Anul »1 LXXXIX-lea n-l 4 NUMĂRUL 2 Lei B » şot Mieîcuîi 13 Ianuarie 1926.

Ridacţla şi Adm',n:straţiaPIAŢA uBERTAŢEl BRAŞOV

Telefon 226Abonament ansa! 360 lei Pentru streinltaîe 800 lei Anunţuri, reclame, d«pft tarif.

"onciatâ » 1111 e® Seorge lariţmA p a r e d ® i r » u r i p e s ă p t ă m â n ămmmmmmemamm LmmîsasimmM mrimwmmmmmimmriSiirrirM~immmsmsssam

Prin fine însuţi, cetSţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

A In fino, după oarecari ăgănări, s’a ales Daaii-

necA noul .comiiek al dex- pflrţământuiui Braşov al „Âstrei“, chemat pe baza statutelor şi regulamentului votate în adunarea dela Re­ghin, să dea o nouă viaţă vechiului nostru aşezământ eultural în acest colt de ţară.

Csi vre-o 60 intelectuali întruniţi Duminecă in aula isterică a liceului „Andrei Şaguna“ — deşi puteau fi mai mulţi—au dat o frumoa­să dovadă de interes şi dra­goste faţă de scopurile „litrei*. Yom reţine aici câteva momente dela aceas­ta adunare.

S’a remarcat cu deose- #bire prezenţa unui mare paumăr de medici, cari prin

înscrierea lor în şirul mem- brilor Âsociaţiunei, aduc, fără îndoială, u i valoros a- port moral şi cultural Â- aoeiaţiuuei noastre. Consti­tuiţi in secţie medicală cei 26 medici români din ţi­nutul Braşovului vor putea desfăşurata cadrele „A/, trei* cea mai binecuvântată ac­tivitate prin conferenţe pu­blica şi descinderi în ca­sele oamenilor, mai cu sea­mă In zilele postbelica de astâz>, când atâtea flagele rod trupul şi moralul ţără­nime! noastre, obiectivul principal al preocupărilor «Âstrei*.

De noul preşedinte d-1

t profesor A xente Banctu se leagă deasemenea cele mai frumoase nădejdi. Ve- chiu şi distins profesor, om de inimă şi cu multă dra­goste pentru ţărănime, d-sa întruneşte toate calităţile ea să poată prezida cu suc­ces acţiuna de reorganizare a «Âstrei*, dacă cei gru­paţi In jurul său li vor şti da tot concursul lor.

Âvând o bogată expe­rienţă îq [ce priveşte viaţa noastră de toate zilele — care In deosebi aici iu Bra­şov a fost expusă multor fluctuaţiuni şi decepţiuni,

99

• ii

d sa în cuvântarea pe care a rostit-o după efectuarea alegerii noului comitet n-a făcut promisiuni spunând cu toată francheţa că pro­misiunile s-au cam „deo- chiat*. Ia schimb însă a lansat două apeluri, cari dovedesc concepţia sănă­toasă pa care o are d-sa faţă de scopurile urmărite de „Asooiaţiune*.

Condus de principiul, că numai o societate bine în­chegaţi şi cu numeroşi membrii poate via, a for­mulat propunerea practică, ca fie-care din membrii prezenţi la adunare să mai câştige câte 5 membrii ac­tivi sau ajutători din cer­cul familiei lor sau al cu­noscuţilor lor, iar dintre a- ceştia iarăşi iie-care câte j ua membru nou. Urmând j acest apel, care atât de 1 uşor s’ar putea duce la în­deplinire, fiind vorba de nişte taxe anuale de 10 — 50 lei, cei 60 intelectuali întruniţi, câştigând fie-care încă câte 10 membri noui, s’ar vedea deodată în iaţa

unui număr de 6 0 0 mem­bri.

Al doilea apel formulat de d-1 profesor A. Bancin a culminat în dorinţa de a pune în circulaţie cartea românească, devenită astăzi în urma crizei hârtiei şi a tiparului «îât de scumpă; iar pentru soluţionarea a- cestei importante chestiuni a propus sâ se pună prin contribuţii benevole în bani şi cărţi temelia unei biblio­teci de \ îm prum utat cărţii care să fie pusă la dispo- ziţ a celor mulţi setoşi de carte, dar săraci.

Iată două propuneri, cari coestiiueao un salutar în­ceput de reorganizare şi re­facere culturală.

Mai adâugâad că tinărul când. de profesor L Colan , noul secretar al secţiei Bra­şov al „Astrei*, s’a distins ca preşedinte al Cercului studenţilor din Ţara Bârsei prin activitatea sa culturală şi socială la sate şi oraşe, legăm cele mai frumoase nădejdi do reorganizarea despărţământului Braşov al „Astrei*.

Adunarea de Duminecă fia intr’un ceas bun!

S trist./ntrtan număr trecut „Viitorul*

— cu intenţ a ca sâ lovească unde nu poate ajunge — îş! fă-

titlu de glorie din faptul că parlamentul actualului guvern !> barai a votat suma necesară pentru ţinerea conferinţelor d lul lorga în streinătaîe.

Cât au dst însă d n pungile lor stăpânii capitalului săracei noastre ţări bogate pentru sco­pul patnotic, pe care-l urmăreşte d.nul larga?! Nimic mal mult decit flecare nevoiaş contribua­bil supus la impozite!

Dar alta :Atât în numărul oficiosului gu­

vernamental In care se afişa „titlul de merit vizat* cât şi în numeri! consecutivi ai acelui ziar, d l lorga este arătat ca un „ne­bun" demn de «cămaşa de forţă".

E trist, când „flustrităţiie libe­rale", «epocalii bărbaţi ai ome* nimel* (şi găsesc un merit In f i piui, c i trimit un «astfel de o;n* să facă propagande ţării In streinătate, Iar ei se pierd acasă în inîîfgl şi acte cari subminează temelia statului.,,

Cine*l nebunul ? Cel atacat, sau cei cari a tstă?!

9 declaraţie aprinţului Caroi

Principele Cerci s dat ziaru­lui «Times* dlo Losdr», urmă­toarea decltrtţiene s rleă ea propria ea mână şi pe c&rc o traducem fltcralmcnt«:

«Na p :t răipsâds cererii pe care mî-o faceţi.

«Tot celace se publici, la *• fără de eomaolcitele oficiale sânt fantezii, saot minciuni.

„Mă miră că ziar« seric«*« publică pe seama mea notiţe extrtvsgaote, cari ssnt rodai nod propagând? subversive care se f«ce împotriva familiei melc şi împotriva mea.

«Această propagandă vine âin> trio sorginte bine cunoscută, pe ci re ziarele ar trebui sâ şi facă o onoare de a o ignore.

„Astt-i tot c« pot sS spân". fsemneO € arol.

0 expediţie sevletlei Ia polii19fd Instituţiile ştiinţifice din Le« ningrad au Înaintat sovietutui co* mlsarllor poporului dfn Moscova un elaborat conţinând planul unei expediţiunt soviete« ia po­lul nord. Rusja proecteazi ar­borarea unui steag ro$u în ţă­rile de ghta!ă.

CRIZA PRESEI 1 M I I MUn articol at tf-lui prof. univ. dr. I L»paşExcelenta revistă clujeni *So

eieistea de mâne" pub ică în numărul său de Anul Nou ca titlul de mai sus, următorul «r» tlcol, datorit istoricului nostru, profc «arului universitar Dr. \l Lupaş, din care se desprinde iostS tragedia presei româneşti din Ardeal :

„Almanahul presei române* (1926) publicat ta Cluj sub în­grijirea sindicatului ziariştilor ardeleni şi bănăţeni, aduce câ­teva contribuitorii de valoare, deşi cam fregmtj-hre, pentru cunoaşterea trecutului şi prezen* tulul ziaristicei româneşti din Transilvania. Din contribu ie relaiîve la trecutul apropiat e de interes deosebit capitolul des­pre serviciile pe care le-a adus cauzei neţioatta presa ardelea ­nă In pribegie (1915—1919) prin înfiinţarea unui număr conside­rabil de ziare şl reviste condu­se în spiritul hotărât ai iuptd&r şi revendioaţiuniior politice-cui- turale.

După Isbucnirea războiului o seamă dintre cei mai bu&l zia­rişti ai Ardealului r^fugimdu-se In capitala României, eu ştiut face să fie auzit cuvântul lor, prin care îşi găsea r xpresiuee credincioasă durerea şl speranţa beţilor subjugaţi. Iar mai târziu, dupiee Rusia a între t în fsza dtsoiubunii, aceiaşi ziarişti ro­mâni din Ardeal tu alergat cu însufleţire în ejutoru! Sraţlîo/ ba- sEr&beni, colaborând la opera de n&ţfOnelizdre culturală şi po­litică a provin‘.iii înstrăinate, dintre Prut şi Nistru.

