CRESTEREA MATCII

8/11/2019 CRESTEREA MATCII

1/19

Metamorfoza cuprinde totalitatea transformarilor morfo-fiziologice cese desfasoara n cadrul unui ciclu complet, evolund prin stadiile deou, larva, nimfa si adult. La insecte, metamorfoza este controlata de

trei hormoni: un hormon de crestere, care permite larvei sa creasca, sase mareasca; un hormon juvenil, care mentine stadiul larvar si seopune nimfozei si un hormon de naprlire, ecdisona, care provoacanimfoza.

Secretia hormonilor depinde de un sistem neuroendocrin comparabilcu sistemul ortoparasimpatic de la vertebrate.

De ndata ce constata ca s-a cladit primul fagure, matca l umple cuoua. n jurul ei se strnge un grup de 10-12 albine; sunt cele care-iformeaza suita"; aceste albine nsotitoare au grija de hrana ei, dndu-

i mereu laptisor ; o mngie cu antenele, o curata si i ling corpul. Elepercep primele substanta de matcadovada pentru ele ca matca esteprezenta.

Cresterea Trantorilor

Cresterea Matcilor

Cnd matca depune oua n cuib, se sprijina cu picioarele de dinapoi pemarginea celulei respective, si introduce abdomenul n celula pna lafund si depune acolo oul.Oul depus de matca pe fundul celulei sta npozitie perfect verticala n prima zi, n a doua zi se nclina putin(aprox. la 45 de grade), pentru ca n a treia zi sa fie culcat pe fundulcelulei.Matca porneste depunerea oualor din fagurele mijlociu alcuibului, mergnd din centrul lui spre margini, n cercuri din ce n ce
http://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/matci.htmhttp://www.apicultura.freesoul.ro/trantori.htm


2/19

mai largi. Cnd cercul din acel fagure este suficient de larg, ea trece sidepune oua pe a doua fata a fagurelui, apoi ocupa cu oua cei doifaguri vecini, din dreapta si din stnga celui mijlociu ; acolo nsacercul ocupat de oua e mult mai restrns fata de primul fagure. n felulacesta, daca s-ar taia un cuib n sectiune, s-ar vedea ca forma lui e

aproape sferica. Albinele au adoptat forma sferica deoarece cea maipotrivita pentru a putea fi acoperita la nevoie cu trupurile lor,alcatuind un ghem strns deasupra puietului ca sa-i tina de cald, maiales n cazul cnd ar aparea dintr-odata o vreme prea rece. n lipsaalbinelor acoperitoare, puietul din celule raceste si moare.Ouale depuse pe fundul celulelor au forma alungita asemanatoareunor bastonase lungi de 1,4-1,6 mm, sunt curbate catre partea dorsalasi rotunjite la capete, au un capat mai ascutit, mai subtire (polul caudalsau anal)care are o substanta cleioasa cu care se prinde de fundulcelulei, iar celalalt mai gros, (polul oral sau cefalic) are un orificiunumit micropil, pe unde va patrunde n ovul spermatozoidul pentru

fecundare. n aceasta parte se va dezvolta capul viitorului individ.Culoarea oului e alba ; este nvelit ntr-o coaja chitinoasa care are peea desene hexagonale. n celulele de albine lucratoare si botci oualesunt fecundate si din ele vor ecloza albine lucratoare si matci, pe cndn celulele mari si largi de trntori ouale sunt nefecundate si din ele

vor ecloza numai trntori.ntre fagurii cuibului si n special pe portiunile ocupate de puiet, staualbine mai numeroase, albinele clocitoare, care pastreaza acolo otemperatura constanta de 34C, cu o umiditate relativa de 5560%,de care puietul din cuib are nevoie. Conditiile mediului din cuib aumare influenta asupra procesului de dezvoltare a puietului, astfel caprin ridicarea sau scaderea temperaturii cuibului numai cu 1-2C,durata de dezvoltare se scurteaza sau se lungeste cu 1-2 zile.


