CRONICA UNUI SUCCES DE PUBLIC 2016: FILIT ÎN ANUL REVENIRII filecuvin te. Sau poem grafic sau...

$: CRONICA UNUI SUCCES DE PUBLIC 2016: FILIT ÎN ANUL REVENIRII filecuvin te. Sau poem grafic sau al-bum de art\ sau oracol sau, a[a cum cele mai bune c\r]i arat\ `n miezul lor nev\ zut,$
Un biciclist de ocazie

Florin L\z\rescu

Stau aplecat peste tastatura calcu-latorului. Se aud puternice b\t\i`n u[\. Pisica de al\turi se treze[ te,sare de pe mas\. Deschid [i v\d `nfa]a u[ii un tip scund, negricios.

» pag. 4

ANUL XII » NR. 542 » 5 – 11 noiembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Palimpsest cu un col] de camer\

Alina Purcaru

S\-i spunem roman grafic pen-tru c\ alt termen mai apropiatnu avem la `ndemân\, dar la felde bine i-am putea spune [ara -d\ `n imagini [i foarte pu]inecuvin te. Sau poem grafic sau al-bum de art\ sau oracol sau, a[acum cele mai bune c\r]i arat\`n miezul lor nev\ zut, jurnal cufile albe, pentru semnele (sauconvinge rile) pe care memoriale-a ascuns adânc, cel maiadânc, `n fiecare.

» pag. 12

`n » paginile 2-3, 8-11

Scrisoare pentrumelomani

~ntâmpl\ri [i personaje

CRONICA UNUI SUCCES DE PUBLIC

2016: FILIT ÎNANUL REVENIRII

Cronic\ de carte

„Hop... [i trei“sau prins cusufletul `ntrePraga [i Ia[i

Victor Eskenasy

~ntors zilele trecute de la Praga, amr\spuns, recu nosc, cam iritat, unui mesaj ̀ nso]it de un clip videotri mis de o cuno[tin]\, muzician`n Germania. Amicul meu m\ `n -demna s\ v\d un flashmob al unorstuden]i de la Conservatorul dinIa[i, pe istorica strad\ L\pu[ -neanu – pe care au tr\it [i buniciimei – [i se entu ziasma de hora cear fi „`nviat“ `ntr-o „]ar\ sufocat\de ]ig\nime [i manele ̀ n mass-me-dia [i `n via]a cotidian\“.

» pag. 6

Cea de-a IV-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere de la Ia[i a avut loc `ntre 26 [i 30 oc-tombrie 2016. O revenire de excep]ie, dup\ numeroase probleme birocratice [i politice `ntâmpinate de c\treorganizatorii festivalului [i precedat\ de o edi]ie de protest. O `ncercare de a „c\p\ta din nou altitudine”, a[acum spunea Dan Lungu, directorul FILIT, `n discursul de deschidere, [i de a reajunge la anvergura din 2014,edi]ia de referin]\. Dintre cele 36 de evenimente cuprinse `n programul de anul acesta – Seri FILIT, dezbateri,ateliere, vernisaje, `ntâlniri cu liceeni etc. –, „Suplimentul de cultur\” public\ câteva relat\ri semnate de RaduCucuteanu, Andra Petrariu [i Eli B\dic\, care, `mpreun\, v\ vor convinge c\ FILIT trebuie s\ continue.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 542 » 5 – 11 noiembrie 2016

2 » special FILIT

~NTÂLNIRILE „ALECART“ DIN CADRUL FILIT 2016

„Orice carte este `n primul rând prilejulunei interoga]ii despre noi `n[ine“

Andra Petrariu

~ntâlnirile „Alecart“ au devenitdeja o tradi]ie `n cadrul FILIT, su-te de elevi ie[eni având ocazia s\-[i `ntâlneasc\ la fiecare edi]iescrii torii prefera]i, s\ le adreseze`ntreb\ri [i s\ primeasc\ autogra-fe. Prima ̀ ntâlnire „Alecart“ a avutloc joi, 27 octombrie, `n Sala deFestivit\]i a Colegiului Na]ionalIa[i, [i i-a avut ca invita]i pe scrii-torii Veronica D. Niculescu (cuSpre v\i de jad [i s\lb\]ie) [i RaduParaschivescu (cu romanul Cuinima smuls\ din piept), vizibilimpresiona]i de primirea c\ldu-roas\ de care au avut parte.

Veronica D. Niculescu:„Cred c\ locuim `n fiecare carte pe care o citim“

„Romanul Spre v\i de jad [i s\l -b\]ie a fost pentru mine ca o biju-terie veche, a c\rei valoare [i ac\rei str\lucire se descoper\ trep-tat“, a pornit discu]ia NicoletaMun teanu, care, ghidat\ de frea -m\tul din sal\, i-a invitat pe elevis\ le pun\ `ntreb\ri invita]ilor.Astfel, afl\m despre carte de laIoana T\t\ru[anu c\ este „un ver-tij al sentimentelor, un roman al`ncerc\rii de cunoa[tere a sinelui,un roman al feminit\]ii“.

Veronica D. Niculescu a poves-tit cum a fost construit\ cartea,ar\tând c\ are foarte multe cotloa-ne ascunse: „Când am `nceput s\scriu, `mi doream s\ am o poveste`n care s\ tr\iesc cât mai mult.Am vrut de fapt s\ scriu o cartedespre fractura magic\ dintre cescrie un scriitor la un moment dat[i ce tr\ie[te el ̀ n realitate“. ~n pri-vin]a identific\rii cu personajulpe care l-a creat, scriitoarea spunec\ „eu nu sunt Miranda, dar exact

`n clipa `n care confirm de fiecaredat\ c\ nu sunt un personaj sau al-tul mint, pentru c\ sunt `n fiecaredintre personajele mele“.

De[i nu obi[nuie[te s\ o fac\ `nscrierile sale, autoarea a m\rturi-sit c\ scenele din copil\ria Miran-dei sunt inspirate din propria co-pil\rie: „Nu m\ intereseaz\ s\scriu despre mine, nu g\sesc o pl\ -cere `n asta, dar este singurul locunde fac recurs la propria-mi per-soan\ `ntr-un mod atât de neru -[inat [i pe fa]\“ (râde).

~ntrebat\ dac\ [i-ar dori ca ro-manul Spre v\i de jad [i s\lb\]ies\ fie ecranizat, scriitoarea ar\spuns nu, oricât de flatant ar fi,[i c\ „este o experien]\ foarte bi-zar\ s\-]i transformi propriul text`n scenariu de film“.

Veronica Niculescu a m\rturi-sit c\ sper\ ca, plin\ de energiaoferit\ de Ia[i, s\ ajung\ acas\ [is\ preg\teasc\ o nou\ schi]\ decarte. „Cred c\ locuim `n fiecarecarte pe care o citim. Când citim [icartea e bun\, ne mutam acolo. {iasta nu cost\ aproape nimic. Fap-tul c\ ast\zi c\r]ile sunt scumpe eargumentul celor care nu citesc.De fapt, e cea mai ieftin\ distrac -]ie“, a `ncheiat ea.

Radu Paraschivescu:„Cartea este cea maibun\ agen]ie de turismdin lume“

~ntrebat dac\ aceast\ carte l-aschimbat `n vreun fel, Radu Pa-raschivescu a afirmat c\ da, `ntr-oanumit\ m\sur\. „Cartea asta a

presupus o documentare [i undrum `n Portugalia. Primul lucrupe care l-am v\zut acolo a fost unafi[ cu un concert al lui NicolaeGu]\ – s-a amuzat autorul. Sigur,\sta e un detaliu, Portugalia este o]ar\ fascinant\ atunci când nu`ncearc\ s\ ne mint\ istorice[te.“Astfel, scriitorul a recunoscut c\nu crede ̀ n istorie [i c\ aceast\ car-te este o mefien]\ a sa fa]\ de aceas-ta: „Unii au spus c\ este un romanistoric [i am avut onoarea s\ ̀ i con-trazic“. Radu Paraschivescu a`mp\rt\[it liceenilor [i faptul c\ ro-manul Cu inima smul s\ din piepteste unul despre limit\, dezv\luindtotodat\ oroarea sa de a vedea sec-ven]e de violen]\ sau sânge. „Am osl\biciu ne vizual\ `nfio r\toare, pecare `ncerc s\ o vindec scriind lu-cruri `n limita suportabilului“, aspus acesta, ad\ugând c\ s-a rugatca nu cumva s\ fac\ cineva un filmdup\ aceast\ carte [i s\ `l invite lapremier\. „A[ face o fi gu r\ jalni -c\“, a continuat autorul râzând.

Ghidul nesim]itului a surescitatde asemenea interesul elevilor dela Colegiul Na]ional. Despre acesta,Radu Paraschivescu a spus c\ aap\rut din necesitatea unei formemai fâ[ne]e de a face educa]ie. „Afost scris cu multe tu[e ironice, darceea ce s-a ̀ n]eles gre [it din el a fostc\ nesim]irea este o caracteristic\a românilor. Cu totul fals“, a insis-tat. Continuând ̀ ntr-o not\ umoris-tic\, Nicoleta Munteanu l-a provo-cat pe scriitor s\ fac\ un scurt ghidal elevului nesim]it. {i l-a f\cut: „`nviziunea mea, to]i elevii sunt

sim]i]i. Nu m\ baga]i `n capcane“,s-a amuzat scriitorul.

Fiind la vârsta la care sunt `nformare, elevii au fost curio[i s\afle unde ̀ [i mai pot g\si modeleleazi, moment `n care scriitorul adeclarat c\ `nc\ mai crede `n pu -terea exemplului. „Cred [i `n pu -terea cititului. ~n momentul `n ca-re cite[ti, nu doar c\ te decuplezide la cotidian, ci pur [i simplu `]ipui ni[te aripi. Cartea este ceamai bun\ agen]ie de turism din lu-me, e cea mai ieftin\ [i cea maifrumoas\ form\ de explorare.“

Hanne Örstavik: „Cea mai mare team\ a mea este aceea de a nu fi iubit\“

„Ceea ce va urma v\ va ar\ta c\orice carte este `n primul rând pri-lejul unei interoga]ii despre noi`n[ine“, a spus Nicoleta Munteanula `nceputul celei de-a doua `ntâl-niri „Alecart“, care s-a desf\[uratvineri, 28 octombrie. De data aceas-ta, elevii s-au bucurat de companiaa dou\ scriitoare str\ine, discu]iapornind de la romanele Iubire, scrisde norvegiana Hanne Örstavik, [iFemeile lui Laz\r, al rusoaicei Ma-rina Stepnova. Cele dou\ scriitoare,cu ajutorul interpretelor care aureu[it s\ ]in\ pasul cu brio cu vorbi-rea alert\ a elevilor, au r\spuns cu-riozit\]ilor din public, `mp\rt\[indpove[tile din via]a personal\ careau stat la baza c\r]ilor lor, idei des-pre personajele lor, precum [i des-pre tema principal\ adus\ `n dis-cu]ie [i cea mai de efect printre

tinerii liceeni, respectiv iubirea. „Dar ce `nseamn\ de fapt iubi-

rea?“, s-a `ntrebat Hanne Őrsta-vik, completând c\, dac\ e[ti de-ta[at [i nu e[ti conectat la proprii-le sentimente, nu ai cum s\ sim]i[i s\ `n]elegi r\spunsul la aceast\`ntrebare. Scriitoarea a mai spusdespre carte c\ a scris-o atuncicând tocmai a devenit mam\.„St\ team cu copilul nou-n\scut `nbra]e, m\ uitam la el [i eram dis-perat\ pentru c\ nu [tiam cum s\fac s\ [tie cât de mult `l iubesc.Po]i s\ spui «te iubesc» din nou [idin nou, dar când este cu adev\ratadev\rat?“, a ad\ugat, dezv\luin-du-[i `n fa]a publicului propriileincertitudini [i frici. „Am scrisacest roman pentru a-mi analizatemerile personale. {i m\ speriefoarte multe lucruri, dar cea maimare team\ este aceea de a nu fiiubit\.“

Marina Stepnova:„Uneori, `n timp ce scriu, lucrurile ies de sub control [i cartease scrie singur\“

„Romanul Marinei Stepnova afost pentru mine o revela]ie“, a de-clarat coordonatoarea `ntâlnirilor„Alecart“. „Este o carte a r\zboiu-lui, despre cel mai aprig [i maisângeros r\zboi, care este cel dininimile personajelor“, a `mp\rt\ -[it de asemenea Tamara Bivol,unul dintre redactorii „Alecart“,`ntrebând-o `n acela[i timp pescriitoarea rus\ dac\ ̀ i putem atri-bui iubirii o anumit\ logic\. „~nceea ce ]ine de dragoste, vreau s\v\ zic c\ nu poate s\ existe nici ologic\“, a r\spuns autoarea ̀ n lim-ba rus\, scuzându-se râzând c\,de[i a tr\it zeci de ani la Chi[in\u,nu a mai vorbit limba român\ de20 de ani [i c\ a uitat tot.

La eveniment a fost prezent\ ̀ nsal\ [i traduc\toarea c\r]ii, An-toaneta Olteanu, care s-a bucuratal\turi de elevi de `ntâlnirea cuscriitoarea. Tinerii au fost intere-sa]i s\ afle [i dac\ `n Rusia exist\o real\ libertate a scriitorului de ase exprima, la care a venit afir-ma]ia c\ ̀ n acest moment este o li-bertate absolut\.

Surprins\ de curiozit\]ile tine-rilor liceeni, Marina Stepnova aafirmat c\ „uneori, `n timp cescriu, lucrurile ies de sub control[i cartea se scrie singur\“.

„Bine a]i venit la FILIT,bine a]i venit printrefilele c\r]ilor“, a spusNicoleta Munteanu laprima `ntâlnire „Alecart“din cadrul FestivaluluiInterna]ional de Lite -ratur\ [i Traducere (FILIT)Ia[i de anul acesta, dar v-o spunem [i noi prinrândurile care urmeaz\.

© A

ndi S

pot


special FILIT « 3

Ne pas\ de proza scurt\!...

Eli B\dic\

Timp de aproape dou\ ore (`nintervalul 11:00-13:00) s-a discutat,cu sala plin\, despre de ce se scrieproz\ scurt\, de ce a fost genul„nedrept\]it“ de-a lungul timpu-lui, de ce se impune o resuscitarea prozei scurte ast\zi, dar a deviat[i spre alte zone precum cena-cluri, tineri scriitori, cum v\d citi-torii prozatorii, necesitatea de aavea mai mul]i prozatori ̀ n Româ-nia, ce rol joac\ educa]ia [colar\`n obiceiul lecturii [.a.m.d.

Mai multe puncte de vedere aufost etalate [i disecate, pu]in hao-tic, din diverse unghiuri – lentilade editor, cea de scriitor, de socio-log ori de cititor. De pild\, AlexTocilescu spunea c\ sunt momen-te pe care nu le po]i transforma`ntr-un roman, ci ai nevoie deproz\ scurt\ pentru a dezvolta unsubiect. S-a oprit la episodul celmai recent, al propriei c\l\torii cuavionul, când a v\zut-o pe stewar-des\ (pardon, `nso]itoarea de

bord) ar\tând, din nou, cum s\ `]ipui masca de oxigen `n cazul uneidepresuriz\ri [i atunci povesteac\ s-a gândit s\ scrie o proz\scurt\ despre cum aceasta e[uea -z\, `n repetate rânduri. Pe de alt\parte, Florin Iaru a adus `n dis -cu]ie dificultatea de a scrie proz\scurt\, tocmai pentru c\ nu aispa]iu pentru a gre[i – „trebuie s\fie impecabil\“, „trebuie s\ [tiimeserie“. Altfel spus, „o povestepoate fi minunat\, dar dac\ esteprost scris\ nu conteaz\“. Tot elmilita, ̀ n timpul ̀ ntâlnirii, pentruun num\r mai mare de prozatori,raportat la popula]ie – cel pu]in10.000 de prozatori. Am avea nevo-ie, spunea Iaru, de cel pu]in 500 deapari]ii de proz\ pe an. Plus de li-teratur\ de consum. Nu to]i invi-ta]ii au fost de acord cu aceste afir-ma]ii. Alex Tocilescu, de exemplu,a intervenit [i a spus c\ el crede c\sunt suficien]i 50 de prozatorifoarte buni.

Captivant\ a fost [i discu]ia de -spre interese, lectur\, timp, cititori.

Bogdan Munteanu a povestit, laun moment dat, dou\ episoade `ncare a fost chemat, ca autor, pen-tru lectur\ [i discu]ii – unul la penitenciar, unde oamenii au fostinteresa]i de poveste, de cum con-struie[ti nara]iunea [.a., iar altulla universitate, unde studen]iierau interesa]i de „izvorul inspi-ra]iei“. Strâns legat de cititori [icum citim, i s-a cerut interven]ialui Dan Lungu, din pozi]ia de so-ciolog. Acesta a spus c\ timpulfragmentat de lectur\ de ast\zi nueste un argument valid `n favoa-rea prozei scurte, nu func]io-neaz\. Dimpotriv\, ra]iunea psi-hologic\ este c\ vrei s\ te sim]iacas\ pe o durat\ lung\ de timp,iar romanul `]i ofer\ acest lucru.Dan C. Mih\ilescu a completat,afirmând c\ la proz\ scurt\ ai

nevoie de momente de respiro`ntre proze deoarece sunt alte cali-bre, alte pove[ti, `ns\ la roman„stai lini[tit cel pu]in 100 de pa-gini“, ajung `ntr-un spa]iu `n care„totul `]i este familiar“.

~n acest punct, voi aminti c\ s-ainvocat [i nostalgia romanului, [i„vina“ criticii, care a[teapt\ me-reu ca un prozator „s\ confirme ̀ nroman“, pericolul social media –proza scurt\ [i post\rile de pe Fa-cebook –, faptul c\ poe]ii se citesc`ntre ei, prozatorii nu (Florin Ia-ru), c\ cercul cititor-revist\-autors-a rupt (Cristian Teodorescu), c\autoritatea criticii a disp\rut(Dan C. Mih\ilescu) ori c\, din pri-cina [colii, tinerii au sentimentulinutilit\]ii atunci când citesc pen-tru c\ `i `nv\]\m c\ nu `n]eleg cecitesc, c\ trebuie s\ mearg\ spre

critici pentru a `n]elege ce a vruts\ spun\ autorul (Cristian Teodo-rescu & Florin Iaru).

