Cirstea Nicoleta-Mihaela Anul 2,Grupa 1 Pedeapsa cu moartea Pedeapsa cu moartea este o forma a cruzimii si inumanitatii,nedemna de o civilizatie care afirma ca este umanitara.

Pedeapsa cu moartea este uciderea, prevzut prin lege, a unui om ca pedeaps pentru o crim, pentru care a fost gsit vinovat. De obicei este precedat de un proces judiciar, care se termin cu o sentin cu moartea. Aceasta este pus n aplicare prin execuie.

1.Scurt istoric al pedepsei cu moartea.Cunoasterea istoricului pedepsei cu moartea are ca scop furnizarea unor date documentare interesante,si in acelasi timp,furnizarea premiselor necesare acestui referat si deci,ale unei intelegeri clare a problemei pedepsei cu moartea. In primele formatiuni umane,notiunea de crima,are intelesul comun de fapta grava si reprobabila,iar notiunea de pedeapsape cel de sanctiune impusa ca o reactie a colectivitatii,fata de acele fapte individuale care amenintau siguranta grupului si sursele materiale de existenta ale acestuia.Inceputurile de organizare a vietii sociale apartin tribului.In viata tribului si a gintii,crima este o amenintare resimtita profund de instinctual de conservare al membrilor.Frica si mania colectiva sunt constitutive ale sanctiunii.Prin razbunare si pedeapsa ritualeraul crimei este compensate,pata rusinoasa este spalata,impuritatea eliminate,ordinea restabilita.Razbunarea sangelui(vendetta)are,in general,un character privat,iar forma ei de manifestare si realizare implica procedee dintre cele mai crude. In codul regelui Hammurabi(1792-1750 i.e.n),una dintre cele ma vechi legislatii cunoascute,la fel ca in mai toate legile vechi,principiul personalitatii pedepsei continua sa fie ignorat.Daca cineva omoara sotia altuia,trebuia sa I se omoare fiica;daca un om liber,detinut pentru datorii,murea din cauza loviturilor sau a lipsurilor,era ucis fiul creditorului care l-a inchis. In India,Manu a elaborat in Manava-Dharma-Sastra,un adevarat elogiu pedepsei:pedeapsa guverneaza genul omenesc,pedeapsa il ocroteste,pedeapsa vegheaza cand totul doarme,pedeapsa este dreptatea,zic inteleptii(Tratat de drept si procedura penala,vol III,Bucuresti).Potrivit legii lui Manu,se pedepsea cu moartea savarsirea unor infractiuni ca:uciderea unei femei,uciderea unui copil,uciderea unui Brahman,oferirea de hrana,adapost sau instrumente hotilor. La evrei,pedeapsa cu moartea se aplica totusi frecvent.Moise a prevazut-o:Cine va lovi un om,voind s ail ucida-se spune in Exod-de moarte sa moara.Era prevazuta pedeapsa cu moartea pentru incestul savarsit cu propria mama,bunica dinspre tata si

nora,pentru legaturi nepermise cu logodnica altuia,pentru sodomie,magie,blasfemie,cei care isi loveau mama sau tatal. Prima codificare a legilor antice,Lex duodecimo tabulara,consacra principiul legii talionului,care era cuprins in Tabla a VIII-a:Qui membrum rupit ne cum eo pacit;talio est,pedeapsa razbunarii fiind desemnataprin termenul vindicta.Potrivit Legii celor XII Table,pater familias avea dreptul de viata si de moarte asupra membrilor si sclavilor familiei sale.Debitorul care nu platea creditorului sau era un adictus,adica devenea sclavul lui. In Evul Mediu,cea mai expresiva creatie a dreptului penal,a fost Inchizitia,o institutie a bisericii catolice,infiintata de Papa Inocentiu al III-lea.In 1484,calugarul Thomas de Torquemada,a elaborate Instrucciones y ordonanzes de los inquisidorea,un adevarat cod de legi ai Inchizitiei,care a guvernat 3 secole viata sociala a Spaniei.

1) Teoria beccarian n secolul al XVIII-lea, Cesare Beccaria lansa o teorie conform cu cele susinute pn atunci de Cicero, Caesar, Sf. Augustin, Sir Thomas More, dar ntr-o form modern, care avea s atrag atenia anumitor state europene i s le determine, ntr-un final, s desfiineze pedeapsa capital. Cesare Beccaria spune: Pentru mine este o absurditate ca legea, care exprim voina comun i detest i pedepsete omuciderea, s comit ea nsi una i, pentru a mpiedica cetenii de la a svri o crim, s comande comiterea uneia n public.1, militnd astfel mpotriva pedepsei capitale, pe care o numete aceast risip inutil de chinuri care nu i-a fcut niciodat pe oameni mai buni.2 ntr-adevr, executarea cuiva ntr-o pia public putea instiga la violen sau chiar, fr s vrea, la sinuciderea prin spnzurare. Un alt argument adus de Beccaria n sprijinul abolirii pedepsei cu moartea este faptul c pe msur ce supliciile devin mai crude, sufletele oamenilor se obinuiesc. Nu intensitatea pedepsei are cel mai mare efect asupra sufletului omenesc, ci durata

ei. Cesare Beccaria mai preciza c este imoral ca statul s recurg la omor, c execuiile nu sunt necesare pentru protejarea societii, c lungii ani de servitute ofer un exemplu mai bun i c spnzurarea atrage simpatie pentru criminal: Nu este util pedeapsa cu moartea pentru exemplul de cruzime pe care-l d oamenilor.4 Tot el este cel care afirm: Spectacolul nspimnttor, dar trector al morii unui ticlos este o frn mai slab mpotriva infraciunilor dect ndelungul i continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa.5 Criminologia clasic, a crui reprezentant este Beccaria, este caracterizat de centrarea studiului criminologic asupra faptei comise, de considerarea liberului arbitru ca fundament al oricrei aciuni umane i de proporionalizarea pedepsei n raport cu gravitatea faptei. Ulterior, cercetrile privind crima, criminalul i criminalitatea cap t un caracter constant ca urmare a influenei curentului pozitivist, a studiilor statistice ale fenomenului, a apariiei clinicilor de Epoca psihiatrie, a studiilor din penitenciare asupra deinuilor. Astfel, apare criminologia pozitivist, care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: centrarea studiului criminologic asupra fptuitorului, determinismul ca fundament al aciunii umane i proporionalizarea pedepsei n funcie de pericolul pe care l prezint fptuitorul. Reprezentanii colii pozitiviste italiene sunt: Cesare Lombroso, Enrico Ferri, Raffaele Garofalo, Adolphe Quetelet, Andr-Michel Guerry etc. Dac din perspectiva clasicilor, sistemul pedepselor trebuie umanizat, iar pedeapsa cu moartea trebuie s fie utilizat cu reinere i numai n anumite situaii de o gravitate extrem, din punctul de vedere al pozitivitilor prioritar este ideea de aprare social ferm, mai ales n raport cu cei predestinai s devin criminali, fa de care trebuie dispuse msuri de siguran chiar ante delictum., menioneaz Olivian Mastacan.6 Pedeapsa cu moartea a fost abolit pentru toate infraciunile n Italia (1994), Germania (1987), Noua Zeeland (1989), Andora (1990), Angola (1992), Australia (1985), Austria (1968), Belgia (1996), Canada (1998), Croaia, Cehia, Irlanda i Ungaria (1990), Danemarca (1978), Spania

