criminalitatea feminina

2
Pentru a arata formele de manifestare ale criminalităţii feminine în România, Ana Balan a realizat o cercetare care a constat în analiza criminologică a datelor cuprinse în dosarele celor 1439 femei condamnate definitiv de către instanţele de judecată, aflate în penitenciarele din România la data de 15 iunie 2004. Analiza situaţiei statistice a femeilor condamnate definitiv, aflate în penitenciarele din România la data menţionată arată că, cele mai frecvente infracţiuni comise de femei (56,49% din total) sunt cele contra patrimoniului: furt, tâlhărie şi înşelăciune. Urmează (26,19%) infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii: omuciderea, pruncuciderea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă şi, la mare distanţă (5,83%) infracţiunile legate de traficul de stupefiante şi cele care aduc atingere relaţiilor de convieţuire socială (5,58%). După cum rezultă, infracţiunile contra patrimoniului şi cele împotriva persoanei constituie peste 80% din totalul infracţiunilor pentru care femeile au fost condamnate. Un procent de 1,66% este reprezentat de infracţiuni contra autorităţii, 0,97% infracţiuni de fals şi 3,36% alte infracţiuni. Peste 1/3 (35,28%) din femeile condamnate pentru comiterea infracţiuni contra persoanei aveau vârsta cuprinsă între 22 – 35 de ani, 29,70% între 36 – 45 de ani, 25,20% între 46 – 55 de ani, 7,12% aveau peste 55 de ani, 2,39% sub 21 de ani şi 0,53% erau minore. Analiza în funcţie de tipul infracţiunii comise arată că tinerele sub 18 ani au comis infracţiuni de omor şi pruncucidere, iar cele între 18-21 ani infracţiuni de omor, pruncucidere şi vătămare corporală. Din punct de vedere al stării civile, 32,89% dintre femeile condamnate pentru infracţiuni contra persoanei erau căsătorite, 21,75% necăsătorite, 20, 43% trăiau în concubinaj, 17,77% erau văduve şi 7,16% divorţate. Numărul copiilor era, în total, de 632, din care 417 minori. După mediul de rezidenţă, 51,99% dintre femeile condamnate pentru infracţiuni contra persoanei aveau domiciliul în mediul rural şi 48,01% în mediul urban.

Transcript of criminalitatea feminina

Page 1: criminalitatea feminina

Pentru a arata formele de manifestare ale criminalităţii feminine în România, Ana Balan a realizat o cercetare care a constat în analiza criminologică a datelor cuprinse în dosarele celor 1439 femei condamnate definitiv de către instanţele de judecată, aflate în penitenciarele din România la data de 15 iunie 2004.

Analiza situaţiei statistice a femeilor condamnate definitiv, aflate în penitenciarele din România la data menţionată arată că, cele mai frecvente infracţiuni comise de femei (56,49% din total) sunt cele contra patrimoniului: furt, tâlhărie şi înşelăciune. Urmează (26,19%) infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii: omuciderea, pruncuciderea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă şi, la mare distanţă (5,83%) infracţiunile legate de traficul de stupefiante şi cele care aduc atingere relaţiilor de convieţuire socială (5,58%). După cum rezultă, infracţiunile contra patrimoniului şi cele împotriva persoanei constituie peste 80% din totalul infracţiunilor pentru care femeile au fost condamnate. Un procent de 1,66% este reprezentat de infracţiuni contra autorităţii, 0,97% infracţiuni de fals şi 3,36% alte infracţiuni.

Peste 1/3 (35,28%) din femeile condamnate pentru comiterea infracţiuni contra persoanei aveau vârsta cuprinsă între 22 – 35 de ani, 29,70% între 36 – 45 de ani, 25,20% între 46 – 55 de ani, 7,12% aveau peste 55 de ani, 2,39% sub 21 de ani şi 0,53% erau minore. Analiza în funcţie de tipul infracţiunii comise arată că tinerele sub 18 ani au comis infracţiuni de omor şi pruncucidere, iar cele între 18-21 ani infracţiuni de omor, pruncucidere şi vătămare corporală.

Din punct de vedere al stării civile, 32,89% dintre femeile condamnate pentru infracţiuni contra persoanei erau căsătorite, 21,75% necăsătorite, 20, 43% trăiau în concubinaj, 17,77% erau văduve şi 7,16% divorţate. Numărul copiilor era, în total, de 632, din care 417 minori.

După mediul de rezidenţă, 51,99% dintre femeile condamnate pentru infracţiuni contra persoanei aveau domiciliul în mediul rural şi 48,01% în mediul urban.

Cele mai multe femei condamnate pentru infracţiuni contra persoanei aveau domiciliul în municipiul Bucureşti, urmate de cele domiciliate în judeţele Iaşi, Constanţa şi Dolj. Pe ultimele locuri se aflau femeile cu domiciliul în judeţele Giurgiu, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Ialomiţa. De asemenea, două condamnate aveau altă cetăţenie decât cea română. Majoritatea femeilor condamnate pentru comiterea unor infracţiuni contra persoanei (92,31%) nu avea antecedente penale, 2,91% aveau antecedente penale şi 4,78% erau recidiviste