3/19

Stadiul de ou dureaza trei zile, timp n care n interiorul sau au locintense procese de diviziune celulara. Celulele ce rezulta din acestediviziuni se organizeaza si formeaza foite care vor schita treptattegumentele, tubul digestiv, aparatul reproducator, sistemul nervosetc. Dupa trei zile, de cnd matca a depus oua n primul fagure din

cuib, larva tnara eclozioneaza, dar nainte de ecloziune cu cteva ore,albinele doici depun n jurul oului laptisor care nmoaie corionul sifaciliteaza ecloziunea. Coaja oualor ncepe sa se desfaca si aparlarvele, care sunt ca niste viermi mici, albi, lungi de 1,6 mm, curbativentral, avnd o greutate de 0,1 mg. Dupa aparitia larvelor, albineledoici, tinere si capabile sa produca mult laptisor, varsa asupra loraceasta pretioasa hrana, n care larvele noata n cerc, cu guradeschisa. Consumul de laptisor se realizeaza prin cavitatea bucala iardiscontinuitatea dintre intestinul mediu si cel posterior face ca n totacest stadiu sa nu se elimine fecale. Indiferent de casta careia iapartin, n primele trei zile de viata, larvele sunt alimentate cu laptisor

si greutatea lor creste de la 0,1 mg la aproape 5 mg.ncepnd cu a patra zi de stadiu larvar, adica dupa sase zile de ladepunerea oului n celula, albinele doici hranesc larvele cu o hranacompusa din polen, miere si apa, hrana predigerata. Aceasta ledezvolta corporal, nct n cea de a 9-a zi de la depunerea oului larveleumplu n ntregime celulele.

Din ziua a patra, numai larvele de matca sunt alimentate n continuareexclusiv cu cantitati mari de laptisor, iar cele de lucratoare si trntoricu un amestec de miere, polen si apa. O larva, n ntreg stadiul larvar,este vizitata de catre doici de aproximativ 10000 ori, cel mai frecventn ziua a 5-a, de doua ori pe minut. Se afirma ca laptisorul oferit

larvelor de lucratoare si trntori ar fi mai putin valoros, comparativ cucel destinat matcilor care are o cantitate mult mai mare de acidpantotenic.Dezvoltarea larvelor n urma acestei hrane e exceptionala, caci desiele primesc laptisor n primele trei zile de la iesirea din ou, greutatealor ajunge de la 0,1 mg la 142 mg, adica cresc de 1.4001.500 ori nacest scurt interval de timp(lucratoare), de 2700 (larvele de matca) side 3300 ori (larvele de trntor).

Organismul larvelor contin elemente diferentiate ale principalelororgane si structuri functionale aflate n curs de dezvoltare sidefinitivare. Schitele viitoarelor organe identificate deja n stadiulembrionar se dezvolta si se completeaza larvar, ele constituind"schemele" tuturor organelor. De pilda, la trntor testiculele apar nprimele 3 ore dupa iesirea embrionului din ou, ca pna n ziua a 7-a deviata larvara organele sexuale sa fie att de dezvoltate, nct sa ocupecea mai mare parte din corpul larvei, iar cnd se capaceste celula (n


4/19

ziua a 8-a de stadiu larvar), organul de reproducere masculin esteaproape format ca structura, inclusiv cele doua vezicule seminale carendeplinesc functiile unei glande ce secreta lichidul spermatic, n care

plutesc cele peste 10 milioane de spermatozoizi. Sub tegumentullarvei se afla acumulata rezerva interioara de materii nutritive care

compun corpul gras.La sfrsitul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinelecapacesc celula cu un capacel poros ce permite patrunderea aerului,format din ceara si polen. n acest moment, larvele de lucratoare au ogreutate medie de 140 mg, iar cele de matci si trntori au n jur de 250si , respectiv, 340 mg. Conditiile de cules si cele meteorologice potspori sau diminua aceste cifre, astfel nct n conditii slabe de hrana,corpul albinelor la iesirea din celule poate avea doar 60% din masacorporala normala.Organele interne ale larvei de albina sunt asemanatoare tuturor