Cred c\ spune multe despreaceast\ dezbatere [i publicul aflatla BCU: `n propor]ie de aproape50%, audien]a a fost format\ dinscriitori – au fost prezen]i autoriprecum Dan Lungu, Florin L\z\ -rescu, Veronica D. Niculescu, Iu-lian T\nase, Ciprian M\ce[aru,Emil Brumaru, Doina Jela etc. –,iar cealalt\ jum\tate erau tineri [iadolescen]i ie[eni. ~ntocmai ca ce-lelalte dezbateri organizate la ceade-a patra edi]ie a FILIT Ia[i, [iaceasta era un punct fierbinte, odiscu]ie necesar\, o `ntâlnire ca-re, ̀ n mod ideal, ar trebui dus\ dince `n ce mai departe, pentru aajunge s\ devoaleze alte [i alteperspective.

~ntre genera]ii: scriitori [i liceeniRadu Cucuteanu

Când este vorba despre `ntâlniri`ntre scriitori [i liceeni, tot timpulapare pe fundal `ntrebarea: „Oareliceenii mai citesc? Oare au fostadu[i cu sila la o `ntâlnire cu scrii-torii?”. Ei bine, adunarea de la Pod-Pogor, care a ̀ nsumat peste 80 de ti-neri, al\turi de trei scriitori, este denatur\ s\ ofere un r\spuns.

~n general, un raport de pe te-ren `nseamn\ citate [i descrieri.Cel de fa]\ `ns\ nu `[i propune a[aceva. Dar o serie de informa]ii debaz\ se fac necesare.

Clubul Logos, partener activ alFILIT, a avut trei evenimente careau intrat `n programul festivalu-lui. Aici este vorba despre ultimuldintre ele, care s-a bucurat de prezen]a a trei invita]i, Bianca

Bur]a-Cernat, Ciprian M\ce[aru[i Bogdan Munteanu.

~n momentul `n care cei pre-zen]i au intrat `n dialog cu in -vita]ii, situa]ia a luat o turnur\nou\ [i de invidiat: s-a ajuns la avorbi despre ce `nseamn\ scrisul,despre emoticoane [i messange-rez\ (de la uitatul asl pls la clasi-cul brb la cotidianul lol), pân\ ladeclara]ii directe: „~ncerc\m s\]inem pasul cu voi“. Oricât de vioiar fi pasul [i oricât de tineri ar fiautorii, r\mâne `n permanen]\ ce-va de explorat. {i asta s-a v\zut dinplin `n cazul liceenilor angrena]i`n Logos [i ̀ n jurul Serinellei Zara,profesorul coordonator al cercului.

Culisele vie]ii de scriitor de-voalate publicului au cuprinsmulte detalii, mai mari sau maimici. Ceea ce poate c\ explic\

zâmbetele venite `n valuri dinpartea audien]ei. Printre acesteminu]ii, cea a accentului: care tre-buie pus pe poveste [i pe felul `ncare al]ii – cititorii – o percep. Deaici [i `ndemnul lui Ciprian (pen-tru c\ da, rela]ionarea a fost per-sonal\, `n ciuda normalei reti-cen]e ini]iale a tân\rului public):„Citi]i povestea, bucura]i-v\ deea, nu `ncerca]i s\ vede]i dac\ au-torul e `ntr-o postur\ sau alta.Citi]i povestea“.

Curiozit\]ile liceenilor au vizatatât via]a personal\, cât [i cea pu-blic\ a invita]ilor. Dar aici a interve-nit clar diferen]ierea dintre autor, capersoan\ public\, [i fiin]\ privat\,care nu se expune decât `n m\sura`n care este dispus\ s\ o fac\.

Lucru care a fost pus pe mas\direct. Mai mult de atât, deschiderea

invita]ilor a fost `nso]it\ de acelemici detalii care te fac s\ percepiomul `ntru totul: pove[ti din aniide formare, probleme mai multsau mai pu]in actuale, condi]ia ce-lui care ajunge s\ publice. Inclu-siv la nivel de pa[i f\cu]i `n plussau `n minus. {i aici este rele-vant\ declara]ia: „Marea gre[eal\pe care am f\cut-o a fost s\ public`nainte s\ m\ evaluez. C\ci era cool s\ publici“.

Ceea ce r\mâne valabil [i azi.Fragmentele citite din c\r]ile in-vita]ilor, gl\suite de Serinella Za-ra, au avut menirea de a sublinia,prin dialogul cu autorii, felul `ncare se construie[te o pagin\, unpersonaj, o situa]ie. Dublate de re-flec]iile celor direct implica]i, eleau avut un impact puternic asu-pra celor prezen]i – prin idee, prin

rigurozitate, prin raportare laceea ce este viu.

Poate de aici [i numeroasele`ntreb\ri puse de tân\rul audito-riu. Cum ar fi cea despre felul `ncare func]ioneaz\ rela]ia dintreun titlu [i text – `ntreb\ri nea[tep-tate, care au reprezentat [i pentruvorbitori o nou\ form\ de risc,dincolo de cea a autografelor.

Publicul, trebuie spus, a fost larândul s\u foarte implicat – do-vad\ fream\tul s\lii la ironiile saupoantele aruncate de invita]i –,pentru a ajunge la o form\ de dia-log `n care nu mai conta expe-rien]a, vârsta, cunoa[terea – doarcunoa[terea celuilalt.

S\ mai spun oare c\, dup\ eve-niment, sesiunea de autografe [idiscu]ii personale a ]inut un timpconsiderabil?

{i vrem s\ le pese [i altora. Aceasta ar fi, dac\ vre]i, grossomodo, concluzia dezbaterii „Cui `i pas\ de proza scurt\“de sâmb\t\, 29 octombrie, din cadrul Festivalului Interna -]ional de Literatur\ [i Traducere de la Ia[i. Efervescenta`ntâlnire a avut loc la Sala „B.P. Ha[deu“ de la BibliotecaCentral\ Universitar\ „Mihai Eminescu“. La eveniment auparticipat cinci autori români ([i) de proz\ scurt\: FlorinIaru, Dan C. Mih\ilescu, Bogdan Munteanu, CristianTeodorescu [i Alex Tocilescu.

Scumpe domnule Turgheniev, v\scriu `ntr-o stare de surescitarenervoas\, care m\ conduce – o v\dbine – spre revolt\. Vede]i dum-neavoastr\, domnul meu, `n zilelenoastre a]i ie[it din mod\, sunte]idatat, sunte]i dep\[it, sunte]i`nvechit, sunte]i inutil. {i nimeninu ì ia de guler pe aceia caresus]in aceste enormit\]i, nimeninu le d\ dou\ palme, `nro[indu-leobrajii (care nu le crap\ din pro-prie ru[ine). Nu. Tr\im o perioad\de deplin\ libertate tragic\.

Se spun `n contra dumnea-voastr\ cuvinte cumplite, astacând se mai obose[te cineva s\ v\nege. Exist\ chiar oameni care v\plaseaz\ `n opozi]ie cu modernii[i cu postmodernii no[tri, crezândc\ astfel sunt originali [i c\ v\ potmiici sau chiar c\ pot anula. M\

irit\, dar am la[itatea sau `n]elep-ciunea s\ tac. Tac, domnule Tur-gheniev, fiindc\ ì cred incurabili.M\ `ntristeaz\ destinul lor pep\mânt [i `n literatur\, dar nu ìpot ajuta.

Pe ei ì dezgust\ idealismul. Peei ì dezgust\ entuziasmul. Pe ei ìdezgust\ bunii oratori din pagini-le c\r]ilor (fleacuri!). Pe ei ì dez-gust\ societ\]ile anterioare. Ei `[isunt suficien]i. Pe ei ì comp\ti-mesc [i ì las s\ `[i fie.

Scumpe domnule Turgheniev,ei nu v\ plac. Acolo unde este art\([i `nc\ una atât de rafinat\ `ncât`l ̀ nnebunise pe domnul Flaubert,marele dumneavoastr\ contem-poran), ei v\d cli[eu. Ei nu `n]elegc\ le ve]i fi mereu `nainte. Ei nu`n]eleg perfec]iunea domniei voas-tre `n introducerea personajului

`n scen\, nu ajung pân\ la frumu-se]ea unei descrieri sau a uneicompara]ii. Nu se `ntâlnesc nicio-dat\ cu dumneavoastr\, Ivan Ser-ghievici. V\ evit\, cu cui buriledumneavoastr\ de nobili [i cudramoletele de salon. Le provoca]i –ierta]i-mi sinceritatea – grea]\.

Scumpe domnule Turgheniev,eu nu v-am evitat niciodat\. }inminte [i acum când v-am `ntâlnit.Eram liceean, eram imberb, eramnaiv, eram utopic, eram `ndr\gos-tit. Scria]i ca o mângâiere, de[i ex-cela]i `n tragic. Acum, sunt foarteb\trân (nu conteaz\ de câ]i aniumblu p\mântul, crede]i-m\, suntfoarte b\trân) [i abia acum am ci-tit Rudin. ~mi e ru[ine, desigur.

{ti]i, criticii `l pun pe Rudinal\turi de Peciorin al domnuluiLermontov. Criticii care `nc\ v\acord\ aten]ia cuvenit\ v\d `n elunul dintre marii oameni de pri-sos ai literelor ruse[ti. Oamenii deprisos sunt aceia care `[i caut\ cudezn\dejde (ve]i suporta parado-xul, sunte]i totu[i un nobil rus) ca-lea. Le dau acestor critici dreptate.

Scumpe domnule Turgheniev,a[ vrea s\ las aici [i câteva cuvintepe care le-a scris Isaiah Berlin. Nu

`l cunoa[te]i pe Isaiah Berlin, afost un mare filosof, a tr\it la unsecol `n urma dumneavoastr\ [imi-a fost cândva idol, de[i multedintre ideile dumnealui m\ sco-teau din min]i (avea chiar acest\splendid\ ocupa]ie – era un istorical ideilor). {i, citind Rudin, Berlina putut scrie: „Povestea lui Tur-gheniev e acoperit\ de un val abiasim]it de triste]e. Leg\turile dintreoameni, complica]iile emo]ionale,tragicul [i comicul, momentele deexaltare, inevitabila `n frân gere,umilirea, toate se ̀ n trev\d ca de ladep\rtare, toate sunt privite cu`n]elegere [i iertare, pentru c\ ori-cum nu puteau fi schimbate. Ideeac\ ar fi putut fi altfel dac\ ai fi aless\ faci altcumva nu e decât o iluzie“.

Scumpe domnule Turgheniev,Rudin e admirabil, cum [i detesta-bil este, dar, la drept vorbind, e totmai rar `n mileniul al III-lea. ~nschimb Pigasov, ursuzul [i porculde Pigasov, e aici, cu noi, mai viuca oricând. Iar `n loc de `ncheiere,mai afla]i, domnule Turgheniev,c\ m\ gândesc ̀ ndelung la vorbeleacestui gânditor m\runt, pe careRudin `l d\, fire[te, mat din treifraze.

Afla]i, domnule Turgheniev, c\m\ gândesc exact la aceste vorbeale lui Pigasov, f\r\ s\ trag, vede]ibine, pân\ la urm\ nici o conclu-zie, nu, nu: „M\ gândeam c\ sunttrei categorii de egoi[ti, spuse`ncet Pigasov, egoi[tii care tr\iesc[i las\ s\ vie]uiasc\ [i pe al]ii; aceicare tr\iesc [i nu-i l\sa pe al]ii s\tr\iasc\, `n sfâr[it egoi[tii care ei`n[i[i nu vie]uiesc [i `mpiedic\ [ipe al]ii de a tr\i... Femeile apar]in`n genere acestei din urm\ cate-gorii...“.

4 » opinii


Stau aplecat peste tastatura calcu-latorului. Se aud puternice b\t\i`n u[\. Pisica de al\turi se treze[ te,sare de pe mas\. Deschid [i v\d `nfa]a u[ii un tip scund, negricios.

— Salut, am auzit c\ vinzi o bi-ciclet\.

Ies [i `mi privesc `ndelung u[a,`ncercând s\ m\ dumiresc ceanume semnaleaz\ pe-afar\ c\ a[fi un tip care are o biciclet\ devânzare.

— Eu? O biciclet\ de vânzare?! — Hai, domnule, z\u, nu te mai

juca. Oricum `]i dau cât nu face.Am nevoie de-o biciclet\.

— Da’ la ce-]i trebuie a[a demult o biciclet\?

— Cum s\-]i spun? Nici nu necunoa[tem atât de bine [i dumnea-ta, poftim, vrei s\-]i zic din primala ce-mi trebuie bicicleta. Ar tre-bui s\ ne cunoa[tem mai de mult.

— P\i, cine ne opre[te s\ necunoa[tem?

— Ei, nu, c\ eu sunt un tip maitimid. Nu pot s\ am `ncredere `nori[icine [i hop! s\-i povestesctoat\ via]a mea, ca s\ `n]eleag\ dece-mi trebuie bicicleta.

— Scuz\-m\, nu [tiam c\ bici-cleta asta e o treab\ atât de intim\.

— P\i, e. Este. Nu intr\m `ncas\, s\ st\m un pic de vorb\?

— Scuz\-m\, ce nepoliticossunt! Intr\. Ia loc.

— Nu, c\ nu stau mult. Apoi,nici nu te cunosc prea bine, cine[tie ce fel de om mai e[ti. M\ invi]i`n cas\, `mi dai ceva de b\ut, eum\ ame]esc, mai vorbim una, al-ta, ̀ ]i povestesc ca prostu’ toate in-timit\]ile mele, c-a[a-s eu, gur\spart\ la b\utur\, [i parc\ v\d c\te enervezi [i sari la b\taie.

— Da’ de unde... Sunt un om li-ni[tit. Dar o sticl\ de vin cred c\am. Ro[u e bine?

— E bun [i ro[u, numai c\ pemine m\-n]eap\ un pic la inim\de la vin ro[u.

— E[ti cardiac? — Naiba [tie! Ce, am bani s\

m\ duc s\-mi fac vreun control?N-am, domnule, n-am. Abia amreu[it s\ strâng de-o biciclet\. Vai,da’ ce pisic\ frumoas\ ai! E-a du-mitale?

— E-a mea, din p\cate. — De ce din p\cate? Are purici?

N-am chef s\ plec acas\ cu puricide la dumneata. ~]i dai seama, ar firidicol s\ pleci s\-]i cumperi o bi-ciclet\ [i s\ te `ntorci acas\ cupurici... Sigur n-are purici? La câtde slab\ arat\, cred c\ are purici.Ai uns-o cu vreun praf, ceva, dup\baie? Clar, are purici! Scap\naibii de ei.

— Eu m\ gândeam s\ scap demâ]\.

— De mâ]\? Da’ nu-i p\cat? Ebine s\ ai un suflet prin preajm\,ceva care s\ mi[te, s\ ai `n cine dacu [utul când e[ti singur `n cas\.Stai singur?

— Nu, cu pisica. Spuneai de-obiciclet\.

— Stai, domnule, un’ te gr\ -be[ti a[a. ~mi dai un pahar de vin,care s-ar putea s\-mi fac\ r\u lainim\, [i te-a[tep]i s\-mi deschizisufletul ca pe-o conserv\?

— Cum vrei. Dac\ vrei, te-ascult. — S\-]i spun, s\ nu-]i spun?!

Hai s\-]i spun. Oricum, dup\ ce-midai bicicleta nu cred c\ o s\ ne maivedem vreodat\. Uite-]i zic, c\-mipari om de treab\, ̀ n]ele g\tor: m-am`ndr\gostit.

— Sigur-sigur?! — Domnule, da’ [tiu c\ te pri-

cepi la oameni! Vezi `n mine ca-ntr-o carte! Normal c\ nu sigur-sigur. Parc\ po]i [ti ce-i dragostea!Nu, domnule, nu po]i [ti nimic!Nimic nu e sigur! Da’ te-ntreb: a[mai fi strâns eu bani de biciclet\,dac\ n-a[ fi fost `ndr\gostit?

— Ce leg\tur\ are una cu alta?— Are, c\ m-am s\turat s\ tot

vin pe jos din cel\lalt cap\t alora[ului! Dac\ a[ avea o biciclet\,n-a[ mai merge de mi se tocesct\lpile.

— E drept, da’ cum te-ai maiplimba cu tipa dac\ ai bicicletadup\ tine?

— Bun\-ntrebare! La asta num-am gândit. Ce-]i spuneam eu c\dragostea e complicat\?! N-ai bici-clet\, vii ca prostul pe jos. Ai bici-clet\, nu te mai po]i plimba cu iu-bita. {i parc\ vezi c\ nici nu iesenimic [i te-ai ostenit degeaba.

— Ei, nu chiar degeaba. Bici-cleta r\mâne.

— {i ce te faci cu-o biciclet\dup\ ce nu mai ai iubit\?

— Te plimbi. Ce-i mai frumosdecât s\ mergi cu bicicleta, s\ co-bori o vale imens\, pedalând dintoate puterile?

— {i dac\ sare lan]ul? — {i tu acum, prea le vezi pe

toate `n negru. Trebuie s\ fii maioptimist. Uite de asta te doare ini-ma. Prea le pui pe toate la suflet.

— Da, domnule, a[a-s eu, maisensibil. Parc\ vezi c\ [i tipa o s\se `ndr\gosteasc\ de mine.

— Foarte bine, a[a te vreau.Normal c\ o s\ se `ndr\gosteasc\de tine! Mai ales dac\ o s\-]i cum -peri biciclet\.

— Da, da, e normal s\-]i par\mai serios un tip cu biciclet\, s\ te`ndr\goste[ti de el. Hai, domnule,mi-o vinzi?

— Ce s\-]i vând? — Cum ce? Bicicleta! — Da’ când ]i-am spus eu c\ a[

avea o biciclet\ de vânzare? — Mi-a spus mie cineva. — Cine s\-]i spun\, c\ pe mine

nu m\ cunoa[te nimeni pe-aici? N-am, domnule, biciclet\ de vân -za re, n-am.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Un biciclist de ocazie

Cartea Rudin de I.S. Turgheniev (traducere [i note deAdriana Liciu) a fost publicat\ la Editura Polirom, `n 2016.