Prin exodul atâtor coadve vi­guroase, câte au pirărlt Ardea­lul In finii 1914—16, evident că presa românească de aci a pier­dut câteva din cele mai bane forţe. Astfel criza presei arde» lene o putem dictare sa des­chisă chiar din vera anului 1914, deodată cu izbucnirea rlsboiu* lui. Loviturile justiţiei maghiare, întemniţările şi deportările, de care au avat parte aproape iuţi eefee îndrăsniseră să mai spună câte un cuvânt sincer şi hotă­rât in coloanele vre-unui ziar românesc, urmau să dea acestei prese lovitura de grafie, în preej ma intrării României în risbolu sau imedbt după retragerea a r matei române din Transilvania. Ziarele româneşti, caii au reu­şit să-şi continue apariţia şi in ani! de g rea încercare 1916— 1918, au tânjii în mutism chi­nuitor sau într’o renunţare du­reroasă ia demnitatea care for­mase mai inainte prestigiul pre­sei naţionaliste din Ardeal. Doar singur „Drapelul* din Lugoj, dacă mai putea să strecoare printre rânduri sau în cadrele vre-uaei anecdota şi ghicitori inofensive câte o ai^zle învio­rătoare sau câte un cuvâtit de încur. j.îre pentru cetitorii săi. Atitudine aeessia av#ü sâ o pi^kescă rrsti târziu aşa de scump directorul „Drapelului”; prin kufcnfcţ-He tamniţei uggu» reşti âi& Stghedip, de unde au»

l mal revo’ufla izbucnită îa Oct- tomviie 1918 l*a putut libera.

Ici preajma adunării dela Alba- Iul ia e t i ,€paî să reapară „Ro- icâsui" dîn Arad, a !uîî osre« care avâat „Gazeta Poporului* din Sibiu şt s*au ivit în mai multe centre culturale dta Ar­deal inlţialive de ordin ziaristis românesc. Dar taecrcirile de a readuce presa ardeleană la ini!* ţloiea şl înflorirea, pe care o e- tinsese ta ultimele decenii ale secolului al XIX Ua şi la Ince- putiil celui următor, până ta 1914, nu au putut d rezu.latui dorit, nic! dupiee s’eu îstors acasă ziarfftii pîibegi.

Crîzs presei ardsiene a con­ţinuşi, fiindcă o msre parte din­tre etice codiribuiserd, în dece­niile amintit^,, fie eu munca tar, fie cu spiritul tar de organizare @1 de sacr fiefu, ta progresul şl prestigiul ei aşa d>: accentuat, er»u ihemap să-şi dea acum o» bolul la opera grea de organi­zare politici şi culturală a iran- silvanlei sub regim ro rănesc. Când a începui să a^ură la Sibiu în 1919 «Patrii", mulţi credeau că va fi posibilă o con­centrări a tuturor forţelor şi ta­lentelor ziaristice, măcar în mă-

I sura in cere $e realizase a*| ceasta prin gruparea ta jurul

«Tribunei* şl mai fă*zîu, îfs ju- j iul „Româiului* din Arad. Dar

stau înşelat ia aşteptările lor. Abia ia zile mar, dacă mai a- veau cititorii acestui ziar bucu­ria de a ie întâlni cu numele sstiikriior poiiiîci pe ceri îi Ic- drigiseri din timpul luptelor cos­iră guvernelor ungareştf. imbrâ« filată ia începui cu fo ta încre­derea din partea publicului ar­delean „Pohta* — după ee sta mutr-t la Cluj, — a ajuas în sl- tafcfu nepl&cuiă de a vedea mic* şorându-i-se numărul abonşţitar şl cetitorilor. Va fi contribuit 1a aceasta şi rivalitatea, destui de primejdioasă pentru ee, a coti­dianului «Voinţa* cere începu să apară la Cluj, cu sprijinul bănesc a! unu! consorţiu finan­ciar şi uu colaborarea plină de promisiuni a unui grup de scri­itori dintre cei mult apreciaţi. E regretabil insă, că din fuziunea «^ftdaţd* cu „Pctria* n’a putut isvorâ un nou avânt pentru o- ceasta din urmă...

Ce s i mai spunem despre eekidîta cotidiene româneşti ale Clujului? Partidul poporului a fâcut modeste încercări prin co­tidiene de se ut ta durată „Ro­mânia* şi „Oazeta Ardealului*, tar partidul liberal prin „lufră- ţirea*, fără a putea trezi însă îa masele cetitorilor vre-ua interes mii viu pettru aceste întreprin­deri zîâ.isiîîe. E deosebit de semnificativ şi tot aşa de con­cludent faptul eă acest din ur­mă cotidian a trebuit să apună tocmai în timpul guvernării par­tidului politic, care l-a dat ii- ia|â.

Pâ vS când presa erdeleană româneasci sa sfarmă astfel sub povara unei «:?!ze care ameninţă q deveni permanentă, presa roi-

Pagina 2. »GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 4—1926

noritară înregistrează succese a- preciabile Fe prin organele co* tldiene săseşti d n Sibiu şi Bra­şov, f!e prin cele ungureşti din Cluj O ’edva, Arad şi Timişoara. N^tnirui muncitorilor pregătit! şi bine înarmaţi sporeşte în o- gorul presei minoritare, ier în el celei nsfionaie-româiieşti a scăzut, din cauza împrejurărilor sc hi t i mai sus, şi continuă să scadă«

Ia fata acestei sitaMiuni taţi factorii cu simţ da răspundere pentru direcf’a, în «rare se f i : s educatiunea ecfăfes^ască cxirs- şcolsră, îşi vor înţelege oare datoria de a lua liră întârziere rolsuriie necesare pentru înfi­inţarea unui cotidian românesc, cere să nu fie în serviciul par­tidelor, ci dc=ssupra lor, spre a îndeplini îs spiritul g'orîossei tradi|îi ziaristice erdelese, cu seninătate şl d*vsî^-icnf misi­unea de a împărtăşi edu ©t?e naţională* patriotică şi moralS- creştinească ou num i noilor, c-î şi vechilor cetăţeni ai României Intrtgiie ? Statui însuşi nu va puteo consimţi, ca dsforls iui de a sprijici, îndruma g! controla educe-tia cetăţenilor sa fie linii- tată numai iu şcoală, in biserici, Ia casermă şi k câteva socie- tifî culturale, ci va trebui să o extind \ flră întârziere şi asupra ziarişti ’-ei care e şcoala tuturor,

FîS&d presa ca un veritabil \ dyaamometru &I vieţii naţionale şi de stat, evident că orice cri’ ză a c-i t f trebui să pună ps j gânduri pe toţi cei datori a în­griji de buna îndrumar« a tră­irilor obşteşti, îndgmaându-i să ia măsuri potrivite pentru în­dreptarea răului şi pentru evi­tarea consecinţelor lunsste, cari pot Izvora din perpetuarea iul.

Ar fi cazul să încheiem cu i tred:}!onniu) avertisment: vide- ent consoies, dacă în zilele noastre consulii tr mei avea u» rechi de nuzii şi pentru elteeva decât centru stridenţi muzică da p&itid,

Pâoâ la 1 Februarie a, c. ioscrieţi-TăîQ listele elec­torale comunale şi judeţene, cu drept de contestaţie pâoâ la 10 Februarie, In baza art. 158, din legea pentru uaifbarea administrativă, ur­mând ca la această dată să se încheie listele perma­nente.

Plecarea d-loi

După â \ prof. N. Iorgv a luat cuvântul d l Iutii I lU ll rostindurmătoarea cuvântare:

Deolâraţills d. I. ManluAiânc mişcat de cuvintele

d* v. via d le profesor şl prezi­dent sa vl urez călătorie buni. Ştiu folosul ce va rezulta prin lumina ce o veţi răspândi pen­tru cultura românească şl pres­tigiul ştiinţei româneşti. Ca fos­te acestea regret îndepărtarea d’V, şi doresc să vă reântosr- ceţi cu bine dar cât de îtigrabâ.

0 perfectă armonie Io sânul partldalai

Mângăere ? noastră e că lip­sa va fi de scurtă* durată şi sufletul şi gm iu d-v, va fi cu noi precum şî ol «nostru v© fi cu dv. Vă mulţumesc pentru cu­vintele emfebile ce mi-ef* ®dre sat, prin cerc' se va confirma din bou îsalniea opiniei publice reface noi atât dă bine ştim că în conlucrarea noastră de Ia no­rocoasa fuziune ce*am făcut, n'a întunecat-o nici cei mai mic nour, ci a foit îacăiz tă de ra­zele calde ele unei desăvârşite înţelegeri.

Întronarea ideal nationaleSunt mulţumit de momentul

când am flaut fuziunea cu d*v. şl cu partidul d-v. pentru că prin ea ml a*e realizat pe de- plia dorinţa şi speranţa de a putea î»ch?gu arma puternică politică în scopul înlăturări sls* lemului polfllc corupt de azi şl întronarea ideel nationale şl de- mo creţi je .

Dacă îa serviciul acestei Idei am ştiut să ne înţelegem când ne despărţiau hotarele şi am ştiut fcă luptăm umăr ia umlr, câad ne puteam vedea atât de rar, cu atât msi mult vom pu­tea azi închegaţi frlţeşie îa ca­drele aceluiaşi partid mare şi puternic cum nu a mai avut viaţa politică românească. Lup­ţ i ao.oiă astăzi aste mai dure­roasă pentru câ trebus s'o du­cem în contra propriilor noştri fraţi întunecaţi îs minte sau rai ia inimă. Dar cete şi mei înăl­ţătoare pentru că ne dă nădej­dea zdrobire! jegului de corup*{ une şi reactiune care m apa­să şl aducerii pe cale bună a celor de un sânge cu noi.Vinovata! Ia cfaestlanea saceesl

nnel ia tronin i ţa situsţiunil triate ia ca-

N. lorga în streinătate

J re se găseşte viaţa publică a j tării noastre şi în fafa tragicelor i întâmplări In legătură cu suc­

cesiunea la îro«, a! căror mar­tor am fast zUele aceastea, a- vem o stoguri datorie, de o a* răta opiniei publica că marele vinovat ai acestor triste întâm­plări este guvernul liberal în frunte cu d, I. I. O, Brăttenu.

