REFERAT

ORGANIZATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Realizator: Margean Bogdan Alexandru Afaceri internationale, seria A, grupa 1

EFECTELE NEGATIVE ALE GLOBALIZARII

Conform unui raport al CE: Romania se numara printre tarile din Uniunea Europeana care sunt cele mai vulnerabile la globalizare pentru ca fabrica produse cu valoare adaugata scazuta si are o forta de munca slab calificata.Cele doua caracteristici ale economiei romanesti ar putea genera dificultati in atragerea de investitii, dar si in ce priveste crearea si mentinerea locurilor de munca, potrivit raportului "Regiunile in 2020" publicat marti de Comisia Europeana.

Nesiguranţa privind sănătatea. Creşterea călătoriilor şi a migraţiei au contribuit la răspândirea HIV. De cînd a fost identificat virusul HIV/SIDA, acum peste 20 de ani, acesta a ucis 20 de milioane de oameni şi a infestat alţi 40 de milioane. Unii experţi consideră că acest număr se va dubla pînă în 2010.

Prin libelarizarea şi globalizarea pieţelor financiare şi spălarea de bani a ajuns să facă parte din cadrul problemelor foarte importante ce care apar în cadrul procesului de globalizare.Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au demonstrat că globalizarea a cuprins nu numai zona economicului, a comerţului şi finanţelor, a culturii şi mediului, ci şi a violenţei, a terorii, a crimei organizate.Reţeaua teroristă globală este cu atât mai periculoasă cu cât este puternic sprijinită financiar, logistic şi uman de lideri politici, state cu regimuri dictatoriale, oameni de afaceri cu vederi de extremă dreaptă sau extremă stângă.infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele pot fi utilizate ulterior ca maşini de spălare a banilor. În plus, într-o economie în care tehnologia avansată şi globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infracţional poate submina stabilitatea financiară. Într-o ţară cu o situaţie financiară precară, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de creştere economică reprezintă un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea economica şi securitatea sa naţională.Atentatele teroriste de la New York au demonstrat că pieţele financiare internaţionale nu trebuie analizate doar din prisma bunăstării pe care o produc. Folosirea pieţelor financiare internaţionale de către crima organizată şi de reţelele

teroriste au dus la concluzia că pieţele financiare trebuie supuse unui control mai riguros şi analizate toate tranzacţiile care se diferenţiază de cele normale. Astfel lupta împotriva spălării banilor prin intermediul pieţelor financiare devine o problemă foarte importantă.Prin spălarea de bani se poate fi influenţa şi natura dacă modul de spălare de bani are ca mijloc comerţul cu blănuri de animale, plante, acestea fiind cumpărate ca apoi să fie revandute.Prin intermadiul spălării de bani taxele ce ar trebui să fie percepute de stat lipsesc cu desăvârşire.Spălarea de bani induce în rândul politic un efect negativ ( coruperea funcţionarilor statului ).

Globalizarea economiei mondiale are loc pe fondul distrugerii diversităţii biologice. Problema nu este doar cea a dispariţiei speciilor ci şi cea a distrugerii diversităţii genetice şi a ecosistemelor.Animalele şi plantele nu au doar un rol reglator a diferitelor fenomene naturale ci reprezintă, sub forma de resurse naturale foarte, multe produse economice importante nouă cum ar fi : hrana, medicamentele, materiile prime.

Problema actuală a apei este de o amploare îngrijorătoare deoarece existenţa noastră depinde de aceasta. Lipsa apei şi calitatea ei devine pentru sute de milioane de oameni – în special pentru păturile sociale sărace – o problemă foarte serioasă. Milioane de locuitori ai planetei au deja o problema cu lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales in Africa, sudul Asiei si alte tari din “lumea a treia”. Problema accesului la surse de apa curata tine mai degraba de lipsa infrastructurii locale si nu de o epuizare a resurselor in aceste zone.Creşterea din ce în ce mai mare a consumului de apă ( în gospodării, industrie, etc.) poate duce la schimbări climatice locale sau regionale nedorite, distrugerea solului, scăderea pânzei freatice şi la dispariţia unor specii de animale şi de plante.

O altă problemă ce ţine de mediu este efectul de seră cauzat de omenire şi care un efect negativ asupra stratului de ozon stratosferic ducând la o răcire a stratosferei ce accentuează acest proces.În ultimii 20 de ani stratul de ozon s-a subţiat deasupra intregii suprafeţe a pamântului dar cele mai afectate zone sunt cele polare. Stratul de ozon nu mai este

în măsură să protejeze împotriva radiaţiilor cu U.V. Şi deasupra Europei s-a subţiat stratul de ozon din stratosferă şi ca urmare a vut loc creşterea radiaţiilor solare cu U.V.Oamenii de ştiinţă încearcă să rezolve această problemă prin crearea unor combstibili ecologici, surse naturale de energie, precum cea solară şi eoliană, care va salva Planeta, atât de încălzirea globală cât şi de lipsa tot mai accentuată a acestor surse vitale.

Diferente intre bogati si saraci. Cu siguranţă că salariaţii din India câştigă mai puţin decât cei din Europa şi că în această privinţă nu se va schimba mai nimic în viitorul apropiat. Acest lucru conferă întreprinderilor un potenţial considerabil de ameninţare: ei ar putea să ameninţe cu mutarea în „ţările mai ieftine“. Dar nici acest raport aparent clar nu ţine în faţa unei analize mai detaliate. Deciziile cu privire la alegerea locaţiei nu sunt luate numai pe baza cheltuielilor salariale. Acestea existau încă cu mult înainte de a începe discuţiile despre globalizare. Aceste probleme s-au acutizat din pricina globalizării. Asupra acestui fapt încearcă să ne atragă atenţia şi mişcarea criticilor globalizării, care a reuşit să-şi atragă între timp un număr considerabil de susţinători.Investitorii îşi investesc capitalul acolo unde se aşteaptă să obţină cel mai mare venit, şi în general aceasta înseamnă acolo unde salariile sunt cele mai mari şi nu cele mai mici. Mai mult, întreprinderile înfiinţate de investitori străini tind să plătească salarii mai mari decât cele domestice pentru că investitorii doresc să îi atragă şi să îi angajeze pe cei mai buni lucrători.Capitalul este exportat din ţările bogate către cele din lumea a treia, creând astfel întreprinderi care exploatează angajaţii şi care apoi export numeroase bunuri ieftine către naţiunile mai bogate şi generează surplusuri comerciale şi afectează producţia în statele bogate.