Criminalistic A

3
Criminalistica Bibliografie: 1. Simion Doraș. Criminalistica(2 volume). Ed.Chișinău. 2. Mihai Gheorghiță. Criminalistica. Ed.Chișinău. 3. Gheorghe Porumbenco. Urmele infracțiunii. Ed.Chișinău 1999. 4. Camil Suciu. Criminalistica. București 1972. 5. Ion Mircea. Criminalistica. București 1978. 6. Stancu Emilian. Tratat de Criminalistică. București 2007. Tema: Caracteristica generală a criminalisticii 1. Noțiunea și obiectul criminalisticii. 2. Sistemul și sarcinile criminalisticii. 3. Metodele de cercetare criminalistică. 4. Criminalistica în sistemul științelor juridice. Noțiunea și obiectul criminalisticii. Criminaistica este un domeniu specific de cunoaștere ce vizează pe de o parte activitatea infracțională, iar pe de altă parte activitatea de descoperire și cercetare a infracțiunilor. Funcția ei utilitară constă în aceea că prin analiza realizărilor științelor tehnice, naturale, umanitare prin generalizarea activității organelor judiciare inițiază metode, mijloace și procedee eficiente de descoperire și cercetare a faptelor penale. Ca știință criminalistica are un dublu obiect de studiu și anume legitățile realității obiective ce se manifestă cu ocazia comiterilor infracțiunilor, reflectarea acestor activități ilicite în ambianța înconjurătoare, în memoria oamenilor precum și cele ce determină munca de descoperire, ceretare și prevenire a lor. Pentru ca urmele depistate în procesul anumitor cercetări să devină probe judiciare, ele trebuie strânse, examinate, evaluate și apreciate conform anumitor cerințe. Toate aceste operațiuni se supun legităților studiate de criminalistică. Astfel, în baza cunoașterii acestor legități sânt elaborate metode, mijloace și procedee practice de combatere și prevenire a faptelor penale.

description

drept

Transcript of Criminalistic A

CriminalisticaBibliografie:1. Simion Dora. Criminalistica(2 volume). Ed.Chiinu.2. Mihai Gheorghi. Criminalistica. Ed.Chiinu.3. Gheorghe Porumbenco. Urmele infraciunii. Ed.Chiinu 1999.4. Camil Suciu. Criminalistica. Bucureti 1972.5. Ion Mircea. Criminalistica. Bucureti 1978.6. Stancu Emilian. Tratat de Criminalistic. Bucureti 2007.

Tema: Caracteristica general a criminalisticii1. Noiunea i obiectul criminalisticii.2. Sistemul i sarcinile criminalisticii.3. Metodele de cercetare criminalistic.4. Criminalistica n sistemul tiinelor juridice.

Noiunea i obiectul criminalisticii.Criminaistica este un domeniu specific de cunoatere ce vizeaz pe de o parte activitatea infracional, iar pe de alt parte activitatea de descoperire i cercetare a infraciunilor. Funcia ei utilitar const n aceea c prin analiza realizrilor tiinelor tehnice, naturale, umanitare prin generalizarea activitii organelor judiciare iniiaz metode, mijloace i procedee eficiente de descoperire i cercetare a faptelor penale. Ca tiin criminalistica are un dublu obiect de studiu i anume legitile realitii obiective ce se manifest cu ocazia comiterilor infraciunilor, reflectarea acestor activiti ilicite n ambiana nconjurtoare, n memoria oamenilor precum i cele ce determin munca de descoperire, ceretare i prevenire a lor. Pentru ca urmele depistate n procesul anumitor cercetri s devin probe judiciare, ele trebuie strnse, examinate, evaluate i apreciate conform anumitor cerine. Toate aceste operaiuni se supun legitilor studiate de criminalistic. Astfel, n baza cunoaterii acestor legiti snt elaborate metode, mijloace i procedee practice de combatere i prevenire a faptelor penale.Astfel, criminalistica este tiina care studiaz legitile activitii infracionale, mecanismul de reflectare a acesteea n sursere de informaie i legitile ce determin activitate de investigare a acestor fapte realizat prin metode, procedee i mijloace special elaborate, necesare stabilirii adevrului n cauzele penale.Sistemul i sarcinile criminalisticii.Criminalistica ca tiin este alctuit din 4 comportmente:1. Teoria general a criminsliticii.2. Tehnica criminalistic.3. Tactica criminalistic.4. Metodologia(metodica) criminalistic.Teoria general este baza metodologic a tiinei n totalitate. Ea cuprinde cunotine privind obiectul i metodologia criminalisticii, principiile i sarcinile concrete, stabilete locul i legtura ei cu alte tiine. Astfel, teoria general a criminalisticii constituie un sistem de principii conceptuale, noiuni, categorii, definiii i conexiuni care interpreteaz obiectul criminalisticii n ansamblu.Tehnica criminalistic reprezint un ansamblu de cunotine tiinifice cu caracter sintetic n baza crora se elaboreaz metode, procedee i diverse tehnici destinate colectrii, examinrii i utilizrii probelor. Sub aspect practic ea cuprinde tot arsenalul de mijloace i metode destinat colectrii informaiilor cu semnificaie criminalistic. Temelia acestui compartiment este constituit din datele mai multor tiine att tehnice, ct i naturale incluse n mai multe ramure i anume: -traseologia; -armeologia; -documetologia; etc.Tactica criminalistic constituie un sistem de teze tiinifice n baza crora se elaboreaz diferite reguli de organizare i planificare a urmririi penale, precum i procedeele de realizare cu maximum de eficien a diferitor aciuni de urmrire penal. Tactica se bazeaz pe experiena pozitiv a practicii judiciare avnd menirea s adapteze la necesitile actului concret de investigaie, preconizrile psihologiei judiciare, logicii, eticii profesionale, tiinei despre organizarea muncii, etc.Metodica criminalistic include un ansamblu de recomandri i indicaii metodice, validate tiinific i aprobate n practic care privesc cercetarea anumitor categorii de infraciuni.

Sarcina general a criminalisticii const n asistena tiinific i n ajutorarea organelor judiciare n activitatea profesional de combatere a infracionalitii. Deasemenea, are i urmtorele sarcini speciale: Elaborarea noilor metode i mijloace de colectare, examinare i evaluare a probelor. Perfecionare probelor existente n acest sens. Desvrirea bazelor organizatorice, tactice i metodice ale urmrii penale. Implimentarea experienei pozitive ale altor state n activitatea de descoperire i prevenire a infraciunilor.Criminalistica are i 2 sarcini concrete: Asistena criminalistic n combaterea infracionalitii. Implimentarea sistemelor automatizate de nregistrare penal, de eviden criminalistic i de prgramare a cercetrii infraciunilor.