Cristian Dragos Caldararu - Doua Biserici Fortificate Sf. Ioan Botezatorul Din Iasi

8/16/2019 Cristian Dragos Caldararu - Doua Biserici Fortificate Sf. Ioan Botezatorul Din Iasi

http://slidepdf.com/reader/full/cristian-dragos-caldararu-doua-biserici-fortificate-sf-ioan-botezatorul 1/14

Douã biserici fortificate

cu elemente defensive comune:Biserica Sf. Ioan Botezãtorul – Iaºiºi Biserica Precista – Galaþi

Cristian Dragoº-Cãldãraru

În secolele XVI-XVII în Þãrile Române se constatã o deschidere totmai mare cãtre arhitectura bisericeascã de apãrare, ce dispunea de elementedefensive preluate din arhitectura civilã a epocilor anterioare ºi adaptate noilocerinþe. Arhitectura bisericeascã fortificatã poate fi inclusã în stilulvernacu-laire românesc, având în vedere cã arhitecþii acelor vremuri adaptau spontan, în funcþie de condiþiile materiale ºi de posibilitãþile de apãrare ale loculuproblemele de construcþie ºi de decoraþiuni ornamentale. Construirea bisercilor fortificate cu rol strategic ºi de apãrare a însemnat indiscutabil o legãturãstrânsã între bisericã ºi comunitate, aceeaºi comunitate care a realizat un sis-

tem de apãrare ºi în jurul obºtii ºi a bisericii constituindu-secetãþile þãrãneºtidin Ardeal. Una din caracteristicile acestui gen de arhitecturã bisericeascã estreprezentatã deturnul-clopotniþã înzestrat cu mijloace de apãrare ºi amplasatpe latura de vest a bisericii, deasupra exonartexului.

Puternic fortificate, ansamblurile mânãstireºti din secolul al XVII-lease vor substitui cetãþilor distruse de turci sau de unii domnitori din Principatela ordinul turcilor. Cu toate cã Imperiul Otoman traversa la sfârºitul secoluluial XVI-lea ºi începutul secolului urmãtor o adevãratã crizã politicã, Principa-tele Române se aflau încã sub dominaþia acestui Imperiu. Aºadar, strategiadomnitorilor români din veacul al XVII-lea, privind elaborarea unor noi sis-teme de apãrare a Þãrii, trebuie analizatã în contextul evenimentelor politiceºi militare din Europa.

Ca ºi în secolul al XVI-lea, mãnãstirile ºi bisericile fortificate din secolulal XVII-lea erau înconjurate de ziduri de apãrare, în general având formaunui patrulater, mai mult sau mai puþin regulat, în funcþie de teren. Cãutânsã aducã noi performanþe sistemului de apãrare ecleziastic, comanditarii ºiarhitecþii unor astfel de lãcaºuri de cult au transferat funcþia subsidiarã de refu-

giu ºi apãrare,specificã mãnãstirilor, la bisericile ridicate în târgurile ºi ora-ºele din Moldova, practicându-se la nivelul median al unei astfel de biserici,un pod având zidurile prevãzute cumeterezeºi drumuri de strajã.Construirea



Semnatar articol78

1 A. H. Golimas,Un domnitor, o epocã , Bucureºti, 1980, p. 86-92.2 A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traianã , ed. III, vol. VI, Bucureºti,

1908, p. 82-83.3 Gr. Ionescu, Istoria arhitecturii în România, vol. II, Bucureºti, 1965, p. 46.4

G. Balº, Bisericile moldoveneºti din veacurile al XVII-lea ºi al XVIII-lea, Bucureºti,1933, p. 304.5 Gr. Ionescu,op. cit ., p. 46.