Scrisoare c\tre domnul Turgheniev

Cuvintele apar]in unui tân\r mol -dovean, Alexandru Nartea, iarmesajul s\u de pe Facebook es teimpresionant. Arat\ c\ `i pas\ de]ara sa.

La primul tur al alegerilor pre -ziden]iale din Republica Moldovaau venit la vot jum\tate dintrealeg\tori. Pu]in, având `n vederemiza uria[\ a scrutinului. ~n ul-timele dou\ ore ale procesuluielectoral din 30 octombrie sec]iileau fost pustii, ceea ce arat\ c\tinerilor din Republica Moldovanu prea le-a p\sat de alegeri. Dealt fel, urm\rind comportamentul`n ziua primului tur am constatat

c\ pân\ la prânz votaser\ cu cincila sut\ mai mul]i aleg\tori decâtla ultimele alegeri parlamentaredin 2014, `ns\ la finalul zileiprezen]a era cu opt la sut\ mai re-dus\ decât la ultimul scrutin.

Cu toate acestea, se anun]\ untur doi cu scântei, iar nimic numai seam\n\ cu prima b\t\lie. Pe30 octombrie, socialistul IgorDodon a fost la un pas s\ tran[ezeconfruntarea din prima `ncercare,`ns\ ̀ n final scorul s\u a coborât la47,98%. Adversara sa, Maia San-du, a ob]inut 38,71%, un rezultatpeste a[tept\rile celor care urm\ -resc politica la Chi[in\u.

Mai poate fi `ntors rezultatul?Dac\ pe 13 noiembrie va fi aceea[iprezen]\ ca ̀ n primul tur, atunci eclar: Igor Dodon este pre[edinte.

Problema ]ine de mobilizare,iar primele semne sunt `ncuraja-toare pentru candidata PAS, MaiaSandu. ~n Ia[i, spre exemplu, auvotat la primul tur 1.400 de oa-meni. O prezen]\ redus\, având ̀ nvedere c\ `n ora[ tr\iesc, dup\ unele aprecieri, peste 10.000 de ba -sarabeni. ~n plus, la sec]ia devotare de la Consulatul RepubliciiMoldova din Copou erau a[tepta]i[i cet\]eni moldoveni din jude]e`nvecinate cu Ia[ul. Dac\ la urne arfi venit 14.000 de aleg\tori, ̀ nsemnacam unu la sut\ din totalul celor 1,4milioane de mol doveni care s-auprezentat la pri mul tur. Tineriibasarabeni din Ia[i au sunat dejagoarna mobiliz\rii [i e de a[teptat oprezen]\ superioar\ la urne du-minica viitoare.

Evident c\ [i `n tab\ra luiDodon, dar [i `n cea a Maiei San-du, cuvântul de ordine r\mânemobilizarea. Foarte probabil, pre -zen]a la urne va fi mai mare peteritoriul Republicii Moldova, darnu este exclus ca efortul unuiadintre candida]i s\ fie anulat demobilizarea celeilalte tabere. Ma-ia Dodon poate recupera cel mult

4-5 procente pe intern, pentru c\nici sociali[tii nu vor sta cu mâi -nile `ncruci[ate (vezi prezen]asc\zut\ `n G\g\uzia, unde Dodona ob]inut 90% la primul tur).

Scenariul de la preziden]ialeledin România, când diaspora a de-cis practic câ[tig\torul, se poaterepeta [i `n Republica Moldova. 10procente `nseamn\ 140.000 de vo-turi, iar basarabenii stabili]i ̀ n Eu-ropa sau `n America pot face dife -ren]a. Pe Facebook au ap\rut dejagrupuri de sus]inere pentru MaiaSandu, voluntari pun la dispozi]iema[inile proprii pentru transportc\tre capitalele euro pene `n carevor fi amenajate sec]ii, ba chiar seofer\ [i cazare pentru cei nevoi]i s\r\mân\ peste noapte la Roma,Madrid, Paris sau New York. E ofrenezie ca la preziden]ialele ro -mâne[ti din anul 2014.

Moldova are o [ans\ imens\ dea se desprinde poate decisiv deMoscova, alegând calea pro-euro-pean\. Cu Igor Dodon pre[edinte,izolarea Republicii Moldova va fio chestiune de timp, iar Rusia are[i a[a destule probleme, pentru amai sus]ine economic `nc\ un te -ritoriu (apropo, ̀ n Crimeea au fostreduse pensiile).

Chi[in\ul are nevoie de re-forme profunde, iar drumul spre

prosperitate nu trece nicidecumprin Moscova. E nevoie de figurinoi `n politica de dincolo de Prut,cu o alt\ mentalitate [i cu deschi -dere c\tre valorile occidentale, alt-fel statul moldovean va pluti `n de-riv\ cel pu]in `nc\ un deceniu.

~n plus, [i România e interesat\s\ aib\ un partener onest la gra -ni]a de est, `n condi]iile `n care peplan extern evolu]iile sunt impre-vizibile.

Dac\ a[ locui la New York, l-a[g\zdui pe Alexandru Nartea, tâ -n\rul moldovean dispus s\ ajung\la vot de la 3.000 de kilometri dis-tan]\. Iar dac\ moldove nii care austat acas\ `n primul tur vor `n]e -lege mesajul lui Ale xandru, atuncinici cea mai tare ma[in\rie socia -list\ din lume nu va face fa]\ t\ -v\lugului.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Pricepem cu to]ii ideea. „B\rbat [ifemeie“, nu „so]i“. Fiindc\ „so]i“pot fi [i homosexualii \ia pe carevrea s\ ni-i bage pe gât Occidentulcu drepturile lor, pedera[tii [i les-bienele [i transsexualii [i bisexua-lii [i alte urâciuni aduse de vene-tici [i globali[ti, cum noi n-amavut [i, chiar dac\ am avut, m\carnu ne-am l\udat cu ele [i nu le-am

plimbat pe la Starea Civil\, s\ led\m acte [i s\ zicem c\ sunt fami-lie. Sau cum mai exist\ ciuda]idin \ia care se `nsoar\ cu anima-lele de companie, c\ tot c\s\torieliber consim]it\ `ntre so]i secheam\ c\ e, [i dup-aia las\ mo[te-nire milioane de dolari la un chi-huahua chel sau la o mâ]\ gras\ [iputuroas\.

Dar s\ nu fiu ironic. Nu zic c\ eceva r\u. Nu zic nici c\ e bine. Zicdoar c\ e complicat. De obicei pre-ciz\rile de soiul acesta pretind, larândul lor, alte preciz\ri, ca s\ fietotul absolut limpede, s\ nu laseloc de ambiguit\]i.

Ei, [i abia de-acum slujba mo-noton\ [i plictisitoare de ofi]er alst\rii civile ar putea deveni cuadev\rat interesant\. Fiindc\, devreme ce Constitu]ia impune ca oc\s\torie s\ se `ncheie doar `ntreun b\rbat [i o femeie, ofi]erul –sau ofi]ereasa – care semneaz\certificatul de c\s\torie e directresponsabil pentru respectarea le-gii supreme. Altfel spus, e obligats\ verifice dac\ `n fa]a lui stau`ntr-adev\r un b\rbat [i o femeie.

Nu trebuie s\ fie atât de naiv ̀ ncâts\ judece lucrurile dup\ vesti-menta]ia celor doi. Doar am v\zutcu to]ii Unora le place jazzul, [timcâte ceva despre travesti]i – e clarc\ nu orice f\ptur\ uman\ `n ro-chie alb\ e neap\rat femeie. {inici orice fiin]\ cu sacou, panta-loni [i cravat\ sau papion nu e nea -p\rat b\rbat. (Invers ar fi chiarmai incitant.)

Bun, ar putea zice cineva, darexist\ actele, documentele deidentitate, unde scrie negru pe albsexul: M sau F. Teoretic, ofi]erulde stare civil\ nu trebuie decât s\verifice s\ nu acupleze juridic Mcu M [i F cu F, adic\ o sarcin\ bi-rocratic\ simpl\. A[a-i? P\i, nu-ia[a! La u[urin]a cu care se fac

ast\zi schimb\rile de sex, n-ai nicio garan]ie c\ Vasile M n-a devenit`ntre timp o Vasilica, una cu por-niri lesbiene, deci f\r\ dreptul con-stitu]ional de a `ntemeia o familieprin c\s\torie liber consim ]it\ cualt\ femeie – decât dac\, eventual,e vorba de o Maria F care [i-a f\cut[i ea o opera]ie secret\ de schim-bare de sex [i a devenit un Marian,tot pentru c\... ~n fine, vede]i, lu-crurile pot deveni foarte `ncâlcite,iar sarcina ofi]e ru lui de stare ci-vil\ nu va fi deloc u[oar\.

To]i ace[ti func]ionari cu sar-cini – pân\ acum – banale voravea o munc\ mult mai intere-sant\ decât cardinalii ce-[i aleg unnou pap\ [i, cum spune o legend\,trebuie s\-i verifice b\rb\]ia pi -p\indu-i testiculele. Ei, ofi]erii destare civil\, vor trebui s\ verificezi de zi zeci de perechi venite s\-[i`ntemeieze o familie tradi]ional\,s\ vad\, s\ pip\ie – ca s\ se asigu-re c\ m\rea]a noastr\ Constitu]iee `ntr-adev\r respectat\ `n litera[i spiritul ei. Iat\ o meserie careva cere un spor de toxicitate con-sistent. Dar asta e, cineva trebuies\-[i asume sarcina de a p\zi sa-cra familie româneasc\. A[a s\ neajute Constitu]ia!

Dintre multele [tiri nesemnificative ce se vântur\prin România, una mi-a atras recent aten]ia: o s\avem un nou referendum, `n care s\ decidem dac\modific\m sau nu Constitu]ia României. Bun, nu chiartoat\ constitu]ia, ci doar un articol, ba nici m\caratât – un alineat mic acolo: alineatul 1 din articolul48, unde se stipuleaz\ c\ „familia se `ntemeiaz\ pec\s\toria liber consim]it\ `ntre so]i“. La cererea unororganiza]ii de toate felurile, care au strâns ni[temilioane de semn\turi, se propune ca de-acum`nainte familia româneasc\ adev\rat\ s\ fie `nte -meiat\ pe c\s\toria liber consim]it\ `ntre un b\rbat[i o femeie.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Control la organe

Surpriza diasporei din Moldova pentru Dodon„Locuim `n Sfânta Lucia (insulele Caraibe) [i cel maiconvenabil e s\ vot\m `n New York (da, la 3.000 dekm!). Itinerariile de zbor nu sunt cele maiconvenabile, dar vreau s\ votez, [i voi veni eu dinfamilie, [tiu sigur c\ mai avem doar o [ans\. Voiajunge pe 12 noiembrie seara la New York [i voi plecape 14 diminea]a devreme. M\ poate cineva g\zdui pe 12-13 Noiembrie `n New York?“


6 » muzic\

„Hop... [i trei“ sau prins cu sufletul `ntre Praga [i Ia[i

Nu sunt neap\rat un fan al flash-mob-urilor, nici al „mob-urilor“`n general, dar ideea c\ Hop... [itrei-ul de la Ia[i ar fi „o replic\“dat\ celor din Europa Central\ m-a pus pe gânduri. Dac\ m\car ogen\ `mi vine de pe strada L\ -pu[neanu, via]a a f\cut s\ tr\iescvreo 15 ani [i la Praga, `n Cehia,ocazie de a cunoa[te pu]in men-talul colectiv din Europa cen-tral\. Trecând acum `n revist\flashmob-urile cehilor, constat c\Filarmonica din Brno a patronatunul `n care participan]ii cântaupoemul Vltava din ciclul Ma vlastal lui Smetana, c\ la Praga

studen]ii cântau [i dansau peMozart, ba nu lipsea nici o hor\,sub ochii statuii lui Venceslas, edrept pe ritmuri mai curând derock and roll. Le g\si]i toate peYoutube.

Dar ̀ ntrebarea ce mi-a venit ̀ nminte este alta. De ce oare va -loarea „tradi]ional\“ la cehi re -zid \ `n Ma vlast (Patria mea), iarla noi ar fi `ntruchipat\ `n Hop...[i trei ? Nu este cumva o diferen]\valoric\ de piatr\ de fundament`ntre dou\ lumi ce au trecut, alt-fel, prin acelea[i procese de`nchegare na]ional\ `n secolul alXIX-lea? Smetana [i-a compus ci-clul de poeme simfonice pe ur -mele acelora ale lui Liszt, prinanii 1874-80, iar ele au `nso]it [i`nso]esc `n continuare toate pro-cesele istorice `n evolu]ia politic\a lumii cehe. Dvorak i-a statal\turi lui Smetana [i prea pu]incunoscutul la noi – m\ `ntrebdac\ a fost cântat vreodat\? – ora-toriu excep]ional de melodiosSvata (Sf.) Ludmila, compus `n1884-85, ani de fr\mânt\ri [i de -monstra]ii patriotice ale cehilor,st\ m\rturie. Nu `ntâm pl\tor afost dirijat [i de Rafael Kubelik `nultimul s\u concert public la Pra-ga, ̀ n 1948, ̀ nainte de a emigra de-finitiv `n semn de protest pentruimpunerea cu for]a la putere a co-muni[tilor.

~n lumea noastr\ poate doarRapsodiile române enesciene s\fi jucat un rol, din când `n când,ca factor de coeziune na]ional\,emo]ional `n orice caz, dar deza-vuate de compozitor, uneori preavulgarizate de interpret\rile or-chestrale [i de urma[i, greu def\cut vreo compara]ie cu lumealui Smetana [i Dvorak. Recep]ialui Enescu `n propria lui ]ar\ seaseam\n\ mai curând, probabil,celei rezervate, manifestat\ fa]\Bohuslav Martinu `n Cehia [iSlovacia. Dar asta este o alt\ dis-cu]ie.

Dincolo de toate, drumul meupân\ la Praga a avut loc cu o zi`nainte de s\rb\toarea na]ional\a cehilor [i, din gur\ `n gur\, amaflat c\ repeti]ia general\ a con-certului festiv, „pentru Repu -blic\“, cu Ma vlast, cântat de

Orchestra Simfonic\ (FOK) diri-jat\ de Petr Altrichter, era pu -blic\ [i c\ `n diminea]a respec-tiv\ ar mai fi r\mas 5-10 locurineocupate `n splendida sal\ deconcerte Smetana de la ObecniDum. S\ v\ mai spun c\ biletulcosta echivalentul a vreo 30 de lei,iar cele câteva sute de oameni ceau umplut ochi sala, tineri [i oa-meni `n vârst\, au ascultat `ntr-olini[te des\vâr[it\ concertul?

Cu o zi mai devreme citisempe unul din nenum\ratele afi[ede concerte ce `mpânzesc Pragac\ la Opera Na]ional\/NarodniDivadlo se juca `n seara respec-tiv\ Juliette, opera de [i desprevis a lui Martinu. M-am bucurat[i eu de montarea [i de vocile ex-celente, iar seara târziu am fostmartor [i p\rta[ la scurgerea al-tei s\li, aproape pline, spre Vlta-va, toat\ lumea zâmbind binedispus\ dup\ vizita noastr\ ̀ n co-mun la „Biroul Central de Vise“imaginat de dramaturgul GeorgesNeveux [i pus pe muzic\ de Mar-tinu.

Ceea ce nu [tiam – [i am aflatdin c\r]ulia-program c\p\tat\ laPraga – este c\ Martinu a compusmuzica primului act `ntr-un gestde entuziasm, `n 1936, f\r\ s\-icear\ `n avans dramaturguluiacordul. Iar acesta, doar cu câte-va zile `nainte s\ fi fost invitatacas\ la Martinu s\ asculte muzi-ca la pian, primise o scrisoare dela agentul lui Kurt Weill, carevoia el s\ transforme Juliette`ntr-o comedie muzical\. ~n ziuaurm\toare, `[i amintea Neveux`n 1963, i-a scris agentului ameri-can c\ piesa lui – transfigurat\ deMartinu „cu atâta [arm [i pro-funzime“ `ntr-o „capodoper\“ –nu mai era disponibil\.

~ntors zilele trecute de laPraga, am r\spuns, recu -nosc cam iritat, unui mesaj`nso]it de un clip video tri -mis de o cuno[tin]\, muzi-cian `n Germania. Amiculmeu m\ `ndemna s\ v\d unflashmob al unor studen]ide la Conservatorul din Ia[i,pe istorica strad\ L\pu[ -neanu – pe care au tr\it [ibunicii mei – [i se entu -ziasma de hora ce ar fi„`nviat“ `ntr-o „]ar\ sufo-cat\ de ]ig\nime [i manele`n mass-media [i `n via]acotidian\“. Las acum deo -parte referin]ele la romi.Dar nu pot subscrie la ideeac\ Hop... [i trei-ul viitorilormuzicieni, [coli]i la maimult decât onorabilul Con-servator din Ia[i, ar fi fostexpresia unor „valori cul-turale tradi]ionale“ [i „oreplic\ la flashmob-uriledin zona central-euro-pean\“. M-am l\murit re-pede pe internet c\ flash-mob-ul ie[ean avusese locsub patronajul Filarmonicii,`n marginea unui Festivalde muzic\ româneasc\ [i,privind fotografiile expusepe Facebook, c\ studen]iiimplica]i nu se prea bucu-rau de rolul pe care `l pri -miser\. ~n orice caz, sensi-bil mai pu]in decât parti -cipan]ii la un alt eveni-ment, comparabil, din Pia]aUnirii, premier\ absolut\,am aflat, intitulat „FirstInternatio nal BollywoodFlashmob – Ia[i“...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

~n minunata lume rock, forma]iaYes a avut mereu statutul reve -la]iei „cult“, f\r\ ca p\tima[ii eisus]in\tori s\-i confere tr\s\turavreunei credin]e acefale. Un pilonal funda]iei `l constituie faptul c\ascult\torii devota]i cunosc spusavocalistului Jon Anderson, dup\care orice om trebuie s\ gân-deasc\ a[a cum ̀ l duce capul de peumeri, nu cum (`i) dicteaz\ idoliimomentului, indiferent cât de fai-mo[i sunt ace[tia. Este un para-dox de felul celui cretan: s\ oferidrept lec]ie de via]\ opinia caresus]ine c\ nu trebuie s\ iei lec]iide via]\ de la nimeni. (Pesemnede-aia s-a `mprietenit Jon cu Van-gelis [i au editat `mpreun\ atâtamuzic\ frumoas\.) Cred ̀ ns\ c\ fa-nii trupei Yes, mai mult ori maipu]in [coli]i, b\trâni acum sau ti-neri care abia descoper\ vraja roc-kului progresiv, sunt capabili s\aprecieze f\r\ elanuri sanctifica-toare propriilor preferin]e. Iar,dincolo de orice judecat\ asupramuzicii trupei, se cuvine punctat\o eviden]\: to]i membrii care auactivat sub sigla Yes au fost [i suntoameni normali, f\r\ ifose de ve-det\, de star rock sau de guru me-tafizic. Detaliu verificat `n atâtea`mprejur\ri, nu mai insist.

