Criteriile de diagnostic pentru Atacul de PanicNot: Un atac de panic nu este o tulburare codificabil. Se codificdiagnosticul specific i^n care survin atacurile de panic (de ex., 300.21 Panic cuagorafobie [pag. 441].O perioad distinct de fric intens sau de disconf ort i^n care patru (sau maimulte) dintre urmtoarele simptome apar brusc si ating culmea i^n decurs de 10minute:(1) palpitaii, bti puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;(2) transpiraii;(3) tremor sau trepidaie;(4) senzaii de scurtare a respiraiei sau de strangulare;(5) senzaie de sufocare;(6) durere sau disconfort precordial;(7) grea sau detres abdominal;(8) senzaie de ameeal, dezechilibru, vertij sau lein;(9)derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaare desine i^nsui);(10) frica de pierdere a controlului sau de a nu i^nnebuni;(11) frica de moarte;(12) parestezii (senzaii de amoreal sau de furnicturi);(13) frisoane sau valuri de cldur

Criteriile de diagnostic pentru AgorafobieNot: Agorafobia nu este o tulburare codificabil. Se codific tulburareaspecific i^n care apare agorafobia [de ex., 300.21 Panic cu agorafobie (pag.441) sau 300.22 Agorafobie fr is toric de panic (pag. 441)].A. Anxietate i^n legtur cu a te afla i^n locuri sau situaii din care scparea estedificil (sau jenant) ori i^n care nu poate fi accesibil ajutorul i^n eventualitatea unui atac de panic inopinat sau predispus situaional, or i a unorsimptome similare panicii. Fricile agorafobice implic de regul grupe desituaii care includ faptul de a te afla singur i^n afara casei, a te afla i^nmulime sau a sta la ra^nd, a te afla pe un pod i a cltori cu autobuzul,trenul sau automobilul.Not: Se ia i^n consideraie diagnosticul de fobie specific, dac evitarea estelimitat la una sau numai la ca^teva situaii specifice, ori cel de fobie social,dac evitarea este limitat la situaii sociale.B. Situaiile sunt evitate (de ex., clto riile sunt restra^nse) sau chiar sunti^ndurate cu o detres marcat ori cu anxietatea de a nu avea un atac depanic sau simptome similare panicii, ori necesit prezena unui companion.C. Anxietatea sau evitarea fobic nu este explicat mai bine de alt tu lburaremental, cum ar fi fobia social (de ex., evitarea limitat la situaiile socialedin cauza fricii de punere i^n dificultate), fobia specific (de ex., evitarealimitat la o singur situaie, cum ar fi ascensoarele), tulburarea obsesivo -compulsiv (de ex., evitarea murdriei, la cineva cu obsesia contaminrii),stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimulilor asociai cu un stresor sever),sau anxietatea de seaparare (de ex., evitarea abandonrii casei sau a rudelor).

Criteriile de diagnostic pentru300.01 Panica fr AgorafobieA. Ata^t (1), ca^t si (2):(1) atacuri de panica inopinate recurente (vezi pag. 432);(2) cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai mult)de unul (sau mai muite) dintre urmtoarele:(a) preocupare persistent i^n legtur cu faptul de a nu avea atacuriulterioare;(b) team i^n legtur cu implicaiile atacului sau cu consecinele sale (deex., teama de a nu-i pierde controlul, de a nu avea un atac de cordsau de a nu i^nnebuni");(c) o modificare semnificativ de comportament i^n legtur cu atacurile.B. Absena agorafobiei (vezi pag. 433).C. Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale uneisubstane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiiimedicale generale (de ex., hipertiroidismul).D. Atacurile de panic nu sunt ex plicate mai bine de alt tulburare mental,cum ar fi fobia social (de ex., apariie la situaii sociale temute), fobiaspecific (de ex., la expunerea la o situaie fobic specific), tulburareaobsesivo-compulsiv (de ex., la expunerea la murdrie a cui va cu obsesiacontaminrii), stresul posttraumatic (de ex., ca rspuns la stimulii asociai cuun stresor sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca rspuns la a fideparte de cas sau de rudele apropiate).