BăipnadeiiloNu-î p?rmis să admitem nici

un fel da diversiune care ar putea distrage atenţiunea opi* ni :i publice dela chestiunea râs pnederii guvernului aciuai şi dela îndatorirea noastră a tutu­rora de a produce înlăturarea lui liră întârziere.

Schimbarea succesiunii l^tron este un f?pt Împlinit d*r asu­pra căruia nu trebue să Insis­tăm; rămâne problema stabilirii

| răspunderilor şi a îalSterărli guvernului vinovat care trebae s i o pretindem cu tostS CB«r* gla dek Suvzran îa fsterecu! Slu, al Ţâiii şl al Dinastiei.Apropierea ca partida! târâsess

Nu întetegem s8 facem lucru- rile Jumătate; vrem o politica întreagă şi noua de guvernare cinstii#, n^fionaiă şi democra­tici. Vrem să evsm noi toverîş! ia această luptă; dacă nu I vom găsi o vom duca şi singuri.

Am întins roâaâ fră|e«şeă îa i acest scop psrttdului ţărănesc

şl nu cred că ea va fi rgfazi!#. Am îttfss*o loial, cu inimă des­chisă şi es!â uşor să f e pri­mit! fiindcă avem acelaş ideal rîsţ-o.a-'l, aceleaşi năzuinţe da* mocratlce, mai mult, acelaşi program politic.

N’em lupiat nici odată, nici d v.f nici noi până @m fuzlonsi şi aie! după a îf ţl important e* veistmeot, pentru scopuri vre* mţ b i :e şl pentru mici Interese izolate. Nu vom ii nici de astă difă conduşi de mici co rid e- raţiuni ci de aceleaşi flote mari.

îndată ce suntem înţeleşi a- supra programului politic greu­tatea mare este înlăturetâ şi cine ne-ar putea împiedeca sâ f »cern o înţelegere durabilă pentru care punem tostă năzu­inţa.

Aîlt idlnea şi j nta noastră sunt clare. tulburaţi şl nerefinuti de evenimentele ultimelor zile care tiu aparţin preocupărilor noastre politice şi vieţii noastre de partid vom lupta pentru î »• lăturarea guv^rnuid d& astăzi

si b sistemului său politie înţe­penit In formulele bizantine; m* re cu reflnut ţara aceasta vea­curi dearândut, şi pentru întro­narea ucu! nou sistem da gu* vernare sub regimul evrula s i se poată îatări şi s i in­duce roadele lor arborii şi vân{oşi, dar totuşi mentaţi ai unei noi vieţi t> ce.

0 arare d la i prol. îirgaDorînda vă déplia sucees îa

munca culturală d n străiu taie, vă urăm întoarcere gmbaî â şf norocoasă.

îmi reammtesc proverb; ! ro­mânesc: »să mSture fiecare k - ■ întea casei sale şî va fi cu^fŞ strada“. Veţi contribui i . &trl- iaeiîto Ia curăţenia morală « îaireguiui neam omenea?, dsr trebue să facem să dispară Imoralitatea îa primai rând îa ţară. Veniţi de ;! curând a ;a*ă ca, cu mintea d-v. vânjos să lucrft* la curăţirea vis fît morde şi politice a ţâr i noastre. Veţi găsi aici tovarăşi d tabără în­sufleţită şi gaia de hipîè.

Noul tarif poştal internDirecţia genere fă n poşfdor

ne roegă eă publicăm fir-ful tdegrafo-poştd intern, care a fost sporit pe 1 lănustîe,

Scrisorile 3 lei prim île 20 grame şi un leu fie ct ra 20 gr, în olud

Cartea peştală 1 ku,C©riea poştală imsirdă 2 ieî.Jsrnaleie, ptibilcaţille perio­

dice, cărţile didactice, iitsrare si ştitn$ifisc 10 bani de fie*care 50 g m e . Celelalte imprimate 50 bani de fie-ca re 50 g\

Probele de mărfuri pftză îa 100 grame 2 lei şi de becsre 50 gr. î i plus câte 50 bani.

Hârtiile de afaceri pâtîâ la 250 gr. 3 iei şi de fe*care 50 gr. în plus câte 50 basi.

Fran sarea peoiru scrisori, cărţi poştale, jura aie, im priante, probe de mărfuri şi hlrlli da afaceri este obligatorie la p?« z.-.atare; cr.îe nef an^ te «ad In rebut. Cele nesomplei francate se îocsrcă ia destinaţie m du biu taxei lipsă şi cu un mini­mum de 2 iei.

Taxa d@ recomandare 6 kf.Tcxo adeverinţei de primire

şi a torn i de reshimsN«*i ă Seî supra taxa de ramburs 1 leu până io 500 ici, 2 lei pâuâ iu 100 lei şi 5 pentru rauiburâurlie mat mari dâ 1000 lef.

Aceleaşi supr&tasxe se aplUă şl rambursărilor ia messg^if.

Taxa cartonului mandat 3 iii, far resiul isxeiof ia mandate pentru valoare rimâa n e s Jk u bate.

T*xv pe greutate îa mesa- gprJf • î-î de kilogram ; pentru cokiele «u ®lrţl didv^iite, lite­rare şî ştiinţifice, 4 le! de kl!o- gr

Tsxîle pe vaiosre dvskrală »mii neschimbate. Fa»lfjul4 iei du «k- iîit; 5 kjjr. sau fra#t u»e.

T xa Bvizuiuf de sosire 3 lei.T Xi teî gr*iiîă ps sufftnt 1

Ü€u, is r pv'niru telegramele de pî~ 50 b ?vf.

Tax ■* d. k sk M fe « unul postteIt*M> îk p !pi;i 3000 lef.

T«x?:îc aa sboaamtnt ne* ê h n bit

Ca? f^iefonise îs raza; i i 4 iei, în ir krforul Ja-

d;.ţu;-. I HI :f; cu j ideţel« ve* i îs*; 20 ; cu jid e k ie neli*U.Ü c: . 40 k l, Ur o convorbire urjifetî triplu! tsxsior de mal sus.

Taxa de noapte pentru tele­graf şi ces de t^ b ltaare pen­tru poştă, telegrai şi telefon 5 k f.

Direcţia grnvrală e psjteîora tr bais o cirauiiiră tatotor ofi- caior poşt?ie din ţară că înce­pând di ia 15 ianuarie, echlva* lentul francuiui aur a fo&t sporit delà 40 lei, la 45 iei.

Iiïcepâsd delà acea dată, se vor c A ui ut tâx-i telcgrefi ;â ex­tern.;, cor»vorbirile teii foniceexterne, şi mesageriile externe pe cursul d : 45 ici francul aur.

Patriotismul Românilor din America

Laâsd cxey.p*53 delà popnliţla itausna din Amîrsct, RomtaM gfBP<i|i îa jirul feiaffiin! mRo nâ» nui*, dm A oerca, an spatïÀ popüUdà roinâal sfiâtoare azoiû, ca feztrst; bau româa aă ssb i-ne o sam i o are :*« , du.ii patin^, piuuu achitsr^n datorii­lor de résbDi, aie României la Amsricv.

îü ieaa De eaavtiî a. tf., e dek^iţle româ iâ, ia fen ta c i d. T taleicu, mini-Urai aostru iâ Liu jr». a arâujii ca aseita ds- u ra sâ î.2 â.hustf la tlmo de 62 as?, cu o pobâsdft di 11/**/*-

Apüal «Româ«aiâ.* prav^d« coisctrrea «aei ssms de cel pu­ţi a ua miiioa doîari, spre a so putea a,b ta datorit !• pa premii Cin oi ast.

P;ia esb8 2risr#a os vor face româaii dia A â»ri:a ta prruat riad vor i»r/i iatiraisle jărici* msl a n Rojitaia, cir« fu roiul ac.*$u va f i.at.is da impaueri l:Jipovărâto«râ d$ cătfd aut.

i â G a z a i «X r a & â a v & o îê i s a p o t i a ^ a o r i şi o i i i i iiaoijp mm i a - d a i u a g ^ t m ré u a t r a -

Onorată adunare generală,Cr:d, c i st&m în pragai unei

none epoce în viaţa veciiti noastre «sethcţii, a Asoclaţiunei pentru cult. şl Uter. pop. rom. din Transilvanii, a ep j;e l, s? poate zice, de renştere cerute de înaltele probleme ce ni se Im pan, ce deosiblre nonă Româ­nilor din Transilvania în arma vremurilor, pe cari ne a învred< dlcit D zeu i l le ajungem.

Se vede, câ am ajuns deja în deivoltarea vieţii noastre naţio* nale, sociale şi csiturate îa sta­dial de limpezire, trecâ&d pesta cel de frământare şi de agitare de alte multe probleme şi preo­cupări ce s’au ridicat în urma unirii noastre naţionale şi etnice.