castelor, au corpul adipos foarte dezvoltat (65% din masa corpuluilarvei) si poseda glande sericigene cu care vor secreta materianecesara gogoasei ce o tes la sfrsitul acestui stadiu. n ziua a 6-a (a 9-a de la depunerea oului) larva ntinsa ncepe sa-si creasca coconul. nsfrsit, ncepnd cu capacirea larvelor, acestea trec n stadiul de nimfapna n cea de-a 21-a zi de la depunerea oului, cnd parasesc fagurelenatal ca albine. Nimfele nu mai primesc nici un fel de hrana de laalbinele doici. Nimfa la nceput are culoarea alba si formaasemanatoare albinei adulte, neavnd nsa aripi. Transformarea larvein nimfa ncepe la 2 zile dupa capacire. Transformarea este foarte

lenta, insesizabila. ncepnd cu a 11-a zi de la ponta, apar schitate celetrei parti ale corpului: capul, toracele si abdomenul. Sub tegumentelenca moi ncep sa se formeze mugurii aripilor, picioarelor si ai

pieselor bucale. Ultima naprlire are loc n mod obisnuit chiar n ziuaiesirii din celula a albinei adulte.Cnd albinele cresc o matca noua, pregatesc o celula speciala,spatioasa, ca o cupa, asezata cu deschiderea n jos, botca . Ele silescmatca sa depuna oua n astfel de celule iar albinele doici au grija nunumai ca laptisorul sa nu-i lipseasca, ci larva de matca sa aiba chiar deprisos. Laptisorul e hrana larvelor de matca pna la capacire. Formabotcii este asemanatoare cu aceea a unei ghinde mari si lunguiete.Stadiul nimfal la matca e mai redus. Durata stadiului larvar este de 5,5zile la matca, 6 zile la albina lucratoare si de 7 zile la trntor. ndecursul acestui stadiu larva naprleste de 4 ori, iar nvelisuriledetasate adera la fundul celulei. Prima naprlire se produce la 12-18ore, a doua la 36 de ore, a treia la 60 de ore si a patra la 80-90 ore, iardurata naprlirii este de 8 minute.La sfrsitul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinelecapacesc celula cu un capacel poros ce permite patrunderea aerului,format din ceara si polen.


5/19

Matcile tinere se nasc din botci n cea de-a 16-a zi de la depunereaoualor n botci. Pentru dezvoltarea matcii sunt necesare 16 zile, dincare 3 zile dureaza stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larva si 7,5 zilestadiul nimfal.Pentru dezvoltarea unui trntor sunt necesare 24 zile de la depunerea

oului pna la iesirea din celula. Puietul de trntor se recunoaste n stupnu numai dupa faptul ca ocupa celulele mari, dar si dupa formadeosebita a capacelelor, care n loc sa fie plate, ca la albinelelucratoare, acestea sunt bombate. Puietul de trntor este grupat deseoricatre marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau n primul coltatunci cnd matca are acces la el.Pentru dezvoltarea albinei lucratoare sunt necesare 21 de zile din care3 zile dureaza stadiul de ou, 6 zile stadiul de larva si 12 zile stadiulprenimfal si nimfal.

Ciclul de dezvoltare la trntore, lucrtoare si matca (click pe imaginepentru a mari)

Durata dezvoltarii nu este exacta, ea putnd fi mai lunga sau maiscurta n functie de rasa de albine de care apartine si , mai ales, nfunctie de conditiile exterioare si de conditiile de alimentatie alarvelor, un rol deosebit de important avnd totodata si temperatura cese creeaza la nivelul puietului. Puietul din celulele de la periferiacuibului necesita pentru metamorfoza o perioada mai lunga de timpdect cel situat n mijlocul cuibului, probabil din cauza dificultatilorde mentinere a unei temperaturi si umiditati constante.Lucratoarea care eclozioneaza este o insecta cu dezvoltare fiziologicaneterminata. Ea trebuie sa mai consume mult polen timp de 6-8 zile

pentru ca tegumentele sa i se pigmenteze complet, glandelehipofaringiene sa i se dezvolte, acul sa devina functional etc. Cndcresterea s-a terminat, ea nu mai consuma polen, dar azotul necesar vafi acoperit de cantitatile mici de proteine si aminoacizi liberi prezentin miere.

