8/19/2019 Cronica Lui Ştefan Cel Mare Este o Lucrare de Mici Dimensiuni

1/4

Cronica lui Ştefan cel Mare este o lucrare de mici dimensiuni, formată din 32 de file demanuscris, care cuprinde evenimentele cele mai importante din Moldova, din perioada 1457-1499. Cronica începe cu preentarea anului 1457, an în care !tefan cel Mare ocupa scaunuldomnesc al Moldovei. "rmeaă o preentare cronolo#ică a ră$oaielor purtate de !tefan,e%cept&nd unii ani neimportan'i pentru autor (145), 1459, 14*+ etc.. rintre evenimentele

 preentate se numără campania împotriva secuilor, cucerirea cetă'ii C/ilia, luptele de la 0aslui i0alea l$ă, confruntările cu un#urii, precum i luptele dintre moldoveni i armata ăriiom&neti. altă caracteristică a acestei cronici este tipul de evenimente descrise. Cronica

 preintă preponderent evenimente cu caracter militar sau ră$oinic, pu'ine relatări despre altetipuri de evenimente pot fi re#ăsite în r&ndurile lucrării. 6nteresant este i faptul că în pa#inilecronicii nu e%istă nicio referire la contri$u'ia lui !tefan în domeniul $isericesc, motiv pentru carecronica are o caracteristică laică.

Cronica lui Macarie piscopul Macarie este cunoscut ca fiind autorul unei Cronici în lim$aslavonă, în două variante prima e%pune faptele petrecute de la moartea lui tefan cel MareȘ

(15+4 p&nă la 1541, iar a doua de la 1541 la 15518 fi#ura centrală a Cronicii este etruare .copul declarat al lui Macarie era de :a duce mai departe irul povestirii i a-l aduce laș ș șdomniile vremurilor noastre, nu ca să ne fălim cu umflături retorice, ci ca să împlinim domne tileș

 porunci ale strălucitului i pentru du manii săi înfrico atului etru voievod; < i pentru :a nuș ș ș șlăsa ca faptele înt&mplate în vremurile i domniile trecute să fie acoperite de morm&ntul uitării,șci a le reda istorieiăpuneanu, care a dorit i el ?să ai$ă o mare cronică imperialăș

 $iantinăăpuneanu.

Azarie a fost ucenicul episcopului Macarie. Cronica realiată de el preintă evenimenteledesfăurate în Moldova în perioada de timp scursă între urcarea pe tron lui !tefan are (1551 ide$utul primei domnii a lui etru !c/iopul (1574. rin realiarea cronicii sale, arie a răspuns,se pare, unei solicitări e%prese a lui etru c/iopul. An redactarea cronicii sale, el urmeaă, caȘformă i stil, at&t lucrarea dascălului său, Macarie, c&t i sursele $iantino-slave utiliate deacesta pe care, la r&ndul său, le folosete i le imită.

Grigore Ureche >etopise ul preintă istoria Moldovei de la al doilea descălecat (1359 pînă la Bțdoua domnie B lui ron-vodă. ri#ore "rec/e a consemnat în mod o$iectiv evenimentele ișînt&mplările cele mai importante, in&nd foarte mult să fie nu un ?scriitoriu de cuvinte de arte ceț ș

de dereptate:. dversar al unei puteri domne ti fără controlul $oierimii, "rec/e a scris cronicașde pe poi ia marii $oierimi. #lorificat eroica luptă antiotomană a moldovenilor pentruțneat&rnarea ării i în special epoca lui tefan cel Mare. An politica e%ternă, ri#ore "rec/e aț ș Ș

8/19/2019 Cronica Lui Ştefan Cel Mare Este o Lucrare de Mici Dimensiuni

2/4

 promovat cu perseveren ă ideea polonofilă D i$ăvirea Moldovei de turci numai în alian ă cuț țolonia. Antr-un capitol intitulat entru lim$a noastră moldovenească, remarcă influen a altorțlim$i (?a i@derea i lim$a noastră din multe lim$i este adunată i ne iaste amestecat #raiul nostruș ș șcu al vecinilor de prin pre@urupu, informat despre trădarea unui $oier, e%clamă ?An adaruaceastă slu@$ă acum8 să-mi /ie spus acestea pînă era în 6a i lo#ofătul.< c aplecarea spre culiseleșistoriei comunică, atunci cînd tie, $îrfele i strata#emele diplomatice, anticipîndu-l pe =eculceș ș