în târguri ºi oraºe a bisericilor fortificate, ctitorii domneºti, boiereºti sau negus-toreºti, ne aratã gradul de evoluþie a societãþii moldoveneºti, care reuºea sã s

apere ºi în oraºe deschise precum Iaºi, Bacãu sau Galaþi.Dacã în Ardeal, Oltenia ºi Muntenia la începutul veacului al XVII-leabisericile fortificate nu erau o noutate, în Moldova ele vor fi ridicate în aceaepocã consideratã o „punte de legãturã între arta medievalã artisticã a Movi-leºtilor ºi cea de strãlucire neasemuitã a lui Vasile Lupu”,epoca lui Miron Barnovschi1. Ele n-au fost ridicate însã, pentru cã aºa era „moda”. Nevoilespirituale interne precum ºi realitãþile politice externe din secolul al XVI-leal-au fãcut pe român sã caute soluþii pentru supravieþuire. Programul de zidibisericeºti fortificate putem spune cã începe cu a doua domnie a lui PetruRareº, continuând cu ctitoriile lui Alexandru Lãpuºneanu, Petru ªchiopul ºiale Movileºtilor. Accentul pus pe acest sistem defensiv în Moldova sfârºituluide veacului al XVI-lea, s-a datorat nu numai presiunilor Imperiului Otomancât mai ales neputinþei unor domnitori care au acceptat, cu câteva excepþi„umilirea cãtre Poartã, umilirea cãtre poloni, tãtari, veneþieni, englezi, francezi, umilire ºi sãrutãri de mânã în toate pãrþile”2, ocarã ºi înjosire rãscumpã-ratã însã de izbânzile marilor voievozi români de la Dragoº la Petru Rareº.

Aceastã neputinþã ºi umilire politicã nu numai a voievozilor, dar ºi a

marilor boieri, constituiþi în „ partide boiereºti”, pãleºte astãzi numai ºi numai înfaþa afirmãrilor lor pe plan cultural. Meºterii zidari vor realiza în Moldovasecolului al XVII-lea biserici cu turle-clopotniþe adosate pe axul longitudinaopus Sfântului Altar, dându-le o dublã funcþionalitate: clopotniþã ºi punct întãrite cu „posturi de strajã ºi atac”3. În unele cazuri, aceste turnuri-clopotniþãerau prevãzute cu guri de tragere pentru tunuri4. Cãutând sã aducã noi perfor-manþe sistemului de apãrare ecleziastic, arhitecþii ºi comanditarii unor astfede lãcaºuri de cult au transferat „funcþia subsidiarã de refugiu ºi apãrare”,specificã mãnãstirilor, la bisericile ridicate în târgurile ºi oraºele din Moldova,practicându-se la nivelul median al bisericii un pod având zidurile prevãzutecu metereze5. Sistemul defensiv bisericesc din secolul al XVII-lea – ziduri deincintã, cu turnuri de colþ, turle-clopotniþe, ridicate pe exonartex sau la intrar în mãnãstire, amenajãrile defensive din podurile bisericilor fortificate, scãrile



Titlu articol 79

6 G. Balº,op. cit ., p. 446-447.7 Miron Costin, Letopiseþul Þãrii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucureºti, p. 63.8 V. Drãguþ , Arta româneascã , ed. II, Bucureºti, 2000, p. 270.9 Idem, Dicþionar enciclopedic de artã medievalã româneascã , Bucureºti, 1976, p. 304.10Idem,Une forme representative de l’architecture vernaculaire;les fortifications

populaires du moyen âge, în „Revista Muzeelor ºi Monumentelor Istorice ºi de Artã”,an XLVIII, nr. 1, 1979, p. 69; Idem.O epocã artisticã uitatã, epoca lui Miron Barnov-schi, în BCMI, an. XLII, p. 17 ºi 21; D. Nastase,Tainiþe ºi metereze în vechile biserici

din Iaºi, în SCIA, nr. 3-4, 1957, p. 77-79.11 A. H. Golimas,op. cit ., p. 90.12 G. Bezviconi,Cãlãtori ruºi în Moldova ºi Muntenia, Bucureºti, 1947, p. 35.

interioare fixe sau mobile practicate prin ziduri duble cu circuite uneori întortocheate, au preocupat în cea mai mare mãsurã pe ctitorii lãcaºurilor de cult

