CRIMINOLOGIE

1. Noiunea de crim n sens criminologic (din seciunea Fenomenul criminal un prim obiect al cercetrii criminologice)Sensurile expresiei fenomen criminal difer in raport de coninutul mai restrns sau mai larg ce i se atribuie. Uneori coninutul expresiei este redus la cel al noiunii de infraciune. Crima. nelesurile posibile ale noiunii de crim: n sens criminologic noiunea de crim are o accepiune larg, referindu-se la infraciune n general. notiunea de crim trebuie s porneasc de la conceptul de infraciune din dreptul penal, ns trebuie s mearg dincolo de acesta.

2.Criminalitatea- doar definiie , clasificare subiectiv, clasificare obiectiv, fr categoriile obiective de criminalitateNoiune desemneaz la modul general ansamblul faptelor penale comise ntr-un spaiu si ntr-o perioad de timp determinate. Clasificarea subiectiv a criminalittii - n funcie de interesul cercetrii criminologice putem avea: criminalitate national, regional, zonal sau continental; criminalitate violent i criminalitate viclean ; criminalitate adult i criminalitate juvenil ; etc. Clasificarea obiectiv a criminalitii: - se refer la categorii de criminalitate general valabile, independente de orice criteriu de referin impus arbitrar . - are drept criteriu existena obiectiv a unor grade diferite de cunoatere a faptelor penale de ctre organele de justiie.

3.Criminalitatea real i criminalitatea legal ( sau judecat)1) Criminalitatea real ; - se refer la ansamblul faptelor penale comise efectiv, indiferent dac ele sunt sau nu sunt cunoscute de catre vreunul din organele justiiei penale. 2) Criminalitatea legal (sau judecat). - cuprinde faptele penale pentru care s-a pronunat o hotrre judectoreasc de condamnare definitiv.

4.Cifra neagr a criminalitii(definiie, factori, posibiliti de evaluare)Cifra neagr a criminalitaii ; DEF- reprezint ansamblul faptelor penale care se comit efectiv dar care nu ajung la cunotina organelor de justitie penal. - factorii care genereaz cifra neagr a criminalitii : A) abilitatea infractorilor ; B) ineficiena organelor de cercetare penal, care poate decurge din: I) organizarea deficitar a acestora; II) incompetena profesional; III) incorectitudinea unor funcionari; C) pasivitatea victimelor. - posibilitile de evaluare a cifrei negre a criminalitii (cercetarea criminologica foloseste in principal doua tehnici pentru a determina valoarea necunoscutei din ecuatia criminalitatii) : A) Anchetele de auto-confesiune; B) Anchetele de victimizare. 1

5. Criminalitatea aparent(sau relevant) Criminalitatea aparent (sau relevat) ; - reprezint totalitatea faptelor cu aparen penal ajunse la cunostina organelor de justiie.

6. Procedee n cunoaterea criminologic- doar metode Noiunea de metod tiinific poate fi definit ca ansamblul procedeelor care conduc gndirea spre cunoatere. a) Metoda inductiv - const n ansamblul procedeelor prin care gndirea trece de la particular la general. b) Metoda deductiv - reprezint un ansamblu de procedee care const n aplicarea unui principiu general la un caz particular. c) Metoda empiric - aceast metod este rezultatul combinrii primelor dou metode. - n schema clasic a metodei empirice se disting trei etape :observarea faptelor, inducia ipotezei i verificarea experimental 7. Procedee n cunoaterea criminologic- doar tehnici Prin tehnic de cercetare se desemneaz felul practic n care se utilizeaz o metod 1) Tehnicile macrocriminologice - sunt procedee care permit obinerea de date cu privire la criminalitate, msurarea acesteia. Principalele tehnici macrocriminologice : a) Statisticile criminale procedee prin care se contabilizeaza si exprim numeric diferitele categorii de criminalitate. Exist dou tipuri de statistici : -statistici oficiale; -statistic private. b) Tehnicile de evaluare a cifrei negre reprezint acele procedee prin care se stabilete cu aproximaie valoarea cifrei negre a criminalitii ; ele sunt de dou feluri : 1. Anchetele de auto-confesiune ; 2. Anchetele de victimizare (incearca sa aduca putina lumina asupra cifrei negre). c)Estimrile privind costul crimei constau n evaluarea prejudiciilor materiale cauzate prin comiterea de infraciuni la care se adaug si evaluarea cheltuielilor necesare ntreinerii i funcionrii aparatului represivopreventiv. .2) Tehnicile microcriminologice Principalele tehnici microcriminologice a) Examenul clinic - examenul clinic consta in primul rand in controlul medical ; general patologic, psihiatric si eventual psihoanalitic. - bazele examinrii clinice au fost puse de criminologul belgian Etienne de Greeff. b) Biografiile criminale