(1995), Finlanda (1972), Frana (1981), Monaco (1962), Moldova (1995), Namibia i Nepal (1990), Norvegia (1979), Polonia (1997), Portugalia (1976), Regatul Unit (1998), Republica Dominican (1966), Suedia (1972), Elveia (1992), Venezuela (1863), Romnia (1989).In epoca moderna,Cesare Beccaria a relevat importanta prevenirii delictelor,cerand un respect mai mare pentru drepturile acuzatului,abolirea torturii si pedepsei cu moartea si aratand ca in aplicarea pedepsei trebuie sa fie determinata evaluarea vatamarii provocata de infractor in primul rand societatii.Beccaria ajunge sa priveasca infractiunea in sine insasi ca o entitate juridica abstracta, desi vede ca ,,asemenea dreptului, infractiunea, adica lupta individului izolat impotriva relatiilor dominante, nu rezulta nici ea din arbitrarul pur", ca, ,,dimpotriva, ea isi are radacinile in aceleasi conditii ca si dominatia existenta". Beccaria dezvolta cele 6 principii esentiale: - legalitatea pedepselor; - egalitatea pedepselor; - personalitatea pedepselor; - moderatia pedepselor; -: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei; - proportia dintre infractiuni si pedepse. Beccaria, sustine,ca pedeapsa cu moartea nu este legitima, deoarece omul, nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata, niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractul social. Acest argument a fost amplu combatut. S-a aratat astfel ca, desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata, Beccaria, in contradictie cu sine insusi, considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. 2) Teoria lombrosian Curentul antropologic iniia t de Cesare Lombroso vedea n infraciune un fenomen biologic, n infractor o fiin anormal, un criminal nnscut, ceea ce justific, n interesul aprrii sociale, msurile represive cele mai eficace, inclusiv pedeapsa cu moartea, pentru a-l face inofensiv.8 n concepia lui Enricco Ferri, crima are o determinare multipl. El mparte factorii angrenai n producerea infraciunii n trei categorii, i anume: factori antropologici, factori fizici i factori sociali, dintre acetia el acordnd prioritate factorilor sociali. nc din cele mai vechi timpuri, au existat diferite tipuri de pedepse aplicate. Legea celor XII Table preciza c dac cineva rupea unui om o mn sau un picior i dac nu avea cum sa-l despgubeasc pentru aceasta, omul trebuia s fie rzbunat. n Iliada, Ahile omoar 12 troieni drept compensaie pentru uciderea lui Patrocles. Teoria lombrosian parcurge trei faze. n prima este dezvoltat ideea naturii atavice a criminalului, apoi cea a raportului dintre degenerescen i criminalitate i n final cea a

criminalitii ca form de epilepsie, impulsurile criminale fiind considerate similare convulsiilor epileptice. De asemenea, el creeaz portretul omului criminal bazat pe studii ample, preciznd c unele viscere i muchi rudimentari atest importana i preexistena tendinelor criminale ntr-o msur mai mare la organismele inferioare sau n perioada fetal. Germenii nebuniei morale i ai delincvenei se gsesc, n mod normal, n primele vrste ale omului, aa cum n fetus se gsesc constant anumite forme care la adult sunt monstruoziti. Copilul ar fi, astfel, considerat o fiin lipsit de sim moral, precizeaz Cesare Lombroso. La om, mnia este un sentiment elementar, care nu poate fi extirpat, dar care trebuie dirijat. La om, mnia este un sentiment elementar, care nu poate fi extirpat, dar care trebuie dirijat. Cesare Lombroso demonstreaz aceast teorie a sa, dnd exemple de cazuri de copii cu accese de furie de la vrsta de dou luni i pn la apte ani. n primele dou luni el trdeaz prin micrile minilor i ale sprncenelor adevrate accese de mnie cnd trebuie s fie mbiat sau cnd i se ia un obiect. La vrsta de un an, mnia sa ajunge pn la a bate persoanele din jurul su, la a spargefarfuriile i a le arunca mpotriva acelora care nu-i plac.9 De asemenea, el vorbete desprerzbunare, de exemplu, n cazul copiilor de 7-8 luni care i zgrie doica atunci cnd aceasta nu le face pe plac. n ceea ce privete gelozia, care are la baza dragostea, dar i posesia, unul dintre cele mai interesante cazuri descrise de Lombroso este cel al unei fetie ce refuza laptele cnd o vedea pe sora ei geamn la cellalt sn al mamei, astfel nct au trebuit sa le separe imediat. La vrsta de patru ani nu mai mnca dac vedea pe fereastr un alt copil mbrcat asemenea ei, astfel nct la 25 de ani a ajuns o persoan ipocrit, cu craniul hidrocefalic i hipersensibilitate isteric . Era fiica unui nebun moral.10 La fel de interesant de analizat este i cazul menionat de Valbust, n care un copil de 6 ani era att de gelos pe fratele su, nct adeseori arta cuitul propriilor si prini ca s-i ucid.11 n ceea ce privete cruzimea, copilul cu instinct criminal prefer sa fac ru, n locul binelui. Putnd s-i arate puterea nelimitat, el distruge cu plcere obiectele nensufleite, se distreaz cu

