Crize economice

Definiția crizei este următoarea: situație în care economia unei țări trece brusc printr-

o scădere a forței sale, scădere adusă de regulă de o criză financiară. O economie ce trece

printr-o criză economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut),

o evaporare a lichidităților și o creștere/scădere a prețurilor din cauza unei inflații/deflații.

Crizele economice pot lua forma unei stagflații, unei recesiuni sau unei depresii economice,

și uneori poate duce la colaps economic.

Criza din 1920-1921 a fost o recesiune care a afectat Statele Unite, la scurt timp după

sfârșitul primului război mondial. A durat din ianuarie 1920 până în iulie 1921.

Crash Wall Street din octombrie 1929, de asemenea, cunoscută sub numele de

Marea Criză sau crahul bursier din 1929, a fost cel mai devastator accident pe piața de valori

din istoria Statelor Unite. A afectat toate țările occidentale industrializate și a durat până la

debutul american în al doilea război mondial, la sfârșitul anului 1941.

„1973-1974. Criza a durat între ianuarie 1973 și decembrie 1974. A afectat toate

piețele de actiuni din lume, în special în Regatul Unit, si a fost una dintre cele mai grave crize

economice pe piata de capital din istoria modernă. Aceasta a venit după prăbușirea

sistemului Bretton Woods asociat cu “șocul Nixon”- Statele Unite ale Americii au devalorizat

dolarul în cadrul acordului Smithsonian. Acesta a fost agravată de izbucnirea crizei petrolului

din 1973. A fost un eveniment major în anii 1970.

„Adevărul mai prozaic este că mărirea numărului de investiții venture își are

rădăcinile într-o lege din 1973, care le cerea companiilor să pună bani de-o parte pentru fi

nanțarea pensiilor promise salariaților.6 Fondurile de pensii au ajuns rapid la o mie de

miliarde de dolari, iar administratorii fondurilor de pensii au cerut o libertate mai mare de

acțiune decât le permiteau reglementările stricte privind modalitățile de investire a

fondurilor de pensii. Când reglementările au fost relaxate, într-un târziu, în 1979, fondurile

de pensii, fundațiile și alte asemenea instituții au reprezentat sursa celor mai mulți bani

pentru investițiile venture. Desigur, acești investitori erau scutiți de impozite și nu le păsa

câtuși de puțin de Steiger.”1

1 Charles S. Morris, Criza de un trilion de dolari, p.38, format pdf.1

Joia de argint a fost un eveniment care a avut loc pe piețele de argint la 27.03.1980.

O scădere brusca a prețurilor argintului a dus la panica pe bursa de mărfuri și schimburi

futures.

Crah sau Criză acută a vieții economice. Crahul bursier din 1982 s-a datorat prăbușirii

pieței de acțiuni din Kuweit, Souk Al-Manakh. Piața Al-Manakh era specializată în tranzactii

speculative. In momentul de glorie, capitalizarea sa de piață a fost a treia din lume, dupe

Statele Unite și Japonia și înaintea Marii Britanii și Franța.

În politică și economie, Miercurea neagră se referă la evenimentele din 16

septembrie 1992, când guvernul conservator britanic a fost nevoit să retragă lira sterlină din

Mecanismul European al Ratei de Schimb, după ce aceștia nu au putut să o păstraze la o

valoare ridicata. În 1997, Trezoreria Regatului Unit a estimat costul crizei la 3,4 miliarde lire

sterline.

Criza financiară din Asia a fost o perioadă de criză financiară care a cuprins o mare

parte din Asia începând din iulie 1997, existand posibilitatea unei prabusiri economice la

nivel mondial. Criza a început cu colapsul financiar din Thailanda cauzat de decizia guvernului

thailandez care a lasat moneda națională să se devalorizeze față de dolarul american, după

ce eforturile de susținere ar fi avut conotatii financiare severe. La acea vreme, Thailanda a

dobândit o datorie externa care aproape a dus țara în stare de faliment, chiar înainte de

prăbușirea monedei sale. Pe măsură ce criza se raspandea, majoritatea tarilor din Asia de

Sud și Japonia si-au văzut valutele in scadere, acțiunile devalorizate și o creștere precipitată a

datoriilor private.”2

Criza financiară din Rusia (denumita și “criza Rublei”), a lovit Rusia la 17 august 1998.