In urma aceasta cred, că cu toţii simţ'm momentul norocos şi pentru despărţământul nostru având să se reorgan’zeze pe U3 non râstmp de 5 ani, pe baza normelor noului Regulament vo tst anul trecut la adunarea d:ia R'ghin şl cu deosebire în o ncuâ atmosferă de avânt şi de interes

de Dr. I. Blaga.pentru prablemeie Aso^iaţiunii noastre.

la perioada expirată s’au în tâmpinat multe greatăţ', cari au împedeoat puterea de desfăta rare a activităţii dorite a des- pârtământilui nostru.

însuşi felul orgtnlzlrii cerut de vechiul Reguiament, cu un comitet compas din toţi mem­brii fundatori şl pe viaţă ai Aso* olaţ'umi din cercai Dsspirţă* mântulsi. — pentru noi nnmâv rând aproape 50 de inşi, pe cari nu*i puteai întruni ia şe­dinţe; lipsa generală de interes produs de Împrejurările vieţii in* telectaaiiior noştri, preocupaţi ş$ apăsaţi de atâtea alte datorii şi năcazuri, lipsirea apoi toUiâ da ajutorul acelei persoane, care trebuia să fie sufletul activităţii despărţământului, a secretsriniui, toate îndatoririle râmâuând in s&rciua directorului, care, noroc, a mai foit ajatat de d. inspec­tor Orghidsn, cooptat ca vlce* presdcut.

la urma împrejurărilor aces­

tora sc tk jitk a Dtâpârţâmâatnisi j propria *1 Brişovu a! — cel«- iţite plăşl ele jujeţului zvâni dipă Regulamentul in v goire pâuâ acum, iâ-şi orginizeze de înseşi despârţămlnteis lor, cern sa şi îuiâmp al, — a trebuit sl s ; m lg aească ia ce a mai impur* tinte dintre probiemds dictat3 de trebamitls vieţii Brapvuiul, Iatrs acestea an fost cu drosi- bre eoaferiaţeie şi arsejănie, mislftstaţiunlie cultura e şi ni* ţ ooaie dela sărbătorile noastre naţionale.

Conferinţele ţinâ2da*se în tot decursul iernii şl primăverii, in flecare Duminecă, aranjarea lor, ca şi îndatoririle», cari armau in mod firts: în legătură ca ace lea, an dat nu puţin de lacra acelor vre-o 2 —3 persoane, cari sau ocupat de dîsiegsrea lor. Dar nici nu mal prea rămânea timp pentru s ie îndruma asii- vibte», In decu sal rjstimpsiai conferinţelor, şl in alte direcţiuni cu ajutorai şi munca ateioraţi persoane. Conferinţele ţinute Iu Braşov şi au avut importanţa lor vrednică de apreciat* Ele au răspuns unei probleme, care se impunea îa mod imperativ pentru Braşov, unda s’a adunat un foarte uumeros şi valoros

eh mînt Iot ale?ta»i româiesc ven t d n to&te părţile ţâri:, că* rai: trebaia să i sadele priegis de coacsntrare şi dî cimsutars suf^tssscâ de pr^jcapâii perio&re. Cobfertnţ<£Î0 di acum do ani cu sub ecte asapra ra­portorilor no«sUae ca naţloissii' tâ;ds ţării, urmărit un ssop epscai, r.â cat de Inie,! problem*!* sa* perioare ele statului nostru. Ş: în vede ea vhtoarslor coa feriaţe am luat dej t coutad a d. preşedinte ai Exteua nuli uni vsiSîtftţU din Cuaj. A b rugat pa d. p reşed iu tca întrucât e pu sbd, să fixez* o a dă zi sâptă- m fustă lâiăudu-ne Dumlnisiie pentra aranjările avute la ve­dere pe sama poporului. A n mii propus ca siria conferiaţs* lor anului acestea sâ sa în­ceapă numai după sârbatinie Crăciunului, având pentru postul Crăci ao km conferlaţeie d*lui loii.l Şteîănescu.

Pentru anul acesta am pus în cura, organizând un comitet de acţiune special, şi măsurile de aranjare de şezători pentra desvoltareă morală şl cultirali a poporului din Ş:helu. Comita­tul se organizase deja din pri­măvară, după încheierea ciclului de coaferinţ* al Etteasianü aut-

j versiUr*, *• sUbiUs Si pro­grama puniru oiai m^ite ser­bări şl se fi:sas* şi terminal îa- cijic-ii, dar urinlad Damiaecă da Dam ^«*â s ru de maiaturi &>c diferiţilor orgaulzaţii popo­rala J, a autor socletâţ!, peotru cari pocorui nostru d;a Şcbeia ars o d oă.o ti patera ds aprs- ■ ' c:sfe, i s am vizat puşi îa im- posibd.tit* de a sxscuta pro-

$; is*im fiiSâllt.Acesta şezători fără iaictivato

iu postai Crâciasuisi, cu dustai ds maiţămitoire şa iz i Ceia ţi- auts dsji ne ludreptlţess la buni spsraiţk S> Înţelege de iuteiectuiu u'au fost aici acestea deloc incurijite, de,i se făcuse apei #i le spr j nai lor moral.Ele vor contmaa pâaâ ia sezo­nul mdâiihior.

— Sfârâitul în arul viitor. —

Intrând în noul an, rugăm pe abonaţii noştri să-şi achite restanţele şi să*şi reînoiască cât mai îngrabâ abonamentul, ca să nu fim siliţi a le sista trimiterea ziarului*

Cu toată urcarea preţului hârtiei şi a timbrării ziarului, abonamentul rămâne neuchim- »«k b a t; anual 350 lei, iar 7« e .180 lei. * *

N*-. 3 t 926 € AZÉT A ÎRÂNSiLVANîBf Pagi”* 5

It iţ» ÎB F f i l t l

Din viata evreilor— ÀNECOOTE SPIRITUALE. —

Ânecdo!«!?, îo viaţa omului eivilîzti, au irnportaah lor. Nu« ma! ce! cari sâni „pitruaşl* de gravitata situafiuneS lor, aceia pe sari un inteligent compatriot, Jurist eminent, Ştefan Aatim, H numi a, (lotr'o reuniune unde foţi eram lege|i «uf! deşte prin« tr’o comuniune de spirit), .de« personnages à ia bêtise grave*, acefa trec prin viajă f ir i ca vreodată surâsul s i le fi încre» |!t obr.'jü. Mentalitatea ior este contrarie spiritului tătici De a- cela fmf voiu permite să presar corespendenţa m?a şi cu lusruri mai amuzante.

' Foadil de adevăr neilptind £ din ceia- ce voiu spune, evi­

dent c$ ifôkUggnfii cetitori ai #0az?îeîa vor aproba felul meu da-a ie vorbi.

S i ie spun, aia dar, câteva anecdote din viata evreiască, atât de pre|utte pretuifndaitl şl cari, dip rte de a dauna spjri- fulul şi rc puistici minorităţilor Israélite, dau o dovadă d i fi net ea intelectului lor.

iatr’o gţră, trenul ern pe pune* tul de*a'pleca. Uaom grăbit a- ierga d^alungui trenului stri­gând : Slbrrmaan, Sdbsrmann ! Dia lob călătorii, unul singur, un Evreu, a &20» espui pa fe teaetră. Cei de pe peron vă z)ndu i, l a aplicat două palme puternice. După aceia a plecat liniştit şt trenul s’a pas m mîş eare. Călătorii dia compartl- meatul csîui pălmuit se uitsu mtrett vizând pe tovarăşul ior de dram că râdea :.u hahate. Mi rog, dî «a rAdefî ? — l a iu frebat ucmi dia ei. — Cu a, nu pricepeţi ?—a replicat mirat păl­muitul. Râd pentru c i eu nu sflot Sllbermann şt mă gladese ce «ap a trebuit s i facă per

care m’a pălmuit crezând c i pllmula pe SilbarmsaB şi fu realitate mă pălmuia pe mia«.

A» apărut vre-o trei v o u is de H '«foires juives, cad au ua enorm sucses, poporul francez pavloaându'se pentru glumele spirituale.

Altădată, ia o întrunire de oameni bogs|i fuseseră invit *11 fi doi evrei eomereianţi, a eîror cinste era «em bănuită. Cum după reuniune, avea să aibă loc o gustare, evreii noştri s'au învoit sâ şterpelească fie-care câte seva din argintăria amfi­trionului şt apoi s i imparti Irlteşte. Iavoid - a fost fâsuti. Este vorba Inşi dacă a fost tlnuiă până I« sfârşit. Ori, ee s'a i&Mrapiat ? Uaul din cei doi tovarăşi şterpelise trei taiAmuri de argint şi le băgase in bu> zunarui dinăuntru ai «eeouluL Celait observând, o frezat ni­merit să-l eminti&scă ang ja- mentu!. Văzând câ i răspunde băţos, ba Ii şi spune «sâ fie­care lucrează pentru sine, şi-a pus Io găad să se războue,

E Răzbunarea a Io st genială.Pe cănd convers sfiiie pier­

duse seriozitatea şl fie-«are căuta să distreze pe ceilalţi, e- vreul păcălit se a e d l şl spuse : No am aiul un latent artistic, aşa că nu vă #pot amuza, dar ştiu unele miol trucuri stama* toreşti destul de frumoase. Dacă ml da|i voie, am s i vA arăt ceva care nu se vede a* desea. Daţi ml, insă, trei tacâ­muri de argint. Tacâmurile s’au •adus. Atunci evreul, adresân* du-ae comesenilor, ie-a spus : Vedeţi aceste tacâmuri? Le pun ia buzunarul dinăuntru oi sa- eoulut meu. Uode voiţi să 1@ găsiţi ? Voiţi să treacă imediat in buzunarul domnului dla fată ? Trebuie sâ adaug că in fa|â era tocmai tovarăşul care-1 păcălise* Şi, numai decât, Ia baza a arul Indicat s ’au glsit cele trei ta­

câm uri. — Dar evreul nostru a ’ păstrat — pe celelalte, fiind că ecamatorla nu avusese nevoie

s l 1 le ssoată şi din buzunarul său.