chinuirea animalelor, necarea mutelor, e predispus la lene, fiind reticent la activiti noi, la care nu este adaptat. Toi marii delincveni i-au manifestat tendinele lor depravate nc din copilrie. Lafarge sugruma cu o plcere sadic puii de gin nc de copil, Brigandul B. era ho i violator la 9 ani, Crocco la 3 ani jumulea psri vii. Studiile realizate de Franz Joseph Gall i Benedict August Morel au influen at cercetrile lui Cesare Lombroso, dar i pe cele ale celorlali reprezentani ai pozitivismului. Gall formuleaz o teorie a tendinelor umane potrivit creia comportamentul omului este reglat prin jocul unor tendine care i gsesc fiecare condiia material de posibilitate ntr-o poriune a cortexului. Poriunea este proeminent dac tendina este dezvoltat i, respectiv, atrofic dac tendina este redus. Gall a fost primul susin tor al ideii de localizare, idee ce a fost reluat ulterior de numeroi savani, dnd natere unor polemici aprinse. Trebuie avut n vedere, ns, c majoritatea activitilor mentale cer ca numeroase zone corticale s colaboreze, ideea de localizare neputnd fi, prin urmare, absolutizat. Charles Goring critica teoria lui Lombroso, demonstrnd c anumite inferioriti fizice sunt ereditare, iar comportamentul social este unul motenit. Studii sociologice realizate n SUA au ajuns la concluzia c principala cauz a criminalitii ar fi ereditatea, demonstrnd c, n familiile n care exist antecedente penale, exist un numr mai mare de infractori. Alte studii au ncercat s stabileasc dac delincvena n cazul copiilor adoptai urmeaz linia de comportament a prinilor biologici sau a prinilor adoptivi, ajungndu-se tot la concluzia potrivit creia cauzele sunt de ordin ereditar. Goddard a ncercat s gseasc o corelaie semnificativ ntre anumite deficiene mentale i criminalitate. Ct despre teoria cromozomului y, cercetrile Patriciei Jacobs, ale lui Herman Witkins i Sarnoff Mednik au artat c apar corelaii semnificative ntre surplusul de cromozomi i criminalitate.

2.Istoricul pedepsei cu moartea in RomaniaIn epoca Daciei romane,justitia penala apartinea guvernatorului,care detinea imperium merum-drept de viata si de moarte,limitat prin ius provocationem popolum.Inscriptiile funerare romane,vorbesc de locuitori ucisi de catre latrones,denumire data celor constituiti in cete mici,care atacau conacele celor bogati.De

exemplu,cazul lui Lucius Iulius,omorat in timp ce era la Baile Herculane.Pe mormantul sau,inscriptia arata ca moartea sa a fost razbunata de fratele sau,care-I omorase pe calaii lui. In pravilele domnesti,Cartea romaneasca in invataturi din 1646 a lui Vasile Lupu si Indreptarea legii din 1652 a lui Matei Basarab,faptele penale considerate cele mai graveerau pedepsite cu moartea.In Moldova si Muntenia,rapirea unei femei era pedepsita cu moartea. In 1780,Alexandru Ipsilante a promulgat Pravilniceasca condica,cel dintai dintre codurile romanesti,in care dispozitiile influentate de ideile lui Beccaria se imbina puternic cu elementele feudale.Citandu-l pe D.S.Raicevici,care a scris in 1788,I.Tanoviceanu arata ca datorita influentelor beccariene,pedeapsa cu moartea fusese ca si desfiintata de ultimii domni fanarioti. Prin Proclamatia revolutionarilor moldoveni din 28 martie 1848 se cerea imbunatatirea sistemului pedepsitor,in timp ce Kogalniceanu prevazuse intr-un proiect de constitutie intocmit in vara aceluiasi an,desavarsitaoborarea pedepsei cu moartea si a batailor trupesti,iar in ;Dorintele partied nationale in Moldova,inscrisese printer alte revendicari si suprimarea definitive a pedepsei capitale. Constitutia din 1866 a inscris in art.18 principiul abolirii pedepsei cu moartea,cu exceptia cazurilor prevazute in Codul Justitiei militare pentru timp de razboi. Constitutia din 1923,a reprodus in art.16 acelasi principiu abolitionist din constitutia anterioara.Prin art.15 al Constitutiei din 23 februarie 1938,s-a prevazut ca Consiliul de Ministrii putea decide aplicarea pedepsei capitale,pentru atentate impotrica regelui,membrilor familiei regale,sefilor satatelor straine si demnitarilor statului,precum si in cazurile de talharie cu omor si asasinat politic.Republicat la 27 februarie 1948,Codul penal din 1936 a mentinut in vigoare pedeapsa cu moartea,fiind insa prevazuta intr-un text aparte.Sub imperiul Codului penal din 1969,pedeapsa cu moartea nu facea partea din scara pedepselor,fiind prevazuta intr-un text aparte,continuand sa fie consideratao masura exceptionala pentru infractiunile mai grave,si insotita in partea speciala a Codului penal de pedeapsa alternative a inchisorii pe timp limitat(15-20 ani). Dupa revolutia din decembrie 1989,printr-unul din actele sale legislative,Consiliul Frontului Salvarii Nationale a abolit pedepsa cu moartea.Decretul-lege nr.6 din 7 ianuarie 1990 a stability ca pedeapsa cu moartea pentru anumite infractiuni din Codul penal si legile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata.Succesul ideii abolitioniste a fost consolidate printr-o dispozitie din Constitutia Romaniei din 1991,potrivit careiapedeapsa cu moartea este interzisa(art.22 alin3). n Romnia comunist au fost executate 104 persoane. ntre 1965 si 1989 Tribunalul Militar Bucureti a condamnat la moarte 47 de persoane..Romania a semnat in martie 1990 si a ratificat in ianuarie 1991,al Doilea Protocol facultative relative la drepturile civile si politice,vizand abolirea pedepsei cu moartea,adoptat de N.A.T.O,la 15 decembrie 1989. Pedeapsa cu moartea a fost abolit prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 i a fost nlocuit cu pedeapsa deteniunii pe via. Ultimele persoane condamnate la moarte i executate au fost soii Ceauescu (25 decembrie 1989). !!!! DECRET-LEGE nr.6 din 7 ianuarie 1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea, Pentru a sublinia caracterul profund umanist al regimului instaurat in Romania de revolutia populara si pentru realizarea propunerilor facute de cetateni,

Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza: ART. 1 - Pedeapsa cu moartea prevazuta pentru unele infractiuni din Codul penal si legile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata. ART. 2 - De la data adoptarii prezentului decret-lege toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din Codul penal, Codul de procedura penala si alte acte normative, in afara celor prevazute in art. 4, sint considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata. ART. 3 - Pedepsele cu moartea, aplicate prin hotariri ramase definitive dar neexecutate, se inlocuiesc cu pedeapsa detentiunii pe viata, potrivit procedurii privind inlocuirea acestei pedepse. ART. 4 - Se abroga art. 54, 55, 120 alin. 4 si 130 din Codul penal, precum si prevederile referitoare la executarea pedepsei cu moartea din Legea nr. 23/1969 si din Regulamentul aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr.2282/1969. PRESEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE ION ILIESCU

3.Pedeapsa cu moartea de-a lungul lumiiIn Romania,pedeapsa cu moartea este interzisa prin Constitutie(art.22 alin.3) Pedeapsa cu moartea este interzis. In prezent exist 95 de ri care au interzis pedeapsa cu moartea, 9 ri care o folosesc doar n situaii deosebite, de pild n vreme de rzboi, 35 de ri unde este legal, dar nu se aplica i 58 de ri care folosesc n mod curent pedeapsa cu moartea. Printre acestea se numr SUA, una din puinele ri dezvoltate care au acceptat aceste pedepse, ele fiind legale ns n numai o parte din statele americane.