Aceasta a dus la devalorizarea rublei și incapacitate de plata a datoriilor. Efecte economice

majore au apărut de la atacurile din 11 septembrie, cu socul initial care a facut ca pietele

globale să scadă brusc. Atacurile au cauzat aproximativ 40 miliarde dolari pierderi de

asigurare, fiind unul dintre cele mai mari evenimente asigurate vreodată. Aceste efecte s-au

manifestat cu scăderea bruscă a prețurilor la vînzare la bursele din Statele Unite, Canada,

Asia și Europa. Indicii bursieri au scazut în mod constant începând cu martie si continuand cu

2 http://www.asistenta-contribuabili.ro/mari-crize-economice-care-au-afectat-umanitatea/.2

scaderi dramatice în iulie și septembrie, iar dolarul a scăzut în mod constant față de euro.

Criza financiară de la sfârșitul anilor 2000, adesea numită Credit Crunch sau Criza

financiară globală, este considerata de mulți economiști cea mai gravă criză financiară de la

Marea criza din anii 1930. Aceasta a dus la prăbușirea marilor instituții financiare, la salvarea

băncilor de către guvernele naționale și perioade de regres a piețelor bursiere din întreaga

lume. Aceasta a contribuit la eșecul unor afaceri, pierderi estimate în trilioane de dolari, și o

scădere semnificativă a activității economice, conducând la o recesiune globală severă

economică în 2008. Criza financiară a fost declanșată de un deficit de lichiditate în sistemul

bancar al Statelor Unite ale Americii. Colapsul imobiliar din SUA, care a atins apogeul în

2007, a provocat deteriorarea financiara a instituțiilor din întreaga lume. Declinul

disponibilității creditelor și a încrederii investitorilor a avut un impact major pe piețele

bursiere mondiale, valorile imobiliare suferind mari pierderi în cursul anului 2008 și

începutul lui 2009. Economiile la nivel mondial au scazut în această perioadă, conditiile de

creditare s-au inasprit iarcomerțul internațional a scăzut. Guvernele și băncile centrale au

răspuns cu stimulari fiscale, cu o expansiune a politicii monetare și ajutoare financiare

instituționale fără precedent.

Rectificarea Chineză din 27 februarie 2007. Zvonurile spun că autoritatile

guvernamentale chineze au majorarat ratele dobânzilor în încercarea de a reduce inflația și

s-au axat pe tranzacțiile speculative cu banii imprumutati. Astefel, Bursa de Valori din

Shanghai a scazut cu 9%, reprezentand cea mai mare scadere din ultimii 10 ani, cea ce a

indus o neliniște majora in aproape toate pietele financiare din intreaga lume.

La sfârșitul lui 2009, temerile legate de o criză a datoriilor suverane dezvoltate în

rândul investitorilor conservatori, în ceea ce privește unele state europene, au dus la o

situație deosebit de tensionată la începutul anului 2010. Aceasta a inclus membrii din zona

euro Grecia, Irlanda, Spania și Portugalia și, de asemenea, unele țări ale UE din afara zonei.

În UE, în special în țările în care datoriile suverane au crescut brusc, o criză de încredere a

apărut odată cu lărgirea spread-urilor randamentelor obligațiunilor și de asigurare a

riscurilor de credit între aceste țări și ceilalți membri ai UE, cea mai importanta tara fiind

Germania.

În timp ce creșterile datoriei suverane au fost mai pronunțate în doar câteva țări din

zona euro, acestea au devenit o problemă percepută pentru toata zona în ansamblul său În

3

mai 2011, greci resping, în general, măsurile de austeritate si și-au exprimat nemulțumirea

lor prin proteste de strada violente. La sfârșitul lunii iunie 2011, situația de criză a fost adusa

din nou sub control, guvernul elen reusind sa voteze un pachet de măsuri de austeritate,

liderii UE promițând fonduri pentru a sprijini țara. Îngrijorarea cu privire la creșterea

deficitelor și a nivelurilor datoriei publice pe tot globul, împreună cu un val de deteriorare a

datoriei guvernamentale europene a creat un val de nemultumire pe piețele financiare. La 9

mai 2010, miniștrii de finanțe din Europa a aprobat un pachet de salvare globala în valoare

de 750 de miliarde €, care vizează asigurarea stabilității financiare în Europa prin crearea

Fondul european de stabilitate financiară (FESF). Aceasta a fost prima mare criză din zona

euro încă de la crearea sa în 1999, arătând în mod concludent că zona euro este departe de

a fi o zonă monetară optimă.

August 2011, piețele bursiere înregistreaza scădere bruscă a prețurilor la vânzare în

Statele Unite ale Americii, Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Acest fapt s-a întamplat din

cauza crizei datoriilor suverane europene ale Spaniei și Italiei, precum și rating-ul actual de

AAA al Franței și îngrijorarea cu privire la creșterea economică lentă a Statelor Unite.

Ce este de făcut în cazul unei crize financiare?

