Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția...

15
RO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuția Grupului „Lucrători” Rezumat Februarie 2016 Studiul, al cărui rezumat este prezentat mai jos, a fost realizat de Departamentul de cercetare în domeniul muncii, în urma unei

Transcript of Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția...

Page 1: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

RO

Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul UnitContribuția Grupului „Lucrători”

Rezumat

Februarie 2016

Studiul, al cărui rezumat este prezentat mai jos, a fost realizat de Departamentul de cercetare în domeniul muncii, în urma unei licitații lansate de Comitetul Economic şi Social European. Informaţiile și afirmațiile exprimate în acest studiu aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția oficială a Comitetului Economic şi Social European. Comitetul Economic şi Social European nu garantează acurateţea datelor din acest studiu. Utilizarea care poate fi dată informațiilor cuprinse în acest studiu nu angajează responsabilitatea Comitetul Economic şi Social European sau a unei persoane care acționează în numele Comitetului.

Page 2: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

1. Introducere 3

2. Contextul politic al crizei 3

3. Sindicatele 3

4. Angajatorii 4

5. Alte instituții 4

6. Aspecte juridice 5

7. Negocierea colectivă și reprezentarea intereselor personalului întreprinderii 5

8. Salarii 5

9. Salarii minime și venit de subzistență 6

10. Veniturile din sectorul public 6

11. Diferende 7

12. Creștere și productivitate 7

13. Cheltuieli publice și deficit 7

14. Ocuparea forţei de muncă şi şomajul 7

15. Număr de ore lucrate și statut profesional 7

16. Inflație, salarii și egalitate în drepturi 8

17. Protecție socială și bunăstare 8

18. Concluzii 8

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 2/99

Page 3: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

1. Introducere

Acesta este rezumatul unui raport privind situația socioeconomică în Regatul Unit după criza din 2008-2009. Raportul se concentrează asupra evoluției relaţiilor de muncă, inclusiv asupra rolului guvernului central (chiar dacă în Regatul Unit nu există acorduri între partenerii sociali de tipul celor întâlnite în multe alte state membre ale UE).

2. Contextul politic al crizei

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, puterea a fost împărțită la Palatul Westminster între Partidul Conservator (orientare de dreapta) și Partidul Laburist (de stânga), la care sunt afiliate mai multe sindicate. Laburiștii erau la putere în 2007, când a izbucnit criza financiară, dar n-au putut preveni alunecarea în recesiune. Guvernul lui Gordon Brown a pierdut alegerile generale în 2010 în favoarea unei coaliții între conservatori și liberal-democrați, care a făcut din reducerea deficitului principala sa prioritate.

În cadrul acestei coaliții, sarcina principală a reducerii deficitului urma să fie realizată mai curând prin scăderea cheltuielilor, decât prin creșterea taxelor (chiar dacă guvernul a mărit de la 17,5% la 20% cota standard a taxei pe valoarea adăugată, pe care laburiștii o reduseseră temporar la 15%). Persoanele cu venituri modeste urmau să se bucure de protecție (prin creșterea nivelului de venit neimpozabil), dar strategia de trecere de la statutul de persoană asistată la cel de lucrător era însoțită de sancțiuni pentru cei care refuzau acest demers. Au fost eliminate obstacolele din calea condițiilor flexibile de muncă, au fost promovate forme de ucenicie și egalitatea salarială, dar alte politici au restrâns drepturile lucrătorilor (de exemplu, accesul la instanțele pentru litigii de muncă).

Guvernul conservator, care a urmat coaliției în 2015, avea în centrul programului de guvernare impunerea unor restricții sindicatelor, alături de alte măsuri de austeritate și reduceri de prestații sociale, reacționând însă și la preocupările legate de remunerare, prin anunțul privind majorarea salariului minim pentru lucrătorii în vârstă de cel puțin 25 ani. Descentralizarea politică din Regatul Unit a făcut posibilă sporirea divergențelor în cadrul politicilor din domeniul social și al ocupării forței de muncă, iar iminentul referendum cu privire la rămânerea Regatului Unit în componența UE amenința să afecteze relațiile de muncă și sociale, fiind o sursă de îngrijorare (de natură diferită), atât pentru angajatori, cât și pentru sindicate.

