CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI

DEFINITIE

- Transformarea morfofunctionala si psiho-intelectuala la care este supus organismul din momentul conceperii si

pana la maturitate

- Fenomen cu determinare multifactoriala

CRESTEREA IMPLICA :

maturare fizica

multiplicare celulara

acumulare de substante intracelular

= CRESTERE CANTITATIVA

DEZVOLTAREA IMPLICA :

maturare fiziologica

este legata de maturarea si mielinizarea sistemului nervos

modificari psihologice si emotionale

= ESTE CALITATIVA

PRINCIPII ALE CRESTERII SI DEZVOLTARII

1. DIRECTIE CEFALOCAUDALA

2. DIRECTIE PROXIMODISTALA

3. GENERALA SI SPECIFICA

DIRECTIA CEFALOCAUDALA

DIRECTIA PROXIMODISTALA

DE LA GENERAL LA SPECIFIC

Copii folosesc capacitatile cognitive pentru a rezolva problem

La inceput prinde lucruri mari cu 2 maini , apoi cu 1 mana, apoi cu 2 degete poate prinde o margea

La inceput invata litere apoi cuvinte

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

I. EXOGENI

II. ENDOGENI

III. PRENATALI

IV. POSTNATALI

FACTORII EXOGENI

1. Alimentatia

mamei in timpul sarcinei

subnutritia – dismaturitate

- embriopatii

- fetopatii

alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata

- factori de crestere in laptele matern (sufhidroxilaza, taurina, fact. epidermal)

- factori de protectie antiinfectioasa in LM

alimentatia sugarului dupa varsta de 6 luni

- Carente alimentare – proteice: tulb. enzimatice,hormonale, edeme

- lipidice

- glucidice

- saruri minerale

- vitamine

- aport excesiv alimentar - obezitate

2.Mediul geografic

- Conditiile de microclimat

- aer

- soare

- lumina

- temperatura

- umiditate

- presiune atmosferica

- raze ultraviolete

- noxe chimice

- radiatii

- Clima excesiva → talie mica

- Clima temperata → talie normala

3. Factorii socioeconomici

- Conditii de locuit

- Pregatirea profesionala a parintilor

- Venitul parintilor

- Respectarea regulilor de igiena

- Morbiditatea infectioasa si parazitara

- Dinamica sociala

4. Factorii afectiv-educativi

NANISMUL PSIHOSOCIAL

- Climatul familial

- Modul in care copilul este acceptat in familie - leagan

- Interactiunea parinti – copil

- Alaptarea : san – biberon

- Modul in care familia se preocupa de educarea copilului

- Frecventarea gradinitei

5. Exercitiile fizice

- Masaje

- Gimnastica

Activeaza circulatia

Cresc aportul de O2

II. FACTORII ENDOGENI

1. Genetici - ereditatea

- boli cromozomiale

- Influenteaza - 80% - se exprima doar in mediu favorabil

- Conditiile socioeconomice pot depasi pe cele genetice

Talia finala = Media taliei parintilor + 6,5 cm baieti

- 6,5 cm fete

Diferente etnice

- Greu de explicat

- Diversificarea precoce a alimentatiei

Sd Turner

Boala Morquio

Sd Hurler

Sd Down

Sindrom Klinefelter - 47 xxy

Hipotonia - prezentă la 100% din cazuri la naştere. Aceasta determină o întârziere a dezvoltării motorii, care însă

se poate ameliora cu vârsta.

2. Factorii hormonali ai cresterii

a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)

- rol în multiplicare celulară;

- acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe cartilagiul seriat;

- hiperfuncţia = gigantism;

- hipofuncţia = nanism armonic.

b. Tiroxina şi triiodotironina

- sunt sub control talamo-hipofizar

- acţioneaza: 1 asupra cartilajului de creştere - mineralizare

2 asupra S.N.C.;

3 asupra maturaţiei dentare;

- hiperfuncţia = hipertiroidie

- hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism)

c. Parathormonul:

- controlează homeostazia Ca;

- intervine în calcificarea scheletului.

d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen.

e. Cortizonul:

- efect negativ: scade numărul de celule;

- efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.

f. Hormonii androgeni – testosteronul :

- iniţial activează creşterea;

- în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea scheletică.