Criteriile de diagnostic pentru300.01 Panic cu AgorafobieA Ata^t (1), ca^t si (2)(1) atacuri de panic inopinate recurente (vezi pag 432),(2) cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai mult)de unul (sau mai multe) dintre urmtoarele(a) preocupare persistent i^n legtur cu faptul de a nu avea atacuriulterioare, (b)team i^n legtur cu implicaiile atacului sau cuconsecinele sale (deex, teama de a nu-si pierde controlul, de a nu avea un atac de cord,de a nu i^nnebuni"), (c) o modificare semnificativ de comportamenti^n legtur cu atacurileB Prezenta agorafobiei (vezi pag 433)C Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale uneisubstane (de ex, un drog de abuz, un medicament) sau unei condiiimedicale generale (de ex , hipertiroidismul)D Atacurile de panic nu sunt explicate mai bine de alt tulburare mental ,cum ar fi fobia social (de ex, apariia la expunerea la situaii socialetemute), fobia specific (de ex, la expunerea la o situaie fobic spe cific),tulburarea obsesivo-compulsiv (de ex , expunerea la murdrie a cuiva cuobsesia contaminrii), stresul posttraumatic (de ex, ca rspuns la stimulnasociai cu un stresor sever) sau anxietatea de separare (de ex , ca rspuns laa fi departe de casa sau de rudele apropiate;

Criteriile de diagnostic pentru 300.29 Fobia SpecificA. Fric marcat si persistent, excesiv sau nejustificat, provocat deprezena sau anticiparea unui obiect sau situaii specifice (de ex., zbor,i^nlimi, animale, administrarea unei injecii, vederea sa^ngelui).B. Expunerea la stimulul fobie provoac aproape i^n mod constant un rspunsanxios imediat care poate lua forma unui atac de panic circumscrissituaional sau predispus situaional. Not: La copii, anxietatea poate fiexprimat prin exclamaii, accese coleroase, stupefacie sau agare de ceva.C. Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat. Not: La copiiacest element poate fi absent.D. Situaia (situaiile) fobic es te evitat sau i^ndurat cu anxietate sau detresintens.E. Evitarea, anticiparea anxioas ori detres i^n situaia (situaiile) temut(e)interfereaz semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu activitateaprofesional (sau colar) ori cu activiti le sau relaiile sociale, ori exist odetres marcat i^n legtur cu faptul de a avea fobia.F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.G. Anxietatea, atacurile de panic sau evitarea fobic asociat cu obiectul sausituaia specific nu sunt explicate mai bine de alt tulburare mental, cumar fi tulburarea obsesivo-compulsiv (de ex., frica de murdrie, la cineva cuobsesie referitoare la contaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitareastimulilor asociai cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,evitarea scolii), fobia social (de ex., evitarea situaiilor sociale din cauzafricii de a nu fi pus i^n dificultate), panica cu agor afobie sau agorafobia fristoric de panic.De specificat tipul: deanimale,de mediu natural (de ex., i^nlimi, furtuni, ap), desa^nge-injecii-plgi,de tip situaional (de ex., de avioane, ascensoare, spaii i^nchise), de alt tip(de ex., evitarea fobic a situaiilor care pot duce la sufocare, vom saucontractarea unei maladii; la copii, evitarea sunetelor puternice sau apersoanelor i^n uniform .

Criteriile de diagnostic pentru 300.23 Fobia SocialA. O fric marcat i persistent de una sau mai multe situaii sociale sau deperforman, i^n care persoana este expus unor oameni nonfamiliari sauunei posibile scrutri de ctre alii. Individul se teme c va aciona i^ntr -unmod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.Not: La copii, trebuie s existe proba capacitii de relaii sociale corespunztoare etii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie s survin i^nsituaiile cu egalii, nu doar i^n interaciunile cu adulii.B. Expunerea la situaia social temut provoac aproape constant anxietate,care ia forma unui atac de panic limitat situaional sau predispussituaional. Not: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclam aii,accese coleroase, stupefacie sau retragere din situaiile sociale cu persoanenefamiliare.C. Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat. Not: La