Execuii capitale n 20091 2 3 4 5 6 7 8 9 Numr de execuii n 2009 Oficial nici una.[3][4] Cel puin 1700 (estimare), dar posibil s fie i China 10.000 pe an.[5] Iran 388 Irak Cel puin 120 Arabia Saudit Cel puin 69 Statele Unite 52 Yemen Cel puin 30 Sudan Cel puin 9 Vietnam Cel puin 9 Siria Cel puin 8 ara

10 Japonia 11 Egipt 12 Libia 13 Bangladesh 14 Thailanda 15 Singapore 16 Botswana 17 Malaezia 18 Coreea de Nord

7 Cel puin 5 Cel puin 4 3 2 Cel puin 1 1 Nici una Nici una

Mai jos putem vedea topul tarilor cu cel mai mare numar de executii in anul 2010 1.China 1000 de executii estimate 2. Iran 252 de executii 3. Coreea de Nord 60 de executii 4. Yemen 53 de executii 5. Statele Unite ale Americii 46 de executii 6. Arabia Saudita 27 de executii 7. Libia 18 executii 8. Siria 17 executii 9. Bangladesh 9 executii 10. Somalia 8 executii

4.Galeria

condamnailor romni la moarte

E suficient s aruncm o privire n galeria condamnailor romni la moarte ca s nelegem ct de muli factori nuaneaz problema: regimul politic, discernmntul celor care elaboreaz o astfel de lege, competena poliiei i a magistrailor, buna-credin i opusul acesteia.

Horea i Cloca au fost condamnai la moarte prin frngerea pe roat i executai n 28 februarie 1785. Potrivit Codex Theresianum ei erau trdtori ai Imperiului Austro-Ungar. n inimile noastre, ale celor nscui din os de ran iobag transilvnean, ei sunt eroi-martiri de netgaduit.

Emil Rebreanu, fratele marelui scriitor, a fost condamnat la moarte i executat n 13 mai 1917 pentru ncercarea de a dezerta din armata austro-ungar ca s se alture frailor romni. Soart pe care era ct pe ce s o mprteasc i fratele su, Liviu, dac socialitii nu l-ar fi ajutat s fug n Moldova.

Francisc Panet, doctor n chimie, membru al Partidului Comunist i apropiat al lui Albert Einstein, i amenajase un laborator n baie pentru a prepara material exploziv destinat sabotrii trupelor naziste. Panet a fost arestat n 1941 de Sigurana Statului i, dup un proces de numai dou ore, a fost condamnat la moarte. Acelai sfrit tragic l-a avut i Filimon Srbu, tot in `41, pentru incendierea unui depozit al armatei germane. Deznodmntul celui de-Al II-lea Rzboi Mondial va schimba regimul i rolurile iar clii vor fi acum cei decapitai. Marealul Ion Antonescu i apropiaii si au fost executai pentru crime de rzboi pe 1 iunie 1946.

n timpul regimului condus de Gheorghe Gheorghiu Dej (1945 1964), 137 de romni au fost condamnai la moarte. ntre acetia s-a numrat i Lucreiu Ptrcanu. Fost ministru-secretar de stat, poporanist i apoi comunist, opozant al viziunii staliniste. Ptrcanu a fost cel care i-a pus n cap Cominternul afirmnd n plen c basarabenii sunt romni iar Basarabia trebuie s intre ntre hotarele Romniei. Un discurs pe care l-a susinut n mijlocul studenilor greviti de la Cluj, unde a spus sunt romn nainte de a fi comunist, a pus capac. Arestat, dup un model tipic lagrului socialist, de proprii tovari, Lucreiu Ptrcanu este supus n 1948, din dispoziia lui Dej, unei anchete de o duritate extrem, care ine ase ani. La captul ei, inculpatul este condamnat la moarte i executat, n aprilie 1954. Cel pe care Gheorghiu Dej l-a vazut drept trdtor, criminal i naionalist burghez, a fost un erou naional pentru Nicolae Ceauescu, cel care l-a reabilitat pe Ptrcanu n 1968. n 1959 au fost condamnai la moarte cinci dintre cei ase membri ai bandei Ioanid, intelectualii de origine evreiasc autori ai marelui jaf armat de la Banca Naional a Romniei.

La moarte a fost condamnat i Ovidiu Beldeanu, unul dintre emigranii romni care au ocupat n februarie 1955 ambasada Romniei din Berna cu scopul de a demonstra implicarea acesteia n aciuni de spionaj pe teritoriul Elveiei i pentru a denuna abuzurile comunitilor de la Bucureti. Legea elveian l-a condamnat pe Beldeanu la patru ani de nchisoare pentru atac asupra ambasadei, legea comunitilor romni l-a trimis la moarte. ntre 1968 i 1980, Nicolae Ceauescu a revizuit de cteva ori lista infraciunilor pentru care pedeapsa era cea capital. Lista cuprindea la un moment dat 28 de infraciuni, ntre care a fost introdus i furtul mpotriva avutului obtesc, ntotdeauna o noiune interpretabil, dup bunul plac al organelor.

ntre 1980 i 1989, 57 de romni au fost condamnai la moarte, cei mai muli pentru omor dar i furt din proprietatea statului. Ion Rmaru este de departe cel mai celebru caz, studentul la medicin veterinar care a terorizat Bucuretiul ntre 1970 i 1971, violnd i apoi asasinnd mai multe femei. Aproape la fel de celebr a devenit i execuia negustorului de vinuri Gheorghe tefnescu, cel care declara la stat ca a avut recolt slab de struguri i, pe de-asupra, mai i aditiva vinul ca s scoat ct mai mult profit. Ghinionul lui tefnescu a fost s vnd vin pentru nunt unui ofier de securitate care a trebuit s amne fericitul eveniment. Cnd securistul a desfcut sticlele, cteva sptmni mai trziu, n ele era ap chioar colorat n rou. tefnescu a fost gsit vinovat de crime mpotriva ordinului socialist i executat n aprilie 1980. n decembrie 1989, roata se ntoarce nc odat, iar dictatorul devine victima. Ultima execuie din istoria poporului romn este aceea a soilor Ceauescu, executai prin mpucare, la zidul toaletei dintr-o unitate militar din Trgovite. O execuie tulburtoare, nvluit n mult manipulare, asupra creia mereu o s planeze ntrebarea a fost sau nu necesar?.