din Moldova secolului al XVII-lea6

.Despre Miron Barnovschi, Miron Costin scria cã în trei ani de domniea construit ºi reparat atâtea biserici ºi mãnãstiri, cât alþi domnitori au fãcut în„40 sau 20 de ani de domnie”7. Dacã ar fi putut domni mai mult, cu siguranþãcã astãzi am fi vorbit de un numãr mult mai mare de ctitorii barnovschiene.Cât a condus destinele Moldovei, în prima domnie (1626-1629), cãci a douaa durat o lunã, în 1633, Miron Barnovschi a ridicat ºapte lãcaºuri de cult dincele 14 zidite sau refãcute în aceastã vreme. Epoca lui Miron Barnovschi nua manifestat un interes deosebit pentru împrumuturi ºi nu a fost animatã de înnoirile strãlucitoare care vor caracteriza epoca lui Vasile Lupu. Elementelearhitecturale împrumutate au fost simplificate ºi integrate în cadrul progra-mului arhitecturii bisericeºti de apãrare din Moldova, ele reflectând gândireaunitarã a voievodului moldovean în domeniul apãrãrii ºi fortificaþiilor, MironBarnovschi fiind cel care va inaugura în Moldova construþia bisericilor fortificate8, În acest cadru se înscriu biserica Sf. Ilie la Toporãuþi (1626)9 ºi bise-rica Sf. Ioan Botezãtorul10 din Iaºi, „continuatã de la ferestre în sus de VasileLupu, care o terminã la 9 noiembrie 1635”11 . Ctitoriile lui Miron Barnovschi secaracterizeazã în principal prin amenajãrile defensive, mai ales pe latura de vesa bisericilor care au fost prevãzute cu turnuri masive deasupra exonartexului

Aceste turnuri erau dotate cu tainiþe ºi ferestre de tragere. Prototipulturnului-clopotniþã fortificat , adãugat bisericii, îl gãsim la biserica Sf. Nico-lae – Iaºi, înainte de 1593, descris de cãlãtorul rus Trifon Korobeinicov12 .

Desele atacuri ale tãtarilor, turcilor ºi polonezilor din primele deceniiale secolului al XVII-lea, au fãcut ca în timpul domniei lui Vasile Lupu sã se înmuþeascã tipul de biserici fortificate. Realizarea unor astfel de sisteme de apãrarva conduce cãtre o „stabilizare ºi definitivare a unor modele de arhitecturã



Semnatar articol80

13 T.O. Gheorghiu, Arhitectura medievalã de apãrare din România, Bucureºti,1985, p. 288.

14 D. Nastase,loc. cit ., p. 90; A.H. Golimas , op. cit ., p. 88-89.15

ªt. Balº, O bisericã fortificatã în Iaºi Sf. Ioan Botezãtorul, în Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 28-29; G. Balº ,op. cit ., p. 331; D. Nastase,loc. cit ., p. 90.

defensivã” aplicate la „marile ansambluri monahale”, înscriindu-se în acestfel în fenomenul artistic general al epocii13 .

Premiera în materie de fortificare a unei biserici este realizazã deMiron Barnovschi la ctitoria sa din Iaºi, Sf. Ioan Botezãtorul. Aceastã bisericã începutã în 1627 ºi terminatã în 1635 de Vasile Lupu, având planul asemã-nãtor cu cel al bisericilor Sf. Maria - Barnovschi ºi Bârnova, se deosebeºte netde acestea prin realizarea unui spaþiu deasupra bolþilor prevãzut de jur împrejcu metereze. Deasupra altarului existã o a doua boltã a unei tainiþe, ceea ce aseamãnã cu biserica Sf. Ilie - Toporãuþi ºi biserica Precista - Galaþi. Chiadacã biserica a fost continuatã de la ferestre în sus de Vasile Lupu, trebuiesã-i atribuim proiectul întregii biserici lui Barnovschi, inclusiv sistemul deapãrare din zona medianã. Podul fortificat de la pronaos pânã la altar esteprevãzut cu metereze de tragere cu unghiurile deschie spre interior dispuseastfel: trei pe latura sudicã, ºase pe cea nordicã, trei în zona tainiþei din zonaaltarului ºi douã pe latura de vest a turnului de la intrare. Aceste metereze aufost practicate imediat sub corniºã, poziþie asemãnãtoare cu meterezele de lbiserica Precista – Galaþi aºa cum au fost ele surprinse într-o stampã de lamijlocul sec. al XIX -lea, publicatã de Ubiccini.