Gestul de a reedita vechile dis-curi la standardul cerut de tehno-logia HD pare dictat doar de posi-bilitatea `ncas\rii unor bani `nplus. Valabil `n cazul altor trupe(Pink Floyd, din p\cate, de]ine`ntâietatea [i `n asta), nu e valabil[i pentru Yes. Rezultatele sunt edi-ficatoare. La Pink Floyd, bun\oa -r\, se fac ajust\ri de ambalaj, une -ori [i remix\ri ce altereaz\ par]ialsunetul original, sl\bindu-i for]a.La Yes lucrurile stau invers: am-balajul e acela[i, adecvat con]i -nutului, cu prea pu]ine nimicuri`nduio[\toare, gen fotografii, bilete

de concert, afi[e, reclame dinepoc\ etc. Sunetul, `n schimb, estede-a dreptul – [i nu evit cuvântul –BRILIANT. De exemplu, recentul(30 septembrie 2016) Tales FromTopographic Oceans, ap\rut pri-ma oar\ ca dublu LP `n 1974.Am\nuntul c\ Steven Wilson s-aocupat de remasterizare [i mixare`n surround (5.1) pare de prisos, fiind ceva ca de la sine `n]eles;`ns\ precizarea c\ trebu[oara i-aluat trei ani de munc\ l\mure[teni]elu[ c\ n-a fost ceva simplu. As-ta nu `nseamn\ c\ opera]iunileefectuate de Wilson asupra celor-lalte albume Yes ar fi fost flori laureche! Ca destui degust\tori aipovestirilor de pe imaginareleoceane, Steven consider\ TFTO„pre-eminent masterpiece“, motivs\-i acorde aten]ie sporit\. {i `imul]umim!

Unii dintre cei care ascultau pe timpuri, acest album – [i eu `ngr\mada lor – se pomeneau, campe la jum\tatea fe]ei a treia, cu oinexplicabil\ senza]ie de discon-fort auditiv. Ceva se aglutina `nureche, ca un clei prim\v\ratic pescoar]a pomilor fructiferi, a c\ruitransparen]\ nu blocheaz\ recep-tarea sunetelor, dar sigur nu lelimpeze[te. Era un fenomen ase -m\n\tor celui generat de `mbâcsi-rea capetelor de magnetofon, dincauza depunerii feroxidului de peni[te benzi demagnetizate ori deproast\ calitate. Ani la rând amcrezut c\ `nfundarea asta progre-siv\ (dac\ permite]i calamburul)se datoreaz\ sculelor sovietice pecare derulam benzi „democratgermane“; apoi, la `nceputul ani-lor 1990, am acuzat jafurile de ca-sete „trase“ de tot soiul de „firme“ce `mpuiaser\ gurile de metrou [itrotuarele Bucure[tilor. Când amintrat `n posesia unui CD (rusescori bulg\resc?), nu l-am ascultatde dou\ ori, c\ l-am [i dat `nd\r\t:sunetul era infect. Justific\rileunor membri (Rick Wakeman), c\nu prea `n]eleg nici ei ce le-a ie[itpe albumul `n cauz\, m-au `nvese-lit; dar tot nu „cuplam“ la sursaenergetic\. Pân\ când am auzit,complet remixat\ de Wilson, va-rianta stereo 24/192.

Nu pot afirma c\, dup\ patrudecenii, am auzit absolutul. Darconfirm c\ TFTO este absolutulrockului progresiv. Alte cuvintepluti-vor inutil.

Reverbera]ii oceanice

O trup\ rodat\, c\lit\ `n crea]iisemnate de regizori importan]i aiscenei române[ti [i ai lumii, carea mai lucrat cu Purc\rete (GianniSchicchi de Giaccomo Puccini,Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac) [i `nc\ foarte bine.Premise ale succesului existaudeci – un text antologic, un regizorvaloros, un scenograf dintre ceimai buni (Drago[ Buhagiar), oechip\ de actori `n form\, iar pre-misele s-au adeverit `ntr-un spec-tacol pertinent, bogat `n imagini[i semnifica]ii, structurat filmic.

Purc\rete [i-a construit monta-rea apelând la str\vechea tehnic\a teatrului `n teatru, discret, abor-dând tragedia shakespearian\ ca[i când distribu]ia s-ar afla `n re-peti]ii. O mas\ de machiaj cuoglind\, dintr-acelea specifice ca-binelor de actori, mai multe scau-ne pe care `n anumite momenteinterpre]ii [ed la vedere, a[teptân-du-[i intrarea `n scen\, indic\ evi-dent rama regizoral\: „urm\rescca spectacolul s\ fie un fel de re-peti]ie a acestei piese“, precizaPurc\rete `ntr-un interviu. Textule, desigur, remodelat, dramatur-gia (`n sensul german al termenu-lui, de totalitate a opera]iunilor ce]in de partea literar\ a unei pro-duc]ii teatrale) ì apar]ine lui Vis-ky Andras, `n a[a fel `ncât temaputerii [i a mecanismelor ei co-rup\toare, b\t\liile pentru deci-zie, fidelitatea, `ncrederea [i tr\ -darea, democra]ia [i autoritaris-mul, stabilitatea [i haosul s\ fienete, limpezi [i, oarecum, de[i re-ferin]ele sunt clar romane, s\ fieuniversale. Istoria evolueaz\ sân-geros, adesea pe latura ei rea, tra-gic, cu volute neb\nuite [i necon-trolabile.

Perimetrul de joc propriu-zis e`nchis de o cortin\ de fier, cu u[i ca-re `ng\duie accesul dincolo. Actoripurtând togi `[i anun]\ prezen]amai `ntâi vocal, din spatele s\lii,apoi p\trund printre spectatori, peintervalele dintre fotolii, [i urc\ laramp\. E o prim\ form\ de cone -xiune `ntre interpre]i [i poporul

din sal\, legat astfel de ac]iuniledramatice ale spectacolului, partea lui. Purc\rete construie[te ungen de atemporalitate benefic\ re-cept\rii, legând pagini din istoria`ndep\rtat\ a miracolului care afost Imperiul Roman, dar care apierit printr-o `ndelungat\ implo-zie, de actualitatea publicului.Cortina metalic\ separ\ ferm undincoace [i un dincolo, acel dinco-lo de unde r\zbat sunete r\u-pre-vestitoare, amenin]\toare (de p\ s\ri necrofage, de furtun\, demul ]ime agitat\ etc.), sporind sus-pansul a[tept\rii. Purc\rete e uncreator de st\ri, un maestru al ten-siunii [i al crescendoului.

Silviu Purc\rete e un regizor c\ruia ì place [i se pricepe s\ lucreze cu mul]imea

Ascensiunea [i derapajul lui Cae-sar (Bogdan Zsolt) sunt abil redatescenic, nu doar prin schimbul dereplici [i ̀ ngrijorarea celor din jurfa]\ de semnele providen]ei, ci [iprin discursul `mp\ratului, la mi-crofon, de la masa de machiaj din -tr-o lateral\, o imagine transpus\,via laptop, pe un fundal pe carechipul s\u devine dominator cadimensiuni [i `nf\]i[are. Raportu-rile lui Caesar cu senatorii, cu po-porul sunt construite pe dialogulprotagonist-cor, coralitate atât devalorizat\ de regizor ca mijloc tea-tral. Scena asasin\rii e rezolvat\cu umor, da, parodic: Brutus (Vio-la Gabor) ̀ l omoar\ simbolic depo-sedându-l de microfon ca instru-ment al puterii, preluând controlulasupra canalului de adresare pu-blic\, a vocii oficiale, apoi `ntin-zându-i-l doar pentru ca IuliusCaesar s\-[i zic\ celebra replic\:„{i, tu, Brutus?!“. Curat, f\r\ stropde sânge pân\ acum, cu o g\leat\adus\ de Prezic\tor (Albert Csil-la), din care e deversat lichidul vi-tal cu care senatorii `[i mânjescvictorio[i trupurile [i togile impe-cabile. Ve[mintele li se dizolv\apoi treptat sub ochii publicului

prin ac]iunea ploii sub care Anto-niu `[i sus]ine discursul. Discur-sul s\u c\tre cet\]eni este un altpunct de for]\ al spectacolului.Sub o ploaie abundent\, MiklosBacs ̀ ncepe de pe un „postament“,`n picioare pe un scaun, doar c\,podidindu-l plânsul, `[i schimb\postura, coboar\ `ncet-`ncet, gra-dat, se a[az\, se apleac\, pierzân-du-[i din m\re]ia ini]ial\. Cânduit\ o replic\, Prezic\torul ì su -fl\, diluând ceremonialul, plasân-du-l `n plin\ ironie. Nuan]\rile,accentele, schimb\rile de tonalita-te, [i nu doar din acest moment,fac memorabil acest Antoniu allui Miklos Bacs!

Sunt multe linii dramatice schi -]ate de Purc\rete: raporturile demanipulare dintre Cassius (BallaSzabolcs) [i Brutus; rela]ia Portiei(Gyorghyjakab Eniko) cu Brutus,a Calpurniei (Kato Emoke) cu Iu-lius Caesar, apoi cu Antoniu; soli-daritatea dintre senatori [i degra-darea ei post-asasinat; dinamicaplebeilor. Silviu Purc\rete e un re-gizor c\ruia ì place [i se pricepes\ lucreze cu mul]imea, corul fi-ind practic nelipsit din crea]iilelui, iar aici gloata are un compor-tament infantil: de bucurie, laaflarea testamentului lui Caesar,patineaz\ pe apa de pe covor. Cât ede u[or s\ manipulezi un popor!

Purc\rete trateaz\ scena ca peun tablou pe care-l aranjeaz\ res-pectând regulile compozi]iei plas-tice: felierea spa]iului ca `n pic-tur\, ̀ n planuri succesive, dinspreaproape spre departe, centrele degreutate, echilibrul prezen]elor fi-zice din spa]iul de joc, mi[carealor. O imagine special\, cea maifrumoas\, e aceea a luptei de laPhilippi: concentrat\ pe o mas\iluminat\ din spate, b\t\lia devi-ne confruntarea unui grup de tru-puri masculine pentru a urca [i a-[i men]ine pozi]ia acolo, pe bla-tul din lemn. Pudra eliberat\ `naer de pe corpurile lor contorsio-nate, contureaz\ un halou, un nor`n expansiune, iar moartea e atâtde simpl\: Brutus se pr\bu[e[tede pe t\blia mesei. Apoi coboar\cor tina de fier.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

O anatomie a puterii de acum 400 [i ceva de ani, dinvremea lui Shakespeare, sau de acum dou\ mii de ani,din Roma antic\, ori din prezent, a[a am putea carac -teriza `ntr-o sintagm\ spectacolul lui Silviu Purc\reteIulius Caesar, realizat cu trupa de la Teatrul Maghiarde Stat Cluj-Napoca.

Anatomia puterii Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » special FILIT

Eli B\dic\

Pascal Jourdana a venit cu temelebine f\cute, a prezentat amplu in-vita]ii, a avut remarci critice [i, ̀ nacela[i timp, c\lduroase despreope rele [i activit\]ile lor profe-sionale. La picioarele scaunuluis\u avea c\r]ile celor doi autori,pe care le-a ar\tat publicului`mpreun\ cu traducerile lor, acolounde existau, de fiecare dat\ cândmen]iona un titlu sau altul. Aavut `ntreb\ri [i observa]ii perti-nente, uneori pu]in prea lungi – [i,de aceea, greu de urm\rit –, dar`ntotdeauna interesante. Un stildiferit de moderare, cu siguran]\.

Tonul a fost amabil [i politicos,ici-colo colocvial, au existat mo-mente de lectur\ ale scriitorilorspre sfâr[itul `ntâlnirii, `nso]itede traducerea lor `n limba româ -n\, fragmente citite de aceea[i Si-mona Modreanu, [i o scurt\ se-siune de `ntreb\ri din public, ur-mat\, `n holul teatrului, de una deautografe.

Mi-a pl\cut [i m-a uimit `nacela[i timp modestia scriitorilorfrancezi. Jean Rouaud a dominatdiscu]iile (f\r\ inten]ia de-a oface), cu umor discret [i conexiunisurprinz\toare – cum ar fi o foarteinteresant\ expunere critic\ asu -pra crizei romanului francez.Nicolas Cavaillès a avut r\spun-suri mai concentrate. Am re]inut,de pild\, un moment fain, de o sin-ceritate greu de egalat ast\zi, cândse crede c\ a recunoa[te c\ nu [tiiceva este de r\u augur: ̀ ntrebat dePascal Jourdana cum a g\sitechilibrul scriiturii sale, modern\[i clasic\ `n acela[i timp, Cavail-lès a r\spuns, simplu: „Nu [tiu“.Sigur, a dezvoltat apoi pu]in: „Cea contat pentru mine a fost s\ m\situez `n spiritul timpului [i alpersonajului, dar n-am idee cumam f\cut s\ fie cartea [i clasic\, [imodern\“. Jourdana a fost atent,`ns\, la reac]ia acestuia [i a pre-cizat c\ nu a vrut s\-l stânjeneasc\

[i c\, pân\ la urm\, e treaba crit-icii s\ analizeze lucrurile acestea,mai ales dac\ autorul nu [tie s\r\spund\.

Foarte interesante mi s-au p\ -rut r\spunsurile celor doi autorila `ntrebarea legat\ de primireaprestigiosului premiu, ce s-aschim bat `n scriitura lor dup\ ceau primit Goncourt, mai ales c\ambii l-au câ[tigat la primul vo-lum ap\rut. Jean Rouaud spuneac\ a fost un avertisment `n ceea ceprive[te a doua carte, din punct devedere al scriiturii. „Exist\ un lu-cru care nu este iertat nic\ieri `nlumea literar\, iar acesta este suc-cesul“, spunea el, descriind cum aintrat `n tot vârtejul, cum a avutparte de toat\ expunerea imens\,cu senza]ia c\ to]i `l iubesc [i `ivor binele, dar apoi a ̀ n]eles c\ s-a`n[elat: criticii nu l-au iertat, m\r -turisea Rouaud, au fost mult maiduri dup\ Goncourt. „Trebuia s\scriu o carte care s\ demonstrezec\ sunt scriitor. Scriitura de la

Oamenii ilu[tri, a doua carte, emult mai strâns\, mai dens\, in-triga se strânge `n jurul unui sin-gur personaj [i este cartea `n carem-am sim]it cel mai pu]in liber.Chiar [i f\r\ Goncourt, tema ar fifost aceea[i, dar scriitura nu, si -gur l-a[ fi scris altfel“, a conchis el.

De cealalt\ parte, NicolasCavaillès a sim]it nevoia s\ fac\distinc]ia dintre Premiul Gon-court pentru nuvel\ [i cel pentruroman, primul având o expuneremediatic\ mai mic\ decât al doi-lea. Cu toate acestea, afirm\ c\ afost nea[teptat, premiul i-a dat o adoua via]\ c\r]ii [i a ajutat-o s\ajung\ la mai mul]i cititori. Dinpunct de vedere al scriitorului,`ns\, efectul a fost mai pervers,completa acesta: „Aveam o idee deroman, dar, dup\ premiu, aceastaa disp\rut cu totul. M\ temeam s\nu scriu din nou aceea[i carte, s\nu spun acela[i lucru, a[a c\ amplecat `ntr-o cu totul alt\ direc]ie,un text greu clasabil”.

Amândoi s-au aflat, a[adar, `ndificultatea de a scrie dup\ Gon-court. De altfel, una dintre temeleamplu discutate a fost necesitateade a g\si o form\ pentru scriituracontemporan\. Jean Rouaud avorbit, de exemplu, despre scrii -torii din genera]ia sa, care au ve nit chiar dup\ valul Noului Ro-man francez [i care c\utau o for -m\ narativ\ care s\ corespund\unei r\sturn\ri de mentalit\]i `ncontextul declam\rii mor]ii ro-manului, condamn\rii scriituriirealiste, epuiz\rii tipurilor descrii tur\. A povestit cum li sepropunea aventura frazei – frazanu are nimic de spus [i spunechiar asta –, despre partea experi-mental\, care nu ducea nic\ieri, [idespre faptul c\ [i-au dat seamac\, totu[i, o fraz\ trebuie s\ trans-mit\ ceva, c\ci, puncta el, „f\r\poveste, nu exist\ inteligen]\ `nlume“. {i continua: „Cum s\ fiimodern povestind pove[ti vechi?To]i scriitorii genera]iei mele au

`mp\rt\[it aceea[i problem\, s-auconfruntat cu necesitatea de areintroduce povestea `n fraz\, laun moment dat, aceasta a fostproblema scriitorilor care aveau20 de ani `n anii ’70“. Punctul s\ude vedere a fost sus]inut [i deCavaillès, care, de[i dintr-o gen-era]ie diferit\, a fost de acord cuaceast\ problem\, spunând c\ [iel s-a confruntat cu dificultatea dea alege forme narative care s\capete un sens ast\zi.

Traducere, romane f\r\ fic]iu -ne, versuri [i benzi desenate, nu -vel\ versus roman, cum se maipoate scrie `n prezent, libertateascriitorului au constituit doarcâteva dintre subiectele care aufost ascultate cu interes de audi-en]\ pe 27 octombrie `n salaTeatrului Na]ional „Vasile Alec-sandri“ din Ia[i. Serile FILIT aufost singurele `nregistrate, a[a c\,dac\ v-am stârnit interesul, pute]imerge online s\ g\si]i discu]iilecomplete.