copii, acest element poate fi absent.D. Situaiile sociale sau de performan temute sunt evitate sau chiar i^nduratecu o anxietate sau detres intens.E. Evitarea, anticiparea anxioas sau detres i^n situaia (situaiile) social saude performan temut interfereaz semnificativ cu rutina normal, cufuncionarea profesional (co lar) sau activitile ori relaiile sociale sauexist o detres marcat i^n legtur cu faptul de a avea fobia.F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.G. Frica sau evitarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale uneisubstane (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiiimedicale generale si nu este explicat mai bine de alt tulburare mental(de ex., panica cu sau fr agorafobie, anxietatea de separare, tulburareadismorfic corporal, o tulburare de de zvoltare pervasiv sau tulburarea depersonalitate schizoid).H. Dac este prezent o condiie medical general ori alt tulburare mental,frica de la criteriul A este fr legtur cu aceasta, de ex., frica nu este debalbism, de tremor i^n maladia Park inson ori de manifestarea unuicomportament alimentar anormal i^n anorexia nervoas sau i^n bulimianervoas).De specificat dac :Generalizat: dac frica include cele mai multe situaii sociale (a se lua i^nconsideraie, de asemenea, diagnosticul adiiona l de tulburare depersonalitate evitant ).

Criteriile de diagnostic pentru300.3 Tulburarea Obsesivo-CompulsivA. Fie obsesii sau compulsii:Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):(1) ga^nduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente care sunt expe -rientate, la un moment dat i^n cursul tul burrii, ca intrusive si inadecvate,si care cauzeaz o anxietate sau detres considerabil;(2) ga^ndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupriexcesive i^n legtur cu probleme reale de via;(3) persoana i^ncearc s ignore sau s suprime a stfel de ga^nduri, impulsurisau imagini, ori s le neutralizeze cu alte ga^nduri sau aciuni;(4) persoana recunoate c ga^ndurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt unprodus al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca i^n inseria de ga^nduri).Compulsii, aa cum sunt definite de (1) i (2):(1) comportamente repetitive (de ex., splatul ma^inilor, ordonatul,verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul, repetarea decuvinte i^n ga^nd) pe care persoana se simte constra^ns s le efectu eze carspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie s fie aplicatei^n mod rigid;(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate s previn sau sreduc detres, ori s previn un eveniment sau o situaie temutoarecare; i^ns, aceste comportamente sau acte mentale, sau nu suntconectate i^n mod realist cu ceea ce sunt destinate s neutralizeze sau sprevin, ori sunt clar excesive.

B. La un moment dat i^n cursul tulburrii, persoana a recunoscut c obsesiile saucompulsiilesunt excesive sau iraionale. Not: Aceasta nu se aplic la copii.C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaz o detres marcat , sunt consumatoarede timp (iau mai mult de o or pe zi) sau interfereaz semnificativ cu rutinanormal a persoanei, cu funcionarea profesional (sau colar) ori cuactivitile sau relaiile sociale uzuale.D. Dac este prezent o alt tulburare pe axa l, coninutul obsesiilor s aucompulsiilor nu este restra^ns la aceasta (de ex., preocuparea pentruma^ncare, i^n prezena unei tulburri de comportament alimentar; smulgereaprului, i^n prezena tricotilomaniei; preocupare referitoare la aspect, i^nprezena tulburrii dismorfic e corporale; preocupare referitoare la a avea omaladie sever, i^n prezena hipocondriei; preocupare pentru necesitilesau fanteziile sexuale, i^n prezena unei parafilii, ori ruminaii referitoare laculp, i^n prezena tulburrii depresive majore).E. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicalegenerale.De specificat dac:Cu contiina maladiei redus: dac cea mai mare parte a timpului i^n cursulepisodului curent, persoana nu recunoate c obsesiile i compulsiile suntexcesive sau nejustificate

Criteriile de diagnostic pent ru309.81 Stresul PosttraumaticA. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic i^n care ambele dintre celecare urmeaz sunt prezente:(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiv, ameninareacu moartea ori o vtmare serioas sau o periclitare a integritiicorporale proprii ori a altora,(2) rspunsul persoanei a implicat o fric intens, neputin sau oroare.Not: La copii, aceasta poate fi exprimat, i^n schimb, printr -un comportament dezorganizat sau agitat.B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent i^ntr -unul (sau maimulte) din urmtoarele moduri:(1) amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului, incluza^ndimagini, ga^nduri sau percepii. Not: La copii mici, poate surveni un jocrepetitiv i^n care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei;(2) vise detresante recurente ale evenimentului. Not : La copii, pot existavise terifiante fr un coninut recognoscibil;(3) aciune i simire, ca i cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent(include sentimentul retririi experienei, iluzii, halucinaii si episoadedisociative de flahback, inclusiv cele care survin la deteptarea din somnsau ca^nd este intoxicat). Not: La copiii mici poate surveni reconstituireatraumei specifice;-(4)detres psihologic intens la expunerea la stimuli interni sau externicare simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic;(3) reactivitate fiziologic la expunerea la stimuli interni sau externi caresimbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.C. Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma i paralizia reactivitii