 prin portretele precise. tefan Iom a al 66-lea este un domnitor crud care ine pe lîn#ă el un călăuȘ ș ț?pierător de oameniupu apare în antiteă cu ipocriia sfetnicului său/eor#/e tefan etc8 d stilistica fraei fraa este lun#ă i plină de caden e, cu ver$ul la sfîr it,Ș ș ț șdupă model latin.• De neamul moldovenilor, din ce ară au ie it strămo ii lorț ș ș - lucrareneterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise i pu$licată pentru prima dată de M.ș

Jo#ălniceanu în 1)52, are un caracter savant i o no$le e a ideilor care o va face cartea de căpătîiș ța colii rdelene.$redoslovia enumeră scopurile lucrării a afirmarea etno#eneei pentruȘ?lăcuitorii ării noastre, Moldovei i ării Muntene ti i rom&nii din ările un#ure ti, care to i unț ș Ț ș ș ț ș țneam i odată descăleca i sîntuăsat-au puternicul Fumneeu iscusită o#lindă min ii omene ti,ț șscrisoarea;

8/19/2019 Cronica Lui Ştefan Cel Mare Este o Lucrare de Mici Dimensiuni

3/4

6mperiului oman8 666. Anfă i area Faciei8 60. Cucerirea i coloniarea Faciei de către Iraian8 0.ț ș șMărturii ar/eolo#ice despre ori#inea poporului rom&n8 06. Mărturii filolo#ice i etno#rafice8 066.șAncercarea de a completa răstimpul dintre coloniarea Faciei i întemeierea Moldovei.ș

Dimitrie Cantemir K Fivanul sau &lceava în'eleptului cu lumea sau iude'ul sufletului cutrupul, scrisă în rom&nă i tipărită la 6ai în 1*9). ceastă operă este prima lucrare filoofică

rom&nească. An această lucrare înt&lnim disputele medievale despre timp, suflet, natură saucontiin'ă. Fimitrie Cantemir su#ereaă superioritatea omului asupra celorlalte vie'uitoare, facedin om un stăp&n al lumii, sus'ine superioritatea vie'ii spirituale asupra condi'iei $iolo#ice aomului, încearcă să definească concepte filosofice i să alcătuiască o terminolo#ie filosofică.

  K 6ma#inea tainică a tiin'ei sacrosante 17++, lucrare filosofică în care încearcă să inte#reefiica într-un sistem teist, un fel de împăcare între tiin'ă i reli#ie, între determinismul tiin'ifici metafiica medievală. Cantemir manifestă un interes deose$it pentru astrolo#ie i tiin'eleoculte, sacre, specifice enaterii.

  K 6storia iero#lifică, scrisă la Constantinopol în rom&nă (17+3 - 17+5. ste considerată primaîncercare de roman politic-social. Cantemir satirieaă lupta pentru domnie dintre partidele

 $oiereti din 'ările rom&ne. ceastă luptă ale#orică se reflectă printr-o dispută filosofică întredouă principii, sim$oliate de 6noro# i Cor$. >ucrarea cuprinde cu#etări, prover$e i versuricare reflectă influen'a poeiei populare.

  K 6storia 6mperiului toman (6storia creterii i descreterii cur'ii otomane, redactată în latină(Listoria incrementorum atue decrementorum ulae t/omanicae între 1714 i 171*. Anaceastă lucrare, Fimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analiat cauele care ar fi putut duce la destrămarea sa. insistat i asupra posi$ilită'ilor popoarelor asuprite de a-irecuceri li$ertatea. >ucrarea a fost tradusă i pu$licată în lim$ile en#leă, franceă i #ermană.