PRIMA SEAR| FILIT

Despre dificultatea de a scrie(ast\zi [i dup\ Goncourt)Serile FILIT constituie un concept care afunc]ionat foarte bine `nc\ de la primaedi]ie a festivalului ie[ean, aducând mereuautori importan]i pe scena TeatruluiNa]ional „Vasile Alecsandri“ [i un publicnumeros. Anul acesta, FILIT s-a `ntins pe

cinci zile (26-30 octombrie), dar a avutnumai trei astfel de seri [i numai una laTeatrul Na]ional, prima, restul având loc `nAula Bibliotecii Centrale Universitare „MihaiEminescu“. Seara Goncourt a deschis seriade Seri FILIT cu autorii francezi Jean Rouaud,

laureat al Premiului Goncourt pentruromanul Câmpurile de onoare, [i NicolasCavaillès, Premiul Goncourt pentru nuvel\,pentru Via]a domnului Leguat, modera]i dePascal Jourdana. Traducerea a fost excelentasigurat\ de Simona Modreanu.


special FILIT « 9

A DOUA SEAR| FILIT

Povestitorii care povestescpove[ti nepovestite

Andra Petrariu

Evenimentul s-a desf\[urat vi-neri, 28 octombrie, `n Aula Biblio-tecii Centrale Universitare „Mi-hai Eminescu“, prezentatorulaces tuia fiind C\t\lin Sava, care aanun]at din start c\ dezbaterea vafi una foarte relaxat\. {i a[a a [ifost. Timp de dou\ ore, cei trei „pi-sicari“ invita]i, Florin Iaru, IulianT\nase [i Alex Tocilescu, au l\sat

pixurile [i laptopurile deoparte [iau luptat viteje[te `n vorbe [i po-ve[ti pentru aplauzele consistente[i hohotele de râs ale ie[enilor.De[i ar fi trebuit s\ se numereprin tre ei [i Radu Paraschivescu,acesta a fost nevoit s\ se `ntoarc\la Bucure[ti, din motive persona-le. Dezbaterea i-a avut drept mode-ratori pe George Onofrei [i VladT\u[ance, care au reu[it s\-i ]in\cu u[urin]\ `n frâu [i s\ `i des -coase pas cu pas. La asta au ajutat[i cei prezen]i `n sal\, adresândfoarte multe `ntreb\ri. Cei trei„povesta[i profesioni[ti“ s-au sim -]it bine pe scen\, unde s-a râs deasemenea cu poft\. A fost o dis -cu]ie vie despre via]\, lipsit\ deinhibi]ii, cu ritm, o mic\ [uet\`ntre prieteni, pres\rat\ cu haz,dar [i cu seriozitate [i urme finede ironie.

„Ce v\ face s\ v\ trezi]i la 5 di-minea]a?“, i-a `ntrebat GeorgeOno frei pe cei trei povestitori. „Ni -mic!“, a reac]ionat prompt IulianT\nase, stârnind primul val derâsete. „Dintotdeauna am urât s\m\ trezesc diminea]a“, a conti-nuat Iaru. „~]i pui ceasul s\ sunedin trei `n trei minute, iar trei

minute sunt atunci cât toat\ via -]a“, a continuat el. Alex Tocilescus-a ar\tat a fi `ns\ mai responsa-bil, m\rturisind c\ „trebuie s\ m\scol la cinci pentru c\ sunt pre[e -dinte de bloc“.

Iulian T\nase: „Târziulpentru mine a fostmereu important“

{i, pentru c\ tot a venit vorba de -spre ceas, se pare c\ nici scriitorii[i nici povestitorii nu scap\ derat\ri [i `ntârzieri care le mar-cheaz\ via]a. Cu toate astea, amaflat de la Alex Tocilescu c\ „târ-ziul“ niciodat\ nu e prea târziu:„Cred c\ singura `ntârziere a fostc\ mi-a luat nou\ ani s\ termin fa-cultatea. Ceea ce nu e grav, pentruc\ a[a se face la noi `n familie; luitaic\-miu i-a luat vreo 11 ani, decinu avea cine de ce s\ se supere“.Iulian T\nase crede c\ lucrurileimportante au ajuns `ntotdeaunacu `ntârziere la el. Dar chiar [ia[a, consider\ c\ „târziul pentrumine a fost mereu important [icred `n continuare `n acest târziu.Pentru mine e bine s\ fie târziu“.Schimbând un pic registrul, Flo-rin Iaru a recunoscut c\ la capito-lul `ntârzieri nu `l `ntrece nimeni:„La 21 de ani, trei nop]i la rând,am avut acela[i vis. Din \la, a do-ua zi, mi-a venit ideea s\ scriu unroman. Titlul romanului este Ne-gru. Scriu la el de 40 de ani [i nu`naintez“.

Alex Tocilescu: „Acum 20 de ani eram profund nefericit“

„Hai s\ ne ̀ ntoarcem ̀ n timp“, le-apropus Vlad T\u[ance. „Ce f\ -cea]i fix acum 20 de ani?“, a `ntre-bat. „Eram profund nefericit, pe obanc\ `n Ci[migiu“, [i-a amintitAlex Tocilescu, m\rturisind c\`ndr\gostit fiind, fata `n cauz\ i-a`mp\rt\[it o „dragoste fr\]easc\“.Iulian T\nase a empatizat cu aces-ta, declarând c\ [i pentru el aceaperioad\ a fost una plin\ „de tur-bulen]e“. ~n ceea ce `l prive[te peFlorin Iaru, acesta o ducea mai bi-ne, umblând ca agent electoralprin satele din România pentru„un viitor mai sigur“. Nefericireaa venit `ns\ [i `n via]a lui, treptat,

când dup\ patru ani a realizat ce af\cut. „Nu aveam nici un fel descuz\, aveam 42 de ani [i credeamc\ o s\ fie mai bine, deci eram untâmpit notoriu“, s-a autocaracteri-zat ironic scriitorul.

Florin Iaru: „Am min]it,da. Ajunge cât ammin]it?“

~n ciuda num\rului mare de parti-cipan]i, cei trei povestitori profe-sioni[ti invita]i la cea de a douasear\ FILIT au dat cu sinceritatelucrurile pe fa]\. F\r\ nici un felde re]inere, ace[tia au recunoscutc\ au min]it de multe ori c\ au ci-tit c\r]i pe care nu le-au citit defapt. „Am min]it, da. Am zis c\ amcitit [i le-am [i povestit“, a spus Ia-ru amuzat. „Eu nu am citit Ulys-ses (nu mi-a pl\cut), Manechinele(mi-a fost imposibil), La poalelevulcanului (n-am putut s\ trec deprimele 30 de pagini). Ajunge câtam min]it?“, a `ntrebat scriitorulpunându-[i mâinile ̀ n cap [i insis-tând `n acela[i timp c\ exist\chiar critici literari care scriudespre c\r]i pe care nu le-au citit.„Eu când eram tân\r citeam multmai mult decât acum“, a izbucnit`n râs Iulian T\nase, motivând c\`i era ru[ine s\ recunoasc\ ade -v\rul. Nici Alex Tocilescu nu afost mai prejos: „Cândva a circu-lat pe Facebook o list\ cu cele maibune zece c\r]i pe care le-a citit ci-neva, [i eu sunt \la care avea listacu cele mai bune zece c\r]i pe carenu le-am citit niciodat\. Nu pot s\m\ prefac totu[i c\ am citit Henry

Miller, care m\ plictise[te de moar -te, [i recunosc c\ nu `mi place [inu m\ amuz\ câtu[i de pu]in Bo-humil Hrabal“.

Supu[i de asemenea unui exer -ci]iu de imagina]ie, cei trei au fostnevoi]i s\-i recomande unui ex-traterestru curios un titlu de ro-man care s\ portretizeze cât maibine românul. „Fra]ii Jderi, deMihail Sadoveanu“, a spus f\r\ s\stea prea mult pe gânduri IulianT\nase. „Mi se pare OK, plus c\sunt mai mul]i fra]i, sunt diferi]i,ar `n]elege mai bine despre ce-ivorba, despre sufletul românu-lui“, a continuat acesta, printrehohotele de râs ale spectatorilor.„Ciocoii vechi [i noi, de NicolaeFilimon; acolo spectrul e mult mailarg. {i sunt [i vechi, [i sunt [i noi,adic\ [i noi“, a fost de p\rere Iaru,`n timp ce Alex Tocilescu l-a nomi-nalizat pe Ion Iovan, cu carteaMJC. „Citi]i-l cu voce tare“, a fostrecomandarea sa.

La `ntrebarea „Ce cred femeiledin via]a voastr\ despre ceea cescrie]i?“, Iulian T\nase [i FlorinIaru s-au pus de acord c\ acestean-ar trebui s\ citeasc\ ceea cescriu ei. „Dac\ a[ fi femeie, eu num-a[ `ncurca cu nici un scriitor.De asta sunt [i singur acum, pen-tru c\ s-au prins c\ e periculos“, arâs T\nase. Totodat\, Iaru a insis-tat s\ le dea un sfat tuturor celorcare scriu: „Nu da]i iubi]ilor, iubi-telor, so]iilor, p\rin]ilor [i copii-lor ceea ce scrie]i. ~ntodeauna eise vor c\uta ̀ n rândurile acelea [i,de[i sunt acolo, nu se vor vedea niciodat\ cu ochii adev\ra]i“.

„Câini sau pisici?“, i-a`ntrebat unul dintre mo -deratorii evenimentului.„Pisici!“, au r\spuns invi-ta]ii aproape `n cor. „Pisici [i câ[tigi“, a insis-tat [ugub\] unul dintreei, urmat de altul cu:„Dac\ pisici nu e, nimicnu e“. Suntem la „Searapovestitorilor. Dezbate -rea final\“, suntem laFestiva lul Interna]ionalde Lite ratur\ [i TraducereIa[i (FILIT), a patra edi]ie.

Florin Iaru: „Regret un aparatde fotografiat“

Moderatorii evenimentului le-aumai lansat o provocare celortrei povestitori, anume s\-[iamin teasc\ dup\ ce obiect pier-dut sau stricat au suferit cel maimult vreodat\. Astfel, Iulian T\ -nase a afirmat c\ el nu sufer\

dup\ obiecte, dar c\ l-a durutpu]in când ma[ina sa a fost pro-iectat\ `ntr-un stâlp. „Eu mi-amtratat mereu ma[ina ca pe o per-soan\, o cheam\ Veta [i era unfel de `nger p\zitor“, s-a dest\i -nuit scriitorul. Pe de alt\ parte,Florin Iaru s-a ar\tat nostalgicdup\ mai multe lucruri pierdu-te, `ns\ durerea cea mai mare afost pentru unul singur: „Regretun aparat de fotografiat“.

Alex Tocilescu: „Colec]ionez must\]i de pisici culese de pe covor“

„Mi-a[ dori mult de tot s\ pot s\ colec]ionez bani“, a r\spuns Iaruunei curiozit\]i venite din partea publicului. Cu aceast\ ocazie amaflat [i de la Alex Tocilescu c\ este colec]ionar de tricouri de echipede fotbal engleze[ti din liga a doua, dar [i de must\]i de pisici culesede pe covor [i strânse `ntr-o sticl\ de Cola. {i, pentru c\ tot a venitvorba despre asta, Iulian T\nase a ]inut s\ precizeze c\ numele pri-mei sale pisici a fost Herta: „Nu i-am spus Hertei Müller niciodat\,dar cred c\ a aflat totu[i, pentru c\ aveam ni[te prieteni comuni“.

© A

ndi S

pot


10 » special FILIT

Radu Cucuteanu

Prezentatorul celei de-a treia Seria Festivalului Interna]ional de Li-teratur\ [i Traducere, acela[iC\t\lin Sava, a fost cel care a pre-zentat invitatul ultimei seri a Fes-tivalului [i pe moderator, istori-cul Dorin Dobrincu. Dialogul pur-tat de cei doi istorici `n cadrul oferit de Biblioteca Central\ Uni-versitar\ „Mihai Eminescu“ dinIa[i a gravitat ̀ n jurul istoriei per-sonale a lui Lucian Boia [i arela]iei sale cu istoria.

Ca `n orice istorie, totul `ncepede la origini – ceea ce l-a f\cut peLucian Boia, a[ezat pe un scaunpe scen\ [i u[or tremurând, s\poat\ afirma c\, având `n vederec\ are mama din Italia, iar tat\ldin Transilvania, este românulideal: 50% roman [i 50% dac. Ceamai timpurie amintire pe care nuo are este cea a unui bombarda-ment american, pe când avea câte-va luni, [i pe care mama sa tot `lrepovestea, `ncât a ajuns s\ `lre]in\ ca memorie personal\.

~ntrebat de Dorin Dobrincudespre ce `nsemna educa]ia dinepoca lui Mihail Roller, cel care asovietizat `nv\]\mântul româ-nesc, Lucian Boia [i-a amintit de ogre[eal\ pentru care p\rin]ii s\iau fost aten]iona]i, anume faptulc\ scrisese numele lui Stalin cu li-ter\ mic\. ~ntr-adev\r, dup\ cum aspus, „s\ fii copil ̀ n anii ’50 cred c\era mai bine decât s\ fii adult“.

Interesul pentru istorie, de[tep-tat de bunicul s\u, l-a f\cut s\ sehot\rasc\ s\ mearg\ pe acestdrum, deseori sterp. ~ns\ aceast\rela]ie direct\ cu istoria pe care oclameaz\ Boia a cunoscut diverseavataruri: spre exemplu, reu[inddup\ terminarea facult\]ii s\ ocu-pe un post de asistent chiar la Uni-versitatea din Bucure[ti, a r\masvreme de [ase ani pe aceast\ po -zi]ie, f\r\ s\ avanseze, abia ̀ n 1989devenind lector. Rememorându-[iprofesorii, Lucian Boia a dat do-vad\ de o sinceritate oarecumf\r\ rest, afirmând c\ dintre ei(Mihai Berza, Emil Condurachi,Ion Nestor) „retroactiv nici unuldintre ei nu m\ impresioneaz\prea tare“.

Istoria personal\ a ocupat oparte important\ din aceast\`ntâlnire, istorie pres\rat\ cuamintiri [i butade. Cealalt\ parte,inserat\ `n povestea dep\nat\ deLucian Boia, cu care s-a `ntrep\ -truns permanent – dup\ cum [ivia]a sa, de la vârsta copil\riei,când s-a hot\rât c\ vrea s\ urmezecalea istoriei, s-a `ncruci[at cuaceasta –, a reprezentat-o expe-rien]a sa `n ale istoriei, practic oform\ de istoriografie vie: cum sescria, ce se scria, de ce. {i, inevita-bil, de ce a scris Lucian Boia [icum a scris.

„De la nimeni nu am`nv\]at atât de multe ca de la mar]ieni“

~n ceea ce prive[te concep]ia saasupra istoriei, `ndeosebi `n con -textul `n care preocup\rile sale

s-au ar\tat a fi foarte diverse, ̀ ntr-unareal foarte larg, Lucian Boia [i-adeclarat relativismul foarte sim-plu: „M-am jucat cu istoria, de co-pil pân\ ast\zi“. ~n completare, cametod\ de lucru [i ca refacere atrecutului, a afirmat: „De la ni-meni nu am `nv\]at atât de multeca de la mar]ieni“.

Experien]a sa direct\ cu ceeace a `nsemnat comunismul româ-nesc a fost un alt subiect explorat`n cadrul Serii FILIT. Rela]ia isto-ricului cu editurile [i cenzura afost, bine`n]eles, atins\: o cartetrebuia s\ fie avizat\ de „organelecompetente“ pentru a fi tip\rit\.Dar, a[a cum are obiceiul istoria,surprinz\tor este altceva: `n a do-ua parte a anilor ’70 cenzura a fostoficial desfiin]at\ „[i ca atare a de-venit mai riguroas\“. Acesta afost [i un motiv care l-a f\cut peLucian Boia s\ publice `n Fran]acu mai mare u[urin]\, o conse-cin]\ fiind diversitatea subiecte-lor pe care le-a abordat, chiar din-colo de a[tept\rile sale. „Am scrismulte c\r]i la care nu m-a[ fi gân-dit vreodat\“, recunoa[te chiar el.

~n privin]a regimului comu-nist, istoricul a dat dovad\ de mo-dera]ie `n pozi]ia asumat\: „Sigurc\ comunismul a fost ilegitim [icriminal, dar nu a fost numai ile-gitim [i criminal“.

Dup\ toate scandalurile pe ca-re le-a cunoscut, afirma]iile saleprivind ce ̀ nseamn\ istoria au pu-tut eventual provoca surprinde-rea publicului prin echilibru. ~n -trebat despre ce `nseamn\ „isto-ria adev\rat\“, Lucian Boia a su-bliniat cu claritate faptul c\ trecu-tul este imposibil de reconstituit`n `ntreaga sa complexitate, rolulistoricului fiind acela de a face re-constituiri par]iale cu un grad câtmai ridicat de verosimilitate. Iaraici vestita pip\ a lui Magritte afunc]ionat ca exemplul perfect: es-te vorba despre o reprezentare aunui obiect, care nu trebuie con-fundat cu obiectul propriu-zis. Caatare, vorbim despre o multitudine

de istorii, reprezentate de nenum\ -ratele priviri asupra trecutului. Deaici [i remarca f\cut\ de LucianBoia care ar fi putut trece neobser-vat\: „Ce [tiu eu...“, completat\ de:„Când m\ apuc s\ cercetez ceva,`ncerc s\ ajung pân\ la cap\t“.

Nu a fost ocolit nici subiectuldisputei din pres\ cu Ioan-AurelPop, nenumit `n context, care l-aacuzat pe Lucian Boia de faptul c\scrie `n mare m\sur\ dup\ ure-che, f\r\ acribia unui istoric [if\r\ consultarea surselor, a arhi-velor istorice de câteva zeci deani. Lucian Boia s-a ar\tat nedu-merit de ce ar avea nevoie s\ con-sulte arhive pentru subiecte carenu presupun un asemenea de-mers, pentru ca ulterior, `ntrebatfiind care este propria proiec]ieasupra persoanei sale, s\ r\spun -d\: „Defini]ia mea scurt\ este:sunt o persoan\ care scrie c\r]i“.