Turnul-clopotniþã al bisericii „Sf. Ioan Botezãtorul” fusese încorporat

zidurilor de incintã fortificate, ca o abatere de la regulã. Clopotul a fost lucrala Liov ºi dãruit de ctitor bisericii în 1628, an în care biserica a fost închinatã laSfântul Mormânt . In popasul sãu la Iaºi, Paul de Alep menþiona, în 1653, cã avãzut biserica Sf. Ioan Botezãtorul, care în naos îl avea pictat pe ctitor „înfãþiºacãlare pe un cal alb”, portret vãzut ºi de Melchisedec ªtefãnescu în 188514 .Turnul de pe exonartex nu a servit drept clopotniþã, ci a fost amenajat ca otainiþã pentru obiectele de preþ. Compartimentarea era realizatã de aºamanierã încât oricând bunurile de valoare puteau fi zidite. Turla-clopotniþãavea tainiþele „mult mai încurcate”15 , cu deschideri boltite ce duceau cãtre otainiþã în zid. În grosimea zidului exista un puþ care putea sã fie un drum cãto altã tainiþã.

Dintre toate lãcaºurile de cult zidite în Galaþi la mijlocul veaculuial XVII-lea, o deosebitã importanþã a avut-o biserica mãnãstirii Precista,ecou barnovschian în plinã epocã culturalã a lui Vasile Lupu. Ridicatã pe



Titlu articol 81

16 Arhiva Episcopiei Dunãrii de Jos, Galaþi, (A.E.D.J.G.), fond Biserici parohiale,dos. 29/1910-1915, f. 109.

17 Melchisedec ªtefãnescu, Notiþe istorice ºi arheologice adunate de pe le 48mãnãstiri ºi biserici antice din Moldova,Bucureºti, 1885, p. 311; I.C. Beldie,Schiþe isto-rice asupra judeþului Covurlui, Galaþi 1925, p. 3-4; Monumente Naþionali. Monastiri ºibiserici ortodoxe, Partea I, Bucureºti, 1882, p. 58-61, Pantazi Ghica face o precizare,

neconfirmatã astãzi, precum cã biserica Precista-Galaþi a fost reziditã în 1829, din fundaþii de ieromonahul Sava într-un stil nepriceput, monoton ºi nesãbuit.18 Paul Pãltãnea, Informaþii privind comerþul oraºului Galaþi în sec. al XVII-lea,

în AIIAI, IX/1972, p. 148, menþioneazã cã Teodor mai avea un fiu Miera sau Mera capare înscris pe un document din 1644, alãturi de fratele sãu Constantin.

19Melchisedec ªtefãnescu,op. cit ., p. 312; C.G. Giurescu, Istoria oraºului Brãila,Bucureºti, 1968, p. 79-80.

20 P. Pãltãnea,loc. cit ., p.148.21 Idem,Familia Doamnei Ana, soþia lui Mihai Vodã Racoviþã , în „Arhiva Gene-

alogicã”, I(VI), nr. 3-4, 1994, p. 135.22

N. Stoicescu,Unitatea românilor în evul mediu,Bucureºti, 1983, p. 23-24 ºinote; Ana Dobjanschi, Victor Simion, Arta în epoca lui Vasile Lupu, Bucureºti, 1979, p. 25.23 N. Stoicescu,op. cit ., p. 21.

înaltul þãrm al Dunãrii, biserica fortificatã Precista-Galaþi a reprezentat, aºcum remarca episcopul Nifon al Dunãrii de Jos, „cu multã demnitate trecutul

nostru naþional ºi bisericesc din cele mai îndepãrtate timpuri”16

. Acest vechilãcaº a fost înãlþat pe locul fostei biserici din lemn ºi vãlãtuci, cu hramulAdormirea Maicii Domnului, existentã înainte de 1641, ctitoria negustorulugãlãþean Teodor, care o închinase mãnãstirii Vatoped de la Sf. Munte Athos17 .