Trntorii pna n a 4-a zi de viata sunt hraniti de lucratoare, apoi sehranesc singuri cu miere si pastura din faguri . Dupa a 8-a zi de la


6/19


7/19

este de 18 zile de la depunerea oului.In primele 3 zile este doar un simpluou lunguiet, cu lungimea de 0,3mm si grosimea unui fir de ata, de culoarealba-sidefie. In a treia zi din faza de ou se trece la faza de larva si de aici seincepe si alimentarea cu laptisor de matca, pana in a opta zi cand albineledoici umple celula cu laptisor de matca si o capacesc, cu un capacel din

ceara amestecat cu un material celulozic pentru a putea permite nimfei sarespire prin el. Faza de nimfa, la matca dureaza 10 zile, dupa care matcaecluzioneaza, rozand acel capacel.Matca este singura vietuitoare de pepamant care are capacitatea de a stoca pe toata durata vietii intr-o anumitaparte a corpului(spermateca) spermatozoizii primiti de la trantori si ii poatementine viabili o perioada trebuie sa iasa la imperecheat. Imperecherea ei seface numai in zilele cu soare si vreme exceptionala din punct de vederemeteorologic. Selectia trantorilor cu, care se impercheaza se face naturaldeoarece matca se ridica in aer pana la o inaltime de 2000 m si doar cei careo pot ajunge o imperecheaza in timpul zborului. Matca se imperecheaza osingura data in viata si in primele doua sapatamani de la ecluzionare, dacavremea este nefavorabila acestui lucru si matca nu poate sa iasa laimpercheat in perioada optima, aceasta este compromisa si albinele trebuiesa creasca o alta matca. Matca este singura care traieste o perioada asa demare intr-un stup de albine si poate trai pana la 5 ani dar de obicei dupa 3ani ea este schimbata de catre albine si este obligata sa depuna ou incelulele de matca.

Matca este punctul de referinta predominant, obligatoriu pentrundeplinirea sarcinilor biologic necesare in familia de albine. ntr-o colonieorfana(fara matca) nceteaz activitatea de crestere, scade randamentul decules si dispozitia de aparare precum si coeziunea coloniei. Fenomenele care

apar dupa pierderea matcii, deci ntr-o colonie recent orfanizat au, deaceea,un caracter aproape dramatic. La aproximativ 1/2 - 1 ora dupndepartarea matcii apare nelinistea,o schimbare vizibila cunoscuta tuturorapicultorilor n comportamentul colectivitatilor de albine; de multe ori ea,este nsotita de un bazait distinct. Odat cu instalarea nelinistii nceteazaactivitatea de cladit si odata cu scaderea activitatii de zbor scade sirandamentul activitatii de cules.Aceasta slabire a coeziunii coloniei seexteriorizeaza prin faptul c albinele sunt gata sa paraseasca stupul; lucrufoarte vizibil n stupinele pavilionare n care stupii sunt astfel instalati ncatse ating. Aici se pot observa deseori siruri ntregi de albine ventilatoare, cu

glanda lui Nassonov descoperita, care si parasesc colonia si migreaza catrestupul vecin care are matca.

Pentru obinerea matcilor pot fi folosite mai multe metode:- obinerea i folosirea mtcilor prin roire naturala;- obtinerea botcilor de salvare din familiile orfane;- obtinerea prin schimbarea linistita a matcii;- folosirea cutiei Jenter sau Nicot;


8/19

- decuparea fagurilor cu ou sau metoda Miller ; - transvazarea simpla sau dubla a larvelor.

Obinerea i folosirea mtcilor din roiurile naturale

Vrsta matcii joaca un rol important pentru crearea tendintei de roire;coloniile care au matci mai batrane de un an roiesc mai frecvent decat celecu matci tinere (Simpson 1960). Acest lucru este valabil si pentru coloniilecu matci care au un defect corporal (Simpson 1960). n general se poatespune c orice scadere a pontei matcilor sporeste tendinta de roire.Butler(1960) explica aceste fenomene printr-o predare scazuta de substantade matca .