Autoironia a venit `ns\ `ntr-oalt\ form\, legat de faptul c\ deaproape 20 de ani persoana sa pu-blic\ se afl\ `n centrul unei dispu-te sau alta: „Sunt un mare scanda-lagiu. Asta e ce-mi doresc `n via]\,s\ provoc din când ̀ n când câte unmare scandal“.

Publicul care a umplut sala afost [i el prezent indirect pe scen\,prin ̀ n treb\rile adresate lui Lucian

Boia, scrise pe bile]ele strânse devoluntarii FILIT. R\spunsurile is-toricului au ]inut, din nou, de sfe-ra echilibrului – spre exemplu, di-feren]ierea dintre patriotism [ina]ionalism sau ce `nseamn\ na -]iunea, ca un construct culturalfa]\ de con cep]ia etnicist\. La unadintre `ntreb\ri, care privea felul`n care vede cinstea la români,r\spunsul a fost dezarmant de sin-cer: „Nu am nimic inteligent despus“. Din partea publicului nuputea lipsi un subiect atât de dragmultor români: conspira]iile. Mo-ment `n care istoricul a punctatfoarte bine din nou: miturile con-spira]ioniste, indiferent c\ estevorba despre extratere[tri, evrei,francmasoni sau, mai nou, Soros,nu reprezint\ decât „maniera ceamai u[oar\ de a explica istoria“ dec\tre oameni care nu o cunosc.

Finalmente, legat de moderniza-rea României de ast\zi, Lucian Bo-ia a insistat c\ avem nevoie „maipresus de orice, de o schimbare dementalitate, de atitudine, dublat\de dezvoltarea spiritului civic, aresponsabilit\]ii [i a respectului“.

La finele conferin]ei, LucianBoia a fost `nconjurat de cititoriis\i, pentru a da autografe – o sur-priz\ fiind un elev care i-a luat au-tograful pe 30 de c\r]i.

Istoria ca fic]iune – Lucian Boia`n fa]a publicului ie[ean~n cadrul FILIT 2016, una dintre Seri a fost dedicat\ `ntâlnirii cu Lucian Boia, unul dintre cei mai cunoscu]i istorici români pentru publicul larg. Numele s\u a devenit familiar `n societate `n urma public\rii `n 1997 a volumului Istorie [i mit `n con[tiin]a româneasc\, care a generat o serie de dezbateri puterniceasupra trecutului, a[a cum `l cunoa[tem. De atunci, prin fiecare volum, LucianBoia a abordat teme noi, `ntr-o continu\ provocare a publicului [i a confra]ilor de breasl\. Aceasta a generat de altfel [i gradul mare de interes al publiculuiie[ean, prezent `n num\r mare la `ntâlnirea cu istoricul.

Lucian Boia s-a n\scut la 1 februarie 1944 la Bucure[ti, aabsolvit Facultatea de Istoriea Universit\]ii din Bucure[ti,unde [i `ncepe s\ predea dup\finalizarea ciclului de licen]\.`n 1980 a `nfiin]at Comisia In-terna]ional\ de Istoriografie.Este director fondator, din1993, al Centrului de Istorie alimaginarului [i profesor uni-versitar doctor la Universita-tea din Bucure[ti. Pornit de laistoriografie, Lucian Boia apublicat pe foarte multe su-biecte, care pot fi subsumateistoriei ideilor [i imaginaru-lui. Autor a 34 de volume pân\acum, a fost [i tradus `n limbistr\ine (englez\, francez\, ger-man\, spaniol\, maghiar\ [islovac\), num\rându-se prin-tre cei mai vizibili istorici ro-mâni la nivel interna]ional.


special FILIT « 11

O campanie na]ional\ de `ncurajare a lecturii

Eli B\dic\

{i aceast\ dezbatere a fost intens\gra]ie temelor abordate. S-a vorbitmult despre faptul c\ trebuie s\ nedep\[im complexele – limb\ [i li-teratur\ mici, public restrâns, ci-titori pu]ini, pia]\ pu]in dezvol-tat\, s\r\cia presei etc. –, iaraproape toat\ `ntâlnirea a gravi-tat `n jurul acestei idei.

Jurnalista de radio Adela Gre-ceanu spunea, de exemplu, c\,„pentru a pune un picioru[ `n Eu-ropa literar\“, consecven]a [i co-

eren]a programelor de traduceretrebuie s\ fie pe primul loc, indife-rent de cât de des se schimb\ con-ducerea unei institu]ii, indiferentde interesele celor care sunt laconducere ori de cât de pu]in `n -]eles este lucrul acesta. „Avem ne-voie ca România s\ finan]eze `ncontinuare traduceri ̀ n alte limbi,numai a[a putem promova litera-tura român\ `n Europa“. IoanPintea a completat: „Cred c\ artrebui un proiect na]ional de tra-ducere“, care ar trebui s\ includ\[i texte critice. Lumini]a Corneanu

a intervenit [i a vorbit nu numaidespre reticen]a editorilor str\inide a traduce autori din estul Euro-pei netradu[i `n alte spa]ii, ci [idespre faptul c\ ei sunt modera]i[i `n ceea ce prive[te alegerea de aavea mai mul]i autori români `nportofoliu. „Numai editorii mari`[i permit s\ acopere costurile `nacest caz. Exist\, a[adar, [i filtrul

acesta, cât po]i publica din litera-turile mici f\r\ s\ ai pierderi im-ense?“, `ncheia criticul literar Lu-mini]a Corneanu.

Al]ii `ns\ au considerat c\ nutraducerea ar trebui s\ fie priori-tar\, ci `ncurajarea consumuluilocal. Lucian D`rdal\, de pild\,spunea c\ prefer\ ca banii publici„s\ se duc\, onest, `nspre revisteculturale, realizate cu cap, decât`nspre promovarea literaturii ro-mâne `n str\in\tate. Pe termenlung, nu cred c\ vom putea influ-en]a aceas t\ pia]\, este mult preamare“. De cealalt\ parte, MateiMartin puncta c\ ne-ar trebuini[te „campanii cu adev\ratna]ionale“: „Când ai o pia]\ atâtde mic\ [i fragmentat\, cu atât depu]ine vânz\ri, e greu s\ convingiun editor str\in s\ publice un au-tor român. Poate, `na inte de ex-port, ne gândim cum s\ cre[tempia]a local\“.

Problema ar fi a[adar cum s\atragi publicul spre literatur\,cum s\ educ\m p\rin]ii s\ le ci-teasc\ copiilor, pentru ca cei dinurm\ s\-[i formeze obiceiul lectu-rii. Cerut\ cu atâta ardoare ̀ n dez-batere, aceast\ campanie na]io-nal\ de sus]inere a ideii de lectur\se pare c\ se va concretiza curând.Lumini]a Corneanu a dezv\luit c\

primul pas `n acest sens va fif\cut, curând, de Ministerul Cul-turii, care a inclus `n strategia saacest aspect.

Cealalt\ direc]ie important\ amesei rotunde a fost, bine`n]eles,presa. Scriitorii [i traduc\torii aunevoie de jurnali[ti: „Dac\ jurna-listul, ultima verig\ din aceast\rela]ie, nu are curajul de a scriedespre literatur\, de a o promova,de a ajuta scriitorii, atunci totuleste pierdut“, accentua Iulia Ba-dea Gueritée: „avem nevoie uniide al]ii“, „`ntre scriitori, jurnali[ti[i traduc\tori trebuie s\ existe oleg\tur\ foarte puternic\“. De alt-fel, au venit argumente conving\ -toare `n sprijinul acestei afirma -]ii: Premiul European pentru Li-teratur\, pe care Ioana Pârvules-cu l-a câ[tigat `n 2005, iar ClaudiuM. Florian anul acesta, ve[ti foar-te pu]in reflectat\ `n presa româ-neasc\, ori Premiul C\r]ii Euro-pene, unde Bogdan Teodorescu es-te pe lista scurt\ din 2016, cu ro-manul Spada, lucru, din nou,pu]in [tiut aici `n afara presei cul-turale.

„Europa scriitorilor [i a jur-nali[tilor“ a mers, a[adar, pe câte-va fire ro[ii [i a tras câteva semna-le de alarm\.

Evenimentul care a `ncheiat edi]ia din 2016 a FILIT a fost masa rotund\ „Europa scriitorilor [i ajurnali[tilor“. Duminic\ dup\-amiaz\, la Muzeul„Vasile Pogor“, modera]i de jurnali[tii CristinaHermeziu [i Matei Martin, Raymond Clarinard,Isabelle Taudière, Iulia Badea Gueritée, Lumini]aCorneanu, Lucian D`rdal\, Adela Greceanu [i IoanPintea au discutat despre complexele românilor,despre necesitatea de a avea programe coerente detraducere, dar [i campanii na]ionale de `ncurajare alecturii; despre sus]inerea autorilor autohtoni, dar [idespre cum putem motiva jurnali[tii pentru a scriedespre literatur\ [i scriitori; despre ce [i cumexport\m, despre subiecte de pres\, despre premiieuropene [i multe, multe altele.

~n c\utarea identit\]iiRadu Cucuteanu

A vorbi ast\zi despre identitate re-prezint\ o `ntreprindere pe cât dedificil\, pe atât de necesar\. Aceas -t\ tem\ a constituit [i subiectulunei ̀ ntâlniri din cadrul Festivalu-lui, care a abordat dintr-o dubl\perspectiv\ tema identit\]ii, cea is-toric\ [i cea psihanalitic\.

Prin aceasta, evenimentul care aavut loc sâmb\t\, 29 octombrie, `ncadrul FILIT, [i-a g\sit locul cuu[urin]\ `n programul festivalului,f\când leg\tura dintre literatur\,biografie, istorie [i devenire social\.

Structural, cei patru vorbitoriau prezentat o formul\ nu doarinedit\, ci [i foarte promi]\toare.Dialogul, moderat de istoricul Do-rin Dobrincu, a fost organizat `n

parteneriat de Societatea Român\de Psihanaliz\ cu Muzeul Na]io-nal al Literaturii Române Ia[i.L=ng\ moderator s-au aflat Zinai-da Bolea [i Claudiu Ganciu, c\ro-ra li s-a al\turat Marina Mure[a -nu-Ionescu.

Modalitatea multipl\ de tratarea func]ionat pe baza principiuluide la mare la mic. Baza a reprezen-tat-o prezentul – cu r\d\cinile `nieri, `n comunismul românesc.Tocmai pentru a ajunge la ̀ n]elege-rea felului `n care suntem ast\zi,Dorin Dobrincu a trecut `n revist\ceea ce `nseamn\ propagand\ [icontrol politic, mergând pân\ lamonopolul statal asupra violen]ei,`n forma sa institu]ionalizat\. Controlul asupra trupului instaurat

de regimul comunist nu este, `nesen]a sa, altceva decât o urmare a`mbr\]i[\rii stalinismului. Prinaceasta, cu afirma]ia istoricului,c\ „`n România nu a existat o des-talinizare real\“, deoarece Ceau -[es cu „a fost un anti-rus, nu unanti-stalinist“, s-a trecut la felul `ncare s-au grefat ideile na]ionalistepe acest trunchi stalinist.

Urmele acestui trecut se v\d [iast\zi, dup\ cum a remarcat ZinaidaBolea, prin felul ̀ n care societatea ro-mâneasc\ este afectat\ ̀ n continuarede trecutul comunist, comunism ca-re [i ast\zi este prezent, ca cineva ca-re s\ ne patroneze, s\ ne spun\ caresunt realit\]ile [i cum trebuie tr\it\via]a. Aceast\ stare, au afirmat psi-hanali[tii prezen]i, a dus la pierderea

multor repere societale [i la prezen]anostalgiei ̀ n mul]i români.

Condi]ia intelectualilor ̀ n comu-nism [i felul `n care au fost `n -dep\rta]i sau asimila]i a fost dezvol-tarea normal\ a discu]iei. Pe acestfond, la fel, mergând de la mare lamic, s-a ajuns la exemplul punctualal lui Octavian Ionescu, pentru ailustra destinul intelectualilor `nRomânia comunist\.

Jurist [i filosof, doctor ̀ n Drept alUniversit\]ii din Paris, bursier Roc-kefeller [i Humboldt la Universit\]iledin Berlin, Frankfurt, Freiburg, Mün-chen, Jena [i Viena, Octavian Iones-cu a devenit apoi profesor la Universi-tatea din Ia[i. Impunerea comunis-mului ̀ n România a ̀ nsemnat ̀ ns\ [iepurarea sa, fiind `ndep\rtat din

`nv\]\mânt, iar lucr\rile sale – foartebine primite `n afara ]\rii – fiind, larândul lor, ignorate.

Receptivitatea publicului a fostpe m\sura evenimentului, existândatât lu\ri de pozi]ie – mai mult saumai pu]in inspirate –, cât [i `ntre -b\ri adresate invita]ilor, de la rolultr\d\rii `n istorie pân\ la ce `n -seamn\, din acest dublu punct devedere, obiectivizare a istoriei [i asi-milare a traumei istorice.

Tocmai pentru acest public estenecesar\ c\utarea identitar\ defa]\, operat\ la nivel [tiin]ific, cumenirea de a secven]ia trecutul [i al̀ observa, pentru a [ti cine [i cum

am fost ieri, ca s\ afl\m cine suntemazi, pentru a putea s\ ne construimviitorul.


12 » carte

Palimpsest cu un col] de camer\

Alina Purcaru

Cartea care suport\ lejer toateaceste apelative [i decod\ri esteinclasabila Aici, de Richard McGuire,o medita]ie profund original\ [iemo]ionant\ despre memorie [i in-timitate, despre pierdere [i iluzii.

Ipoteza de la care porne[te ar-tistul ar fi aceea c\, `n majoritateatimpului, aparatul nostru interiorde emo]ii [i proiec]ii nu se ia `ncalcul decât pe sine [i ceea ce cu-noa[te sau poate anticipa. ~n ma-joritatea timpului, el [i noi odat\cu el r\mâne rupt de neprev\zut,de marile falii temporale care aumodelat lumea (inclusiv propriulcol]i[or de lume), rupt de trans-form\rile istorice, de via]a astre-lor [i de cre[terea infinitezimal\ aml\di]elor de copaci – forme t\cu-te ale vie]ii, care `[i continu\ ne-tulburat lucrarea, `n timp ce noine sorbim ceaiul, ne verific\mcea sul, schimb\m tapetul sau ju -c\m mim cu prietenii. ~ntr-un fel,oricâte proiec]ii de viitor am face,e mereu vorba despre „aici“, un„aici“ cunoscut, personal [i sem-nificativ, un nucleu pulsatil, cu

valoare de adev\r care s-a conser-vat de-a lungul mileniilor, `n pofi-da oricâtor schimb\ri. {i acestadev\r e unul modest, `n aparen -]\, dar eminamente definitoriupentru condi]ia noastr\, cu tot ceeace deriv\ din el, bun [i, `n egal\m\sur\, `nsp\imânt\tor: nicio-dat\ nu vom lua `n calcul `n pri-mul rând via]a soarelui, ci pro-priul col]i[or, oricât de mic, pe ca-re `l ocup\m sub acela[i soare. Demii de ani, acela[i soare, acelea[ifixa]ii, minate de aceea[i efemeri-tate. Important\ „aici“ e numai [inumai o lamel\ de timp, pe cât defragil\, pe atât de pre]ioas\, toc-mai pentru c\ `n afara ei `[i ur-meaz\ ritmul marile malaxoareale istoriei, surde [i oarbe la mici-le noastre adev\ruri. Ele schimb\[i relativizeaz\ totul, hr\nind pa-radoxul acestui cuvânt mic, ca uncip indispensabil pentru memo-rie. „Aici“ `ncepe [i a `nceput me-reu totul.

Richard McGuire, un artist ca-re sfideaz\ orice `ncadrare stilis-tic\, red\ acest paradox, al impor-tan]ei primare pe care o acord\mpropriilor experien]e [i, `n acela[i

timp, al inevitabilei relativiz\ri aaceleia[i importan]e atunci când,desprinzându-ne privirea de pepro priul ombilic, aplic\m o per-spectiv\ la scar\ ceva mai mare.Dac\ nu milenar\, atunci m\cargenera]ional\. El o face foarte sim-plu: ia un cadru, acela[i, dintr-o ca-mer\, [i pe aceast\ pânz\ fix\ su-prapune felii din alte timpuri –trecut care merge pân\ `n era ma-mu]ilor [i viitor care anun]\ expe-rien]a cotidian\ a hologramelorsau implozia soarelui (despre astase vorbe[te, ca despre un momentstr\in cu totul de vie]ile noastre,`ntr-un program TV).

Aici este o carte caresecret\ melancolie prin fiecare filtru

S\ parcurgi colajul acesta de epoci[i de banal semnificativ care le-acolorat `nseamn\ s\ te arunci `n -tr-o baie emo]ional\ care nu arecum s\ te lase neatins. Stilul luiRichard McGuire e teribil de sim-plu, `ns\ p\streaz\, `n tonalitateaculorilor [i `n vagul contururilor,un element fantomatic, de `nstr\i -nare, ca [i cum ar ̀ ntre]ine ̀ n per-manen]\ un efect ce adânce[teperspectiva, ca [i cum totul s-arpetrece mereu [i mereu `ntr-o`nc\pere cufundat\ `n penumbr\,`mbibat\ de melancolie. Modula -]iile pe care le imprim\ schi]elor[i fundalurilor secret\ ceva din at-mosfera indicibil\ a intimit\]ii [i,`n acela[i timp, din inevitabiluldistan]ei, al transform\rilor. Odoz\ de tonuri reci, fanate, infu-zeaz\ [i cel mai aprins apus desoare, poate pentru simplul faptc\ distan]a, uzura sunt mereu aco-lo, [i artistul numai le face vizibi-le, pentru noi. Replicile personaje-lor care animeaz\, `n fascicole detimp, adev\rate duplexuri tempo-rale, decorul camerei alese pentrua `ncapsula memorie, sunt frân-turi de conversa]ie `nregistrate `ntot ce au mai tranzitoriu, amestecultra-familiar dintre cunoscut, cald,banal [i indispensabil. Sau inevi-tabil, cum sunt ̀ mbr\]i[\rile, cumsunt jignirile, cum e po[ta[ul careva speria mereu câinele de fiecaredat\ când va ap\sa pe butonul so-neriei. La un moment dat, dinspreTV-ul uitat deschis pe o comod\din anii ’60, ̀ ntr-o bul\ apar versu-rile unei melodii greu de uitat: It’sstill the same old story, a fight forlove and glory. E ca [i cum Ri-chard McGuire ar fi l\sat pornit,pe repeat, un evergreen al melan-coliilor, As time goes by, desprins,la rândul lui, dintr-un film al

`n toarcerilor imposibile, Casablan-ca. Alt\ dat\, un b\iat se ridic\ [i eimposibil s\ nu-i citim mesajul depe tricou: Future transitional fos-sil. Un altfel de memento mori, co-modificat [i ironic, purtat directpe piele.

