut iertare. Toate le gtiu, Tacke...

(se plecl, gopdnd confidengial) fiindci eu sunt Kama-Brah-

min, fachirul indian, daci ai aazit, care ghicegte trecutul,

prezentul gi viitorul in stele, drojdie, palmi gi cirgi...Hamalul surAse cu neincredere. Nu gisea ce sI ris-

pundl acestui vesel cilStor gi la asemenea nistrugnice niz-bitii. Dar victima lui Sergiu Micliug, cu buzele strAnse 9i

Dumineca Orbului,

25

cu o cutl ingustl intre sprdncene, pirea ci n-a auzit gi cirrtr are de ce se inveseli. Bitea cu necaz din vArful picioru-Iui valid. Se uita in alti parte . PieliEa bruni se invlpiiase1i o adiere ugoari ii flutura lin un cArliong de pir.

Tacke33 igi reveni la simgul datoriei. Spuse:

- RimAi dumneata atunci cu domnisoara acilea, cicu mi duc inainte, si dau peste un otomobil. Altfel, vilpuci ziua, gi-gi fi grlbigi, de ... cum suntlrl logodnicii...

Spuse gi nu asteptl incuviingare, luind-o gribit lapicior.

D elicat, Sergiu M icllu g aqezd. v aliza de-a curmezisulpcste cele doui geamantane. Din fugi descifrl incompletun nume pe cartea de viziti prinsi in rama de piele.

Rosti, schimbAnd pardesiul de gabardinl de pe unbrat pe celilalt gi admirAnd cu exagerati induiosare gru-pul bagajelor:

- Privegte, domnigoarl Gina! Parci se cunosc decind lumea, isi pierduseri de gtire gi s-au regisit. Nu-siintorc spatele, nu se uiti urAt, nu musci, nu-gi arati din-gii. Sunt sigur cI in limba lor igi destiinuiesc la urechefbarte palpitante impresii de voiaj.

Domnisoara Gina nu mugci, nu-si ariti dingigorii,intoarse, insi, cu totul umerii mici gi ceafa cu arimiiluvite vibratile sub basci. Sergiu Michug descrise unscmicerc gi-i aplru in fagi, scogAnd plliria gi salutAnd cugratie emfat icd, de caballero mexican:

- DomnisoarS. Gina, domnisoari Gina, hai si inche-icm armistiqiu! Altfel, se uitl lumea curios la noi, ca la