Exista rase la care nclinarea accentuata spre roire este nnascuta, chiardac puterea coloniei este mai scazuta (Ruttner1975). Acest lucru estevalabil mai ales pentru cateva rase africane (de ex. albina telica), ale carorcolonii pot pur si simplu sa se epuizeze prin roire (fratele Adam 1970). Laalte rase n schimb, tendinta de roire este slaba, de ex. A.m. ligustica sau A.m. carpensis. Dar chiar n cadrul unei rase exista diferente mari n privintatendintei de roire. De aceea prin selectie se pot obtine destul de repededeplasari considerabile ntr-o directie sau alta (Ruttner1978). n cazul albineide landa din Nordul Germaniei si al albinei carnica din sudul Austriei si dinIugoslavia au rezultat ,dup apicultura pentru roire practicata timp desecole,suse cu o tendinta de roire extrema, iar pe de alta parte printr-oselectie consecventa, tendinta de roire la carnica s-a redus considerabil.Numrul matcilor crescute n timpul procesului de roire oscileaza n functiede rasa ntre 10 si 200. Rasele, respectiv hibrizii caracterizati de un numar

mare de botci, sunt cele mai potrivite ca familii doici (albina telica F.RUTTNER 1975).Atunci cnd familia de albine roiete, albinele lucrtoare construiesc

numeroase botci de roire, n special pe marginile laterale i de jos alefagurilor. Botcile formate de albine n perioada frigurilor roitului pot fi folositela obinerea mtcilor tinere.Astfel, pe msura formrii botcilor i ajungerii lorla maturitate, acestea sunt tiate cu o bucat de fagure cu o zi sau dounainte de eclozionarea mtcii (botcile mature, din care mtcile trebuie seclozioneze n curnd se recunosc dup culoarea lor mai nchis i dupculoarea cpcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros i rosparial). Botca de roire se detaeaz din fagure cu ajutorul unui cuit ascuit,preferabil nclzit, mpreun cu o bucat de fagure lat de 1-1,5cm i sealtoiete pe un fagure, cldit, mai nchis la culoare,din care au ieit ctevageneraii de puiet, de preferin cu puiet cpcit i coroni de miere npartea superioar , ntr-o familie orfan sau roi artificial nou nfiinat.

Pentru a obine botci de la o familie anume se poate folosi metodaintrrii n frigurile roitului a acestei familii de la care se urmrete luarareabotcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigur primvara devreme cele mai


9/19

bune condiii de dezvoltare, de cretere a unui numr mare de puiet i albinetinere (hran suficient, cuib strmtorat pe ct mai puini faguri, pentrupstrarea unui regim termic adecvat, matc de 1an, stup protejat de cureniide aer). n a doua jumtate a primverii (n luna mai), cnd familia este nplin dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteaz introducerea ramelor noi

folosite la extinderea cuibului i se ine cuibul strmtorat. Adiional sentrete cu puiet cpcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere,nghesuiala n stup, lipsa spaiului de depozitare a mierii i a celulelor goalenecesare pontei mtcii vor determina familia de albine s intre n frigurileroitului i s construiasc un numr mare de botci pe care apoi apicultorul lepoate folosi dup necesiti.

Din familia intrat n frigurile roitului pot fi luate botcile cu ntreagaram, nemaifiind necesar tierea lor, pentru formarea unui roi artificial,lsndu-se pe ram doar o botc sau dou, bine crescute de albine, restulbotcilor distrugndu-se.

Din botcile de roire se pot obine mtci cu abdomenul foarte binedezvoltat i prolifice ns sunt roitoare, ca i familiile din care au fostcrescute, caracterele ereditare motenindu-se din generaie n generaie. Deaceea folosirea acestora n nmulire nu este recomandat, producia demiere sau polen putnd fi compromis de intrarea n frigurile roitului afamiliilor ce folosesc astfel de mtci.