3. Sindicatele

Relațiile de muncă din Regatul Unit s-au organizat într-un cadru cunoscut, cu sindicate ce reprezintă o minoritate și negociază în interesul acesteia, încă puternice în sectorul public, dar cu un angajament colectiv scăzut între partenerii sociali din cele mai multe zone ale sectorului privat. Agravarea continuă a situației după criză a dus la scăderea numărului membrilor de la 7,65 milioane la 7 milioane, numărul membrilor de sindicat aflați în câmpul muncii scăzând de la puțin peste 7 milioane (28% din angajați) la 6,4 milioane (25%). Numărul sindicatelor afiliate la Trades Union

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 3/99

Page 4: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

Congress (TUC –federația centrală, care nu participă în nume propriu la negocieri salariale) a scăzut de la 61 (6,5 milioane de membri) la 52 (5,8 milioane de membri), în condițiile în care sindicatele au depus eforturi mari pentru a evita regresul.

Aproximativ jumătate dintre membrii federației TUC aparțin unor sindicate afiliate Partidului Laburist (deși, în sine, TUC nu este afiliat), aceasta însemnând că, prin înfrângerile suferite de laburiști în 2010 și 2015, prioritățile promovate de TUC nu mai erau asigurate. Înaintea alegerilor din 2015, TUC cerea garanții ocupaționale pentru tineri, extinderea regimului voluntar privind venitul de subzistență, privilegierea interesului comunităților în serviciile publice (și nu a profitului) și mai multă influență pentru lucrători în gestionarea întreprinderilor.

4. Angajatorii

Angajatorii par să fie mai fragmentați în Regatul Unit decât sindicatele, dar nu au – în niciun caz – mai puțină putere. Cei mai mulți angajatori din sectorul privat nu mai pun preț pe apartenența la o asociație care negociază cu sindicatele, iar numărul organizațiilor înregistrate la Departamentul de certificare continuă să se micșoreze. Confederația industriei britanice (Confederation of British Industry – CBI), care reprezintă interesele a circa 190 000 de întreprinderi cu aproape 7 milioane de persoane, desfășurând activități de lobby în favoarea lor, nu este implicată în negocieri salariale.

În anii crizei, CBI s-a făcut de regulă portavocea preocupărilor comune ale angajatorilor: de la suprareglementare, salariul minim pe economie, reclamații adresate instanțelor pentru litigii de muncă și reduceri salariale din sectorul public, la condiții de muncă flexibile, egalitate de gen, școlarizare și dobândirea competențelor, rolul migranţilor în economia Regatului Unit și calitatea de membru al UE. La început, CBI a fost profund afectată de gravitatea crizei, dar mulțumită că șomajul nu a crescut atât de mult pe cât se estimase, datorită unor schimbări la nivelul programului de lucru, gestionării drastice a politicii salariale și altor măsuri.

5. Alte instituții

O serie de instituții au un rol de sprijin în cadrul relațiilor de muncă din Regatul Unit: Serviciul de consiliere, conciliere și arbitraj (Advisory, Conciliation and Arbitration Service – ACAS), Comisia privind veniturile mici (Low Pay Commission – LPC, care face recomandări cu privire la salariul minim pe economie), Autoritatea de certificare a șefilor de echipă (Gangmasters Licensing Authority – GLA, care supraveghează procesele de recrutare a muncitorilor) și organismele de revizuire a salariilor, care consiliază remunerarea de către autorități a circa 2 milioane de lucrători din sectorul public. Aceste instituții au supraviețuit crizei, dar altele au fost desființate de guvernul central, creând lacune în cadrul relațiilor de muncă.

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 4/99

Page 5: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

6. Aspecte juridice

Legislația britanică referitoare la acțiunile sindicale nu a recunoscut niciodată dreptul pozitiv la grevă, lucrătorii și sindicatele lor putând să se prevaleze în schimb de imunitatea juridică. Există însă mecanisme de recunoaștere legală (modalități de cooperare între administrație și sindicate), însă ele nu stăvilesc scăderea numărului membrilor sau al materiilor negociate, înainte sau după criză. Cu toate acestea, schimbările legislative de după criză au afectat relațiile de muncă din mai multe puncte de vedere: de la schimbări ale reglementărilor privind transferul întreprinderilor (Transfer of Undertakings: Protection of Employment – TUPE), care limitează beneficiile în cazul ameliorărilor post-transfer, până la obligația impusă lucrătorilor care vor să introducă o acțiune în justiție de a consulta înainte ACAS și de a plăti cheltuieli judiciare.

