Criminologia in RM

Primele cercetări criminologice ale autorilor moldoveni au fost realizate in cadrul şcolii sovietice a criminologiei. Menţionăm că şi actualmente dezvoltarea criminologiei naţionale este dominată de concepţiile şi tradiţiile ştiinţifice ale şcolii ruse de criminologie modernă. In anul 1980 la Chişinău este publicată monografia lui Constantin Florea ≪Naznacenie nakazania s uciotom pricin soverşionnogo prestuplenia≫ („Stabilirea pedepsei luind in consideraţie cauzele infracţiunii săvirşite"). Aceasta este prima lucrare criminologică editată in R.S.S. Moldovenească, dedicată problematicii cauzalităţii fenomenului infracţional. In opera sa Constantin Florea aprofundează cunoştinţele privind sistemul cauzal al criminalităţii prin prisma modelului interacţionist, elaborind şi conceptul de situaţie in care se comite nemijlocit infracţiunea.In anul 1988 Raisa Grecu a susţinut teza de doctor in drept (candidat in Ştiinţe pe atunci) ≪Preduprejdenie hişcenii v selskohozeaistvennoi sfere agropromişlennogo kompleksa (Na primere MSSR)≫ („Prevenirea sustragerilor in sectorul agricol al complexului agroindustrial". (Studiu realizat in R.S.S. Moldovenească). in perioada anilor 70-80 n-au fost realizate alte studii criminologice fundamentale de savanţii moldoveni, nu existau inrepublică centre ştiinţifice şi instituţii de pregătire a specialiştilor in domeniul criminologiei. in cadrul facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Chişinău (ulterior Universitatea de Stat din Moldova) funcţiona Catedra Drept penal şi Criminologie, disciplina Criminologiei fiind predată viitorilor jurişti intr-un singur semestru de studii.Perioada anilor 90 se caracterizează printr-o extindere a studiilor criminologice. In anul 1995 a fost infiinţată Asociaţia Independentă de Criminologiedin Republica Moldova. in a doua jumătate a anilor 90 a fost creat un sistem de instituţii private de invăţămint (liceu-colegiu-universitate) care pregăteşte specialişti-criminologi. La Academia de Poliţie "Ştefan cel Mare" funcţionează Centrul de cercetări ştiinţifice, realizările căruia sunt publicatein Anuarul ştiinţific "Probleme actuale privind infracţionalitatea". Sistematic se desfăşoară in ţara noastră conferinţe şi simpozioane asupra problemelor criminalităţii şi combaterii acesteia. in ultimii cinci ani au fost elaborate şi susţinute 8 teze de doctor in drept care vizează problemele criminologice privind infracţionalitatea minorilor (Mihai Bargău, 1996), corupţia (Vasile Lapteacru, 1998), furturile (Mihai Laşcu, 1997), criminalitateaorganizată in sfera furturilor şi răpirilor mijloacelor de transport (Veaceslav Untilă, 1998), cercetarea victimologică şi combaterea infracţiunilor grave de violenţă

(Gheorghe Gladchi, 1999), criminalitatea femeilor (Igor Zaporojan, 1999), crima organizată transnaţională (Igor Ciobanu,2000), jafurile (V. Stamatin, 2000). Printre publicaţiile criminologice mai importante din această perioadă,menţionăm monografiile: A.I. Timus, E.Gh. Martincik, V.I. Klimenko „Prestupnostiv zercale soţiologhii", 1990 (Criminalitatea prin prisma sociologiei);V.I. Klimenko, A.I. Timus „Prestupnosti v Moldove", 1995 (Criminalitatea in Moldova); V.Gh. Bujor „O suşcinosti prestupnosti", 1998 (Despre esenţa criminalităţii); V.Gh. Bujor, V.I. Guţuleac „Gruppovaiaprestupnosti: metodologhiceskie osnovi izucenia i classificaţia", 1998 (Criminalitatea de grup: baze metodologice ale studiului şi clasificării); V.D. Lapteacru „Corupţia: soţialino-pravovie i criminologhiceschie problemi", 1996 (Corupţia: probleme social-juridice şi criminologice); V.Untilă "Crima organizată: Contrasens, Business auto ilicit: aspecte sociale, penale şi criminologice", 1999; I. Zaporojan "Criminalitatea are chip de femeie", 2000; Gh. Gladchi "Determinantele victimologice şi mecanismul infracţiunilor de mare violenţă", 2000.Criminologia naţională actualmente se dezvoltă atit in baza ideilor şi concepţiilormoderne ale fostei şcolii sovietice (in prezent şcoala rusă) de unde işi are originea, precum şi utilizind in mod necesar elaborările teoretice, metodologice şi rezultatele studiilor empirice ale şcolilor şi centrelor ştiinţifice occidentale. Totodată, ideile şi cunoştinţele respective sunt verificate, adaptate şi interpretate ţinindu-se seama de realitatea noastră, de particularităţile perioadei de tranziţie. Aceasta permite ştiinţei criminologiei de a-şi aduce un aport considerabil la elaborarea şi realizarea politicii de stat privind combaterea criminalităţii in ţară, fiind una din cele mai acute probleme ale societăţii noastre aflate in procesul reformării.