- actioneaza pe cartilajul de crestere , stimuleaza masa musculara

g. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere.

Factori hormonali intrauterini

– hormoni fetali - STH – influenta redusa – hormoni materni – influenta mai mare H. Placentari H. care traverseaza placenta

Gonadostimuline STH

Prolactina →STH glucocorticoizii

mineralocorticoizii

insulina

H. tiroidieni

3. Factori patologici

Boli genetice

Boli metabolice

Boli malformative

Boli infectioase cronice

Boli cronice – renale

– cardiace

– hepatice

– sindroame de malabsorbtie

– mucoviscidoza

FACTORI PRENATALI FACTORI POSTNATALI

Malnutritia materna

Infectiile materne

Substantele de abuz consummate de mama

Boli materne

Hormonii materni

Diverse

Potentialul de crestere

Nutritia

Bolile copilului

Factori de mediu

Influente culturale

Socioeconomici

Factori climaterici

Jocurile si exercitiile

Rangul de nastere al

copilului

Inteligenta

Factori hormonali

ALTI FACTORI CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

SOMN : se fie respectat !!!!

- in timpul somnului profund se secreta STH si prolactina

- In timpul somnului paradoxal – cu vise si miscari oculare, cand se produce o paralizie a corpului

- Bazele unui somn bun la varsta adulta se pun in primii 2 ani de viata

- In timpul vietii intrauterine somnul fetusului nu se sincronizeaza cu al mamei.

- La varsta de 9 luni somnul se apropie de al adultului cu somn profund in prima parte a noptii si perioade de

somn superficial cu treziri scurte in a doua parte a noptii.

- 6-12 ani somn prodund cu terori nocturne, enuresis , somnambulism

- Adolescentul : modificari de somn prin modificari hormonale si de comportament

Legile cresterii

Observarea caracteristicilor generale normale ale creşterii a stabilit legi generale:

a) Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea oaselor.

b) Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al corpului are modul său propriu de

comportament faţă de înăţime.

c) Legile pubertăţii:

- înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor inferioare;

- ulterior pe seama trunchiului;

- în prepubertate este mai intensă alungirea;

- ulterior urmează îngroşarea corpului.

ETAPELE DEZVOLTARII COPILULUI

1. INTRAUTERINA: embrionara, fetala

2. EXTRAUTERINA

- prima copilarie - p. neonatala: 0-28 zile

- p. sugar: 29 zile- 1 an

- p. anteprescolar: 1-3 ani

- a II-a copilarie - p. prescolar: 3-7 ani

- a III-a copilarie - p. scolar mic = prepubertate: 7-11 ; 7-13 ani

- p. scolar mare=pubertate: 11-14 ; 13-15 ani

- p. adolescenta: 14- 18-20

Ritmul de scretere de la nastere pana la varsta adulta

METODE DE APRECIERE A DEZVOLTARII FIZICE A COPILULUI

Determinarea periodica a :

greutate : normal, prematur, dismatur

talie

perimetre

pliuri cutanate

circumferinta bratului

indici antropometrici

investigatii biologice (paraclinice)

criterii functionale :

toleranta digestiva

toleranta infectioasa

dezvoltarea psihomotorie

dentitie

CRESTEREA IN GREUTATE

Percentile

Formule de calcul

BMI – dupa varsta de 5 ani

BMI = greutatea / talie²

30 = obezitate

< 15 = malnutritie

N = 18,5 – 29,9

La nastere: greutatea normala – 3000 g (medie); 2750 – 4000 g

>4000 g = supraponderal = paratrofic - posibil diabet zaharat matern

2750 - 2500 g = subponderal

2500 – 2000 g = prematur grad I

1500 – 2000 g = prematur grad II

1000 – 1500 g = prematur grad III

<1000 g = prematur grad IV

Lunile 1 – 4: copilul creste cu 750 g/luna *

Lunile 4 – 8: creste cu 500 g/luna

Lunile 8 – 12: creste cu 250 g/luna

La 8 luni: 8 kg

1 an: 9 kg – chiar daca a fost prematur, trebuie sa recupereze pana la 1 an

> 1 an: creste cu 3 kg/an – 2 ani: 12 kg; 3 ani: 15 kg

Greutatea corespunzatoare varstei: 2 x VARSTA + 9 - pentru copiii mai mari, se accepta pana la pubertate