Și legislația în materie de egalitate de tratament a suferit modificări din mai multe puncte de vedere, dar proiectul de Lege a sindicatelor, promovată de conservatori (al cărei proces de adoptare nu se încheiase încă la momentul redactării acestui raport), promitea schimbări substanțiale, inclusiv noi reguli privind referendumul sindical (un prag de participare de 50%, cu abținerile considerate ca voturi împotrivă, și un prag de 40% pentru grevele din serviciul public), utilizarea de lucrători interimari pentru acoperirea nevoilor în timpul grevei, noi cerințe referitoare la avizul de grevă, restricții privind colectarea cotizațiilor sindicale și schimbarea regulilor privind finanțarea politică. Rezultatul final nu era încă cunoscut la momentul redactării acestui raport.

7. Negocierea colectivă și reprezentarea intereselor personalului întreprinderii

Înainte de criză, procentul contractelor colective de muncă scăzuse deja la 34,7% (20% în cazul lucrătorilor din sectorul privat și 72% în cazul celor din sectorul public). Până în 2014, numărul acestora scăzuse la 27,5% (15,4% în sectorul privat și 60,7% în sectorul public). Negocierile multipartite, întâlnite în sectorul privat doar în unele sectoare industriale, au mai pierdut puțin din influență, bucurându-se însă și de protecție (de exemplu, în industria construcțiilor, inclusiv la Lindsey Oil Refinery). Acțiunile reprezentanților sindicali din întreprinderi (acolo unde ei există) par să fi rămas în mare măsură intacte, în ciuda presiunilor, concretizate – de exemplu – prin restricții sau încercări ale angajatorilor din sectorul public de restrângere a colectării cotizațiilor sindicale. Sindicatele pun mai mult accent pe filialele proprii, dar se confruntă cu reapariția plasării pe liste negre a unor membri considerați a prezenta riscuri potențialilor angajatori.

8. Salarii

Înainte de criză, acordurile salariale monitorizate de Departamentul de cercetare în domeniul muncii (Labour Research Department – LRD) urmau un model stabil, cu o creștere mediană medie de 3,2%. După perioada 2007-2008 însă, ele au scăzut sub 3% și nu au mai putut să imprime o mișcare de redresare (cu excepția sectorului privat, doar temporar, în 2010-2011 și 2011-2012). Înghețarea salariilor în sectorul privat a atins punctul culminant în primele patru luni din 2009, evidențiind ceea

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 5/99

Page 6: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

ce CBI numea drept „moderare salarială extremă” (extreme pay moderation). Cu toate acestea, declinul acordurilor nu a fost atât de accentuat ca scăderea câștigurilor reale (cf. infra), iar perioada de după criză a fost marcată de o creștere a salariilor mai redusă decât cea convenită în acordurile salariale (deviație salarială negativă – „negative pay drift”).

Creșterea mediană a salariilor minime de bază Sector 2006-07 2007-08 2008-09 2009-10 2010-11 2011-12 2012-13 2013-14 2014-15

Toate 3,60% 3,90 % 2,70 % 2,00 % 2,80 % 2,50 % 2,50 % 2,50 % 2,0 %Privat 3,80% 4,00 % 2,60 % 2,00 % 3,00 % 2,90 % 2,50 % 2,50 % 2,25 %Public 3,00 % 3,00 % 2,70 % 2,00 % 1,60 % 1,00 % 1,00 % 1,50 % 1,87 %Sursă: LRD Payline, Workplace Report and the LRD Pay Survey

9. Salarii minime și venit de subzistență

Comisia privind veniturile mici, care consiliază guvernul în legătură cu politicile referitoare la salariul minim pe economie, a adoptat după criză o abordare precaută, rata șomajului în rândul adulților crescând în medie doar cu 1,92% pe an între 2009 și 2013. Cu toate acestea, din cauza îngrijorării crescânde cu privire la scăderea câștigurilor reale, creșterile mai accentuate s-au făcut din nou resimțite (în jur de 3% în 2014 și 2015), salariul minim ajungând, în cazul adulților, la 6,70 GBP începând cu octombrie 2015. Între timp, venitul de subzistență plătit pe bază voluntară (începând cu noiembrie 2015, cuantumul acestuia este de 8,25 GBP, în Londra fiind de 9,40 GBP) a fost adoptat oficial de peste 2 000 angajatori certificați („accredited employers”). Cu ocazia alegerilor generale din 2015, cele mai multe partide s-au angajat să depună mai multe eforturi pentru a face munca atrăgătoare din punct de vedere financiar, iar guvernul conservator a anunțat un nou salariu minim legal de 7,20 GBP pe oră pentru lucrătorii în vârstă de cel puțin 25 de ani. Acest salariu este numit greșit și „salariu național de subzistență (national living wage). Se preconizează ca el să crească la aproximativ 9 GBP până în 2020 și, deși este mai scăzut decât venitul de subzistență, va avea un impact profund asupra angajatorilor care plătesc salarii scăzute.