O altă anetdolă este poves­tită de blfrâaul Clemeneeau. Erau trei evrei, sărora tatăl lor, pe patul de moirte, ie spusese sa-i pună, fie care câte o mie de franci Sn aotefug. Copii promisese şi lntr'adevlr s'au flaut de cuvânt. Destul s l ve­dem cum. Cel dintâiu s'a aple­cai, a sărutat mâaa Mâlul său şi a pus un bil&t d* o mie de franci; cei de ui doilea a făcut de-ssemenea acelaşi ge*i pios şl a pus şi el o mie de f f t n î , Cel de al treilea, iasă mal ta curent cu progresele a danie «sie vieţd sociale, dupS ce a săru­tat mâna mortului, o luat cele două bilete (le câte o mie de frsnc! şi a pus In lo3 un chec de trei mii de frânei.

Paris, 1 Ianuarie 1926lloky*

Evacuarea nnal director şcolar 0 sinucidere tragică învârteli

paste Învârteli.M iffia din Sîghit a înregis­

trat un nou sucses, operând de deda aceasta o cutezătoare lo­vitură : In 19 Decembfie a eva­cuat cu ordinul peesoasi a! pre­fectului M-hályl Gábor pa d l M Inii Ş?rbsu» directorul liceu­lui „Dragaş Vodă* din övartíru! său din Str. Profesorilor. Pe un ger de 25 grade poliţia a spart uşile şi a cv-icuat ta stradă mobile, iar victima în lipsi de cvarlir a fost gUită s i se însvar- tirlcze !a «ala profesor«!! dele iiteu cu 5 membrii ai Lm;;i*s ssle.

iiegalüstea era MAI de mare, !ncâi nisi poliţaiul C. Rsp.n instrumental orb al preiecturei nu a «uU'sat sâ opereze ta per­soană evasuarea efepluită in favorul dluf dr. Ion Redate prlmm^disui jude (aiul, care cum plrase imobilul io «uit de d l Şerban în Mâi enul 1925. M evacuare sunt iatereenţi efsr! de jldovitul J á i o s bâ îst* sub- prefeatui Dan George şi trădă­torul de neam Mihá y! Péter. Dan George lotuia la easa Iul Pászter&ák Adolf din Str. V. Aieesandfl şi trebuia sfi iasă din cvssilr, Pé er avea preş mie evartir pentru tnvArteiile sale, iar d i dr. I. Rednis loiuia în St*, dr- Ion Mihail un evartir eu 7 camere rechi­ziţionate.

Pentru 200.000 lel »kapás* renunţă ia evartir Sn favorul iui M háyi PeUr şi ta un - svartir ea 2 camere prin rech’z ţie in afară de oraş Sub Grădini; ta evertirul lui Péter intră Dan Gaorge şl Im îocai lui Dan PasztersAk, eare plătise »ha« plsui*.

Dr. fon Redate eumplrâ Imo­bilul locuit de d l Şerban tu M«i 1925 şi «ere nu dela Tri­buna , el dele eoTdsis ds fa* evartirare evacuarea d la; Ş irb d i f i r i &«i pune la dispoziţie un evertlr potrivit. Comisiunea a- probâ cererea cu un schimb potrivit de evartire. Cum d l Rednls nu putea oferi evartirul potrivit ea schimb o Intervenit ta Bucureşti ea d i Şerban să fie mutat din Sighet. Intervenţia a rămas Insă fără susoes. Pre* iestul e intervenit la d«l € ră s maru, oare i*a reaomaadat o tranşare pacînicâ insă prefer tai având o ură personală con­tra d iui Ş árban i’a evasual sa- mavointa la stradă.

Învârteala şi sâlniaia a scan­dalizat lumea cu simţ bun şi pe Românii puşi ia cheremul »Pasziera&ciiöf” p ia s i taiais- tfaţia renegaţilor jtdovlţi« Făptui e nemai pomenii, căci un tune*

lionar român cvaeuazl pe sit fâneţfoaar român în favorul usut evreu. D-i Şerb in & d.U în judesati maffia infrastosre.

•

Calea ferată a Salinelor Si- ghrt—Coşiîa şt Otaaşugătag intri «oafornn estului de eon. cetina?, eu 1 Aprilie 1926 gra­tuit In posesiunea Statului. D 1 dr. Fiorent Mihâ’yi avosatul so­cietăţii a intervenit prin fratele său prefeeiul Gábor penim so cktâtea dia Şr ţeri sS l se pre lungească concesiunea. De no­ta! să în 1925 trădătorul Mshâ yî Péter a încercat s i î i je ie S ta­ta! cu 26 milioane protejând preluarea şi statlfiearea linkî. Süniem curioşi de oa su ccede învârteala de acum ?m

Tâalrul Vatile Anderio fana* ţionar de b?ncă ia Sighet s’a sinucis în 17 Dec. 1925, Numi­ta! era martirul cauzei române. In anul 1920 a fost bănuit In Budapesta c :-; şpfon, închis şi maltratat la mod barbar, încât după achitare boala di nervi numai prin g'o&ţil «sfgilor şi- 3 putut o sura,. De sotet e, că denueţbtoiul mlz?rablî a putu! petrece luni iu Sighet, flră s l fl fost-arestat de adminisiralta iui M háyi cu ţoale interven- ftiie oa.oenilor de bine. A :est fapt a contfibait ia msrtî mă­sură iâ S'jfderca moraiului tâ­nărului sluticig®ş, care va tre­bui tr - cat îs ctrîea suférinfíi r* Cipónak*.

•

U Borşn na s« p:?t clădi §co&* Ielr, pentra câ frstela prefeetn- Iîi! dr. Fiorent Mib»iy:, ca avo­cat şti evrei.or împiedeca ex- pio^rlerct terenariior virane Iar fă ja r e i oferîffe ds comună pea- ir a gpeie Ba ^ poate v;ade în Brmâ Iavâd?H o .

D<n mfliiteîe Ş iolil a oferit comaus 47000 m3 mol f . ca 100 s' m®, tO>pa?$tlvei s Ivice să preiasr# şi exjiatttzs Isa* noaseis lu rrgls pro irl». C00 per«tlvâ «a se p is d« învoi Bl şi la prssionea prsfecta!«: vinde lemnele in picioare lei I k f i s t hââdor ŞmleNs ea 1 i4 Ici, cSsÚ prin iicitsţis o»bl că se pot a- ; jiEge 160 —'80 lei de nt1 mo i.ft „esenţă*. Msoabru coa-álljeiai corainsl reva:á ofertai şi cer liciţi ţie psb icâ, ea s l loiprelece tnvârtiala ^pâgabitoare. Coope* faţifi, scot!?, ciid-rfls psbi.ee — t-Jâle s ia i a iâ ;*n isb ş mal «oispetiajtior re:u^sti> i-berule.

CoresiJ

No. 3/926.

PubiicaţiunaIn ziua de 29 Ianuarie 1926

la ora 10 a. m. se va vinde in a 11 licitape. publică cu cfsrte scrise şi închise la ocolul Silvic orăşenesc Oraş Tim ş o cânii tate de 388 65 metri cub lemne de brad fasonai din pădurea Valea cu a jă, precum 51 2 i/.74 metri cub lemne, de brad faso nat din Padina p elr-:\a«â.

Preţui de strigare pentru un metru cub 300 Lei.

Garanţia pentru Vaîe-a cu a* pă 15OJ0 Le?, pentru Psdma pietroasă 15.000 Lei.

Ofertele timbrate cu 1 Leu şi 50 bani trebue să conţină afară de preţul oferit în cifre §i litere, garanţia şi declaraţia, că ofe- rentul cunoaşte condiţiunile şi se supune lor necondiţionat

Condiţiunile detailate se pot afla între orele de serviciu la subsemnatul birou.

Braşov la 12 ianuarie 1926.Ocolul silvio orăşen esc

22 1— 1 O raş l i niş,

d lă V ii 1 1 7 * 4 teren sduât în Uf? f a i l â f i i Ci apropierea gă­rii Baitolomeu—Braşov şi lângă canalul industrial Timiş, bun pentru construcţiuni industriale şi locuinţe- Oferte se primesc până la 15 Februarie 1926 la economaiul b,sericei evangh. Braşov Cetate, Curtea Honterus No. 2, unde se dau şi informa- ţiuni. 18 1—0

Daruri de Crăciun— Malffimită publici —

Ia ziua de 22 Dec. 1925, ora le 10 ». m. s’au împărţit uaele daruri de Crăciun elevilor să raei şi sîlfior! dda şcoala prl msră de stat No. U de băeţi din Braşov Schsî

Aseste darud s’au coledst prin membrii corp», dichctie dela oamenii de bine cu «imţemlate nobile, cari su înţeles câtă bu curie pot aduce celor lipslţl.nlşte dsrarld î sărblia l!e Crăciunului.