Nu avem ºtiri documentare care sã ateste anul începerii construcþieibisericii Precista- Galaþi, însã cunoaºtem cã lucrãrile au luat sfârºit în anul1647, fiind sfinþitã în luna septembrie ºi, conform unui obicei mai vechi, închinatã tot la mãnãstirea Vatoped de la Sf. Munte Athos, aºa cum fusese ºibiserica cea veche ctitoritã de Teodor. Unul din cei doi fii18 ai lui Teodor,Constantin, împreunã cu fraþii Dia ºi ªerbu, fiii lui Coman, negustori românidin Brãila19 , stabiliþi ulterior în Galaþi20 , vor tocmi meºteri pentru construireabisericii fortificate Precista cunoscutã ºi sub numele de Biserica Dii21 . Esteposibil ca ei sã fi apelat la meºteri ardeleni, având în vedere faptul cã în aceaperioadã în Moldova era „o crizã a mâinii de lucru calificate” pentru cons-trucþii, apelându-se deseori la specialiºti din Transilvania22 . Odatã în plus seface dovada cã „negustorii au avut un rol de seamã în strângerea relaþiilor dintre þãrile române în care circulau, ducându-ºi mãrfurile ºi aducând altele”23 .

Pentru zidirea bisericii Precista-Galaþi, constructorii au folosit piatrã,cãrãmidã, nisip ºi var hidraulic: piatra a fost luatã în parte de la ruinele cas-trului Tirighina-Barboºi, punct denumit ºi „bastion militar transdanubian sau



Semnatar articol82

24 S. Sanie,Civilizaþia romanã la est de Carpaþi ºi romanitatea pe teritoriul Mol-dovei (sec. II î.e.n. – I e.n.),Iaºi, 1981, p. 79-80.

25 Ibidem, p. 86.26 V. Drãguþ,Une forme representative, p. 70; P. Pãltãnea,Vechi lãcaºuri de cult

ºi viaþa bisericeascã în sudul Moldovei pânã la 1864, în Monumente istorice ºi izvoare

creºtine, Galaþi, 1987, p. 203-208.27 Cãlãtori strãini despre þãrile române, vol. VIII, Bucureºti, 1983, p. 199 ºi note.28 G. Balº,op. cit ., p. 154.

„cap de pod al Moesiei Inferioare”, ce a adãpostit trupe din „Legia V Mace-donica, Legia I Italica ºi Cohors II Mattiacorum”24 . Miron Costin menþiona

în lucrarea De neamul moldovenilor cã a vãzut la biserica Precista din Galaþi opiatrã cu inscripþia: „Severus imperator romanorum”, nedescifrând ºi abrevie-rile înscrise pe piatrã. Aceastã lespede dispare în timpul lui Dimitrie Cantemir25 .

O remarcabilã sintezã de arhitecturã moldo-vlaho-transilvãneanã, bise-rica fortificatã Precista - Galaþi prezintã pe un plan triconc o „siluetã elansataccentuatã de svelteþea turlei de pe naos”26 . Cu particularitãþi ce o deosebescde celelalte biserici fortificate contemporane, biserica Precista-Galaþi, este construcþie de cãrãmidã ºi piatrã cu ziduri groase de pânã la 1,80 m. Iatã cumo descrie Paul de Alep în Jurnalul sãu de cãlãtorie la 17 ianuarie 1653:„Înacest oraº, Galaþi, sunt opt biserici, cele mai multe de piatrã: douã închinate Maicii Domnului, douã Sf. Nicolae, douã Sf. Dumitru, una Sf. Mihail ºi a optaSf. Paraschiva. Cea mai mare dintre ele este închinatã Maicii Domnului. Este toatã din piatrã fãþãluitã, cu trei turle înalte, în vârful cãrora se aflã cruci mari aurite. Înãuntru curþii este o clopotniþã foarte mare ºi toate sânt cu metereze de luptã 27 .

Din arhitectura religioasã moldoveneascã a fost preluatã construcþiaturlei de pe naos, ridicatã pe douã baze suprapuse, prin intermediul a cinciarcuri în pentagon; aceasta-i conferã bisericii asemãnarea cu biserica Golia –Iaºi. În interiorul turlei Pantocratorului, pe urmele celor cinci arce, au fostrealizate cinci mici contraforturi ce preiau greutatea tamburului ºi a caloteiturlei, repartizându-le pe pereþii laterali ai absidelor. Delimitarea naosului dpronaos este marcatã de un arc susþinut de doi stâlpi octogonali, zidiþi dicãrãmidã. Pronaosul prezintã o boltã decoratã cu un ºir de „dinþi de ferãs-trãu”, element decorativ de facturã munteneascã. Cupola pronaosului se opreºtla nivelul median al bisericii, nestrãpungând acoperiºul. Latura de nord apronaosului ºi a pridvorului este îngroºatã cu 0,90 m, pentru a crea spaþiul

necesar unei scãri care sã permitã accesul în zona medianã fortificatã a bisericiAcest mod de realizare a scãrii prin ziduri duble se aseamãnã foarte mult cusistemul de construcþie sãsesc din Ardeal, fiind practicat ºi în Moldova la bisericSf. Ilie – Toporãuþi ºi la Sf. Ioan Botezãtorul – Iaºi28 , reprezentând „o cale de