Obinerea mtcilor din botcile familiilor orfane

Atunci cnd i pierd matca n mod subit, pentru a-i crete o nou matc,albinele iau n cretere larve de vrst tnr i construiesc, de obicei pe

mijlocul fagurilor, botci.Mtcile care eclozioneaz din aceste botci au, de obicei, abdomenultriunghiular i sunt mai mici dect mtcile provenite din botcile de roire.Albinele, atunci cnd i dau seama c au rmas fr regin, se nelinitesc,se panicheaz, i hrnesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate ncretere i larve de vrst mai naintat dect cea optim pentru cretereaunei regine (mai mari de 12 ore),din acest motiv aceste matci nu sunt decea mai buna calitate. Din aceste larve se vor dezvolta mtci inferioare dinpunct de vedere al calitilor urmrite (prolificitate, productivitate, etc.)care, avnd o vrst mai mare atunci cnd au fost luate n cretere, vorecloziona i mai repede i i vor omor rivalele, adic mtcile cu vrsta

potrivit, relativ de calitate.Apicultorul poate s detaeze cele mai frumoasebotci de pe fagure, folosind un cuit ascuit i s lealtoiasc pe ali faguri dinalte familii orfane sau nuclee sau s ia ramele pe care aceste botci apar i sformeze roi artificiali, iar la familia orfan din care a prelevat botcile desalvare s lase doar o botc, cea mai dezvoltat. Matca care va iei dinaceast botc va avea rezultate satisfctoare pentru un an, dup caretrebuie schimbat.


10/19

Obinerea mtcilor din botcile de schimbare linitit

Cnd matca este btrn, epuizat sau cnd este mutilat n urma unuiaccident sau a interveniei apicultorului, albinele cresc maximum 2-3 botci,

mari, pe partea central a fagurilor din care vor iei mtci de calitate. nlumea apicol se consider c aceste mtci, provenite din botci de schimbarelinitit, sunt cele mai bune. Apicultorul poate obine botci de schimbarelinit n trei faze:1. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu caliti biololgicei productive deosebite.2. Amputarea cu ajutorul unei forfecue a aripilor anterioare sau a unui piciordin fa a mtcii care trebuie schimbat din cauza vrstei naintate, dar frs se provoace rnirea sau strivirea unei alte pri anatomice vitale (cap,torace, abdomen) astfel nct matca s-i poat continua ouatul n condiiinormale.

Din cauza acestei infirmiti aparente (matca nu se folosete de aripi pentrudepunerea oulor) albinele din familia respectiv hotrsc nlocuirea ei prinschimbare linitit. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor n carematca va depune ou, silit de lucrtoare, apoi vor hrni din abunden,culptior de matc, larvele din aceste botci ca viitoarele mtci s beneficiezede condiii optime de dezvoltare nc de la nceputul creterii.3. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmreteprezena, numrul i poziia botcilor. Cnd botcile ajung la maturitate (12-14zile) se procedeaz la scoaterea (decuparea) botcilor i se formeaz totatia roi cte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaz nc

doi faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionarei miere, din aceeai familien care au crescut botcile, precum i o ram cu fagure artificial destinatclditului.Dac dorim s producem n continuare botci crescute n condiii deschimbare linitit, lsm matca infim mai departe n stupul su. Cuibul secompleteaz cu 2-3 faguri cldii de la rezerv i 2-3 faguri numai cu puietcpcit de la alte familii de albine . Conform aceluiai ciclu de 12-14 zile,situaia se repet, n cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cucare se procedeaz la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestoroperaii se face pn se obine ntregul necesar de mtci de care este nevoiepentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare i pentru dezvoltareaefectivului de familii de albine din stupin. La ultimul ciclu, cnd nu se maidorete obinerea de botci, n familia respectiv se las o ram cu o botc,urmnd ca matca care eclozioneaz s o nlocuiasc pe mama ei vrstnic iinfim.Roii astfel formai, cu mtci crescute prin schimbare linitit, se stimuleazdin dou n dou zile cu cte 300-400g sirop de zahr n concentraie de 1:1pn ce matca ncepe s depun ou. Dup ce roii cu mtci tinere i-au