Elevilor s ’au distribuit: ghete, clame, un costum haine, fisneie, pâ îi zi şl ciorapi.

La colecta întreprins! au răs pnan urmSîorii d jmikîI marini

* moşi: Rsdu Orghidsa comer- I eant 2 perechi cisme. N. N. O.| Weskmef n comerssnt 1 coturn 1 haine. Lacet P. Nkoiescu 5 m.

pânză.Au inel donat: Barna Ro nâ-

nească 100 lei. Banca Niţîon. Rom. 100 iei. B-mca Geosf, a Ţârii Rom suc. Braşov 100 lei. Albina 100 lei Basca Cet tea 100 iei. Bologa 100 lel. C Pas- trea 100 !eî. Dumitru Orghldan 100 iei. Hâtm sn 200 iei. Câpît. P Nicolau 80 iri. petru Papp 50 le?. Angéla Papp 50 lei. G Roîiru 40 iei. Capii’ Imesou Coniîâattu 40 lei. E «. Chim- kscu 40 Irf. Câp t. Comiantin H. CâUitescu 20 Írj.

Direcţiun e împreună eu cor­pul did-î tic de!* această şcoală, In numele elevilor caii eu pri­mit daruri dc CfSdu«, exprimi şl pe cale« aceasta multâmite siacere şl călduroase, tuturor insiituţiumior şi psrsoia^lor no­bile, rk cu atâta dregoste împărlă^teC bîaiT.«cerile io.- pen­tru ekvd şco ik î noadre.

Dirficţiunea.

Eforia ocoalelor oestrale ort. rom din Bfa$ao.

Nr. 149/9.6

FuiiiigaţitisaEfo- a scoaîelor central« o i

rx rn. din B ajov, în baza o-di nuiuî Vener. Co-^sfon < aihi* diecezan Nr. 7 8 d?n 31Ianuarie a- e, t» oi;că i;cita|iune pentru vânza;. « următoarelor parcele de ; : inânt, potrivite pentru locuri constmct s :

1. Nr. top. 6712 in e nsiune rie 6862 m. ?>• 7 an aieî 3 par­cele spre Str. - aaâaei, pentru cari preţui vn n mal se fixează: pentru d ; .d d e No. 1 şi 2 cu Lei 360 şî pentiu No. 3 cu Lei 400 per metru patra*; 3 parcele spre Str. Fabrice?, ol căror preţ minimal se f;X;a z ă : pentru par cetele No. 5 şi 6 cu Lei 260 şi pentru parcela No. 7 cu Lei 200 per metru patrai; şi 1 par­celă sp e Str. proedaîâ a se face pe lângă edificiul Corp- V Armată, preţul minimal Lei 200 per metru pătrat.

2- Nr. top. 8810 (Fabrica de cherestea L Gross) Str* Gării, îs exkndune de 1131 m. p , preţui minimal Lei 125 per m. p.

3 Nr. top. 6732 (Magazia Fa bricei de cherestea L. Gioss) Str. Fântânei, în extensiune de 3591 m. p., preţul minimal Lei | 125 per m. p.

4. Nr. top. 8820 (lângă Tur* I nătoria de fier Jut. Teutsch Str. I Gării) in estens une de 4526 m p., preţul minimal de Lei 70 per m p.

Vânzarea se face pe bază de liciiaţiune verbală şi cu oferte închise, cari se vor depune în biroul Eforiei şcolare (Liceul Andrei Şagutia) până în 20 Ianuarie 1926. la 3 ore p* m. împreună cu vadlu de 5% dela suma oferită. Licitaţiunea ver bală are loc în 20 Ianuarie 1926 la 4 ore p. m.

Eforia şcolară îşi rezervă drep­tul să aprobe oricare dintre o* ferte, fără considerare la suma oferită, eventual să nu aprobe nici una dintre ele.

Braşov, din şedinţa Eforiei, ţinută la 29 Decemvrie 1925.

E foria şocatelor centrale 3 —3 orU rom , Braşov .

Câştig 100 lei zilniccu acv'sifii de asigurări. Oferte scrise la „Căsuţa puşiule 7 Bra­şov . Ocup -«punea pri nc» oală ră­mâne neinfluenţetă. 938 27—0

Se aug1;*) «azâimediat vânzăîofl<e. având c u 5 noştinlă în sne -in] !« mezv.liri. A se adresa Magazinul Du.-a-tru Topa Cak-a Moşdor No. S29 fost 411 Bucura iti. 19 1—1

C a să «le v a u z a redin straia Cast Îu 'jî No. 53. |nform?î,î:ni «.e c-bţT-e p:in Eugen S > nay,8 a, între 23 1 - 3

■Videi: Poştei l'Yz—«i1/* p- m.

Hala de carne No. 15Carnea da vită prima calitate lei 24. Da viţel I- cal. lei 34. De porc i- cal. lei 44. Slănina lei 50. 24 1—3

Lemne de fagcal. 1. uscate, crepate şi aduse acasă se pot comanda la So­cietatea generală comercială pe acţi, Shada Neagră 62. Telefon 385, la Banca poporală Braşo- veană S. A. Strada Porţii 59 Telefon. 195 şi la R. Gonser & Comp. Sirada Neagră 23 Tale fon 617. îl 2—2

OCAZIESe vinde la staţiunea balne*

ară Techirghio'i Judeţul Con­stanţa, Vilele „Vasiiiehia“ cu două corpuri case 450.CC 0 lei şi Vila „Dâscăiescu“ cu 4 ca­mere 200.0 0 J lei construcţie nouă, plata in rate.

Adresa; Jean Dăscălescu, Str. Valea Aibă No. 7. Constanţa. 10 2 3

CINEMA MODERNAzi Marţi, mai rulează celebrai

film

Părăsită pentru adulterprecedat de o burlescă de pri­

mul rang, în două acte.in pregătire:

Drumul glorieicea mai puternică dramă so­cială a acestui en, în 10 acte.

Vine ! Vine lGrandiosul film :

Cu aeroplanul în ju ­rul pământului

: T i FEBIţl DEi P A G U B A H A R E

£ E

TRATÂND L i TIHP

GălbeazaO ilo r şi V ifo lo i* ca

Dl STOLII De vânzare la Farm acii i| BEPtZIT PENTRU ARDEAL! Suci- lut FRAU 0ER&ELYii CLUJ Pltjt Unire! 12. sl 1066 «—fl"ÂmmiuHimuiHHiiwttmiiiiHmiiiKifiniitmmtii

CINEMA APOLLOFilmul monumental

„RIMATA PARISULUI"a avut un efect neaşteptat. Pu* blicul a rămas încântat de gran*

diozitatea acestui film.Filmul următor:

Sânge de artist Dragoste de artist

în rolurile principele cu iTâtll* las Petrovich şi Golii.

*

Pagţna A GAZETA TRA^SILVANUBI Nr. 4 Î926

Bucuria lor...Qficlcicl guvernatei vorbeşte

»dt-a călare". Şi fiindcă îs arti- colel estetei ztir, articol pe care-1 vizita, este vorbi de cbeetille fieanciare ele ţârii, s c ite « i»dreptăţfţi s i credeai că el porogş'e din cercării® vin* bHete. Cete ş scris de altfel îa tem eai! grandomanie, pe cere 4«fal finanţelor obiclcseşte să o dovedească de câte ori e vorba da resortul d*ta'e.

Ni se spsaa sacra i că « tea- ti* financiară a tării se prezintă irai mult decât splendidă, c i:

»Roasă?fa şi-a echUibrat bu­getele crri se soldează regulat co excedente, dnpâ ce ş i'* con­solidat diti rliîe fioUrte externe, şt* a p’ătit cea mai mire parte din ditotiP 'nternâ, *i a regalat datoriile de r&zbol ţi pariicalare, atabilizânda-şî moneda, dnpâ ce Statal a fx d condiţianile în ciri iyl va plăti Împrumutările la Banca Naţlanilt?...*

Aşa vorbeşte oflclosnl gaver* naiul,

E de prisos să mai devadria că toate 'aceste râidnri citate do »Viitorul", — în ioc să ce prindă un singur sâmbure de adevăr, — sânt expres'a fidelă a sentimentelor zarHaiai pas In fruntea finanţelor Ţâr i româ­neşti. Rececti disecţie ia buget a cesvelit de al fel adevărata si* teaţe financiară a ţări.

Na exrstă cetăţean, care trăind in această ţiră şi gustând din »fericirea*, pe care caută să o arate lâodurre de mii sas, s l na se revolte de cinismul cras, iov or ât din această afirmaţiecare na ţine seima de fapta! că acte şi fipte pelrecote trag mai malt la baUasă decât vor« ba ce!§i «rara nn se ifie jts să se îa la harţă ca m adevăr real.