generale (care nu era prezent i^naintea traumei), dup cum este indicat detrei (sau mai multe) dintre urmtoarele:(1) eforturi de a evita ga^ndurile, sentimentele sau conversaiile asociate cu trauma;(2) eforturi de a evita activiti, locuri sau persoane care dete apt amintiriale traumei;(3) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;(4) diminuare marcat a interesului sau participrii la activiti semnificative;(5) sentiment de detaare sau de i^nstrinare de alii;(6) gam restra^ns a afectului (de ex., este incapabil s aib sentimente de amor);(7) sentimentul de viitor i^ngustat (de ex., nu sper s-i fac o carier, s secstoreasc, s aib copii ori o durat de via normal).D. Simptome persistente de excitaie crescut (care nu erau prezente i^nainte detraum), dup cum este indicat de dou (sau de mai multe) dintre urmtoarele:(1) dificultate i^n adormire sau i^n a rma^ne adormit;(2) iritabilitate sau accese coleroase;(3) dificultate i^n concentrare;(4) hipervigilitate;(5) rspuns de tresrire exagerat.E. Durata perturbrii (simptomele de la criteriile B, C i D) este de mai mult deo lun.F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic i^ndomeniul social, profesional sau i^n alte domenii importante de funcionare.De specificat dac:Acut: dac durata simptomelor este mai puin de 3 luni. Cronic:dac durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult.De specificat dac:Cu debut tardiv: dac debutul simptomelor survine la cel puin 6 luni dup stresor.

Criteriile de diagnostic pentru 308.3 Stresul AcutA. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic i^n care ambele dintr eurmtoarele sunt prezente:(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveniment sau cu evenimente care implic moartea sau vtmarea grav, efectiv sau amenintoare, ori o ameninare a integritii sale sau a altora;(2) rspunsul persoanei implic frica intens, neputina sau oroarea.B. Fie i^n timpul experientrii, fie dup experientarea evenimentului detresant,individul are trei (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome:(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de deta are sau de absen areactivitii emoionale;(2) o reducere a contiinei ambianei (de ex., a fi stupefiat");(3)derealizare;(4) depersonalizare;(5) amnezie disociativ (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).C. Evenimentul traumatic este reexperientat persistent i^n cel puin unul dinurmtoarele moduri: imagini, ga^nduri, vise, iluzii, episoade de flashbackrecurente sau sentimentul de retrire a experienei ori detres la expunereala lucruri care amintesc evenimentul raumatic.D. Evitarea marcat a stimulilor care deteapt amintiri ale traumei (de ex.,

ga^nduri, sentimente, conversaii, activiti, locuri, oameni).E. Simptome marcate de anxietate sau de excitaie crescut (de ex., dificultatei^n adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redus, hipervigilitate,rspuns de tresrire exagerat, nelinite motorie).F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic i^ndomeniul social, profesional sau i^n alte domenii importante de funcionareori deteriorarea capacitii de a i^ndeplini unele sarcini necesare, cum ar fiobinerea asistenei medicale ori mobilizarea resurselor personale pentru avorbi membrilor familiei despre experiena traumatic.G. Perturbarea dureaz minimum 2 zile i maximum 4 sptma^ni de la evenimentultraumatic i survine i^n decurs de 4 sptma^ni de la evenimentul traumatic.H. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicalegenerale, nu este explicat mai bine de tulburarea psihotic scurt si nu estepur i simplu o exacerbare a unei tulburri preexistente pe axa l sau axa II.