Este criză: cum procedăm? Simplu, dăm vina pe capitalism! Nimic nu pare a fi astăzi

mai nepopular decât capitalismul. Multe din relele lumii de astăzi sunt atribuite pieței libere:

dacă ateii pun supraviețuirea creștinismului în sarcina capitalismului, edictele papale îl

învinovățesc pentru răspândirea necredinței. Dacă pacifiștii cred că războaiele sunt produsul

imperialismului capitalist, dictatorii secolului trecut au condamnat capitalismul pe motive

de... pacifism „burghez”. Astăzi, tot mai multă lume pune sărăcia pe seama capitalismului, în

timp ce îl acuză de excese de... materialism. Tot capitalismul ar fi cel care subminează

valorile familiale și inspiră la imoralitate. În vâltoarea acestor controverse, puțini au rămas

cei care să nu condamne capitalismul, pentru ceva anume.3

3 De exemplu, din sondajul Gallup intitulat „Capitalismul în mentalitățile românilor” vedem că mentalitatea românilor este preponderent protecționistă, etatistă: majoritatea crede că guvernul trebuie să asigure locuri de muncă (60%), să țină prețurile sub control (70%) și să reducă discrepanțele sociale (57%), iar 23% dintre români apreciază că proprietatea face adesea mai mult rău decât bine oamenilor (Evenimentul Zilei, 29 iunie, 2006, p. 7). Însă, dacă în țările foste comuniste o astfel de mentalitate era oarecum previzibilă, în lipsa educației asupra pieței libere, mai gravă este răspândirea ei în țări considerate până nu demult exponente definitorii ale capitalismului.

4

„Conectarea tot mai intensă a economiei românești la fluxurile economice

internaționale (reale și de capital) a favorizat procesul de catching up înregistrat în ultima‐

perioadă, evoluție evidențiată de ritmurile de creștere din perioada 2000 2008. Însă, o‐

economie emergentă, încă marcată de rigidități structurale, deschisă la piața externă, poate

fi profund afectată de asemenea conjuncturi economice nefavorabile. După cum observăm,

propagarea crizei economico financiare din SUA și Marea Britanie a atins și economia‐

românească, care de la o creștere de 7,9% a PIB real în 2008 (e adevărat, artificială) se vede

în situația de a și reduce semnificat ritmul, fiind posibil să se ajungă la o rată chiar negativă‐

în anii următori.”4

În acest caz se văd cauzele negative, se văd schimbările majore în statul român, în

economia din România și în schimbările rezultate în întreaga Europă.

„Criza financiară declanșată plenar în 2008 și care a cuprins aproape întreaga planetă,

transformându-se într-o criză economică, nu poate fi considerată o noutate din perspectiva

teoriei economico-financiare. Adam Smith menționa posibilitatea existenței unor probleme

de mandat încă de la apariția „Avuției națiunilor”, în anul 1776. Din păcate, și aici se constată

că, după cum scria Arthur Schopenhauer, „o mare piedică potrivnică progresului omenirii

vine din faptul că oamenii nu ascultă de cei care vorbesc înțelept, ci de aceia care strigă mai

tare”. În plus, nu trebuie să pierdem din vedere că, poate, „cea mai bună dovadă că există

alte forme de viață inteligente în univers este că niciuna nu a încercat să ne contacteze până

acum”.

Unul dintre conceptele ce merită aduse în discuție atunci când se discută despre

actuala criză financiară este cel de globalizare - economică și financiară. Încă din evul mediu,

diferite elemente au creat premisele mișcărilor și interdependențelor capitalurilor. Din punct

de vedere istoric, se pot aminti apariția armatelor de mercenari (a căror formare și

întreținere necesitau resurse financiare importante), organizarea cruciadelor (de multe ori

finanțate cu împrumuturi care urmau sa fie rambursate din cuceriri), dar și constituirea

primelor organisme cu componente organizaționale și financiare transfrontaliere (Biserica

Catolică, ordinul religios al Templierilor). Aceste elemente constituie motivația și, totodată,

suportul prin care se realizează, pentru prima oară la scară europeană, circulația

4 Criza-economică.ECOL.pdf, http://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdf. 5

capitalurilor. Începând cu epoca marilor descoperiri geografice (drumurile către India, China,

Japonia și continentul american), circulația capitalurilor se extinde dincolo de granițele

Europei. Această circulație devine nu doar motorul negoțului interstatal ci și scheletul

economic pe care se dezvoltă și se susțin imperiile coloniale (britanic, francez, olandez).