4. Metode de execuie

n urm cu sute de ani, execuiile prin fierbere, nfometare, deshidratare, tierea unor pri din corp, strivire nu impresionau pe nimeni, n afara condamnailor. Totui, din secolul XVIII, majoritatea rilor au nceput s treac la metode mai puin dureroase. Frana a inventat ghilotina, iar alte popoare au nlocuit spnzurarea clasic cu spnzurarea prin aruncare de la nlime, care rupea gtul condamnatului. SUA a trecut de la spnzurare la scaunul electric i la gazare, iar astzi se folosete mai degrab injecia letal. nti condamnatul este anesteziat i adoarme. Apoi i se administreaz substane care i paralizeaz muchii, inclusiv pe cei necesari n respiraie. Ultima injecie conine un medicament care i oprete inima. Injecia letal are oponenii ei, care susin c este o metod dureroas, ns victima nu se poate manifesta din cauza paraliziei. Totui, cei mai muli condamnai la moarte sunt mpucai, aceasta fiind metoda preferat a chinezilor. Pe lng plutonul de execuie, care trage mai multe gloane, chinezii folosesc i metoda unui singur glon, tras n regiunea gtului, cu prizonierul ngenunchiat. Dac n SUA unii se opun injeciei letale, anumite ri permit nc execuia prin lapidare i spnzurarea clasic, ce duce la o moarte lent, prin asfixie. Se ntmpl n special n rile musulmane. n Asia de Sud, de Sud-Est i, n special, n India, s-a practicat timp de mii de ani executarea condamnailor cu ajutorul unui elefant. Semnificaia acestei metode const n faptul c era important pentru conductorii strvechi s arate c au control absolut chiar i asupra animalelor slbatice. Elefanii nu erau numai bine dresai, ci i capabili de a ntreprinde activiti diversificate: erau capabili s striveasc, s dezmembreze i s tortureze deinuii n timpul execuiilor publice. n

funcie de comenzile pe care le primeau, puteau chiar s-i ucid victima instantaneu sau lent. Aceast practic este atestat de numeroase documente care precizeaz c sngerosul spectacol se termina, de obicei, cnd elefantul smulgea toate membrele condamnatului. Practica a fost oprit deimperiile europene care au colonizat regiunea, n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. Elefanii erau folosii pentru execuii i n Roma i Cartagena, ceea ce fcea aceste animale ideale ca i cli.

5.Conceptii de-a lungul timpului privind pedeapsa cu moartea 1. Conceptii pana la Beccaria In Roma Antica,Aulus Gellius,Caton alaturi de alti doctrinari erau de acord cu pedeapsa cu moartea.Seneca,autorul lucrari De clementia,in care sustinea blandetea pedepselor,afirma in De ira ca este partisan al pedepsei cu moartea:interim optimum misericordiae genus est occidere,ide preluata de Nietzsche in Asa vorbit-a Zarathustra.Cicero,nu numai ca sustinea pedeapsa cu moartea pe care el insusi o obtinuse pentru tradatorii republicii,dar admira supliciul executarii acestei pedepse pentru paricizi,edictat de Legea Pompeia,prin care vinovatul era lipsit de elementele necesare existentei umane:apa,aerul,pamantul.Cezar a combatut totusi pedeapsa cu moartea. Conceptii ale dreptului natural,dezvoltate pe baze teleologice,au justificat arbitrarul judiciar,cruzimea pedepselor si practica intensa a pedepsei cu moartea in Evul Mediu.Prospero Farrinaccius s-a pronuntat ,de asemenea,pentru o intransigenta atitudine fata de erezie si blasfemie,fiind el insusiun adept al torturii,iar Benedict Carpzow,judecator si professor la Universitatea din Leipzig,a ramas cunoscut in istoria dreptului penal,ca un fanatic al pedepsei cu moartea. Ganditorul umanist Thomas Morus a sesizatinegalitatea pedepselor in raport cu gravitatea infractiunilor savarsite.In Utopia el releva absurditatea aplicarii aceleiasi pedepse pentru furt si omor.Cred cu tarie-scris Th.Morus-ca este o mare nedreptate de a ucide un om pentru ca a furat..Aceasta convingere isi avea sursa in constatarea filosofului ca proprietatea private este izvorul tuturor relelor,si ea l-a condus la formularea ideii ca in general,utilitatea pedepsei cu moartea in combaterea criminalitatii este indoielnica. Nici Montesquieu,Rousseau nu contestau legitimitatea pedepsei cu moartea,desi aveau unele retineri privind larga ei folosire.In Despre spiritual legilor,Montesquieu s-a pronuntat pentru restrangerea cazurilor de aplicare a pedepsei capitale,aratand caun cetatean merita moartea atunci cand el a atins siguranta cuiva pana intr-atat incat i-a ridicat viata sau a incercat sa i-o ridice.Montequieu justifica pedeapsa cu moartea in cazul infractiunii de omor astfel:ceea ce face ca moartea criminalului sa fie un lucru licit,este faptul ca legea care il pedepseste a fost facuta in favoarea sa.Un ucigas s-a

bucurat de protectia legii care il condamna;ea i-a pastrat viata necontenit;el nu poate sa protesteze impotriva legii. 2.Beccarianismul Sub influenta conceptiilor lui J.J Rousseau si a filozofiei renascentiste a lui Vittorino da \Feltre si Tommaso Campanella,ideile juridice innoitoare ale lui Beccaaria au deschis o lupta declarata si apriga pentru umanizarea dreptului penal,impotriva conceptiilor si practicilor juridice ale vremii.Incepand cu Beccaria,pedeapsa cu moartea devine o problema.Concluzia lui Beccaria este clara:pedeapsa cu moarteanu este deci un drept..ci un razboi al natiunii impotriva unui cetatean,ea considerand necesara si utila distrugerea fiintei lui;dar daca voi demonstra ca moartea nu este nici utila,nici necesara,cauza umanitatii va invinge. Beccaria a contestat pedeapsa cu moartea,caracterul util si necesar ,caracter comun tuturor pedepselor ,izolnad pedepasa capitala de conceptual juridic al pedepsei.Pentru a-si sustine rationamentul,Beccaria a privit pedeapsa cu moartea din toate punctele de vederejuridic,filosofic,social,moral-ajungand astfel la concluzia nelegitimitatii ei.Pledoaria lui Beccaria impotriva pedepsei ce moartea,ia pe alocuri o tenta patentica,cu puternice accente de revolta impotriva societatii contemporane;Pedeapsa cu moartea este daunatoare prin exemplul de cruzime pe care il da oamenilor.Daca pasiunile ori necesitatea razboiului i-au invatat sa verse sange omenesc,legile-moderatoare ale conduitei oamenilor-nu ar trebui sa sporeasca exemplele de cruzime,cu atat mai funeste cu cat moartea legala e aplicata in mod calculate si solemn.Mi se pare o absurditate ca legile-expresie a vointei publice-care detesta si pedepsesc omuciderea,sa savarseasca ele insele una si pentru a indeparta pe cetateni de asasinat,sa ordone un asasinat public. Argumentarea lui Beccaria in ceea ce priveste nelegitimitatea pedepsei cu moartea a fost considerate de Kant drept sofism si gresita interpretare a dreptului,deoarece nimeni nu sufera o pedeapsa fiindca a consimtit anticipat la aceasta,ci pentru ca a voit actiunea pedepsibila,caci nu este pedeapsa cand cineva gaseste ceea ce voieste si e cu neputinta ca cineva sa voiasca sa fie pedepsit.Prin contractul social,fiecare se supune dinainte oricarei legi necesare mentinerii societatii si prin urmare legi penale.In 1776,tratatul lui Beccaria a aparut in limba franceza,tradus de Morellet la indemnul lui Malessherbes. 3.Scoala clasica penala. Dupa Beccaria,considerat promotorul scolii clasice ,cei care abordeaza problema pedepsei cu moartea s-au impartit in legitimisti, si nelegitimisti.Scoala clasica penala a militat,in general,pentru desfiintarea pedepselor infamate,precum si pentru indulcirea tuturor sanctiunilor,pentru asigurarea unor garantii infractorului,atat in timpul judecarii procesului,cat si in timpul executarii pedepsei.In Italia,scoala clasica penala a ajuns la apogeu cu Fr.Carrara care,dezvoltand ideile lui Beccaria,a impus in teoria si practica dreptului penal cerinta ca pedeapsa sa fie strict gradate in raport cu gravitatea infractiunii.In afara de Carrara,s-u integrat acestei scoli Filangeri,Romagnosi,Carmignani,Pagano si altii.In Franta,Brissot de Warvile a sustinut