Criteriile de diagnostic pentru300.02 Anxietatea GeneralizatA. Anxietate i preocupare (expectaie a prehensiv), survenind mai multe zileda deca^t nu timp de cel puin 6 luni, i^n legtur cu un numr de evenimentesau activiti (cum ar fi performana i^n munc sau colar).B. Persoana constat c este dificil s-i controleze preocuparea.C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urmtoarele ase simptome (cu cel puin ca^teva simptome prezente mai multezile da deca^t nu, i^n ultimele 6 luni). Not: La copii este cerut un singur item.(1) nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;(2) a fi rapid fatigabil;(3) dificultate i^n concentrare sau senzaia de vid mintal;(4) iritabilitate;(5) tensiune muscular;(6) perturbare de somn (dificultate i^n a adormi sau i^n a rma^ne adormit orisomn nelinitit i nesatisfctor).C. Focarul anxietii i preocuprii nu este limitat la elementele unei tulburride pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este i^n legtur cu a aveaun atac de panic (ca i^n panic), a fi pus i^n dificultate i^n public (ca i^n fobiasocial), a fi contaminat (ca i^n tulburarea obsesivo-compulsiv), a fi departede cas sau de rudele apropiate (ca i^n anxietatea de separare), a lua i^ngreutate (ca i^n anorexia nervoas), a avea multimple acuze somatice (ca i^ntulburarea de somatizare) sau a avea o maladie grav (ca i^n hipocondrie) , iaranxietatea i preocuparea nu survin exclusiv i^n cursul stresului posttraumatic.E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeaz o detres saudeteriorare semnificativ clinic i^n domeniul social, profesional sau i^n altedomenii de funcionare importante.F. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicalegenerale (de ex., hipertiroidismul) i nu apare exclusiv i^n timpul unei tulburriafective, tulburri psihotice ori ale unei tulburri de dezvoltare pervasiv.

Criteriile de diagnostic pentru 293.89 Tulburarea Anxioasdatorat.... (Se indic condiia medical general)A. O anxietate notabil, atacuri de panic, sau obsesii ori compulsii predomini^n tabloul clinic.B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evide nt faptul cperturbarea este consecina fiziologic direct a unei condiii medicalegenerale.C. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt tulburare mental (de ex., detulburarea de adaptare cu anxietate i^n care stresorul este o condiiemedical general).D. Perturbarea nu survine exclusiv i^n cursul unui delirium.E. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic i^ndomeniul social, profesional sau i^n alte domenii importante de funcionare.De specificat dac:Cu anxietate generalizat: dac anxietatea sau preocuparea excesiv i^nlegtur cu un numr de evenimente sau activiti predomin i^n tabloulclinic Cu atacuri de panic: dac atacurile de panic (vezi pag. 432)predomin i^n tabloul clinicCu simptome obsesivo-compulsive: dac obsesiile sau compulsiilepredomin i^n tabloul clinicNot de codificare: A se include numele condiiei medicale generale pe axa l,de ex., 293.84 Tulburare anxioas datorat feocromocitomului, cu anxietategeneralizat; a se codifica, de asemenea, c ondiia medical general pe axa III(vezi anexa G pentru coduri)

Criteriile de diagnostic pentruTulburarea Anxioas indus de o SubstanA. O anxietate notabil, atacuri de panic, obsesii sau compulsii predomin i^ntabloul clinic.B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evident, fie (1),sau (2):(l)simptomele de la criteriul A apar i^n cursul ori i^n decurs de o lun de laintoxicaia sau abstinena de o substan; (2) utilizarea unuimedicament este etiologic i^n relaie cu tulburarea.C. Perturbarea nu este explicat mai bine de o tulburare anxioas care nu esteindus de o substan. Proba c simptomele sunt explicate mai bine de otulburare anxioas care nu este indus de o substan poate includeurmtoarele: simptomele preced debutul uzului de substan (sau al unuimedicament); simptomele persist o perioad substanial de timp (de ex.,aproape o lun) dup i^ncetar ea intoxicaiei acute sau a abstinenei severeori sunt substanial i^n exces fa de ceea ce ar fi de ateptat, dat fiind tipulsau cantitatea de substan utilizat ori durata uzului, sau exist alt probsugera^nd existena unei tulburri anxioase indepe ndente, noninduse de osubstan (de ex., un istoric de episoade fr legtur cu o substan).D. Perturbarea nu survine exclusiv i^n cursul unui delirium.E. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare i^n domeniul - social sauprofesional, ori i^n alte d omenii importante de funcionare.Not: Acest diagnostic trebuie s fie pus i^n locul unui diagnostic de intoxicaie

cu o substan sau de abstinen de o substan, numai ca^nd simptomeleanxioase sunt i^n exces fa de cele asociate de regul cu sindromul d eintoxicaie sau de abstinen si ca^nd simptomele anxioase sunt suficient desevere pentru a justifica o atenie clinic separat.