Titlu articol 83

29 D. Nastase,loc. cit ., p. 92.30 G. Balº,op. cit ., p. 154.31 Ibidem.32

N. Stoicescu,Unitatea românilor , p. 59.33 D.B. Nanu, C. Ilie, O. Coºovliu,Cuptoare pentru ars piatrã de var descoperiteîn zona bisericii Precista – Galaþi, în „Danubius”, XIII-XIV/1992, p. 135-140.

atac destul de neplãcutã pentru invadatori... obligaþi sã urce unul câte unulpânã la apãrãtorii pe care trebuie sã-i presupunem pregãtiþi pentru o primire

convenabilã”29

.Dovedindu-ºi odatã în plus ingeniozitatea, constructorii bisericii Pre-cista-Galaþi au realizat la mijlocul traseului spre zona medianã, sub treptelescãrii, o capcanã, astãzi de 7 m adâncime. În cazul în care asediatorii reuºeausã pãtrundã în acest culoar, trapele de deasupra capcanei erau trase cu un sis-tem de scripeþi, fãcând dificilã, dacã nu imposibilã, continuarea drumuluspre apãrãtorii micii fortificaþii. Zona medianã interioarã a bisericii, constituie sistemul de apãrare propriu-zis. Deasupra altarului a fost conceputã o încãpere, gen tainiþã, folositã pentru adãpostirea obiectelor de preþ a celor cecãutau salvarea în interiorul fortificaþiei. O boltã în sfert de semisferã, realizatã cu un singur rând de cãrãmidã, în retragere, acoperã tainiþa. Prin zidurilduble create de pereþii bazei turlei Pantocrator ºi zidul exterior al bisericii aufost realizate douã culoare, unul pe latura sudicã, altul pe cea nordicã, numite„drumuri de strajã”. Deasupra pronaosului, o boltã semisfericã din cãrãmidãse opreºte la nivelul median al bisericii; nu este exclus ca iniþial acolo sã fexistat cea de-a treia turlã a bisericii de care aminteºte Paul de Alep30 . Turnuldinspre apus, octogonal pânã în 195731 , astãzi patrulater, are în zona superioarã

patru ferestre ºi cinci metereze dispuse pe direcþia nord-vest-sud. Meterezeau fost realizate pe tot parcursul zonei mediene, având deschiderea spre interiocu un unghi ce permitea vizarea întregii zone de jur-împrejurul mãnãstirii.

Ideea unei construcþii bisericeºti fortificate în Galaþi s-a nãscut din necesitatea unei mai bune apãrãri a locuitorilor, ameninþaþi permanent de cetelde prãdalnici turci ºi tãtari ce veneau de peste Dunãre32 .

În vara anului 1986, în urma unor lucrãri de sistematizare din jurul bise-ricii Precista-Galaþi, pe latura nordicã la circa 50 m de zidurile bisericii, a fosscoasã la ivealã o porþiune din zidul de incintã al mãnãstirii, în compoziþicãruia era ºi un fragment de capitel roman adus probabil de la castrul Tiri-ghina-Barboºi. Cãrãmida folositã la construcþia bisericii a fost lucratã ºi arsã în cuptoare de tipul celor descoperite în ºantierul arheologic Precista-Galaþ în anul 1982 ºi 198933 .



Semnatar articol84

34 A.E.D.J.G., fond Biserici parohiale, dos. 734/1949-1960, f. 71.35 G. Curinschi,Probleme de restaurare a monumentelor istorice, în Arhitectura

R.P.R., nr.4/1954, p. 26-28.36

A.E.D.J.G., fond Biserici parohiale, dos. 1649/1956-1971, f. 22.37 Ibidem.38 G. Curinschi , loc. cit ., p. 26.