in Teoria legilor penale,abolirea pedepsei cu moartea fara nicio exceptie.El vedea in munca in mine si inchisoarea pe viata cele mai severe pedepse,mai teribile decat pedeapsa mortii. 4.Scoala pozitivista italiana Initiat de Cesare Lombroso si expus in L`uomo delinquente aparuta in 1876,curentul anthropologic vedea in infractiune un fenomen biologic,in infractor o fiinta anormala,un criminal innascut,ceea ce justifica,in interesul apararii sociale,masurile represive cele mai eficace,inclusive pedeapsa cu moartea,pentru a-l face inofensiv,sau unele masuri de izolare,chiar daca nu s-a savarsit inca vreo infractiune. Un alt positivist,R.Garofalo,era de asemenea partizanul pedepsei cu moartea,el observand ca munca silita pe viata nu infricoseaza sufficient pe criminaliidin clasele de jos pentru care viata intreaga este o munca silita.In ansamblul ei,conceptia scolii pozitiviste italiene a avut initial oarecare influenta in unele tari europene.In Franta,de exemplu,penaltisti nu putin cunoscuti,care in principiu se declarau abolitionisti,au abordat problema pedepsei cu moartea cu rezerve si au indicat solutii de compromise.

Uniunea Europeana si pedeapsa cu moartea10 octombrie: Ziua mondiala si europeana impotriva pedepsei cu moartea

Abolirea pedepsei cu moartea in intreaga lume este unul dintre principalele obiective ale politicii UE in domeniul drepturilor omului. UE considera ca pedeapsa cu moartea este inumana si incalca demnitatea umana.Pedeapsa cu moartea nu descurajeaza infractiunile savarsite prin violenta . Orice pedeapsa capitala care rezulta dintr-o eroare judiciara, fata de care nici un sistem judiciar nu poate fi imun, reprezinta o pierdere ireversibila a unei vieti omenesti. ``Astazi este Ziua mondiala si europeana impotriva pedepsei cu moartea . Imi asum angajamentul constant, al meu personal, precum si al Uniunii Europene, fata de eliminarea pedepsei cu moartea, care nu-si are locul in lumea moderna``, a spus Inaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate si vicepresedinte al Comisiei Europene, Catherine Ashton.UE joaca rolul principal si este totodata cel mai mare donator de fonduri in cadrul eforturilor depuse de organizatiile societatii civile din intreaga lume pentru abolirea pedepsei cu moartea . UE utilizeaza toate instrumentele

disponibile ale diplomatiei si asistentei de cooperare pentru a asigura abolirea pedepsei cu moartea . Acolo unde inca se mai aplica pedeapsa cu moartea, UE cere limitarea progresiva a utilizarii acesteia si insista ca aceasta sa fie aplicata in conformitate cu standardele minime convenite la nivel international.

UE incurajeaza dezbaterea publica, consolidand opozitia publica si exercitand presiuni asupra tarilor adepte ale pastrarii pedepsei cu moartea, pentru a o aboli sau, cel putin, pentru a introduce un moratoriu ca un prim pas in aceasta directie. UE militeaza impotriva pedepsei cu moartea si in forurile multilaterale, precum Organizatia Natiunilor Unite. Aceste eforturi au fost incununate de seria de rezolutii referitoare la moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea, adoptate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite. Luna iulie 2011 marcheaza cea de a 20-a aniversare a intrarii in vigoare a celui de-al doilea Protocol optional la Pactul international privind drepturile civile si politice, principalul instrument juridic, la nivel mondial, pentru abolirea pedepsei cu moartea . UE incurajeaza toate statele sa ratifice sau sa adere la acest protocol. UE este, de asemenea, primul organism regional care a adoptat norme ce interzic comertul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale (si a torturii si a relelor tratamente), precum si furnizarea de asistenta tehnica legata de astfel de bunuri . Angajamentului politic al UE este insotit de un sprijin financiar substantial pentru proiecte concretIdeile cuprinse in opera lui Beccaria, Despre infraciuni i pedepse, au declanat transformri rapide i radicale n sistemele penale ale unor state europene. Principiile umaniste formulate n cuprinsul tratatului au stat la baza redactrii unor articole importante din Declaraia drepturilor omului i ceteanului de la 1789. n tratatul su , Beccaria demoleaz un ntreg sistem juridico-penal existent pn la acel moment, cu rdcini adnci. Orice om are dreptul la via, libertate i inviolabilitatea persoanei. 16 Dreptul la via este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaa sa n mod arbitrar.17 Un stat poate s prevad pedeapsa cu moartea pentru acte svrite n timp de rzboi sau de pericol iminent de rzboi, conform dispoziiilor sale. Nu se admit derogri de la acest protocol. Exist n lume o tendin dominant prezent n documente juridice, politice, sociologice de nlturare a pedepsei cu moartea, ea fiind considerat o cruzime care foarte rar s-a dovedit dreapt, dar niciodat eficient, avnd n vedere faptul c au existat n istorie grave erori judiciare.18