10. Veniturile din sectorul public

Moderarea salariilor în sectorul public a fost introdusă pentru o perioadă neobișnuit de lungă: a început cu puțin timp înainte de izbucnirea crizei, în cursul guvernării laburiste, a continuat cu înghețarea salariilor de către coaliție (dar cu o creștere de cel puțin 250 GBP pe an pentru cei cu un salariu anual mai mic de 21 0000 GBP) și a fost înlocuită apoi cu o creștere limitată la 1%, pe care guvernul conservator a extins-o până în 2016-2017. Eforturile coaliției de a introduce pe plan local scheme de remunerare corelate cu piața în cazul lucrătorilor din sectorul public s-au soldat cu un eșec, dar sistemele de evoluție salarială (promovare în grila de salarizare) și-au pierdut din influență.

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 6/99

Page 7: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

11. Diferende

Numărul mediu de întreruperi ale lucrului, de zile de muncă pierdute și de zile de muncă pierdute pe 1 000 de angajați a fost mai mic între 2008 și 2014 decât în anii dinaintea crizei (2000-2007), dar numărul acțiunilor sindicale nu s-a redus drastic. În 2011 au avut loc mari greve legate de pensiile din sectorul public și câteva dezbateri controversate și în sectorul privat (de exemplu, în domeniul construcțiilor).

12. Creștere și productivitate

În Regatul Unit, redresarea în urma recesiunii a fost înceată și ezitantă, cea mai slabă de după război, alimentând temeri legate de o recesiune în formă de W în 2012. Când creșterea și-a făcut din nou simțită prezența, ea nu a fost însoțită de creșteri al productivității, aceasta fiind cu 15-16 procente sub nivelul celei la care ar fi putut ajunge în lipsa crizei. Planurile guvernului de a aborda această chestiune au suscitat criticile membrilor Parlamentului la începutul anului 2016.

13. Cheltuieli publice și deficit

Guvernul laburist dinainte de criză a ținut sub control creșterea efectivă a cheltuielilor, dar recesiunea a provocat prăbușirea bugetului curent al sectorului public, care nu a dat semne de redresare până în 2010, în timpul guvernului de coaliție. Tendința a fost inversată temporar în 2012, dar reducerile au continuat, fiind însoțite de înăsprirea treptată a politicilor de protecție socială (cf. infra) și de presiuni asupra membrilor de sindicat.

14. Ocuparea forţei de muncă şi şomajul

Creșterea continuă a gradului de ocupare a forței de muncă a fost trăsătura principală a perioadei de după recesiune: cuantumul contractelor „mozaic” („all in” employment) a crescut cu 4,6% în perioada 2007-2014, ajungând la 30,7 milioane (31 de milioane în 2015). Activitățile independente au cunoscut cea mai rapidă creștere (21,2%), fiind urmate de numărul angajaților temporari (9,6%) și de cel al angajaților cu fracțiune de normă (6,2%). Numărul angajaţilor cu normă întreagă a crescut cu 0,7% până în 2014. Ocuparea forţei de muncă în sectorul public a crescut mai repede decât în sectorul privat în perioada dinaintea crizei, dar a cunoscut o reducere cu 10,4% între 2007 și 2014. Șomajul a atins valoarea de vârf de 2,7 milioane și nu a scăzut în mod semnificativ până la câțiva ani după criză.