Bugete — echilibrate?A crede acest lacra ieşea-

neaeâ a fi mat desechiîibrat ds cât cel ce tfirmă aşa ceva.. Datoriile flotante externe — con- aolteate?

Asta să i o spână »Viitornl- cetei ce na ştie câte mizerii ns ne face «trinitatea tocmai din cauză că afirmaţia de mai sos e an necdevXr.

Excedente badgetare?L i ce atonei urcarea la fiecare

sfert sau jumătate de an a arti­colelor Regiei Stituioi şl a ta­rifelor C. F. R şl P. T. T.

Datorii intern« — plătit«?Se poşte. Dar nu o credem

până când mari întreprinderi In­dustriale suferă din cauză că statal mi'ŞÎ schiţă datoriile, pe cari li-le detoreezi. '

Să mai vorbim apoi de achi­tarea »datoriilor din război“ — ne-am face direct ridicoli.

Iar »excedente budgstare" na însemnează decât o afirma­ţie a eceior îngufti, car! nu şti» că chiar şl budgetul Angli el — căreia noi şi aproape toa­tă Europa îi datoreşse etât de nrnlt — arată deficite uriaşe.

Dar î i Ioc de atâtea răspun­suri ia efâieo întrebări, pe car! Ie provoacă oficiosul guverna- In), ft punem no! o singură în­treb? re:

Sâ ne spună o singură clasă socială din ţara aceasta, care a simţit sau simte câtuşi de cât din fericirea, care thtirdă dar rândurile ziarului vizaţi....

In Ioc de ccest râvpuns »Vii­torul* pe spune insâ eitaeva. O i: rezulta tui încercărilor pre­sei opoziţionista da a spune edevterui aşa cum €$ie, de a arăta nevoile In cari se . zbate tara, este noi.

O f i Ştim că pentru actualul guvern nevoile ţârii anat nut. Ştim că prin, »excedente* şi »supra*xce«uit& 'bugetare* se acopwa miz-sita urni ţari în­tregi, mizeria pe care Băncile liberale, o exploHe&ză făcând din u ta* ae tagrâşti ai ca- pitamluî liberei.

Di-r ce ni tel a-« ced^f

nici odată şi bm eadreszi cu aevolte (firii.

Iar, până când liberali! pf'îîsd foc de artificii şi d efterig în Jurul intereselor capitelului !or, in zador ne vorbesc de »nor­malizări şi excedente bugetare*.

Credem, că excedente fxîsiS, Ele suni. Şi sunt mat meri chiar de cum er trebui să fie.

Dar aceste excedente, strânse dtn sărăcia şi paguba ţării, eu menirea de a întări pungile câ- torva stăpâni ei acelei finanţa, cere e fost şi este cea mei mare duşmană a ţării româneşti.

Şi aceasta esfe finenţa libe­rală.

De sici, bucuria „excedente* lor" şi „fericirea* din articolul »Viitorul*.

DIFOaăâTIDSID nai prof N targa c i d na

au fost salutaţi tu drumul <?âu spre Paris în gara din Timişoara de o delegaţie a Partidului Na­ţional din jud. Timii’Toronîa 1, din care făceau parte d*nll dr. Llvlu C găreanu, advocat, deca­nul baroului ad votaţilor din Ti­mişoara şi vicepreşedinte al or» ganizaţiei judeţene, dr. Corioîan Bărm, advocat, secretarul org. jud , Ool. Amos P o prof. Ni.hsii Popescu ş! O tavim Dávid, di­rectorul ziarului „Voinţa Bána­tu k “, membri In comitet. D nul lorga ib’a întreţinut călduros cu delegaţii crg^nizajiei noastre, In­sistând îndiosebi asupra ultime­lor evenimente de!a ordinea z iei.

*

»Crucea raşta" pentru sinistrat).in urma p ag u b ew cauzate de inundaţiile d;n Ardea1 şt 8 f co» vma, »Crucea RpşU * a luat ho târârea să vie In ajutorul «irr's. fraţilor cu efecte ţî ban?. A de* sfs să întrebuinţeze în acest scop o sumă de circa 500,000 iei, cari* se va putea măn înte.

*Restabilirea circulaţie! pe c I r

Tennu:ându-Si dâci re 1 codului de lemn în lungime de 4® metri între Câmpia Tur zii şi C lip e şti, circulaţia ste restabilit fără tran >• bordare. De asemenea %\ circu. laţfa între Turda şl Abrud, In judeţul Coj xna s? lucrează cu zor ia reparaţia Zîciror de po­duri distruse de r-pă.•

Bslil Gneil Roşii Braşov ^avea loc in z ua ue [fitercurl 20 ianuarie 1926, în toate »Iliié Re­dutei orăşeneşti. Comitetul aju­torat de autorităţi« miliare d civile face pregăt ri frumoase pen­tru aceasta serbare de bin«fa* cere, ia care întreaga societate din - Braşov se Invită pe această cale.

Se Ştie că aceasta societate în* semnată are scopurile cete mai nobil»?. Crucea Roşie Braşov sus­ţine o eantinâ-dispenzarlu pen» t u elevi debili ff săraci din şcoaleie primare, care sunt prj- m ţi fără d’îoseb re de naţiona­li t te. La fiecare ocaziune a stat şi fíá în ajutorul c lor nenoro­ciţi, assfel o patté din venitul acestui bai este de&tinat Dintru ajutorarea celor sinitraţi. F.ecare cetăţean este dator a part cioa cu ajutorul său ia această ser­bare. — Comitetul.

♦Dr- U u Negrea advocat în

Mercurea Cine caută steg ar spre imediată angajare. Preferiţi cei ce posed limba româna şi ma­ghiară. A se adresa direct. 20 1-2 *

Vizitaţi fi* zer ia mo­dernă românească Matei Tont »a, Strada Port iNo. 36. 2—6*

Dr. Sprlage? medic dentist, susc akst în bodle u.' gute (ope­rator de gura) o iinaftini Sír, For?ti 66 , ( h c-im zi-rulu? „Brassói Leock! 13 2 —<0

# 1 din Brajo?Eri In 11 cor. s ’a lacugaraf.

Curtea de Apel lat oraşul aosiruSote malt* tea s’a îaaeput au

tilnţirca apei celebraţi de Pro­topop Dr I Btega şi preoţii l. Pfişaii, Dr. P. Debu şi Dr. N. Stirghe, asistând şl protopopii f. Homzea dela Ziraeştl, N. Borzea dela Făgăraş şi proto pop gr. cat. Hodâradu din Braşov presum şi reprezeutântli tuturor confesiunilor dia oraş, repre­zentam ţii autorităţilor militare şi civile şi ua numeros public coastâtător din magistraţi, ad voî'ţi. mediei, profesori ei?.

Din partea guvernului au par ticipat Ht». Chirculescu şi Al. Coait aiiaeacu.

După serviciul divin prin. preş. Curţii Dl. Pop deschide şedinţa de aonsiituir« şi dâ cu­vânt procurorului generai, oare comunici decretul de numire ai nouiior cousiiteri.

Aceştia aduşi in sală de câte 2 consideri vechi depun juri- mântui îa ordiaea numlrei îna­intea primului preşedinte.

Declarând conatituita Curtea de Apei, primul preşedinte ara­tă importanţa înfiinţării uscatei Curţi îa istoricul nostru oraş şi declari, «ă giou înfiinţaţi Carte va căuta a l ' fie la înălţimea chemi rit 3sle pentru infiorlrea Pe ide*.

ia numele br roislui adr. din Braşov, decenal Br. E. Meţimu, iar îa numeie Uniunei advossţiior Di. ădv. Oittanu, având delega­ţia deis deaanut Oobreasu. a* du« muiţumld ceţor cari au contribui! la fnfăp«uî?ea dorinţei româneşti ds a !af a-csiisti Curie de Apel la Bra­şov, expiimâniu ii coav’ngsrea să a> ilfitetea acestei Curţi va mulţumi «ftepiirite.

Au vorb t tp^l DL Mie. C hip cif/e.vc», tnfii)m*i» M’n. fustiţiel Dl. Mâ.Zssou. abseut din K«ază de bosiS, precum ş! Dl. Min. Al. Com tanilnescu, reliefând importanţa jaat ţte.i îa vicţs sta­telor şi «xprlmârdu-şî speran­ţele, că noua Curte de Apei tnţeiagâadu şl menirea sfânt», v. confirma marele adrvăr că #jn?tîţia este temelia statelor*.

După această solemnitate, primăria oraşului a oferit o a- @spă prletlae^sca de sărbătorire «ă acestui «vfrîmeBi atât de împortautîa viaţa oraşului noairn.

Roorganitarea secţiei I to p a „M e iAlegerea noului comitet.

Duminecă d. a. s*a ţinut în asia festivă a liceului „Andrei Şaguna“ adunarea despărţă­mântului Braşov al »Asociaţiu* nei pentru literatura şi cultura popoiului român*, în care s’a făcut darea de seamă a vechiu­lui comitet şi s’a ales noul co- nvtet chemat să reorganizeze şi prezideze noua activitate a »Astrei* în acest colţ de ţară.

Adunarea, la care au parti­cipat vre-o 60 intelectuali bra­şoveni ; preoţi medici, profesori, institutor», funcţionari, corner- sânţi şi meseriaşi, a fost presi- datâ de directorul dr. /. B lzg i, având ca notar ai şedinţei pe dl dr. Nsguş.