Aici este o carte care secret\melancolie prin fiecare filtru pecare artistul a ales s\-l imprimenuan]elor, prin fiecare gest al si-luetelor anonime, abia schi]ate,prin densitatea t\cerilor, prin fa-miliaritatea r\scolitoare a dialo-gurilor. Cu cât replicile acestorpersonaje cu apari]ie fantomatic\par mai cunoscute, mai banale, cuatât salvarea [i plasarea lor ̀ ntr-untunel al timpului emo]ioneaz\ maimult. „Vreau s\ te `ntreb o che-stie“, „Cheile, ceasul, portofelul?“,„Uite luna“ [i alte replici aseme-nea vorbesc depre automatismeleprin care ne asigur\m zilnic c\toate sunt sub controlul nostru, c\exist\ o ordine [i c\ noi chiar o pu-tem p\stra. C\ merit\ s\ facem as-ta. „Neispr\vitule“, „imbe cilule“,„cap p\trat“ arunc\ `n pagin\ ce emai meschin `n schimbul de care

suntem capabili, `n cele mai ne-demne momente. {i une ori, dincâte o bul\, apare câte o fraz\ princare se instaleaz\ resemnarea, cuaerul unei replici oarecare: „Ni-meni nu a ajuns s\ st\pâneasc\arta de a tr\i. To]i r\t\cim `nbezn\“.

Toate aceste micro-medita]iif\cute parc\ din mers, din interio-rul unui flux al schimb\rilor mar-cat, concret, `n pagin\ prin ima -gini decupate din timpuri atât dediferite, fac din aceast\ carte ocapsul\ misterioas\, un album fo-to r\scolitor, `n care imagini dinvremuri incongruente leag\, princolaj, prin suprapuneri de tip pa-limpsest, o medita]ie asupra natu-rii fantomatice a vie]ilor noastre.Poate c\ „aici“ e cea mai puterni -c\ iluzie, dar o iluzie profund afir-mativ\, printre pu]inele care nepot conecta cu adev\rat. Prin totce are mai fragil, prin tot ce aremai rezistent.

Aici de Richard McGuire, traducere de Laura Albulescu, Editura Art,Bucure[ti, 2016

S\-i spunem roman grafic pentru c\ alt termen maiapropiat nu avem la `ndemân\, dar la fel de bine i-amputea spune [arad\ `n imagini [i foarte pu]ine cuvin -te. Sau poem grafic sau album de art\ sau oracol sau,a[a cum cele mai bune c\r]i arat\ `n miezul lor nev\ -zut, jurnal cu file albe, pentru semnele (sau convinge -rile) pe care memoria le-a ascuns adânc, cel maiadânc, `n fiecare.

© M

aelle

Dol

iveu

x/Pa

nthe

on

Suntem `n buza campaniei electo-rale, iar apatia `n plan politic a fostde mult spart\. Prima oar\ de liste.A fost un zbucium intens `n cadrulpartidelor, un soi de dans de socie-tate ̀ n timpul c\ruia s-au aruncat [imulte ocheade [i s-au c\lcat `n pi-cioare multe rochii „din gre[eal\“.Deh, liste prea lungi, locuri preapu]ine. Ce-a ie[it e tare necovin g\ -tor: s-a mimat schimbarea [i, demulte ori, diavolul a fost ̀ nlocuit dep\rintele s\u.

Criza de cadre din zona politic\este de mult\ vreme clamat\, iar `naceste alegeri, acolo unde n-au mai`nc\put „greii“ cu dosare penale, [i-auf\cut loc tot soiul de personaje deprin e[aloanele doi-trei, oameni ca-re [i-au v\zut visul cu ochii acum,`n aceast\ conjunctur\, de a ajungedeputa]i sau senatori. Nici PNL [inici PSD nu s-au „̀ nnoit“ cu adev\rat,

au r\mas structuri `nchise. Por]ileau r\mas ferecate, probabil pentruc\ `ntr-o alt\ situa]ie unii dintre ceivalida]i zilele trecute drept candi-da]i la birourile electorale jude]enear mai fi trebuit s\ a[tepte vreun de-ceniu pân\ s\ se vad\ `n „fericita“situa]ie. Pe de alt\ parte, nici n-austat cete `ntregi de poten]iali politi-cieni pe la por]ile partidelor. Ceta-tea n-a fost asediat\, cum se a[tep-tau unii poate, atunci când, dup\Colectiv, s-a dat semnalul „`nnoi-rii“. Percep]ia asupra meseriei depolitician a ajuns la un minim nega-tiv istoric `n România, pân\ `ntr-a -colo `ncât aceasta s\ fie trecut\ maidegrab\ `n categoria „d\un\tor so-ciet\]ii“ decât `n cea de utilitate pu-blic\. La rându-le, de ochii lumii,partidele au `ncercat s\ aduc\ peliste locomotive electorale, persona-je cu o reputa]ie imaculat\ [i cu

mare influen]\ `n comunit\]i, nu-mai c\ li s-a spus „nu, mersi“. Mainimeni nu a fost dispus s\ cread\ ̀ nsinceritatea ofertei. Cazul medicu-lui Leon D\n\il\ trecut cap de list\la Senat `n Bucure[ti de c\tre PNLeste exemplul clasic de impostur\politic\, o `ncercare de a pune unpersonaj popular pe o list\ unde nu`[i are locul. Am mai tr\it istoriaaceasta, când partidul lui Dan Voi-culescu l-a propulsat `n Parlamentpe Dinu C. Giurescu, care de altfel a[i demisionat din Camera Deputa -]ilor `n anul 2014. Calculul PNL o fifost de a-[i reabilita imaginea deza-struoas\ pe care o are la nivelul Ca-pitalei (dup\ epopeea penibil\ de lalocale cu joaca de-a candida]ii vali-da]i [i apoi retra[i, v\ aminti]i pro-babil de Bu[oi, Marian Munteanu,Ludovic Orban), dar cred c\ elec -toratul care l̀ aprecia `n mod sincerpe Leon D\n\il\ mai degra b\ s-a`ngrozit de o asemenea candidatur\decât bucurat.

Exist\, totu[i, anali[ti care `n -cearc\ s\ ne explice faptul c\ sun-tem `ntr-o situa]ie mult mai bun\

decât `n 2012, cand USL a m\turatcelelalte for]e politice [i [i-a impusprin uninominal aproape orice can-didat. Din multe puncte de vedere,listele au mai fost cur\]ate de„sini[tri“. P\cat c\, `n unele cazuri,au fost `nlocui]i cu ilu[tri necunos-cu]i. Suntem `ntr-o situa]ie mai bu -n\ pentru c\ [i cei mai aprigiscârbi]i de politic\ pot reg\si pe lis-tele Uniunii Salva]i România oa-meni c\rora nu le e team\ s\ le deavotul. Posibil ca USR s\ `ncurcemulte calcule `n mediul urban, de-oarece tipul s\u de electorat estemai greu de m\surat `n sondajelede opinie. Greu de spus ̀ ns\ care vafi scorul final al forma]iunii, una ca-re nici m\car nu `ncearc\ s\ lupte`n mediul rural, acolo unde partide-le clasice sunt bine organizate.

Am tot r\mas cu gura c\scat\ laultimele alegeri cât de puternic\ adevenit influen]a online-ului, `nspecial a social media. Dac\ p\]aniafostului colaborator de la Hotnewscare a postat din gre[eal\ pe contuloficial de-acum celebra urare „Spers\ cr\pi, Victor Ponta!“ a dominatpractic agenda public\ a unei zile

`ntregi, atunci ne putem imagina ceva fi ̀ n timpul campaniei electorale[i la ce mobilizare ne putem a[tepta`n zilele de dinaintea votului. Din-colo de informa]ie, `n social mediaemo]ia reu[e[te s\ creeze un val ca-re poate m\tura `n calea sa multecalcule sociologice. ~n online totulva fi imprevizibil, greu de m\suratsau de intuit de strategii politici„clasici“. Liviu Dragnea le-a spuscolegilor s\i de partid a doua zidup\ ce Iohannis a câ[tigat turul IIc\ „americanii au dat Facebook-ulmai tare“ pentru a justifica `nfrân-gerea lui Victor Ponta. PSD are tendin]a de a-[i repeta gre[elile isto-rice, o face cu o regularitate [i con -[tiinciozitate incredibile. Este moti-vul pentru care, bun\oar\, PSD Ia[in-a intuit ce elefant prime[te `n su-fragerie prin prezen]a MinistruluiS\n\t\]ii de la Colectiv, NicolaeB\nicioiu. PSD Ia[i nu-[i va pierdedin aceast\ cauz\ votan]i proprii,miza nu a fost niciodat\ a `ncercaimposibilul: s\ schimbi op]iunea devot a unui om care a pus [tampilape trandafiri toat\ via]a. ~ns\ unB\nicioiu pe lista Ia[ului enervea -z\, creeaz\ emo]ie [i dinamizeaz\un electorat care poate ar fi stat aca -s\ altfel pe 11 decembrie.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Monumentul candidatului necunoscut

O medita]ie, o scurt\cronologie [i consecin]eneprev\zute

~n primul rând, ce este o gre[eal\?Tot gre[eal\ este atunci când ogen\ nu se copiaz\ bine [i aparmuta]ii, iar una dintre milioanelede muta]ii este mai bine adaptat\la mediu, iar specia evolueaz\. Totdin gre[eal\ Alexander Fleming[i-a l\sat ni[te vase nesp\late [i adescoperit astfel penicilina. Oeroa re a fost la mijloc [i atuncicând un adeziv care trebuia s\ fiefoarte puternic a ie[it prea slab,dar a devenit lipiciul de pe spatelepost-it-urilor noastre galbene. Dinneglijen]\ au ap\rut [i fulgiino[tri de porumb.

A[a c\ haide s\ nu `i spunemgre[eal\. S\ `i spunem, deocam-dat\, accident.

Cronologia accidentului lin g -vis tic a fost urm\toarea. Miercuri

diminea]a, pe pagina oficial\ deFacebook de la Hotnews – publi-ca]ie online serioas\, cu [taif,obiectiv\ m\car la nivelul in ten -]iilor – a ap\rut o [tire despre fos-tul premier al României, `n so]it\de mesajul „Sper sa crapi, VictorPonta“. A r\mas acolo vreo zeceminute, suficient cât s\ fie v\zut,imortalizat [i analizat `ndelung.S\ fie inten]ionat sau o gre[eal\?Ce sentimente colcoteau acolo, `nsufletul celui care a folosit verbul„a cr\pa“, un cuvânt atât devizual, de sonor [i plin de patos?Cum reu[e[te Victor Ponta, la unan de când nu mai este prim-min-istru, s\ stârneasc\ sentimenteatât de puternice? {i pe cine s\ fe-licit\m pentru aceast\ replic\ de-licioas\?

Mesajul este [ters [i, 30 deminute mai târziu, pe aceea[i pa-gin\ de Facebook, apare un mesajprin care Hotnews declar\ c\

gestul a fost inacceptabil, c\ `[icere scuze [i c\ angajatul care af\cut asta a fost concediat. Reac]iarevistei a fost, indiscutabil, cea co -rect\. Dar angajatul adunase dejaun enorm capital de simpatie.Cum? Spune]i-v\ `nc\ o dat\ `nminte cuvintele astea atât de in-corecte politic [i de violente, ros-tite printre din]ii `ncle[ta]i: „Spers\ cr\pi“. Cât\ pasiune, cât\ frus-trare, cât\ energie eliberat\ cuzece litere.

Consecin]ele au `nflorit catrandafirii `n mai. ~n mai pu]in deo or\, s-a f\cut o peti]ie pentru re-angajarea persoanei. ~n vreo treiore au ap\rut tricouri de vânzarecu sloganul „Sper s\ cr\pi“. Auap\rut reclame la site-uri de gra-matic\ cu `ntrebarea: cum e co -rect „s\ crapi“ sau „s\ cr\pi“?Pân\ dup\-amiaz\, func]iona site-ul spersacrapi.net, `n care puteais\ spargi `n buc\]i fotografii cu

Victor Ponta. Au ap\rut zeci devaria]iuni pe tem\. A fost o vese -lie general\.

Mai este loc de progres

Ca premiu de consolare de dom-nul de la Hotnews, am s\ enum\rcâteva cazuri `n care gre[elile aufost mai rele de-atât. Un analisteconomic de la CNN a postat pu -blic o informa]ie oficial\ `nso]it\de linkul filmule]ului porno pecare `l urm\rea online. O firm\ depizza a decis s\-[i promoveze pro-dusele `ntr-o conversa]ie despre

violen]a domestic\. Coca Cola afolosit pe Twitter o hart\ gre[it\ aRusiei. Administratorul paginiiunei organiza]ii umanitare a con-fundat contul propriu cu paginaoficial\ [i s-a l\udat cât de tare s-a`mb\tat. Pagina, `n replic\, a glu-mit [i a spus c\ s-au asigurat c\ i-au confiscat angajatului cheilede la ma[in\ [i de la cont.

Exist\ [i gafe care ne trans-form\ via]a `n bine. Cine [tie câ]idintre noi n-au fost, la `nceput, unaccident. Dar uite ce frumos auevoluat lucrurile.

Cât despre mine, eu sunt bine, mul]umesc. De fapt, am zâmbit toat\ ziua, iar câtnu am zâmbit, am râs cu poft\. Asta i-o datorez unui erou necunoscut, angajatfost angajat al site-ului de [tiri Hotnews. Drag\ erou necunoscut, ]i-ai pierdutjobul, dar ne-ai f\cut via]a mai frumoas\. {tiu c\ din gre[eal\ ai scris „Sper s\cr\pi, Victor Ponta“ pe pagina oficial\ Hotnews, dar nu aveai cum s\ intuie[ti ceval de râsete [i de creativitate vei stârni `n acest noiembrie atât de gri. Ca s\ ter\spl\tesc, am s\ `]i dedic acest text despre cei care au gre[it mai mult decât tine.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina CoceaO gaf\ ajuns\ arm\sar


14 » interna]ional

De Halloween, clovnii n-au mai f\cut America s\ râd\Personaje „clasice“ la oricepetrecere de Halloween,clovnii s-au v\zut interzi[i`n acest an `n StateleUnite.

Motivul? Valul de clovni care au terorizat cet\]enii din mai multestate, mod\ care a bântuit SUA ̀ n ul-timele luni [i care chiar a trecut gra -ni]ele, ̀ n Europa [i America de Sud.

Clovnii malefici sunt un perso-naj de film horror redutabil –gândi]i-v\ numai la Pennywise,eroul negativ al romanului IT allui Stephen King [i al adapt\rii ci-nematografice ce a urmat. Doar c\,recent, `n SUA, psihoza a devenitreal\. Numai `n ultimele luni aufost raportate incidente `n peste 20de state, glume de prost gust saufarse care s-au soldat chiar cuarest\ri. Aceste incidente au creato panic\ real\, ducând [i la apa -ri]ia unor mici legende urbane de -s pre clovni care au `ncercat s\atrag\ copii `n p\dure.

~n SUA, imaginea clovnului ma-lefic, dincolo de filmele de groaz\, es-te bazat\ [i pe o poveste horror dinrealitate: John Wayne Gacy, uciga[`n serie din anii ’70, se deghiza `n

clovn la petrecerile [colare. Dinacest moment, frica de clovni n-amai amuzat pe nimeni, `n special peautorit\]ile americane, care auaten]ionat public contra oric\rei fo-losiri „deplasate“ a unui costum declovn. „{ti]i c\ pute]i fi arestat dac\

purta]i o masc\ de clovn cu inten]iade a tulbura ordinea public\?“, aver-tiza pe Twitter biroul [erifului dinPalm Beach. ~n multe locuri, poli]iaa interzis costumele de clovn pe du-rata serb\rii de Halloween (cuamenzile de rigoare), iar `n altele

magazinele s-au ferit s\ comerciali-zeze astfel de produse. Cei mai afec-ta]i au fost clovnii profesioni[ti, care[i-au v\zut afacerile suferind `nacest sfâr[it de octombrie. Unul din-tre cei care au avut de câ[tigat `ns\din aceast\ situa]ie, scrie „Le

Figaro“, este Nelson Albareda, pro-prietarul unei „case a groazei“ pen-tru turi[ti, ̀ n Miami. „Sunt de 16 ani`n industria Halloweenului, iar fricade clovni nu reprezint\ ceva noupentru noi. Acum am dat lovitura pere]ele sociale!“

Mania zombi a devenit un fenomen global acumcâ]iva ani, un fenomen care nu pare a obosi. SerialulThe Walking Dead continu\ cu foarte mare succes,de[i a ajuns la al [aptelea sezon, iar produc\toriispun c\ au idei pentru ̀ nc\ [apte ani de acum ̀ ncolo.Serialul derivat, Fear the Waking Dead, are [i el ma-re succes. Alte seriale mai mici le secondeaz\: I, Zom-bie, Brain Dead etc. ~n acest timp, Hollywoodul – [inu numai – preg\te[te alte produc]ii cinematografice.

Cu toate acestea, creatorul acestui gen horror, George A. Romero, este de p\rere c\ filmele cu zombiau ajuns ca ni[te mor]i vii.

Romero este cel care a creat valul de zombi cu fai-mosul Noaptea mor]ilor vii, `n 1968, unul dintre celemai rentabile filme din istorie. ~n consecin]\, poatepretinde c\ el ofer\ p\rerea specialistului supremasupra fenomenului.