Dupã anul 1821 oraºul Galaþi începe sã se refacã prilej cu care se res-taureazã biserica ºi mãnãstirea Precista-Galaþi începând cu anul 1831, biseric

cãpãtând pentru aproape 125 de ani o nouã înfãþiºare. Astfel, turnul de apã-rare a fost refãcut ºi transformat în turlã clopotniþã, renunþându-se la refacereturnului-clopotniþã de la intrare ce se afla, probabil, integrat zidului de incintal mãnãstirii; este refãcutã turla Pantocratorului ºi se zideºte intrarea în bise-ricã de pe latura sudicã, practicându-se alta pe axul longitudinal al bisericii priadãugarea unei încãperi, tip tindã, fãrã legãturã cu linia arhitectonicã originalãa bisericii. Cutremurul din 1940 afecteazã serios biserica fortificatã Precista-Galaþi, solicitându-se de cãtre autoritãþile locale restaurarea ºi consolidarea cât mai grabnicã.

Insistenþa cererii de a salva aceastã bisericã gãlãþeanã îºi va afla ecoul în anul 1952, când episcopul Chesarie al Dunãrii de Jos primeºte aprobareapentru începerea lucrãrilor: ºef al ºantierului de reparare ºi restaurare a bise-ricii fortificate Precista-Galaþi a fost numit arhitectul Eugen Chefneaux, urmânca acesta sã facã documentaþia necesarã la Biblioteca Academiei Române ºla Arhiva Monumentelor Istorice, arhivã ce se afla atunci la sediul Sf. PatriarhiiBucureºti34 , În acest fel se voia sã se facã din biserica Precista-Galaþi „cel maifrumos ºi interesant monument de la Dunãrea de Jos”35 .

Au existat douã variante privind restaurarea acestui vechi monumentistoric ºi de artã bisericeascã, prima oferitã de arhitectul Gheorghe Curinschicare propunea metoda istoricã de restaurare36 , iar a doua de arhitectul EugenChefneaux, adept al „pãstrãrii nealterate a elementelor primitive de construcþiºi a acelor prefaceri care au valoare”37 . A fost luatã în considerare metoda pro-pusã de Chefneaux, care întocmeºte un raport privind starea bisericii înaintea începerii lucrãrilor38 . Conform acestui raport rezulta cã din construcþia vechea bisericii nu se mai pãstrau decât zidurile, o parte a bazei turlei Pantocrato-rului ºi a turnului de apãrare de pe exonartex.

În urma curãþirii zidurilor exterioare, au apãrut: uºa iniþialã de pe laturasudicã, precum ºi niºa vechii pisanii, ocniþe trilobate sub care, pe latura devest apare un brâu median al bisericii, format din trei ºiruri de ciubuce întredouã rânduri de cãrãmizi aºezate pe lat.

Contraforturile laterale nu mai depãºesc ca la biserica Trei Ierarhi –Iaºi brâul median iar cele din colþuri lipsesc. Chenarele ancadramentelor de



Titlu articol 85

39 Ibidem.40

A.E.D.J.G., fond Biserici parohiale, dos. 1649/1954-1971, f. 66.41 Ibidem.42 Gh. Munteanu – Bârlad,Galaþii, Bârlad, 1927, p. 42.

piatrã de la uºa principalã ºi de la ferestre sunt foarte asemãnãtoare celor dela biserica Stelea – Târgoviºte. Se mai propunea îndepãrtarea pridvorului

adãugat în secolul al XIX-lea pe latura vesticã, cãci „lucrãrile de eliberareurmãresc degajarea monumentului de asemenea adaosuri, atunci când acesteasunt lipsite de valoare”39 .