* Exceptie: Luna 1 – scadere fiziologica in greutate – pana la 10% din G initiala (din cauza aportului alimentar ↓,

pierderilor prin transpiratie, emisie de scaune, urina)→poate creste in prima luna cu 500 g

CRIZELE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

1. Scaderea fiziologica in greutate

2. Icterul fiziologic

3. Criza genitala

PERIMETRUL CRANIAN – masuram cu centimetrul in zona cea mai mare a craniului – imp in primii ani de viata

Perimetru cranian la nastere: 35 cm

Luna 1 – 3: ↑ cu 2 cm/luna

Luna 3 – 6: ↑ cu 1 cm/luna

Luna 6 – 12: ↑ cu 0.5 cm/luna

Inchiderea fontanelei

- Hidrocefalie

- Microcefalie

Palparea fontanelei – normala → normotensiva

– deshidratare → hipotensiva (ca o gropita)

– sindrom de hipertensiune craniana → bombarea fontanelei: febra (40 grade C), meningita→

reevaluam dupa scaderea temperaturii

Fontanela anterioara – cea mai mare, intre oasele parietale si osul frontal

– normal: 2/4 cm

– inchidere intre 9-18 luni

TALIA

La copil mic – masuram cu pediometru

La copil mare – taliometru

La nastere: 50 cm ± 2 cm

Luna 1: + 5 cm

1 an: 75 cm

2 ani: 85 cm In primii 3 ani, creste cu 10 cm/an, apoi cu 5-6 cm/an

3 ani: 95 cm

Pubertate: 10-15 cm in cateva luni

Talia corespunzatoare varstei: 5 x VARSTA + 80

PERIMETRUL TORACIC

- La nastere este < 2 cm ca PC

- La 1 an = cu PC

- La 5 ani > cu 5 cm ca PC

Dentitia - Incidente in eruptia dentara

TEMPORARA DEFINITIVA

Incisivi med. inf 6 - 8 luni 6 - 8 ani

Incisivi med. sup 8 – 10 luni 6 - 8 ani

Incisivi laterali 10 -12 luni 7 – 9 ani

Molari I 18 – 24 luni 10 – 12 ani

Canini 8 – 24 luni 9 – 11 ani

Molari II 24 – 30 luni 10 – 13 ani

Molari I 6 – 7 ani

Molari II 12 – 13 ani

Molari III 17 - 22 ani

DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A COPILULUI

Nou-nascut – reflexe:

Reflex Moro – simetric: daca o mana nu face→ paralizie de plex brahial

– spontan: extensia si abductia bratelor, extensia membrelor inferioare

– provocat

Reflex de apucare plantara – flexia

degetelor de la picioare la atingerea

talpii cu degetul

Reflex Babinski Reflexul tonic al cefei – intors cu

capul intr-o parte isi flecteaza

mana opusa directiei fetei

Tonicitate musculara Reflex de cautare Reflex de suctiune

Reflex de pasire

Reflex de catarare

Reflexul de pasire:

- la < 4 luni

- la 6 luni: incepe sa se ridice

≠ de reflexul de mers

2 luni

- Pozitie mai relaxata, pedaleaza pe rand cu

picioarele

- Ridica umerii si capul

- Gangureste

- Tipa – de foame, durere, bucurie, oboseala,

indispozitie

- Zambeste la 2 ½ luni

- Exprima placere – nemultumire

3 luni

- Pozitie mai relaxata

- Sustine capul

- Vede obiecte la 30-40 cm

- Este sensibil la vocea mamei

- Rade zgomotos

4 luni

- Se joaca cu mainile

- Priveste lateral

- Tine o jucarie cu 4 degete

- Emite vocale izolate

5 luni

- Intinde ambele maini dupa o jucarie

- Deosebeste persoanele straine de cele

apropiate

- Ridica singur capul de pe planul patului

6 luni

- Sta in fundulet

7 luni

- Pronunta clar silabe izolate

- Exprima bucuria si tristetea

- Imita persoanele din jur

8 Luni

- Merge de-a busilea

2 ani

- urca si coboara scarile tinut de maini

- mazgaleste cu creionul

- control sfincterian diurn

- aduce un obiect la cerere

3 ani

- Cunoaste 3 pozitii spatiale

- Stie poezii simple

- Repeta 3 cifre dupa examinator

- Limbaj construit gramatical

VORBIREA LA SUGAR SI COPIL

1 luna Zambet reflex la stare de confort

2 luni Este atent la vorbirea celor din jur Are un tipat diferit atunci cand ii e foame Incepe sa gangureasca

3 luni Il localizeaza cu privirea pe cel care vorbeste si ii priveste fata

Emite doua silabe Scoate multe sunete ~ cu cele ale vorbirii Vocalizeaza cu placere la stimuli sociali (persoane)

4 luni Se intoarce in directia de unde aude zgomot sau vorbire

Repeta 4-5 silabe inlantuite

Vocalizeaza singur si se joaca, vocalizand, cu sunetele

5 luni Raspunde la voci suparate prin tipat si la voci placute prin zambet

Isi imita propriile zgomote

6 luni Pare a intelege sensul tonului vocii (prietenos sau suparat) Pare a intelege cateva cuvinte: nu, mama, tata, numele sau

Incep lalatiile. Emite tipare de intonatie Isi directioneaza sunetele si gesturile catre obiecte Incearca sa repete secvente de sunete

7 luni Este atent la vorbirea celor din familie Reactioneaza la „Pa, pa!” / „Hopa, sus!”

Vocalizeaza emotional satisfactii sau disconfort

8 luni Este atent cand e salutat, precum si la alte fraze care ii sunt familiare

Vocalizeaza silabe diferite Are exprimari prin interjectii si exprimari verbale ale recunoasterii celor din jur

9 luni Raspunde prin actiuni la cererile verbale („deschide gurita!”). intelege interdictiile si numele sau.

3-4 silabe diferite in lant

Ecolalii. Incearca varietati de note inalte. Ii place sa faca diferite zgomote cu buzele. Copiaza tiparele melodice ale frazelor care ii sunt familiare.

10 luni Intelege „pa, pa” si face cu mana. Raspunde prin actiuni la cereri verbale („unde sunt papucii copilului?”). La unele intrebari, scutura capul afirmativ.

Spune silabe care se aseamana cu cuvinte: ma-ma

Incearca sa numeasca obiecte familiare

11 luni Diferentiaza persoanele straine de cei din familie. Intelege multe verbe.

Este varsta medie a primului cuvant

Limbaj rudimentar. Isi reclama nevoile biologice si satisfactiile psihologice. Vorbeste cu sine cand se priveste in oglinda.

12 luni Raspunde prin actiuni la comenzile verbale care i se dau. Ii plac poezii si cantece simple. Intelege semnalele de plecare si sosire.

5-6 cuvinte (mama, tata, papa, etc)

Inceputul vorbirii cu scop de a comunica Vorbire-jargon, copiind tiparele prozodice ale limbii

14 luni Pare a intelege tonurile emotionale cand i se vorbeste. Se uita la poze care ii sunt denumite, pana la 2 minute.