Deși perioada marilor colonizări marchează, în mod definitiv, propagarea intereselor

politico-economice la scară mondială, câteva caracteristici o deosebesc de ceea ce

înțelegem, în prezent, prin termenul de globalizare. Aceasta deoarece, în perioada

considerată, rolul economiei a fost mai degrabă unul de sprijinire a factorului de influență

statală, și nu unul de orientare a acestuia.”5

Deși multă vreme s-a sperat în mediul financiar contrariul, se poate spune că

începând cu anul 2010, s-au instalat auspiciile acestei crize globale. Deși istoria ultimilor trei

ani a fost martoră la nenumărate încercări de rezolvare a acestei probleme și de restabilire a

unui ritm de creștere, recesiunea a cuprins multe state, iar în altele, perspectivele sunt, și

ele, sumbre. Declanșată mai întâi în SUA, unda de șoc s-a propagat rapid în întreaga lume.

Acest fapt s-a datorat interconexiunilor dintre economiile diferitelor state. Ceea ce diferă,

totuși, este impactul crizei asupra economiei fiecărei țări în parte, în funcție de

particularitățile acesteia.

Cum afectează crizele mediul scoial

Așadar crizele economice din aproape toate statele lumii au la bază aceleași noțiuni

însă există rezerve în privința aceasta deoarece fiecare stat suferă modificările în propriul

stat după sistemul după care se ghidează, de asemena un alt lucru de menționat fiind faptul

că majoritatea statelor dețin legături economice între ele, lucru care duce la un colaps total

atunci când una din marile puteri are probleme pe plan economic, urmând ca mai apoi

celelalte să-i urmeze, precum efectul de domino.

În acest caz există și o ciclicitate, după un colaps economic si regres pe plan financiar,

să se remedieze problema și ca statul respectiv să crească pe plan economic, la fel si celelalte

state ale lumii, pentru ca mai apoi la un interval de timp să intervină din nou o criză

5 Economie teoretică și aplicată -Volumul XVIII (2011), No. 1(554), pp. 131-153, Felix-Costinel TOTIR Academia Tehnică Militară, București, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ Academia de Studii Economice, București format pdf, p. 2.

6

financiară, care să prăbușească bursele, și ca toate marile coorporații și companii să aibă de

suferit, și odată cu acestea și oamenii simpli.

Odată cu aceste probleme prezentate mai sus apare o problemă care se reduce la

sărăcirea populației.

„Fenomenul sărăciei a fost și este prezent, mai mult sau mai puțin, în toate tipurile de

comunități umane și în toate timpurile. El are însă expresii diferite de la o țară la alta, de la o

perioadă la alta. Diversele metode utilizate pentru măsurarea sărăciei pornesc de la definirea

unei linii de demarcație între cei mai săraci și cei mai puțin săraci. Persoanele sau familiile

care beneficiază de un standard de viață situat sub această linie de demarcație numită

convențional prag de sărăcie sunt considerate sărace.

Această poziționare este determinată de locul, timpul, nivelul general de dezvoltare

al comunității supuse atenției și chiar de obiectivele teoretice și practice ale analistului.

Dincolo de orice perspectivă aleasă însă, fenomenul sărăciei este real și produce consecințe

durabile în sfera dezvoltării umane.”6

În cazul acesta este de remarcat cum aceste crize economice, duc la o scădere a

nivelului de trai în rândul populației, indiferent de poziția pe scara socială, însă trebuie

amintit faptul că cei care sunt deja la limita existenței, devin din acest moment săracii țării,

fiind nevoiți să trăiască în condiții tragice.

Concluzie

În concluzia acestui referat despre crizele, din perioada 1920, până în prezent, a

existat o ciclitate și s-au repetat oarecum perioadele de crize, după care au urmat perioadele

de stagnare economică, pentru ca mai apoi din nou economia să crească, urmându-și calea

naturală spre un alt declin economic.

Acets lucru se poate urmări, fiind atent la toate cazurile și printr-un raport amănunțit

asupra acestor crize. Se poate spuen chiar, că acest lucru este controlat, de marile bănci ale

lumii, care aparent au de câștigat mai apoi.

Bibliografie

6 Mihăilescu Adina, Coșul de consum al populației României, Editura Expert, București, 2012, format pdf, p.9.7

1. Charles S. Morris, Criza de un trilion de dolari, format pdf.

2. Mihăilescu Adina, Coșul de consum al populației României, Editura Expert, București,

2012.

3. Felix-Costinel TOTIR Academia Tehnică Militară, București, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ,

Economie teoretică și aplicată -Volumul XVIII (2011), No. 1(554), pp. 131-153,

Academia de Studii Economice, București format pdf.

4. Criza-economică.ECOL.pdf, http://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdf.

5. http://www.asistenta-contribuabili.ro/mari-crize-economice-care-au-afectat-

umanitatea/

Cuprins

8

I. Crize economice p.1

II. Ce este de făcut în cazul unei crize financiare? p.4

III. Cum afectează crizele mediul social p.6

IV. Concluzie p.7

V. Bibliografie p.8

9