K Lronicul vec/imei a romano-moldo-vla/ilor, scrisă în rom&nă (1719 - 1722, cuprinde istorianoastră de la ori#ini p&nă la descălecare. us'ine ideea cronicarilor ori#inea comună a tuturorrom&nilor. entru scrierea acestei lucrări, Fimitrie Cantemir a consultat peste 15+ de ivoarerom&ne i străine în lim$ile latină, #reacă, polonă i rusă Fescriptio Moldaviae (FescriereaMoldovei, scrisă în latină (1714 - 171*, c&nd trăia în usia, la cererea cademiei din Nerlin.Fescriptio Moldaviae cuprinde trei păr'i K rima parte este consacrată descrierii #eo#rafice aMoldovei, a mun'ilor, a apelor i a c&mpiilor. Fimitrie Cantemir a ela$orat prima /artă a

Moldovei. preentat flora i fauna, t&r#urile i capitalele 'ării de-a lun#ul timpului. K An parteaa doua a lucrării este înfă'iată or#aniarea politică i administrativă a 'ării. -au făcut referiridetaliate la forma de stat, ale#erea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, la o$iceiurile prile@uitede înscăunarea domnilor sau de mailirea lor, de lo#odnă, nun'i, înmorm&ntări. K An ultima

 parte a lucrării e%istă informa'ii despre #raiul moldovenilor, despre slovele folosite, care laînceput au fost latineti, după pilda tuturor celorlalte popoare a căror lim$ă încă e alcătuită dinlim$a cea rom&nă, iar apoi înlocuite cu cele slavoneti. >ucrarea preintă interes nu numai pentrudescrierea #eo#rafică sau politică $ine documentată, ci i pentru o$serva'iile etno#rafice ifolclorice. Fimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor saleetno#rafia i folclorul.

OLAHUS Nicolaus, se naste la 1493, "manist de talie europeana, desfasurindu-si activitatea inIransilvania, "n#aria, lovacia si Iarile de Oos, =icolaus la/us a lasat urme profunde indeose$i

8/19/2019 Cronica Lui Ştefan Cel Mare Este o Lucrare de Mici Dimensiuni

4/4

in cultura ma#/iara, fiind unul dintre or#aniatorii Contrareformei, unul din fondatoriiinvatamintului superior ma#/iar, de numele sau fiind le#ata aparitia stilului $aroc i

. Lun#aria este prima lucrare in care se afirma unitatea de neam si de lim$a a romanilor din Iaraomaneasca, Moldova si Iransilvania ?>im$a lor, a moldovenilor si a celorlalti romani, a fostcindva romana, ca unii ce sint coloni de romani. 6n vremea noastra lim$a lor se deose$este foarte

mult de aceea8 cu toate acestea, multe din cuvintele lor pot fi intelese de latiniP, declara el. Iotaici se afla si o prima descriere a Iransilvaniei ?No#ata in vin, precum si-n aur, ar#int, fier si altemetale si, in plus, plina de sare8 cit se poate de im$elsu#at in $oi, fiare, ursi si pesti, asa ca nu

 poti invinui firea ca n-ar fi #ramadit in acest tinut toate $unatatile traiuluiP. Iot aici sint cuprinsesi relatari despre odul lui Iraian de la Iumu everin si este semnificativ faptul ca stolniculConstantin Cantacuino este primul care citeaa s@ foloseste cartea in propria lucrare. Cit de multa fost =icolaus la/us le#at de tara de ori#ine o dovedesc si amintirile tatalui sau despre sfirsitullui Mi/nea voda, relatate de fiu in Lun#aria cu patos si participare. Far, in afara de aceastaasumare a ori#inii etnice, socotim ca =icolaus la/us este #reu incadra$il culturii romane.

rima sa lucrare istorică, Lun#aria, a fost terminată în 153*, fiind scrisă în latinete, la cerereare#entei Maria. pera este o mono#rafie istorică, #eo#rafică, economică i etno#rafică înnouăspreece capitole, din care opt sunt consacrate Faciei. Metoda istorică aplicată de la/useste cea din scrierile umanitilor. l este primul rom&n care afirmă, în scris, unitatea de neam, deori#ine i de lim$ă a rom&nilor din cele trei '&ri. An le#ătură cu Iransilvania. la/us men'ioneaăcă ?vala/ii< repreentau cea mai vec/e popula'ie din acest 'inut, a cărui frumuse'e o evocă, plinde nostal#ie, ca pe o fa$uloasă 'ară de $asm. doua lucrare istorică, tila, a fost compusă cuscopul de a da cura@ celor înfr&n'i, după deastrul de la Mo/acs. "ltimul capitol este consacratsecuilor. 6nspir&ndu-se din cronicile ma#/iare de la 1225, el îi consideră urmai ai /unilor.