2

- reprezint procedee de investigare a trecutului delincventului prin : interviuri cu acesta, exploatarea surselor cu caracter biografic (fie medicale, cazier judiciar, acte civile etc.), autobiografiile spontane. c) Studiile de urmrire (follow up studies) - sunt procedee destinate a observa devenirea criminalului, evoluia acestuia pe o perioad lung de timp (5-15 ani) dupa efectuarea pedepsei. b) Studiile prin cohorte - reprezint procedee destinate a sesiza devenirea colectiv a unui ansamblu de subieci, aparinnd unei anumite categoriri. Cohorta este ansamblu indivizilor care au trait in cursul aceleiasi perioade un eveniment fundamental din existena lor, cum ar fi naterea sau cstoria

8.Finalitatea cercetrii criminologice (scopul i funciile)1) Scopul cercetarii criminologice a) Scopul imediat cunoaterea fenomenului criminal n toat complexitatea lui, prin stabilirea cauzelor i condiiilor care l determin si respectiv favorizeaz, precum i a proceselor care l caracterizeaz. b) Scopul mediat stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate n practica anticriminal, pentru limitarea fenomenului criminal i a consecinelor acestuia 2) Funciile cercetrii criminologice ntr-o delimitare cu caracter general avem: o funcie teoretic si o funcie practic. ntr-o alt clasificare avem: funcia teoretico-aplicativ pe de o parte si funciile aplicativ i prospectiv pe de alta parte., ntr-o a treia clasificare avem : a) funcia descriptiv corespunde stabilirii caracteristicilor generale ale fenomenului criminal. ; b) funcia explicativ consta in descifrarea naturii, a cauzelor si a conditiilor care determina si respective favorizeaza comportamentul criminal; c) funcia predictiv presupune anticiparea evolutiei fenomenului criminal in timp si spatiu; d) funcia profilactic raspunde necesitatii gasirii celor mai eficiente remedii in legatura cu fenomenul criminal.

10. coala lyonezAlexandre Lacassagne (1843-1924), profesor de medicin legal la Universitatea din Lyon , a fost principalul exponent al acestei coli. Teoria lui Lacassagne se poate rezuma la cteva aforisme care au rmas celebre : - Orice act duntor existenei unei colectiviti este o crim ; - Orice crim este un obstacol n calea progresului ; - Mediul social este supa de cultura a criminalitii ; microbul este criminalul , un element care nu are importan dect n ziua n care gasete supa care l face s fermenteze ; - Societile au criminalii pe care i merit.

3

11. coala socialist Are ca fundament opiniile formulate de Marx (1818-1883) i Engels (1820-1895). Potrivit conceptiei marxiste, criminalitatea depinde de conditiile economice, n sensul c inegalitatea economic genereaz criminalitate. Din considerente ideologice coala socialist prezint o variant extrem, transformnd explicaii pariale n explicaii cu caracter general, valabile pentru fenomenul criminal n ansamblu. Se comite astfel o eroare de ordin tiinific, sesizat chiar n epoc de Garofalo. Cderea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste, cel ideologic. 12.SCOALA SOCIOLOGICA Principalul reprezentant este Emile Durkheim (1858-1917). Principalele lucrri ale acestuia : Despre diviziunea muncii sociale , Regulile metodei sociologice , Suicidul , Dou legi ale evoluiei penale . E. Durkheim reduce faptele morale la fapte sociale, pe care le consider independente de contiina individual. El consider crima un fenomen de normalitate social . Crima este nu numai un element inerent oricrei societi sntoase, ci chiar un factor de sntate public , ceea ce duce la urmatoarele concluzii 1. din moment ce crima este un fenomen normal, ea nu provine din cauze excepionale, ci din structura nsi a culturii careia i aparine ; 2. deoarece criminalitatea este rezultatul marilor curente colective ale societii, existena i raporturile sale cu ansamblul structurii sociale prezint un caracter de permanen ; 3. deci, criminalitatea trebuie neleas i analizat nu prin ea nsi, ci totdeauna relativ la o cultura determinat n timp i spaiu.

4