15. Număr de ore lucrate și statut profesional

Numărul orelor efective de muncă prestate a crescut, dar media pe lucrător a rămas neschimbată, fiind de 32,2 ore pe săptămână. S-au înmulțit formele ocupaționale precare, acest lucru fiind valabil nu doar pentru activitatea independentă și cea cu fracțiune de normă, ci și pentru contractele fără un număr minim de ore de lucru (zero hours jobs), numărul acestora fiind estimat în 2015 între 744 000 și 1,5 milioane. TUC – care a promovat campania Decent Jobs Deficit – a calculat că lucrătorii cu

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 7/99

Page 8: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

contracte fără un număr minim de ore de lucru câștigă cu mult mai puțin decât lucrătorii permanenți și că numărul lucrătorilor care și-ar dori mai multe ore stipulate în contractele existente a crescut de la 2,3 milioane la 3,4 milioane. Guvernul a proscris acum clauzele de exclusivitate care limitează opțiunile de încadrare pentru lucrătorii cu contracte fără un număr minim de ore de lucru, fără să interzică însă aceste contracte.

16. Inflație, salarii și egalitate în drepturi

Inflația prețurilor de consum a rămas relativ ridicată până în 2012-2013, depășind creșterea câștigului salarial mediu și devenind o sursă de controverse, dat fiind că măsura de inflație cea mai utilizată de negociatorii de salarii (indicele prețurilor cu amănuntul, RPI) și-a pierdut din ponderea de instrument statistic național, în timp ce indicele prețurilor de consum (CPI), în mod obișnuit mai scăzut, începe să fie utilizat mai mult. Punctele culminante ale inflației din perioada post-criză (4,5% exprimată în CPI și 5,2% exprimată în RPI) au fost atinse în 2011, dar CPI a scăzut la zero în cursul lui 2015, iar RPI, la 1% sau mai puțin. Creșterea venitului mediu săptămânal (AWE, salariul obișnuit fără prime) s-a înjumătățit între 2007 și 2014, rezultatul fiind o scădere fără precedent de 8-10% a valorii sale reale. Cu toate acestea, diferența de remunerare între femei și bărbați, calculată pe baza salariului pe oră cu normă întreagă și fără ore suplimentare, s-a redus de la 16,3% în 2000 la 12,5% în 2007 și la 9,6% în 2014.

17. Protecție socială și bunăstare

În timpul guvernării laburiste, veniturile erau sprijinite prin credite pentru impozit și o serie de alte avantaje. În timpul guvernului de coaliție și al celui conservator, programele de reduceri și de tranziție de la statutul de asistați la cel de lucrători au căpătat amploare, influențând revalorizarea alocației sociale. Au fost aplicate sancțiuni (pierderea unor beneficii), au fost reduse alocațiile locative și a fost stabilit un plafon anual pentru prestațiile sociale. O serie de avantaje și de credite pentru impozit urmează să fie înlocuite de introducerea creditului universal, dar, conform datelor Institutului de Studii Fiscale, tendința pe termen lung este de a reduce generozitatea regimului de securitate socială. Modificările ample în sistemul de pensii de stat și private (inclusiv o dezbatere aprinsă privind pensiile din sectorul public) au marcat relațiile de muncă în perioada post-criză. În parte, ele se bazau pe recomandările Comisiei pentru pensii de muncă, dar o politică mai recentă a guvernului conservator, denumită „freedom and choice”, le permite lucrătorilor cu vârsta de cel puțin 55 de ani să-și utilizeze pensiile private după cum cred de cuviință (în funcție de regimul fiscal).

18. Concluzii

Criza a avut repercusiuni majore asupra situației sociale și economice din Regatul Unit, aducând nesiguranță, austeritate, productivitate redusă, nevoia unora de a recurge la băncile de alimente și prăbușirea veniturilor reale ale multora. Raportul de forțe s-a înclinat în continuare spre angajatori, atât prin proiectul Legii sindicatelor, cât și prin reduceri fiscale selective, creșterea cheltuielilor judiciare pentru diferende sau alte măsuri de acest gen. În același timp însă, au fost luate și o serie de măsuri mai atractive de reglementare, de la înscrierea automată în regimul de pensii la concediul

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 8/99

Page 9: Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit · Web viewRO Criza și evoluția relațiilor de muncă în Regatul Unit Contribuţia Grupului „Lucrători” Rezumat

parental partajat, raportarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați, finanțarea programelor de ucenicie sau salariul național de subzistență. Sloganul „Britanicii au nevoie de măriri de salarii”, promovat de TUC, a suscitat adeziunea publică, fără însă a duce la victoria în alegeri a laburiștilor în 2015. Întreaga situație reprezintă o miză foarte însemnată pentru toți, dar mai ales pentru partenerii sociali, pentru care continuitatea a fost pusă la încercare, dar nu ruinată.

_____________

EESC-2016-02574-00-00-ETU-TRA (EN) 9/99