Nu se ncalc drepturile omului n situaia n care moartea rezult dintr -o recurgere absolut necesar la for 19 Desfiinarea pedepsei cu moartea apare att n Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, ct i n Convenia European a Drepturilor Omului adoptat de Consiliul Europei n 1950. Dintre toate rile europene moderne, , ca n situaiile urmtoare: pentru a asigura aprarea oricrei persoane mpotriva violenei ilegale, pentru a face o arestare legal sau pentru a mpiedica evadarea unui deinut, pentru a reprima n mod legal tulburri violente sau o insurecie. Comisia European consider c recurgerea absolut necesar la for se poate realiza cnd minim una din cele trei condiii de mai sus este ndeplinit. Pentru constituiile care prevd pedeapsa cu moartea, Pactul recomand n articolul (art.) 6, iar Convenia n art.2 c, acolo unde pedeapsa cu moartea nu a fost abolit, s se pronune o sentin de condamnare doar pentru crimele cele mai grave, n conformitate cu legea n vigoare la momentul svririi crimei. Condamnarea la moarte trebuie s fie fcut de un tribunal competent, iar cel condamnat s aib drept de a solicita graierea sau comutarea pedepsei. De asemenea, nu pot fi condamnate la moarte persoanele ce nu au mplinit vrsta de 18 ani, precum i gravidele. Cnd pedeapsa capital este aplicat, ea se execut astfel nct s cauzeze minimul de suferin posibil. San Marino, n 1865, a fost printre primele care au desfiinat pedeapsa cu moartea. Letonia i Kazahstan au abolit pedeapsa capital pentru infraciunileobinuite, dar nu i pentru crime pe timp de rzboi. Tot Consiliul Europei este acela care a adoptat Ziua european mpotriva pedepsei cu moartea la data de 10 octombrie 2002. Acesta poate reprezenta un prim demers ntr-o lupt n care principalul obiectiv este suprimarea pedepsei capitale la nivel global. n prezent, n Europa, pedeapsa capital a fost abolit n majoritatea statelor, mai puin n Belarus, unul din motivele pentru care Belarus nu este membr a Consiliului Europei fiind aplicarea pedepsei cu moartea. Autoritile publice refuz, ns, s desfiineze pedeapsa capital pe motiv c societatea nu este pregtit s renune la ea, ca dovad invocnd referendumul din 1996, n care

80,44% din populaie a votat n favoarea pstrrii pedepsei cu moartea.

Argumente pro pedepsei cu moartea 1. Argumentul economic Dac gndim din punct de vedere strict economic, este mult mai eficient s elimini din societate un infractor periculos dect s-l nchizi ntr-o nchisoare. n nchisoare, acel infractor consum o grmad de bani(bani care se duc lui direct, ca si hran, ct i oamenilor pltii sa-l pzeasc, sa aib grija de el etc.). Astfel, pe lng faptul c acel om a fcut un ru societatii, el face in continuare ru, aceasta trebuind s cheltuie cu el bani, bani pe care societatea nu si-i va recupera niciodat (in cazul celor care sunt inchisi pe viaa, acetia nu mai sunt utili cu nimic societatii, ei fiind pn la sfritul vieii n grija societii). 1. Argumentul psihologic Pedeapsa cu moartea ar trebui s descurajeze viitorii infractori,creandu-le o teama ingrozitoare,tinand cont ca pedeapsa capitala este mai teribila si mai ingrozitoare decat pedeapsa cu inchisoarea,deoarece aceasta iti ia cel mai de pret lucruviata! 1. Act de prevenie Aceast pedeaps este aplicat de obicei criminalilor deosebit de periculoi,care nu mai pot fi reabilitai,care au comis crime ingrozitoare. Se petrec insa,nenumrate cazuri de evadri, si de asemenea ,dac nu sunt bine-supravegheai,comite crime mpotriva altor deinui n nchisori sau a paznicilor. 1. Educaia din nchisori Cei mai importani sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman i Anthony Giddens. Ei accentueaz defectele pe care le are sistemul penitenciarelor n prezent. Astfel, conform teoriei etichetrii, oamenii sunt deviani pentru c aa li se spune c sunt. Iar n nchisoare acest lucru este accentuat de faptul c zilnic gardienii le amintesc deinuilor de ce se afl acolo. Asta nseamn c acolo, n nchisoare, n loc s corecteze comportamentele deviante ale deinuilor, acetia le accentueaz.Goffman accentueaz aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici, care pe de-o parte au o imagine negativ n afar, dar i imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativ(Goffman, 2003). Tot aici trebuie precizat c n nchisoare deinuii se pot influena unii pe alii. Teoria nvrii, aparinnd colii de la Chicago, susine c nu exist oameni care se nasc deviani, ci acetia nva acest comportament de la alii. Astfel, n nchisoare, deinuii, n loc s se ndrepte, nva noi tehnici, iar dup eliberare nu fac altceva dect s le pun

n aplicare. Dac vorbim de criminali, se poate considera c acesta poate nva pe ali deinui, cu fapte mai puin grave, s fac i altfel de infraciuni. Din aceste motiv, susintorii pedepsei capitale consider ca infractorii deosebit de periculoi precum criminalii n serie trebuie eliminai definitiv din societate, ei fcnd ru chiar i n nchisoare. 1. Este o forma de respect pentru viaa umana Opozanii pedepsei cu moartea spun cel mai adesea c pedeapsa cu moartea incalc un drept fundamental din Carta Drepturilor Omului: Dreptul la via.(Articolul 3) . Cum rmne ns cu dreptul la via al victimelor celor condamnai? Sau cu respectul pe care societatea este datoare s l arate familiilor victimelor? Astfel, susintorii pedepsei capitale susin c statul are datoria de a arta c preuiete vieile cetenilor si i c este capabil s pedepseasc orice nclcare a acestui drept de o manier ferm si pe msur . Doar astfel, consider acetia, statul ar arta c ar respecta cel mai de pre lucru al cetenilor acestuia: viaa. Argumente contra pedepsei cu moartea 1. Argumentul religios Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. Acetia susin c viaa a fost dat omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate s ia viaa cuiva. Astfel, n cazul n care un stat ar avea n legislaie pedeapsa capital, acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe Pmnt, att timp ct are drept de via asupra oamenilor care-l locuiesc. De asemenea, se consider c acel om, n nchisoare, poate s se pociasc, existnd destule cazuri n care criminali periculoi au gsit calea credinei n nchisoare. Lucrul acesta este privit ns cu scepticism de susintorii pedepsei capitale, acetia susinnd c Biserica, mai ales cea Catolic, n-ar avea dreptul s se pronune n aceast privin att timp ct ar avea pe contiin atia eretici ai Evului Mediu.