„~n zilele noastre“, spune regizorul `ntr-un inter-viu acordat pe 31 octombrie publica]iei „The Holly-wood Reporter“, „moartea este peste tot `n jurul nos-tru. Dar cred sincer c\ Brad Pitt a ucis acest gen“.Dawn of the Dead (remake-ul filmului orginal al luiRomero din 1978) a adus foarte mul]i bani. Pe urm\,Zombieland a adus [i el o gr\mad\ de bani, dup\ carea ap\rut Brad Pitt, care a cheltuit 400 de milioane dedolari pentru a realiza World War Z, spune regizorul,care mai pune la „stâlpul vinova]ilor“ [i serialul TheWalking Dead. Cu atât mai mult cu cât crede c\

World War Z nici nu e o adaptare foarte bun\ a c\r]iilui Max Brooks. „Zombii au ajuns ca o armat\ de fur-nici care se ca]\r\ pe un zid, `n Israel. O armat\ defurnici.“

De ce este sup\rat George A. Romero? Fiindc\ elcrede c\ asemenea bani investi]i transform\ zombii`ntr-un spectacol sângeros banal [i cam atât. Or, pen-tru el, mor]ii-vii sunt mai mult o metafor\ pentru di-ferite probleme politice [i sociale. „~n filmele mele`ncerc s\ transmit un mesaj“, spune regizorul. „Nueste vorba numai despre sânge [i m\celuri, este [iideea oribil\ din spatele lor. Mesajul, `n opinia mea,conteaz\ mult mai mult.“

„Brad Pitt a ucis filmele cu zombi“


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Cele mai scumpe serialedin toate timpurile

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURT– Continuând noua direc]ie de adaptare a vechilor succese de ani-ma]ie ca filme live action, studiourile Disney anun]\ o nou\ versiu-ne a Albei ca Z\pada, cu actori [i numere muzicale moderne.

– Cel mai b\trân actor din lume a `ncetat din via]\ la vârsta de 101ani. Este vorba despre Vladimir Zeldin, actor rus care a ap\rut vre-me de 71 de ani pe scena teatrului din Moscova. „Este o pierderepentru cultura rus\“, a comentat pre[edintele Putin.

– Studiourile Millenium preg\tesc un reboot al francizei Rambo, ca-re ar putea fi numit Rambo: New Blood [i care va fi realizat `ntr-unstil James Bond. Nu Stallone va ap\rea `n rolul principal, ci multmai pu]in cunoscutul Ariel Vromen. Stallone ar fi vrut s\ realizezeun Rambo 5, `ns\ proiectul a fost anulat `n luna ianuarie.

– „Cavalerii Arcei pierdute face r\u la `ncas\ri“, afirma StevenSpielberg `ntr-un interviu acordat revistei „Premiere“ `n 1981. „M\refer la `ncas\rile de pe urma vânz\rii de popcorn `n cinematogra-fe“, preciza regizorul. „Se pare c\ oamenii nu se `ndur\ s\ mearg\s\ se reaprovizioneze cu popcorn ̀ n timpul filmului [i cele mai mul-te s\li de cinema din SUA au proiectat filmul cu zece minute `ntâr-ziere pentru a da spectatorilor timp s\ `[i fac\ provizii. La F\lci afost la fel. Deci numele meu a devenit sinonim cu `ncas\rile redusedin popcorn, ceea ce, `ntr-un fel, este un frumos compliment.“

– Tom Hardy (Mad Max) ar putea fi viitorul interpret al lui Al Capo-ne `n filmul Fonzo, scris [i regizat de Josh Trank (Cei 4 Fantastici).

– Actri]a Tippi Hedren dezv\luie ̀ n memoriile sale (intitulate Tippi [idin care „New York Post“ a publicat câteva fragmente) c\ a fost agre-sat\ sexual de c\tre Alfred Hitchcock, care a distribuit-o `n faimosulP\s\rile. Actri]a poveste[te c\ Hitch interzisese tuturor b\rba]ilor depe platouri „s\ o ating\“, pusese [oferul s\ `i supravegheze casa [i c\,`ntr-o zi, s-a aruncat asupra ei, `ncercând s\ o s\rute cu for]a. „A fostun moment oribil“, scrie actri]a. „Atunci, la `nceputul anilor ’60, ni-meni nu vorbea despre h\r]uire sexual\“. H\r]uirile au continuat [iun an mai târziu, când Hedren a jucat `n Marnie, dup\ care, de[i le-gat\ contractual de Hitchcock, nu a mai f\cut nici un film cu acesta.

– Johnny Depp intr\ `n universul Harry Potter, a anun]atpublica]ia „Deadline“. Mai precis, Depp va juca ̀ n noua franciz\ de-rivat\ din romanele doamnei Rowling, Animale fantastice, ̀ n cel deal doilea film din serie. Depp apare „`n fug\“ [i `ntr-o scen\ din pri-mul film, care va fi lansat `n aceast\ lun\.

Netflix, unul dintre cei mai mariinvestitori `n seriale TV, va scoa-te din buzunar `n 2017 suma de[ase miliarde de dolari pentruproduc]iile sale. ~n acela[i timp,`nainte de actuala er\ de aur a te-leviziunii, posturile cre[teau bu-getele serialelor de mare succespentru a-i fideliza pe actorii de-veni]i peste noapte extrem de po-pulari [i care, brusc, `ncepeau s\fie h\r]ui]i cu oferte tentante,provenite `n special de la Holly-wood.

Revista „Premiere“ a realizatun top al produc]iilor TV cele maiscumpe de pân\ acum. Iat\ clasa-mentul:

10. Marco Polo – 90 de milioa-ne pentru un sezon

Atât a costat primul sezon alacestei serii lansate de Netflix `n2014, cu decoruri naturale, costu-me extravagante etc., ceea ce a ri-dicat costul unui singur episod lanou\ milioane de dolari.

9. Westworld/Vinyl – 100 demilioane pentru sezonul 1

25 de milioane a costat numaipilotul acestei serii excelente pecare HBO a lansat-o `n aceast\toamn\, cu speran]a de a crea unfenomen similar Urzelii tronuri-lor. Vinyl, serialul muzical creat`n colaborare de Martin Scorsesea costat cam la fel (s-a f\cut ocheltuial\ mare cu drepturileasupra muzicii), numai c\ serianu a avut succesul scontat.

8. Urzeala tronurilor – peste100 de milioane

Atât a costat numai sezonul 6,costurile crescând odat\ cu popula-ritatea seriei, care a debutat cu unbuget de numai 50-60 de milioane.

7. Rome – 110 milioane (sezo-nul 1)

A fost una dintre primele su-perproduc]ii de acest tip pentru

micile ecrane, realizat\ `n cola-borare de HBO [i BBC `n 2002.Mul]i bani s-au dus pe decoruri [icostume. De exemplu, a fost ne-voie s\ fie fabricate 1.250 de san-dale romane (`n Bulgaria) [i 250de c\m\[i de zale.

6. Frasier – 120 de milioane (se-zonul 11)

Asta se `ntâmpla dup\ 2001,când popularul sitcom avea unuria[ succes [i, prin urmare, con-tractele cu vedetele au fost ajusta-te. Pentru sezonul al 11-lea, cel fi-nal, actorul Kelsey Grammer aprimit 1,6 milioane pe episod, iarcolegii s\i, David Hyde Pierce [iJohn Mahoney, câte 700.000.

5. The Crown – 130-140 de mi-lioane (sezonul 1)

Pentru a realiza primele zeceepisoade al acestei serii despre ti-nere]ea reginei Elisabeta a II-a,serie lansat\ s\pt\mâna aceasta,Netflix a scos din cufere câte 14milioane pe episod.

4. Friends – 168 de milioane(sezonul 9)

Devenind un adev\rat feno-men, Friends i-a silit pe pro -duc\tori s\ se asigure c\ vedeteleseriei vor r\mâne pân\ la final.De aceea, actorii au primit un sa-lariu fenomenal pentru anul2002: câte un milion pe episod.

3. The Get Down – 190 de mi-lioane (sezonul 1)

Este o alt\ serie muzical\, rea-lizat\ de australianul Baz Lu-hrmann pentru Netflix [i lansat\`n var\. Cei de la Netflix au fostgenero[i [i i-au l\sat mân\ liber\lui Luhrmann, iar costurile aucrescut la o sum\ uria[\, aproapedublu decât a costat ultimul filmal regizorului, Marele Gatsby, ca-re a avut un buget de numai 105milioane.

2. The Big Bang Theory – 216milioane (sezonul 10)

Alt\ serie de succes, alt bugeturia[, crescut de salariile vedete-lor care joac\ [i care urc\ nota deplat\ la nou\ milioane de dolaripe episod. Este un adev\rat re-cord, dac\ te gânde[ti c\ un epi-sod dureaz\ 22 de minute.

1. Spitalul de urgen]\ – 280 demilioane (sezonul 5)

O sum\ care rivalizeaz\ cu bu -getul lui Avatar, dar oferit\ `ntr-oalt\ er\ a televiziunii, `n 1998,când Spitalul de urgen]\ era unfenomen TV. NBC, care tocmaiterminase difuzarea Seinfeld, avrut s\ se asigure c\ serialul cumedici va continua `nc\ mul]iani. „Un record absolut, o nebu-nie care nu va mai fi niciodat\egalat\“, comenteaz\ revista„Pre miere“.

De când posturile TV au`nceput s\ trateze seria -lele [i miniseriile TV ca pe filme de mare ecran,costurile de produc]ie aleacestora au crescut `nconsecin]\, permi]ândrealizarea unor produsemult mai sofisticate, cudistribu]ii de marc\.

Mi-ar fi foarte simplu s\ pun lanimereal\ degetul pe harta ]\riinoastre [i astfel s\ aleg la `ntâm-plare o comun\ despre care s\

inventez rândurile de mai jos. Darm-a[ confrunta cu riscul ca acestziar s\ fie citit de oamenii de aco-lo, apoi ei s\ `nceap\ s\-mi re-pro[eze c\ le stric imaginea.A[adar, comuna X. Cu de toate.Cu dispensar medical `n para-gin\, cu [coal\ co[covit\, darfunc]ional\, cu un giratoriu mic`n dreptul Prim\riei, cu ima[transformabil `n stadion [i cu

nelipsitul parc inundabil `n alc\rui mâl s-au ̀ necat ni[te fondurieuropene. Om informat, primarula luat foarte `n serios ideea exer-ci]iului de simulare de dezastruseismic dou\mii[ai[pe. {i-a pus o`ntrebare perfect logic\: dac\ vinecutremurul [i la noi? Suntempreg\ti]i s\ ne ajut\m unii peal]ii?

Pentru a nu perturba rutina zil-nic\, au stabilit c\ seismul se vaproduce duminic\ la 12:15, dup\terminarea rânduielilor cre[tine.E un moment bun pentru a fi luatprin surprindere. Ce facem noi `ncaz de cutremur? Ne ad\postim.Unde? P\i sub o grind\. Dar cumcasele din lut nu sunt dotate cugrinzi, structura lor de rezisten]\`n caz de seism sunt chiar oamenii

din interior, care trebuie s\ steacu mâinile ridicate, pentru a spri-jini plafonul.

Dup\ o riguroas\ trecere `n re-vist\ a poten]ialelor zone de sigu-ran]\, s-a stabilit c\ singurelechestii care aduc cu ni[te grinzisunt por]ile terenului de fotbal. Sevor `nghesui cu to]ii `ntre bare,`ntocmai ca o echip\ italien\ careconduce cu unu zero. Poa’ s\ vin\[i mama lui Richter, ei vor fipreg\ti]i.

Se pare c\ FIFA a fost total lu-at\ prin surprindere de exerci]iulde simulare de dezastru seismicdou\mii[ai[pe. Dac\ ar fi avut unminim sim] civic, ar fi reglemen-tat ca por]ile de fotbal s\ aib\m\car cincizeci de metri l\]ime,cât s\ `ncap\ o comunitate de

sinistra]i. A[a, primarul a fostnevoit s\ salveze doar copiii [ib\trânii. Aveai senza]ia c\ ̀ n por]ise aflau `n acela[i timp mul]i deTorje [i mul]i T\t\ru[anu. Vicepri-marul a analizat situa]ia din teren[i a lansat o nou\ provocare: [efu’,pe cincizeci de lei c\ nu dai gol.

S-a dat cu banul [i a fost aleas\poarta din vale. A fost adus\ min -gea aia bun\ [i s-a trasat din noupunctul cu var. Sinistra]ii s-augrupat repede `n dou\ tabere, aoptimi[tilor [i a scepticilor. Pri-marul [i-a luat un elan scurt [i a[utat la semi`n\l]ime, cu [pi]ul.Trei Tat\ru[anu au intrat ̀ n poar -t\ cu tot cu minge. Unul [i-a rupt[oldul. Ceilal]i doi doar se pref\ -ceau [i au primit galben pentrusimulare.


16 » fast food

542

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

SEISM 2016

Noutatea ar fi c\ savantul inter-pretat de Ben Affleck e autist, darmai ales c\ joac\ la dublu, adic\nu doar umple geamuri `ntregi deformule scrise cu carioca (cine-maul american are o fixa]ie cuima ginea asta; s\ scrii ca omul bo-tezat, pe tabl\, nu mai e de ajuns),dar d\ dovad\ de la fel de mult ge-niu când `[i elimin\ adversarii cupumnul sau cu talentul de lune-tist. Explica]ia psihologic\ a aces-tui Dr. Jekyll & Mr.Hyde ar sta,cic\, `n educa]ia spartan\ dat\ detat\l s\u care, dup\ ce mama i-ap\r\sit, a f\cut armat\ cu cei doicopii (el fiind cadru militar), umi-lindu-i ca s\-i `nt\reasc\ – dovad\c\ amândoi ajung mai mult saumai pu]in uciga[i cu simbrie.

{ti]i cum e filmul? E ca [i cumai citi un roman de Danielle Steel,dar, pentru c\ vrei ca oamenii dinmetrou s\ te cread\ intelectual, l-ai ]ine `ntre copertele de la La-crimi [i sfin]i. The Accountant`ncepe [i se termin\ `n acordurilefals empatice ale unei simfoniipro-autiste, cu scene dintr-un spi-tal-c\min cu copii care fac crize [i

p\rin]i neputincio[i. Regizorul selaud\ c\ are un prieten cu un copilautist [i c\ a aflat prin el care-itreaba cu autismul. „Ai f\cut facul-tate, Bul\?“, „Nu, dar am un pri-eten care a f\cut“, cam a[a e [i aici.

Autismul e la mod\, hai s\facem [i filme de ac]iune cu eroicare, fiind auti[ti, se sub`n]elegec\ se comport\ ca Terminator – cenevoie s\ mai explici ceva? Peurm\ includem `n campania demarketing informa]ii despre cât

de bine ne-am documentat dinsurse de `ncredere.

Ben Affleck a fost l\udat de pre-sa american\ pentru performan]alui. E drept, de la Gone Girl `n -coace regizorii au descoperit c\ se descurc\ foarte bine `n roluripe muchia moralit\]ii [i c\, da-torit\ jocului s\u neutru, e credi-bil [i ca personaj negativ. Eroullui de acum, Chris, nu e personajnegativ, de[i ac]ioneaz\ `n ilega -litate, câ[tigând bani buni din

servicii le de contabilitate pe carele face pentru mafio]i. Nu asta-iproblema, ci faptul c\ Affleck `[iaduce aminte din când `n când c\e autist. ~n mod ciudat, nu cândne-am a[tepta noi. {i aici scenaris-tul se consider\ disculpat de`ns\[i natura personajului. De ces\ trebuiasc\ s\ ni se explice maimult dac\ au tismul `n sine e atâtde pu]in cu noscut? (La fel ca `ncazul unui film cu iluzioni[ti,unde folose[ti iluzia ca s\ astupi

g\urile din scenariu.) Când `ntâl -ne[te o fat\ pe care o place (poatepentru c\ [i ea e contabil\), eroulse anim\ [i, dup\ dou\ discu]iifrigide, uit\ c\ e bolnav, ba chiardevine extrem de protector [i dis-pus s\ o apere cu pre]ul vie]iicând via]a ei e amenin]at\. Para-doxal, când ape le se lini[tesc [i s-ar crea condi ]iile pentru o idil\,`[i d\ seama, ca ̀ ntr-un film amer-ican, c\, fiind autist, nu?, destinullui e s\ fie un solitar. Am v\zut c\`n America oamenii consider\ `ngeneral (sunt [i voci contra) c\ fil-mul red\ autentic autismul. M\mir, dar nu mai `ncerc s\ `n]elegde ce.

Ai putea face multe mi[touridespre invincibilitatea pe caretocmai aura autismului o d\ erou -lui. Pentru c\ e autist, deci e altfel(asta e [i ideea pe care o insufl\tat\l, `n buna tradi]ie a unei cul-turi populare care ne-a `ndoctri-nat cu ideea c\ e bine s\ fim altfel,astfel `ncât to]i s\ fim cât mai ni -vela]i), Chris cap\t\ `n ochii no[ -tri un scut protector. Nu po]i tre -mura la gândul c\ i s-ar `ntâmplaceva. Dimpotriv\, când al]ii suntamenin]a]i (oameni normali),abia a[tep]i s\ apar\ Chris autis-tul s\-i salveze ca Superman.Destul de jenant, nu?

Ie[i destul de nel\murit de lafilmul \sta. Multe subintrigi ne -importante, plus c\ filmul trage ̀ nmai multe direc]ii pe m\sur\ ce`nainteaz\, socotind ce e r\u [i cee bine, dar nel\murindu-se din p\ -cate pân\ la sfâr[it.

The Accountant: Cifre periculoase/The Accountant, de Gavin O’Connor.Cu: Ben Affleck, Anna Kendrick

Film

Iulia BlagaA Beautiful GunDin dorin]a de a face un film cât mai complex,regizorul Gavin O’Connor(Jane Got a Gun, Warrior)preia un scenariu careamestec\ drama psiho -logic\ cu savan]i gen A Beautiful Mind sau A Theory of Everythingcu action thrillerul.

CRONICA UNUI SUCCES DE PUBLIC 2016: FILIT ÎN ANUL REVENIRII filecuvin te. Sau poem grafic sau...

Documents

Transcript of CRONICA UNUI SUCCES DE PUBLIC 2016: FILIT ÎN ANUL REVENIRII filecuvin te. Sau poem grafic sau...