Au existat opinii diferite ºi atunci când s-a pus problema realizãrii aco-periºului ºi a cupolelor. Gheorghe Curinschi propunea pãstrarea formei „bul-bului de ceapã”, argumentând cã la aceastã formulã s-a ajuns în 1829-1931,când se reface biserica dupã profanãrile turceºti din 1821, în spiritul artei rusecomparând creºterea gradatã a turlei clopotniþã de la biserica Precista-Galaþcu cea a turlei bisericii lui Ivan cel Mare din Kremlin40 . Eugen Chefneaux,cãutând sã aºeze biserica Precista-Galaþi pe linia bisericilor moldoveneºti cuturle conice, propune înlocuirea „bulbului de ceapã” cu forma conicã, aducânddrept argument lipsa informaþiilor referitoare la forma primitivã a turleloracestei biserici. Faptul cã Paul de Alep descrie în jurnalul sãu, biserica Pre-cista-Galaþi, cu cele trei turle cu cupolele ºi crucile aurite, îl determinã peChefneaux sã propunã douã variante privind refacerea bisericii cu trei turle:

1. realizarea a douã turnuleþe de exonartex, argumentându-se cã la bazaturlei de pe pridvor sau descoperit „capetele de lemn, arse, din zidãria turlei”

2. plasarea unei turle pe pronaos, ce ar fi strãpuns acoperiºul.Pentru acest lucru urma sã „prezinte mai întâi 2-3 perspective de peDunãre”41 , care sã permitã o evaluare esteticã a monumentului. În urma maimultor analize, la 24 aprilie 1954 este pãrãsitã ideea unei a treia turle, propunându-se refacerea celor douã existente, iar cupola de pe pronaos sã rãmânãtot pânã la nivelul median al bisericii; catul superior al turnului de apãrareeste demontat ºi din forma octogonalã capãtã una dreptunghiularã42 . S-a pro-pus de asemenea plasarea pe latura de S-V a unui foiºor asemãnãtor celor dela bisericile ardeleneºti, avându-se în vedere cã se descoperiserã urmele unorconsole ce ar fi susþinut un astfel ce foiºor. Poate cã o cercetare mai atentã aacestor forme de console n-ar fi fãcut posibilã aplicarea unui astfel de foiºor,avându-se în vedere cã aceastã bisericã a fost construitã ºi în ideea de a oferiprotecþia vieþii celor ce se adãposteau în momente de restriºte, ori un astfede foiºor putea permite foarte uºor celor ce asediau fortificaþia, sã pãtrundã în interior.



Semnatar articol86

43

A.E.D.J.G., fond Biserici parohiale, dos. 1649/1954-1971, f. 102-103.44 Ibidem, f.137.45 Ibidem, dos. 1650/1966-1975, f. 11-19.

În luna august 1957, ultimele lucrãri de restaurare la biserica Precista-Galaþi au luat sfârºit, parohia fiind preluatã de pr. Ioan Baltã, la 20 februarie

195943

. Dupã 8 ani, în octombrie 1965, începe a doua etapã de restaurãri laaceastã bisericã44 , iar la 16 februarie 1966, printr-o adresã, Muzeul Regionalde Istorie Galaþi solicitã acordul Episcopiei Dunãrii de Jos privind amenajarea în interiorul bisericii a unei „expoziþii de artã bisericeascã ºi istorie feu-dalã româneascã”, ce urma a fi inauguratã la 1 august 197045 . La 8 februarie1971, lucrãrile de amenajare a expoziþiei din incinta bisericii fortificate Precisau luat sfârºit, expoziþia deschizându-se în septembrie acelaºi an. Din iulie 199acest lãcaº de cult din Galaþi a fost redat cultului Divin, ca bisericã de mir.

Biserica fortificatã Precista la 1906 – latura SV



Titlu articol 87

Biserica fortificatã Sf. Ioan Botezãtorul – secþiune pod fortificat dupã ªt. Balº

Biserica fortificatã Precista – stampã din sec. XVIII – latura SE, dupã Ubicini



Semnatar articol88

Biserica Precista – planul sistemului de apãrare, arh. Gr. Ionescu

Biserica Precista plan, arh. Gr. Ionescu

Biserica Precista - secþiune longitudinalã, arh. Gr. Ionescu



Titlu articol 89

Biserica Sf. Ioan Botezãtorul din Iaºi. Secþiune longitudinalã. Releveu arh. Gr. Ionescu.

Cuptor pentru var din incinta Bisericii Precista, O. Coºovliu

Cristian Dragos Caldararu - Doua Biserici Fortificate Sf. Ioan Botezatorul Din Iasi

Documents

Transcript of Cristian Dragos Caldararu - Doua Biserici Fortificate Sf. Ioan Botezatorul Din Iasi