Argumentul religios poate fi insa combatut: Ce spune Biblia despre pedeapsa cu moartea / pedeapsa capital?Rspuns: Conform Vechiului Testament, legea prevedea pedeapsa cu moartea pentru diverse fapte, cum ar fi: crim (Exod 21:12), rpire (Exod 21:16), violen (Exod 22:19); adulter (Levitic 20:10); homosexualitate (Levitic 20:13), a fi un profet fals (Deuteronom 13:5), prostituie i viol (Deuteronom 22:4), i alte cteva crime. Cu toate astea, Dumnezeu adesea a artat mil atunci cnd pedeapsa cu moartea se cuvenea a fi aplicat. David a comis adulter i crim, i totui Dumnezeu nu a cerut ca viaa lui s fie luat (2 Samuel 11:1-5, 14-17; 2 Samuel 12:13). n final, fiecare i orice pcat pe care-l svrim ar trebui s ne aduc pedeapsa cu moartea (Romani 6:23). Din fericire, Dumnezeu i-a artat dragostea fa de noi prin a nu ne condamna (Romani 5:8). Cnd fariseii au adus la Iisus o femeie care a fost prins svrind adulter i L-au ntrebat dac ar trebui omort cu pietre, Iisus a rspuns "Cine cintre voi este fr pcat, s arunce cel dinti cu piatra n ea" (Ioan 8:7). Acest lucru nu ar trebui folosit pentru a spune c Iisus a respins pedeapsa capital n toate situaiile. n acest caz, Iisus doar a vrut s arate ipocrizia fariseilor. Fariseii au vrut s-L pcleasc pe Domnul Iisus s ncalce Legea Vechiului Testament...lor chiar nu le psa de femeia care ar fi fost omort cu pietre (unde era brbatul cu care a fost prins n adulter?). Dumnezeu a fost Cel care a instituit pedepsa capital: Dac vars cineva sngele omului, i sngele lui s fie vrsat de om; cci Dumnezeu a fcut pe om dup chipul Lui (Geneza 9:6). n unele situaii, Iisus ar aproba pedeapsa capital. De asemenea, Domnul Iisus a artat mil atunci cnd pedeapsa capital era meritat (Ioan 8:1-11). n mod cert, apostolul Pavel a recunoscut puterea guvernului de a institui pedeapsa capital acolo unde este cazul (Romani 13:1-5). Aadar, n esen, ne-am ntors de unde am plecat. Da, Dumnezeu permite pedeapsa capital. Dar n acelai timp, Dumnezeu nu cere ntotdeauna pedeapsa cu moartea atunci cnd ea este meritat. Atunci, care ar trebui s fie punctul de vedere cretin cu privire la pedeapsa cu moartea? n primul rnd, trebuie s ne amintim c Dumnezeu a instituit pedeapsa capital n Cuvntul Su; de aceea, ar fi o ngmfare din partea noastr s gndim c am putea institui un standard mai nalt dect El sau c am putea fi mai miloi dect El. Standardul lui Dumnezeu este cel mai nalt posibil din moment ce El este perfect. Acest standard nu se aplic numai cu privire la noi ci i la El nsui. De aceea, El ne iubete i are mil fa de noi cu o msur infinit. De asemenea, vedem c El se mnie cu o msur infinit, i totul este pstrat ntr-un echilibru perfect. n al doilea rnd, trebuie s recunoatem c Dumnezeu a dat autoritate guvernului de a determina cnd este necesar pedeapsa capital (Geneza 9:6; Romani 13:1-7). Este nebiblic s gndim c Dumnezeu se opune pedepsei capitale n toate cazurile. Cretinii nu ar trebui niciodat se bucure cnd pedeapsa capital este aplicat, dar n acelai timp, cretinii nu ar trebui s se lupte mpotriva dreptului guvernului de a executa fptaii celor mai rele crime.

1. Riscul condamnrii unor persoane nevinovate Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale n dauna pedepsei cu nchisoarea pe via. Astfel, n cazul nchisorii, o eventual eroare poate fi reparat, chiar dac acel om a suferit enorm n nchisoare. n sprijinul acestui argument vin i nite date concrete. Astfel, conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea o asociaie american 123 de persoane au fost eliberate din coridorul morii din 1976 i pn n prezent n Statele Unite dup ce nevinovia lor a fost recunoscut . Totui, n cazul n care o persoan a fost deja executat, cazul se redeschide greu sau aproape deloc, considerndu-se c totul s-a terminat n momentul execuiei vinovatului. 2.Inexistenta preventiei dorite Datele arata ca rata infraciunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare dect in statele care nu au pedeapsa capitala . Dei aceste cifre nu creeaz automat o legtura cauzala, ele pun cu sigurana problema unei legturi cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infraciunilor. Mai mult, aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face dect sa diminueze si mai mult respectul pentru viaa al societatii, prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat. Aici de fapt sunt combtute dou argumente pentru pedeapsa capital(argumentele 2 i 5 de mai sus). Asta ar fi o dovad c statul nu preuiete viaa unui om. Astfel, se consider c nimeni, nici chiar statul, nu ar avea dreptul s ia viaa cuiva, aceasta fiind dovada suprem c statul chiar preuiete viaa propriilor ceteni. 1. Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale Aici sunt puse la ndoial avantajele economice ale pedepsei cu moartea. Astfel, se spune c mecanismul pedepsei capitale trebuie ntreinut chiar dac acesta nu este efectiv folosit. Apoi, nchisoarea ca instituie oricum exist, acel personal oricum este pltit (pentru ceilali infractori), deci costurile efective de fapt nu ar scdea, ci ar crete. De asemenea, chiar dac era vorba de criminali periculoi, acetia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societii (chiar dac ntr-o msur mai mic dect cei cu infraciuni mai minore). Se spune n continuare c problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. Astfel, ele exist i trebuiesc remediate, iar nchisoarea nu poate fi desfiinat cu toate dezavantajele ei. Astfel, nu este un argument c un criminal deosebit de periculos poate evada. Acest lucru se ntmpl pentru c acea nchisoare nu este bine pzit. De fapt, prin aceasta, adversarii pedepsei capitale susin c prin aceasta se ncearc ascunderea unor probleme reale ale unui stat. 1. Presiunea de pe umerii judectorilor Adversarii pedepsei capitale consider c presiunea pe judectori crete enorm, acetia fiind n definitiv oameni.Exist cazuri mediatizate, de crime oribile, iar aici judectorii

simt n plus presiunea opiniei publice i a comunitii pentru o pedeaps ct mai dur, pedeaps care poate nu este totdeauna i cea corect. Bibliografie 1. Iulian Poenaru, Pedeapsa cu moartea. Pro i contra, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1994. 2. Cesare B. Beccaria, Despre infraciuni i pedepse, Editura Alfa, Iai, 2006. 3. Iulian Poenaru,Contribuii la studiul pedepsei capitale, Bucureti, 1974