Cuvantul-fraza Foloseste unele cuvinte corecte amestecate cu jargonul lui

16 luni Aduce obiectele cerute din alta incapere. Recunoaste numele unor parti ale corpului

Apar tot mai multe cuvinte

18 luni Executa doua comenzi consecutive. Identifica doua obiecte familiare din 4 care ii sunt aratate. Arata imaginile unor obiecte familiare

Repeta cuvintele pe care le aude in jur

20 luni Arata mai multe parti ale corpului pe imaginile pe care le priveste

10-20 cuvinte Imita masina, aspiratorul, diferite animale, in joc. Imita fraze de doua si trei cuvinte

22 luni Identifica 8-10 imagini ale unor obiecte sau animale. Poate urmari doua directii.

Incepe combinarea a doua cuvinte. Povesteste ce s-a intamplat, amestecand cuvinte cu jargon.

24 luni Intelege cand incepe si cand se termina fraza. Recunoaste numele a numeroase obiecte si persoane familiare

50-75 de cuvinte, 75% substantive. Maj sunt formate din silabe repetate. L frazei – 1,5 cuv.

Prevaleaza interjectiile. Imita segmente de vorbire, spune frecvent „pa-pa”, comunica tragand de persoana si aratand cu degetul

27 luni Poate arata cu degetul anumite parti ale corpului (parti mici: ochii, nasul etc)

Foloseste fraze de 2-3 cuvinte. Incepe utilizarea pronumelor personale.

30 luni Actiuni raspuns la cereri verbale („inchide usa!”). Distinge in de sub. Asculta povesti simple.

272 cuvinte 38,6% verbe

Vorbire egocentrica. Pune intrebari simple. Numeste o culoare. Numeste sau descrie obiecte din ambient. Spune aia, asta. Tot mai multe adjective si adverbe.

33 luni Identifica verbe (actiuni) comune in imagini. Intelege adjective comune

Stie ca este fata sau baiat. Iti spune ce a desenat (mazgalit)

36 luni Intelege f multe verbe si comenzi. Intelege cam 3 propozitii. Asculta povesti mai lungi si mai complicate. Intelege cuvinte care exprima timpul. Intelege diferente semantice intre cuvinte

446 cuv. Propozitii cu o lungime medie de 3,1 cuvinte.

Continua vorbirea egocentrica. Numeste corect. Recita 1-2 poezii de copii. Numeste 5 imagini. Foloseste eu si al meu, 2-3 propozitii. Pronunta destul de corect.

3 ani Vorbire destul de clara. Tot mai frecvent sunt pronuntate corect si ultimele consoane

896 cuv. Fraze de 3,4 cuv.

Pune intrebari. Vorbire egocentrica frecventa in joc (vorbeste singur). Stie doua culori. Isi spune numele si sexul. Verbalizeaza cand trebuie sa mearga la toaleta.

3,6 ani Vorbeste tot mai mult si mai bine Intreaba si face afirmatii. 1200 cuv; fraze de 4,3 cuv. Gramatica mai complexa

Comunica tot mai mlt. Cere, ordona, ameninta. Intreaba „de ce?”. Face asociatii intre diferite experiente pe care le-a avut. Spune poezii. Numeste culorile primare. Numara.

4 ani 98% din vorbire este inteligibila. Omisiuni si substitutii tot mai rare. Voce controlata. Capata un ritm de vorbire de adult. Mai prezinta unele blocaje, dar repetitiile se reduc.

Incee sa foloseasca fraze complexe, compuse. Fraze de 4,2 cuv. 1500 cuv

Fraze complete. Exprimari la persoana I si realiste. Incepe si sa fantazeze. Se refera la persoane si intamplari care nu sunt in vecinatate. Vorbeste mult, spune povesti, numara pana la 3 obiecte, ameninta.

4,6 ani Rastoarna ordinea sunetelor in cuvinte si se amuza. Foloseste intonatia mamei. Isi incepe exprimarile cu „Immm...”

Fraze complexe, compuse. Rastoarna silabe, ordinea cuvintelor. Gramatica mai corecta. Foloseste conjunctii. 1800 cuv. Foloseste expresii colocviale

O comunicare sociala tot mai adaptata. Leaga intamplari prezente de cele trecute. Defineste unele cuvinte simple. Incearca sa utilizeze cuvinte noi, nu intotdeauna insa in mod corect.