Preşedintele deschizând adu­narea a făcut o scurtă reprivire asupra activităţii despărţămân­tului Braşov al Astrei, arătând rosturile nuoi ale acestei im­portante societăţi culturale.

A urmat cetirea râpos tulul co­rn tetului, pe căre i publicăm la alt loc al ziarului şi cetire« ra­portului de cassă, ambele fiind primite de adunare.

S’a ales apoi o comisiune compusă d'n dnii dr. Tib. Bre- diceanu, protopoo M. Hodâmău, dr. Căîiman şi G. Cuteanu pen­tru a formula propuneri în ce priveşte alegerea unui secretar salariat şi a noului comitet rom pus din 15 persoane.

Suspendându-se şedinţa în acest scop, s’au făcut înscrie­rile nouiior membri S’au înscris 12 membrii oe viaţă cu taxa de lei 503 9 membrii activi cu ta­xa de lei 50 şi un membru a* jutător cu taxa de lei 10 anual, vărsându se în total suma de lei 6450.

După redeschiderea şedinţei s’a ales cu unanimitate 1a pro­punerea comisiunii noi, noul comitet precum urmează:

Preşedinte : profesorul Axents Banoiu,

Secretar t /. Golan, când. deprofesor.

Membrii în comitet: Proio- oop dr. I. Blaga, protopop M. Hodâmău, preot dr. Petru Debu, director I. Piicu, E. Socaciu, N. O ghidan, dr. C. Moga, Gh. Cu- tean, dr. Câliman. prof. {• Cris tea, prof. Sânj ian, prof. G. Popa, inspector P. Muntean şiV. Branisce,

incendiul din BraşsvDuminecă 9?%r%, cifre 6 ore

a iabucirii îa strsdi Coaste! b. 1 dîa S htf, os fneeodfu sere din cm z i clâdfrîior zidite una intr- elfi ameninţa să ia proporţii uriaşe. Narocui Insă a volt ca acoperitele de şindilâ ale ca- se cr din jur sâ fie Imbrăcele îatr-un strat dat tal de gros de zipada, cer? e oprit sscâasidie purt'fe da vânt să dea propor­ţii mai insri oesororlrei.

Fo:ui «-a Iscat îa atelierul mâserutei Klees din strada a* miotitâ, de uade s-a esflna apoi asupra depozitului de scânduri şi a locutnţ I, cen in câteva momente au fost cuprinse de fiâcărî. Tojte «forţările pompie­rilor a şi srmate?, care & sărit la eJu:or s tu mărginit numai * ia loaailzsrfa incendiului, şi ia a* pârsreu o**'lor din jur. de o a ­rece de stingerea oasei inosn* d; tc nu mei putta 6 vorba. O pk dic# în iuorărlte de sa ifa re & conâtltuff-0 şi faptul că din csuza sftu&ttei prea în ai te a locului, presiuftea apei era prea mică, â fs a pGm jhrii eu fost nevoiţi cu ejutorm puropei cu motor să pro cute apa de ia mad depârteri.

pasă sr.fr\ câîre opt oie fo*cal a ,:!?trus f.o;&-p!aet aUHcral şi ziţ-ii d? ie-ms« ?rapre&r.â ca ta -'•••?, n i toc ace&i loccu o -ie dâiâ?uâtBft de

z!d şi jeratic, care ou ra»! pre zesta îssă r*lc!«Q pericol, aşa câ vecinii i so patat întoarce U-aiştiţi la loca»nţele lor.

Noaptea pe îâ ora 1 pompie­rii aa iest din no a steri &$ iasă la faţa localii, alarmai! fiind câ focul & izbo-unt dia noi. A?s îm­piedicat Insă îa cărând pi l c- iul r^a câ dspâ vre.o oră s an pătat retrage.

Caaze inccndialai na sa cu* BO?şte. Aiapra a&rstsi fapt cir- cală mferite v&rsiuuL Se apsce că iu endiui ar fi fost provoc* de tu circuit electric, isr dapa o altă versiune vina &r ivea o «.o ucenic, tesro din ntgHgasţâ ar U aprins atrsjcia In «teiiar. Na se ştie inel nimic v gar ţi ».ercf tăriie contiaaă inactat seez.

Cât pnvaţts pagabeta crasate de tacendiU, as craca te .re> psste an Milion.

Ua lacra ds neînţeles este dispari ţie misîruiai K ees, oare la Început ar fi fost »văzut aja* iând ia stingerea ro ute', iar dnpâ aceea ua sa mal §te nb mic de soarta iul, Pire probă* bilă părerea .onora, cari susţin să iu e eactas ca să fi fost mistalt ae itecâri.

Ls faţa Io î î Ib , nade fumegă tacă morraanaî rsmis pe urma mceud aii?, ţine fi âcam p*zâ un post as pompieri.

i i 'U u R aF.a a. h u r e ia îş u : b r a n iş t e & c u h p . j h ^ ch-

* Noul preşedinte dl prof. A> xtnte Banaîu, luând cuvântul rosteşte o impresionantă cuvân­tare cerând concursul tuturor pentru a putea duce la bun sfârşit opera culturală. Cere în deosebi cHor de faţă să-şi ia obligam?ntul de*a câştiga cât mai mulţi membrii penriu »As­tm* şi pledează pentru punerea temeliei unei biblioteci d e îm* prumutal cârji. pentru ca cu deosebire în zilele acestea gre­le, când cartea a devenit pen­tru cei mulţi atât de scumpă» ea să öj.jngá mai cu uşurinţă în mâmie celor setoşi după lu­mină şi hrană sufletească.

Cuvântarea noului preşedinte, un veeh u şi conştienfios das­căl a! neamulu», a fost subli­mată ru vii aplauze.

Adunarea a luat apoi sfârşit» d! directordr. Í. Blaga mulţu­mind celor de faţă pentru inie» resul arătat. G*

Cerem o anchetăIa ziarul aotíru sfa afirmat»

îa îfgitară tu ialoeulrea şi e- vatutsrea directorului Aurei Po*> povîsi dete şsoaia primarS de aîiit Nr. 4, «I îa oraş se vor­beşte e l însuşi revizorul şaoiar d 1 PompHlu Dsn şi-s tn hiriat iocuiPţft, a deci a slvârşft a*m e e ţ i fapîă pentru «cf-í Uree» tarul A. Popovi oi a fo*i ru nu­mai evaguat d-a losotetl ei şi îalofuii dte postai de diresior, dapâ o a®tivtAi de 3S Sül în ««rvîcîul şoosieî române jU.

Aflrmrţia noatiri s * j fost desmínflté deşi cerusem d-iul re­vizor să răspundă : daefl aeeaf svon corespunde, asu nu, ndc» vâruiui,

L« aâfeva zile fiul d iui dl* reeto? A*j ?«î Popovlei, d l Fia* viu Popovici ş e a frimîs spre publicare două deelar&ţu % doi »umsarl-mljiodtori penriu înthl* riereo de camere peilicuîcre» declaraţii «errmate fsţîs de i ji ii- torî, din cari rezulta că de fa p t d i revizor şcoier e îîk hirtei tu anii 1924 şi 1925 na numai o parte dtn locuinţa sa din edi~ fiaiul rev zoratalui Şiolar (Sir.Sf. loan 25) ci chtar şl blronirş* ftaoraiaifli, transte^mând os tosidnţa şl biroul skh lui in ştel,

Nici exeste d^sLsraiu extrem de grfeve st uu fo.?1 desmiuiife de d*l revizor şcolar, ded am fs dorii fel* putem pubHta o d; s* reinţirc categoricâ dfa p arten d-aate.

Prlu urmare tăcerea d iui re­vizor confirmi nu numai sromul înregistrat da noi ei şl decia«* riţia misiţilor cari S tiu adun d-mi revizor şcolar maşterii 2»

■verile n tl’or 1924 şl 1921 pe câtă 5, 10, 25 zile, Inca&âtid d-i revizor ziiiite câte 120, 150 şl 250 iei.

Exprimând» ne mrsrea, că până ac^m ua *'a sesizat aici an for mal saperior şcolsr al d-loi ravizor da a pora) o an- chata ia e m u * d*»«i@, pentrn .■ Mpestâire* iocaia^i şl biroa’ul revizorai, c* i s au dat din par» te* sîâittiUi, ne aimţ ta dator* in iotaresnî moralei p&biise şt a preetiglutai aciiritâţlcr şcolare sâ cansru de argaaţâ o auchstă» pe care de altfel am fi aşteptat fc’o cetră însuşi d l revizor şco­lar iu arma gravilor acuze ce-f t ’aa adaa îa public.

in dorinţa de & icheie o lată ú r n ő ié penibiiâ atasere, aştsp- tâm cioiT^fsante a câror e?:ou ns-am iâ<;ut.

Colecta pentru sin tra ţlTr§S88pQ: i asii L-iUi

trecui k i 12,731’S®I!te Savu, romer, k i 1000.— Protopop I Hosiotă » 100 —C. M ta«a u » 100.—iofm Chrtop pi nz. » 100.—_____________Total k i 14 03150 ,

1ÜAN BRUiEA. ÍReaactor rcsponzaBii: