CRIMINOLOGIE

UNIVERSITATEA HYPERION- FACULTATEA DE DREPT CURSUL DE CRIMINOLOGIE PROFESOR UNIVERSITAR DR. TUDOR AMZA

Aspecte teoretice si practice care trebuiesc insusite de catre studenti in cursul anului de studiu universitar

Cursul nr 1 : SOCIETATEA, DREPTUL SI STIINTA CRIMINOLOGICA. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCTIILE SI DEFINITIA CRIMINOLOGIEI 1. Societatea, omul si dreptul in perimetrul cercetarii criminologice

1.1. Societatea locul convietuirii umane 1.2. Rolul dreptului in formarea constiintei sociale 1.3. Cercetarea criminologica si societatea

2. Originile stiintei criminologice 2.1. Retrospectiva istorica 2.2. Cercetarea criminologica in atentia O.N.U

3. Obiectul criminologiei 3.1. Criminalitatea ca fenomen social

3.1.1. Criminalitatea legala 3.1.2. Criminalitatea aparenta 3.1.3. Criminalitatea reala 3.1.4. Cifra neagra

3.2. Infractiunea 3.3. Criminalul (Infractorul) 3.4. Victima infractiunii 3.5. Reactia sociala impotriva criminalitatii

4. Scopul criminologiei 5. Functiile criminologiei 6. Definitia criminologiei 7. Lecturi recomandate:

7.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 13-61.

7.2. Prof. Univ. Dr. Aurel Dincu, Bazele criminologiei, Editura Proarcadia, Bucuresti, 1993, pag. 3-4, 6-7, 22-41.

7.3. Dr. Rodica Minalela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997, pag. 15-29, 138, 193-198.

7.4. Vintila Dongoroz, Constantin Bulai s.a, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Editura Academiei, 1969, pag. 331-427.

7.5. Alexandru Herlea, Studii de istorie a dreptului, Editura Dacia, Cluj, 1983, pag. 221-247.

7.6. Vintila Dongoroz, Drept penal, vol.1, Bucuresti, 1939, pag. 35-42. 7.7. Traian Pop, Criminologie, Editura Ardealul, Cluj, 1928, pag. 3-20, 24-28, 621-

631. 7.8. Ghe. Nistoreanu si C Paun, Criminologie, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996,

pag. 3-34 si Criminologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, pag. 81-107.

7.9. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Editura Actami, Bucuresti, 1994, Cap. VII, Dreptul in sistemul normativ special, pag. 132-143.

7.10. Eugen Doloschal si Nora Klopunts, Catre o noua criminologie (Toward a New Criminology), Crime and Delinquency Lyterature 5(4): (607-626 (Dec. 1973.) Se face o analiza a dezvoltarii criminologiei in scoala clasica, pozitivista si intractionara.

7.11. Tudor Amza Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 13-

43.

7.12. Tudor Amza, Criminologie teoretica- Teorii reprezentative si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag 27-65.

Cursul 2: CRIMINOLOGIE CLASICA 1. Consideratii introductive 2. Teoreticienii preclasici si ideile lor 3. Cesare Beccaria si Scoala clasica

3.1. Legea trebuie aplicata pentru a mentine contractele sociale 3.2. Numai legiuitorul trebuie sa creeze legi 3.3. Judecatorii trebuie sa impuna pedepse numai in concordanta cu legea si ei nu

trebuie sa creeze legi sau sa le interpreteze 3.4. Asupra seriozita tii crimelor 3.5. Asupra pedepselor proportionale 3.6. Asupra severitatii pedepselor 3.7. Asupra promptitudinii pedepselor 3.8. Asupra sigurantei pedepselor 3.9. Despre necesitatea inlaturartii torturii 3.10. Asupra prevenirii crimelor 3.11. Pedeapsa trebuie sa fie bazata pe fapte nu pe autori 3.12. Pedeapsa ar trebui sa fie determinata de crima 3.13. Pedeapsa capitala ar trebui abolita

4. Scoala clasica penitenciara 4.1. Elemente specifice scolii penitenciare clasice 4.2. Elemente comune Scolii clasice criminale cu cele ale Scolii clasice penitenciare

5. Scoala neoclasica 6. Fixarea teoriei lui Beccaria 7. Utilitarismul lui Jeremy Betham 8. Clasicismul contemporan : descurajare si econometrie 9. Implicatii si concluzii 10. Lecturi recomandate :

10.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag. 129-161

10.2. Traian Pop, Curs de criminologie, Cluj, 1928, Editura Ardealul, pag. 267-274.

10.3. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag. 69-73. 10.4. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag.

124-126

10.5. Aurel Dincu, Criminologie, Bucuresti, 1984, pag. 171-172 10.6. Cesare Beccaria, On crimes and Punishments, Indianapolis, 1983 10.7. Marcello Maestro, Cesare Beccaria and the Origins of Penal Reform,

Temple University Press, Philadelphia, 1973 10.8. Valerian Cioclei, Criminologie etiologica, Editura Actami, Bucuresti,

1996, pag. 75-85 10.9. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag.

67-86

10.10. Tudor Amza, Criminologie teoretica- Teorii reprezentative si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag 91-113

Cursul 3: SCOALA POZITIVISTA 1. Explicatii introductive 2. Cesare Lombroso

2.1. Omul delicvent 2.2. Crima- cauzele acesteia si remediile 2.3. Opinii criminologice in legatura cu teoria lombrosiana

3. Enrico Ferri 4. Raffaele Garofalo

4.1. Elemente bibliografice 4.2. Criminologia opera de baza a lui Garofalo

5. Influenta religiei asupra criminalitatii in opinia lui Lombroso si Garofalo 6. Pozitivismul contemporan 7. Concluzii 8. Lecturi recomandate:

8.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 162-189

8.2. Cesare Lombroso, Crima cauzele si remediile ( Crime: Its Causes Remedies), 1912, retiparita de Petterson Smith, Montclair, N.J., 1968. Lucrarea finala a lui Lombroso subliniind atat factorii biologici, cat si pe cei de mediu in cauzarea crimei.

8.3. Gina Lombroso Ferrero, Criminalul lui Lombrosso (Lombrosos Criminal Man), 1911, retiparita de Petterson Smith, Montclair, N.J., 1972. O prezentare concisa a muncii lui Lombroso, scrisa de fiica sa, pentru cititorii americani. Pentru cei interesati, introducerea este scrisa de Lombroso, iar pentru editia retiparita de catre Leonard D. Savitz.

8.4. Enrico Ferri, Sociologie criminala ( Criminal Sociology), Little, Brown, Boston, 1917, retiparita de Agathon, New York. Lucrarea de baza a lui Ferri in criminologie.

8.5. Raffaele Garofalo, Criminologie ( Criminology), 1914; lucrare retiparita de Petterson Smith, Montclair, N.J., 1968. Este lucrarea de baza a lui Garofalo.

8.6. Hermann Mannheim, ed. Pionieri in criminologie (Pioneers in Criminology), ed a 2-a, Petterson Smith, Montclair, N.J., 1972. Contine in intregime o excelenta discutie pe tema muncii lui Lombroso ( de Marvin E. Wolfgang, pag 232-291 si

scurte note ale lui Raffaelo Garofalo de Francis Allen, pag 318-340 si Enrico Ferri de Thorsten Sellin, pag. 361-383).

8.7. Traian Pop, Curs de criminology, Cluj, Editura Ardealul, 1928 pag. 274-475. 8.8. Tudor Amza, Criminologie teoretica- Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag 115-133. Cursul 4: TEORII PRIVIND FACTORII BIOLOGICI SI COMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA) 1. Explicatii introductive 2. Teoria lui Goring: crima un defect ereditar

2.1. Principala teza a teoriei 2.2. Critica teoriei lui Goring

3. Biocriminologia moderna 3.1. Factorii biochimici

3.1.1. Alergii alimentare 3.1.2. Regimurile alimentare 3.1.3. Hipoglicemia 3.1.4. Alte opinii

4. Teorii privind studiul gemenilor 5. Teoriile privind studiul adoptivilor 6. Teoria privind complementul cromozomial xyy 7. Teoriile privind dezechilibrul biochimic 8. Functionarea sistemului nervos central 9. Incapacitatea de a invata 10. Functionarea autonoma a sistemului nervos 11. Critica biocriminologiei. Implicatii si concluzii 12. Lecturi recomandate:


12.2. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag. 61-72 12.3. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag.

133-154. 12.4. Valerian Cioclei, Criminologie etiologica, Editura Actami, Bucuresti,

1996, pag. 119-125 12.5. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Actami, Bucuresti,

1996 pag. 81-119 12.6. Frank H. Marsh si Janet Katz, Biologie, crima si etica ( Biology, Crime

and Ethics), Anderson, Cincinatti, 1985. O carte care prinde toate aspectelel relatiei dintre biologie si crima.

12.7. Sanoff Mednick si Jan Voluka, Biologie si crima (Biology and Violence), in Norval Morris si Michael Toury, eds. , Crima si Justitie, vol2 University of Chicago Press, Chicago, 1980. Prezinta o viziune detaliata a cercetarii biologice cu privire la comportamentul criminal.

12.8. Susan L. Faber, Gemenii identici crescuti separat: o reanalizare (Identical Twins Raised Apart: A. Realalysis,), Basic Books, New York, 1981.

12.9. Walter R Gove si G Russell Carpenter, eds. , Conexiunea fundamentala intre natura si educatie ( The Fundamental Connection Between Nature and Nurture), D. C. Health, Lexington, Mass. , 1981. Prezinta o recapitulare a dovezilor influentelor biologice, sociale, si psihologice asupra comportamentului uman.

12.10. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag. 156-171

12.11. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998. 12.12. Constantin Paunescu, Agresivitatea si conditia umana, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1994 12.13. Mihai Dumitru Gheorghe, Actualitati in psihiatria bilologica, Editura

Intact, Bucuresti, pag. 219-231 Curs 5: TEORII RAPORTATE LA INTELIGENTA SI INFLUENTA ACESTEIA SUPRA CRIMINALITATII 1. Explicatii introductive 2. Retrospectiva istorica 3. Testarea inteligentei si crima

3.1. Teoria lui Alfred Binet 3.2. Teoria lui Henry H. Goddard

4. Studii ulterioare: delicventa, rasa si IQ 5. Implicatii si concluzii 6. Lecturi recomandate:

6.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag.244-255

6.2. Valerian Cioclei, Criminologie etiologica, Editura Actami, Bucuresti, 1996, pag.125-130

6.3. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag.179-198 6.4. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Actami, Bucuresti, 1996

pag.108-111 6.5. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.172-184 6.6. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998. 6.7. Jane Mercer, IQ.: eticheta letala ( IQ: The Lethal Label), Psihologia Azi

(Psychology Today), sept. 1971, pag. 44-47 prezinta intelesul tendintelor culturale in testel IQ

6.8. Edward Sagarin, ed Tabu-uri in criminology (Taboos in Criminology), Sage, Beverly Hills, Cal 1980. Sunt reprezentate cateva articole si raspunsurile pe tema subiectului IQ , rasei si delicbventei in contextual discutiei valorilor si stiintei.

6.9. Susan L. Faber, Gemenii identici crescuti separat: o reanalizare (Identical Twins Raised Apart: A. Realalysis,), Basic Books, New York, 1981.

6.10. Stephen Jay Gould, Masura gresita a omului ( The Mismeasure of Man), Norton, New York, 1981 cap. 5 si 6 . Gould demonstreaza cum au fost deturnate testele IQ de la scopul lui Binet de a ajuta elevii mai slabi si indreptate spre a justifica rasismul si inegalitatea.

6.11. Robert Gordon, Prevalenta : rarul Datum in masurarea delincventei si implicarile eli pentru teoria delincventei ( Prevalence: The Rare Datum in Delinquency Measurement and Its Implications For the Theory of Delinquency), in Malcon W Klein, ed., Sistemul Justitiei Juvenile, Sage, Beverly Hills, Cal. , 1976, pag 201-284

Cursul 6: TEORII PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUI 1. Consideratii introductive 2. Scurt istoric: Psihiatria, o trambulina a teoriei psihanalistice 3. Pionierii psihologiei criminale 4. Siqmund Freud si Psihanaliza 5. Teoria lui Abrahamsen 6. Explicatiile psihanalitice ale comportamentului criminal 7. Cercetari folosind testele de personalitate 8. Teoria psiho- fiziologica a lui De Greef 9. Psihologia si criminalitatea

9.1. Dezvoltarea psihologica 9.2. Dezvoltarea morala

10. Psihopatia, sociopatia si personalitatea antisociala 11. Teoria atasarii 12. Precizarea pericolelor viitoare 13. Mentalitatea disociala in criminologie

13.1. Rolul structurilor fundamentale 13.2. Efectul educativ

13.2.1. Cadrul familial si relatiile cu mama 13.2.2. Relatiile cu tata 13.2.3. Relatiile cu cuplul parintesc 13.2.4. Relatiile copilului cu fratii si surorile 13.2.5. Implicatiile cadrului scolar si profesional asupra copilului

13.3. Influenta mediului 14. Implicatii si concluzii 15. Lecturi recomandate :

15.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag 257-300

15.2. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag192-205 15.3. Traian Pop, Criminologie, Institutul de arte grafice Ardealul, Cluj, 1928,

pag 527-536 15.4. Valerian Cioclei, Criminologie etiologica, Editura Actami, Bucuresti,

1996, pag 136-146 15.5. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Actami, Bucuresti,

1996 pag.159-173 15.6. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag

146-163 15.7. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.185-216

15.8. Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza. Psihopatologia vietii cotidiene, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1980

15.9. Sigmund Freud, Sectii de psihanalizala, Editura Mediarex, Bucuresti 1995 15.10. Sigmund Freud,Psihologia colectiva si analiza eului, Editura Mediarex,

Bucuresti, 1995 15.11. Sigmund Freud, Eseuri de psihanaliza aplicata, Editura Trei, Bucuresti,

1994 15.12. Curt B. Partol, Comportamentul criminal: o abordare psihologica, Prentice

Hall, Englewood Cliffes, N,Y. , 1980. Reprezinta o ampla recapitulare a teoriilor psihologice ale crimei, incluzand aspectele biologice si sociale.

15.13. Hans Toch, ed. , Psihologia crimei si justitia penala, Holt, Rinehart si Winston, New York, 1979. Lucrarea cuprinde excelente capitole despre explicatii psihanalitice ale crimei ( facute de Fritz Ledl si Hans Toch), personalitatii antisociale ( de Albert Rabin), testelor de personalitate si delincventei ( de Charles Hanley), ale alienarii mintale ( de Thomas Szasz) si multi altii.

15.14. Eilliam S Laufer si James M Day, eds. Teoria personalitatii, dezvoltarea morala si comportamentul criminal, Lexington Book, Lexington, Mass., 1983. Lucrarea cuprinde o selectie de idei originale despre psihologia personalitatii si dezvoltarii morale, incuzand dezvoltarea congnitiva, biosociala, invatarea- sociala si psihologia- sociala.

15.15. Nancy Andreasen, Creierul spart: revolutie biologica in psihiatrie, Harper si Row, New York, 1984

15.16. Joseph Murphy, Puterea extraordinara a subconstientului tau, Editura Deceneu, Bucuresti, 1997

15.17. Constantin Paunescu, Agresivitatea si conditia umana, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994, pag 105-119 si 128-132

Cursul 7: TEORIILE COMPORTAMENTULUI CRIMINAL CA UN COMPORTAMENT NORMAL INVATAT 1. Explicatii introductive 2. Consideratii psihologice

2.1. Conditionarea clasica 2.2. Conditionarea operanta 2.3. Modelarea sau invatamantul social

3. Gabriel Tarde sociolog si criminolog 3.1. Teoria imitatiei

3.1.1. Prima lege a lui Tarde 3.1.2. A doua lege a lui Ta rde 3.1.3. A treia lege a lui Tarde

3.2. Criminalitatea comparata 4. Teoria asocierii diferentiate

4.1. Ideile principale 4.2. Elementele de baza ale teoriei 4.3. Evolutia teoriei lui Stherland

5. Teoriile culturale si subculturale 6. Procesul de invatare si criminalitatea

6.1. Teoria lui James Sort 6.2. Teoria lui Sheldon Glueck

7. Noile teorii ale procesului de invatare normala 7.1. Teoria lui Daniel Glaser 7.2. Teoria lui Burgess si Akers 7.3. Teoria lui Jeffery

8. Importanta teoriei lui Sutherland 9. Concluzii 10. Lecturi recomandate:


10.2. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag 182-189

10.3. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag 62-64 10.4. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag

165-186 10.5. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag. 218-243 10.6. Ronald Akers, Deviant Behaviour: A Social Leorning Aproach, ed a 2-a,

Wodswaorth, Belmont, cal., 1977 10.7. James F. Short, Jr. , Collective Behavior, Crime, and Delinquency, in

Daniel Gloser, ed. Hadbook in Criminology, Roud Mchally, Chicago, 174, pag. 403-449. Furnizeaza o excelenta baza de discutie, bazata pe literature empirica, a relatiilor dintre norme, organizari sociale si comportamentul criminal.

10.8. George B. Vold si Thomas J. Bernard, Theoretical criminology, Editura Oxford Univesity Press, 1986, cap XII.

10.9. John Saub, Criminology in the Making: Au Oral History, Northeastern University Press, Boston, 1983

10.10. M. Phillip Feldman, Criminal Behaviour: A Psychological Analysis, Jhon Wiley, London, 1977

10.11. Henry P. Lundsgaard, Murder in Space City, Oxford Univesity Press, New York, 1977

10.12. G. Stefani, G Levasseur si R Jambu-Merlin, Criminologie si stiinta penitenciara, vol 1. 1972, pag 132-134

Curs 8: SARACIA SI INEGALITAEA ECONOMICA FACTORII FAVORIZANTI AI CRIMINALITATII 1. Explicatii introductive 2. Retrospectiva istorica 3. Consecintele somajului asupra criminalitatii 4. Saracia si criminaltatea 5. Interpretarea studiilor 6. Saracia, ingalitatea economica si lipsarelativa 7. Implicatii si concluzii 8. Lecturi recomandate:


8.2. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag 144-171 8.3. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Actami, Bucuresti, 1996

pag.148, 149, 158 8.4. Justin Stanca, s.a, Fortele de politie si prevenirea criminalitatii, Editura Romfel,

Bucuresti, 1995, pag 156-158 8.5. Traian Pop, Criminologie, Cluj, Editura Ardealul, 1928 pag. 609-611 8.6. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 188-200 8.7. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Ed itura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.244-256 8.8. John Braithwaite, Inegalitate, crima si politica sociala ( Inequality, Crime and

Public Policy), Editura Rontledge & Kegan Paul, London, 1979 8.9. Peter M Blau, Inegalitatea si eterogenitatea ( Inequality, Crime and Public Policy

), The Free Press, New York, 1977 8.10. Michael Harrington, Cealalta America: saracia in SUA ( The Other

America: Paverty in the United States), ed rev, Macmillan, New York, 1970 8.11. Thomas Orsagh si Ann D. Witte, Starea economica si crima ( Economic

Status and Crime), articol publicat in Revista de drept penal si criminologie nr.2 (3), pag. 1055-1071 din 1981

Cursul 9: TEORIILE STRESULUI SI FORMAREA SUBCULTURILOR 1. Explicatii introductive 2. Teoria constrangerii a lui Merton (Anomia in economia de piata)

2.1. Tipologia lui R Merton a modelelor individuale de adaptare 2.2. Clasele sociale si crima

3. Teorii subculturale despre delincventa si crima 3.1. Teoria lui Albert Cohen

3.1.1. Testarea si evoluarea teoriei lui Cohen 3.1.2. Diferentele existente intre Merton si Cohen

3.2. Teoria oportunitatilor diferentiate a lui Cloward si Ohlin 3.2.1. Testarea si evaluarea teoriei oportunitatii diferentiate

3.3. Subcultura violentei. Teoria lui Wolfgang si Ferracuti 3.4. Subculturile delincventie feminine 3.5. Delincventa clasei de mijloc

4. Evaluarea teoriilor stresului 5. Implicatii politice si concluzii 6. Lecturi recomandate :


6.2. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag 189-194 si Tranzitia si criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1994

6.3. Prof. Univ. Dr. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag 65-73

6.4. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Actami, Bucuresti, 1996 pag.115-119

6.5. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 216-236 6.6. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.276-297 6.7. Tudor Amza, Conotatii criminogene si noi riscuri pentru ordinea publica, Editura

Lumina Lex, Bucuresti, 1997 6.8. Robert K. Merton, Social Theory and Social Structure, The Free Press, New

York, 1968, pag 185-214 6.9. George B. Vold si Thomas J Bernard, Theoretical criminology, Editia a 3-a,

Oxford pag. 185-204 6.10. Albert K. Cohen, Delinquent Boys: The Culture of the Gang, The Free

Press, NY, 1955 6.11. Elliot Leibow, Tallys Corner: A Study of Negro Streetcorner Men, Little,

Brown, Boston, 1967 Cursul 10: TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACTIEI SOCIALE 1. Argumente introductive 2. Definitia crimei in viziunea teoriei reactiei sociale 3. Teoria interactiunii simbolice 4. Teoria etichetarii 5. Impunerea legilor penale ca urmare a reactiei sociale 6. Rolul reactiei sociale in promovarea legilor penale 7. Concluzii 8. Lecturi recomandate:

8.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag.467-486


8.3. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag 172-226 8.4. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 272-290 8.5. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.331-348 8.6. D Banciu, S. Radulescu, M Voicu, Introducerea in sociologia deviantei,

Bucuresti, Editura Stiintifica si Encilcopedica, 1985 8.7. Edwin M, Lemert, Deviance, in Sonford H. Kadish, vol2, Macmillian and The

Tree Press, NY, 1983, pag 601-611 8.8. George B. Vold si Thomas J Bernard, Theoretical criminology, Editia a 3-a,

Oxford, cap 14 8.9. Jack P Gibbs, Norms, Deviance and Social Control: Conceptual Mothers,

Elsevier, NY, 1981 8.10. Donald Black, The Manuers and Customs of the Police, Academie, NY,

1980 Cursul 11: TEORIILE CONFLICTUALE SI REALITATEA CONTEMPORANA 1. Explicatii introductive 2. Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup) 3. Teoria lui Richard Quinney

4. Teoria incriminarii o teorie a diferentelor sociale si culturale 5. Teoria lui Chambliss si Seidman

5.1. Referitor la sistemul justitiei penale 5.2. Impunerea legii penale

6. Comportamentul legii penale 6.1. Definirea comportamentului 6.2. Modalitati care pot afecta comportamentul legii penale

7. Teoria conflictuala unificata a crimei (Elementele comune in teoriile conflictuale ) 8. Explicarea comportamentului criminal in teoriile conflictuale 9. Implicatiile politice ale teoriilor conflictuale 10. Concluzii 11. Lecturi recomandate:


11.2. Dr. Rodica Mihaela Stanoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 1997, pag 199-206

11.3. Prof. Dr.univ. Aurel Dincu, Bazele criminologie, Editura Proarcadia, 1993, pag 61


11.5. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 292-315

11.6. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.372-394

11.7. George Crowder, Anarhismul, Editura Anter, Bucuresti, 19997 11.8. Rudolf Steiner, Puncte centrale ale problemei sociale, Editura Omniscop,

Craiova, 1998 11.9. George B. Vold si Thomas J Bernard, Theoretical criminology, Editia a 3-

a, Oxford, 11.10. Daniel Glaser, Crime in Our Changig Society, NY, 1998 11.11. Stuart A Scheingold, The Politics of Law and Order: Street Crime and

Public Politcy, Longman, NY, 1984 Cursul 12: TEORII CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACTIUNI 1. Precizari introductive 2. Crima organizata

2.1. Organizare, preocupari si implicatii socio -economice si polititce 2.2. Crima organizata in contextul teoriilor criminologice 2.3. Particularitatile implicatiilor politicului si al crimei organizate in crearea

paradisurilor financiare 2.4. Incercarile gruprurilor racket de penetrare si proliferare lin Romania 2.5. Implicarea crimei organizate in industria sexului 2.6. Realitati si perspective

3. Criminalitatea gulerelor albe

3.1. Notiuni introductive 3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea gulerelor albe 3.3. Critica teoriei lui Sutherland privind gulerelor albe 3.4. Gulerele albe in vizorul altor teorii criminologice 3.5. Criminalitatea gulerelor albe prin prisma teoriei privind comportamentul legii

penale 3.6. Criminalitatea gulerelor albe prin prisma teoriilor clasice

4. Teorii criminologice privind infractiunile (crimele) fara victime 4.1. Teoria lui Bedan cu privire la crimele fara victime

4.1.1. Caracteristicile criminalitatii fara victime 4.1.2. Cauzele comportamentului criminal in opinia teoriei lui Bedan

4.2. Realitati si perspective 5. Concluzii 6. Lecturi recomandate:

6.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002,pag,538-582

6.2. Costica Voicu, Banii murdari si crima organizata, Ed. Artprint, Bucuresti, 1995 6.3. Dan Banciu si Sorin Radulescu, Coruptia si crima organizata in Romania, Ed.

Continent XXI, 1994 6.4. Buletin de informare si documentare al M.I nr 1 (1996 ), pag 37-45 si nr 4

(1996), pag 55-61 6.5. Rodica Mihaela Stanoiu, Tranzitia si criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucuresti,

1994 6.6. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag 396-426 6.7. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 317-342 6.8. Edwin H. Southerland, While Collar Crime, Holt, Renehort and Wiston, NY,

1961 6.9. Sanford H. Kadish, The Crisis of Over Criminalization, The Annals, 374: 157-

170 Cursul 13: INTELEGEREA SI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE 1. Notiuni introductive 2. Factorii de risc pentru delincventa juvenila

2.1. Influenta factorilor prenatali 2.2. Hiperactivitate si impulsivitate 2.3. Influenta inteligentei in obtinerea performantelor 2.4. Rolul parintilor in dezvoltarea disciplinei si atitudinii juvenile 2.5. Rolul familiilor dezmenbrate si separarea cuplurilor in cresterea delincventei

juvenile 2.6. Privarea socio- economica cauza a delincventei juvenile 2.7. Infuenta actului lde scolarizare in producerea delincventei 2.8. Influenta colegilor care au comis aceleasi fapte 2.9. Influenta comunitatii in producerea delincventei juvenile 2.10. Influenta miscarilor de gang (baietilor de cartier) 2.11. Rolul influentelor de circumstanta in producerea delincventei

3. Prevenirea delincventei juvenile 3.1. Criterii de prevenire 3.2. Programele de dezvoltarea a preventiei

3.2.1. Vizitele intensive in familie 3.2.2. Abilitati de instruire 3.2.3. Programe de imbunatatire a intelectului prescolar 3.2.4. Educatia parintilor 3.2.5. Influenta saraciei in producerea delilncventei 3.2.6. Influenta conjuncturilor asupra delincventei 3.2.7. Influenta programelor scolare

3.3. Prevenirea infractiunilor in comunitate 3.4. Rolul prevenirii situationale in stoparea delincventei

4. Prioritati in cercetarea, dezvoltarea si armonizarea legislative 4.1. Cunoasterea factorilor de risc 4.2. Invatarea prevenirii delincventei

5. Concluzii 6. Lecturi recomandate:

6.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002,pag 584-635

6.2. Traian Pop, Curs de Criminologie, Cluj, Editura Ardealul, 1928 6.3. Aurel Dincu, Criminologie, Bucuresti, 1984, pag 214-225 si 437-463 6.4. Sorin Radulescul si Dan Banciu, Sociologia crimei si criminalitatii, Editura

Sansa, Bucuresti, 1996 6.5. Ioan Oancea, Problemele de criminologie, Editura All, Bucuresti, 1994 pag 41-

45 si 108-115 6.6. Cpt. Ioan Campeanu, Educatia si prevenirea delincventei, Editura Fundatiei

Chemarea , Iasi, 1996 6.7. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, cap 5, 6, 7, 9,

10. 6.8. Dan Banciu, Sorin Radulescu si M. Voicu, Introducere in sociologie deviantei,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1985 6.9. Ursula Schiopu si Emil Verza, Psihologia varstlelor ciclurile vietii, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995 6.10. V Preda, Profilaxia delincventei si reintegrarea sociala, Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1981 6.11. V Dragomirescu, Psihologia comportamentului deviant, Editura

Stiintifica, Bucuresti,1976 6.12. Tudor Amza, Tiganii necunoscutii de langa noi, Editura Altas Lex,

Bucuresti, 1996, pag 101-153 6.13. Tudor Amza, Noi riscuri pentru ordinea publca Satanismul si copiii

strazii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997 6.14. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag 427-467 6.15. Austin Turk, Criminality, and Legal Order, Rond McNally, Chicago, 1969 6.16. Robert MacIver, The Sociology of Crime and Deliquency, N 1970, pag

109-134

Cursul 14: TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANA 1. Noile riscuri pentru securitatea Europei in viziune criminological

1.1. Notiuni introductive 1.2. Definitia noilor concepte de crima organizata

2. Importanta criminologica a noilor riscuri 2.1. Noile riscuri in atentia Uniunii Eurpene 2.2. Securitatea multidimensionala si implicatiile ei criminologice 2.3. Crima organizata transnationala si traficul de droguri ca riscuri la adresa

securitatii. Motivatii criminologice 2.3.1. Geopolitica drogurilor si securitatea internationala 2.3.2. Definitia drogului. Clasificare 2.3.3. Droguri, confruntari armate si operatiuni secrete

2.4. Crima organizata transnationala si contrabanda cu materiale nucleare 2.5. Terorismul international si armele de distrugere in masa

3. Preocupari pentru o reglementare institutionala 3.1. Cooperarea interguvernamentala in formularea unor politici comune de lupta

impotriva terorismului 3.2. Europol, Acordurile Schengen si Maastricht 3.3. Terorismul si dezbaterea globala

4. Modalitati de intarire a securitatii europene 4.1. Securitatea multidimensionala si reactiile unidimensionale 4.2. Repere care trebuie avute in vedere pentru asistenta militara 4.3. Sprijinul militar impotriva noilor riscuri

5. Lecturi recomandate: 5.1. Prof. Univ. Dr. Tudor Amza, Criminologie- Tratat de teorie si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002,pag 757-855 5.2. Aurel Dincu, Criminologie, Bucuresti, 1984, pag 81-123 5.3. Dr. Alessandro Politi, Securitatea europeana si noile riscuri, fisieru :newrisk. Wp

3, 15 noiembrie 1996 5.4. Didier Bigo, Pertinences et limites de la nation de crime organise in Relation

internationales et strategiques, 20 ianuarie 1995, pag 143-148 5.5. Frank J Cilluffo, Global Organized Crime , The New Empire of Evil, Editura

Lineea, Washington, 1994 5.6. Herve Gattegno si Erich Inciyan, Depuis 1994, la frontiere entre militants

islamistes et deliquents est devenue incetaine et permeable, in le Monde 4/4/1996 pag 11

5.7. Gheorghe Aradsvoaicei, Dumitru Iliescu si Dan Nita, Terorism, antiterorism, Contraterorism. Istoric, actualitate, perspective, Editura Antet, Bucuresti,l 1997

5.8. Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,pag. 317-327 5.9. Dan Banciu si Sorin Radulescu, Coruptia si crima organizata in Romania, Ed.

Continent XXI, 1994 Cursul 15 TEORII POTRIVIT CARORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI

1. Aparitia criminologiei actului 1.1. Notiuni introductive 1.2. Situatia de fapt in momentul aparitiei criminologiei actului 1.3. Noile structuri ale certcetarii criminologice din Quebec 1.4. Climatul criminologic canadian

2. Masurile de prevedere care trebuie avute in vedere de criminologia actului 2.1. Observatia prin subordonarea faptelor

2.1.1. Sinteza metodei folosite de Cusson 2.1.2. Instrumente de cercetare folosite 2.1.3. Etapele cercetarii empirice

2.2. Actul si actualul un nou camp de observatii in cercetarea criminologica 2.2.1. Descrierea faptei criminale 2.2.2. Elementele actululi criminal 2.2.3. Motivatiile actiunii criminale

3. Perimetrul de cercetare al criminologiei actului 3.1. Domeniul de activitate al descurajarii

3.1.1. Raporturile dintre om si crima 3.1.2. Relatiile dintr crima si criminlitate

3.2. Justificarea pedepsei 3.3. Modalitati de alegere legislativa

4. Concluzii 5. Lecturi recomandate :


5.2. Valerian Cioclei, Manual de criminologie, Editura All-Beck, Bucuresti, 1998, pag 135-139


5.4. Denis Szabo, Criminologie et Poitique Criminelle, Paris, Editura Vrin 1978 5.5. Raymond Gasier, Criminologie Paris, Precis Dalloz, 1988 5.6. M. Cusson, Delinquants purqoi ?, Ed, Armand Colin, 1981 5.7. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, pag709-745 Cursul 16: TEORIE , CERCETARE SI POLITICA CRIMINOLOGICA 1. Notiuni introductive 2. Teoria baza cercetarii criminologice 3. Teoria criminologice si politica crimei

3.1. Interactiunea dintre cercetare si politica 3.2. Opinii privind eficacitatea programelor de tratament 3.3. Reallitatea romaneasca si cercetarea criminologica

4. Concluzii 5. Lecturi recomandate:


5.2. Costica Paun si Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996 pag.217-225

5.3. Ioan Oancea Probleme de criminologie, Editura All, Bucuresti, 1994, pag 203-233

5.4. Hubert M Block, jr, Basic Dilemmas in the Social Science, Sage, Beverlly Hills, California, 1984

5.5. Denis Szabo, Criminology and Crime Policy, Heath, Lexington, Mass, 1978 5.6. Prof. Univ. Constantin C Pavel, Problema raului la Fericitul Augustin, Editura

Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane 5.7. George Crowder, Anarhismul, Editura Antet, Bucuresti, 1997, Rodica Mihaela

Stanoiu, Tranzitia si criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucuresti,1997 pag 30-58 5.8. Tudor Amza, Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica

criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag466-487 5.9. Tudor Amza, Criminologie, Ed itura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag 51-54

CRIMINOLOGIE

Documents

Transcript of CRIMINOLOGIE