11/19

dobndit autonomia necesar unei familii n dezvoltare, se procedeaz launificarea familiilor ale cror mtci trebuie s fie nlocuite cu aceste mtcitinere, astfel:Varianta 1. ntr-o diminea linitit se nltur din stup matca veche ceurmeaz s fie schimbat i familia de albine se las n starea de orfanizare

pn ctre sear. Acest interval de timp permite dispariia total a orcreiurme de feromoni, ceea ce face ca populaia familiei respective s acceptecu uurin prezena altei mtci sau chiar s o prefere. Se procedeaz apoila transvazarea ramelor cu faguri i populaia de albine d in stupul organizatn familia-roi cu matc tnr, intercalnd, dup ncetarea zborului, ntrecele dou grupe de rame un hrnitor cu 500g sirop de zahr n concentraie1:1. n ziua urmtoare se scoate hrnitorul i se apropie ramele transvazatede cele din familia primitoare.Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau n cursul dimineii cte 1-2 rame cu puiet ialbina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie nlocuit i seintroduce dup ultima ram din familia nou cu matca tnr. n felul acestaculegtoarele (care sunt mai agresive i accept mai greu matca nou) sentorc n familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere,blnde, rmn s creasc puietul de pe fagurii respectivi. Cnd familia careurmeaz s fie desfinat prin unificare nu mai are dect 4-5 rame cupopulaie, tot n cursul dimineii, se nltur matca veche, epuizat, lsndu-se familia orfan pn dup-masa, seara, cnd se transvazeaz n familiaprimitoare dup acelai procedeu ca n varianta 1.

Obtinerea matcilor cu ajutorul cutiei Jenter sau Nicot

Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic(115 cupule), ce permite creterea mtcilor n botci artificiale, din plastic,fr a mai fi necesar transvazarea larvelor, matca ound direct n potiraselefixate n bloc, n fia de plastic sub form de fagure. Este o metod bun,avnd n vedere c mtcile obinute sunt de calitate, fiind obinute devreme,oule fiind depuse direct de matc n botci, ns este o metod costisitoarede timp i operaii, fiind preferat mai puin de productorii de mtci nsistem comercial.

Cutia Nicot are acelasi principiu ca si CutiaJenter avand mai putin cu 5 cupule(potirase),a fost brevetata de Nicot inFranta ,cutia propriu jis este formata din:


12/19

-capac de opturare spate celule,transparent;-cutie propriuzisa cu 110 celule iar pe fata are forma de foita fagure;-capac tip grila Hanemann pentru celulele din fata;-doua dopuri de blocare-eliberare acces matca.

Metoda de lucru cu cele doua sisteme:

- In prima zi se ia o rama din stupul in care se afla matca de la care dorimsa avem descendenti,se decupeaza in mijlocul ramei fagurele si in locul luiintroducem cutia Jenter s-au Nicot, si pulverizam in interior sirop ,pentru caalbinele s-o curete si s-a se obisnuiasca cu prezenta ei.- A doua zi cutia Jenter sau Nicot (depinde ce folositi-procedeul esteacelasi),a fost curatata de albine si este pregatita pentru ca matca sa poataincepe ponta.Cautam matca din stupul selectionat,cel care are,cea mai bunaproductie de miere si ceara,cel care are o dezvoltare rapida in primavara cualbine harnice ,cu instinct de roire cat mai redus si albine cat mai blande. - Izolam matca acestui stup in cutia Jenter sau Nicot,ca ea,sa depuna oualece vor fi folosite in cresterea matcilor timp de aproximativ 4 zile.- Cand larvele din copule au inceput sa fie hranite cu laptisor dinabundenta,se transfera in rama de crestere si de aici toti stiu ce au de facut.

Decuparea fagurilor cu ou

A doua zi dup ce familia doic a fost pregtit (orfanizat, hrnitstimulativ cu sirop de zahr i turte proteice), din cuibul familiei de prsil(donatoare de ou sau larve) se scoate un fagure ce conine larve n celulede lucrtoare, n vrst de 1-2 zile, care se duce ntr-o camer nclzit. Peo mas, cu ajutorul unui cuit bine ascuit i nclzit se taie fii de fagure,care s conin fiecare cte un rnd de celule. Pentru creterea mtcilor sefolosesc doar celulele din partea superioar i de mijloc a fagurelui. Fiilede fagure se aeaz pe mas i fiecare se taie la jumtate din nlimeacelulelor. Apoi fiile se taie n buci separate, astfel ca fiecare bucic defagure s aib o celul cu larv. Celula este lrgit la gur, mai apoi, cu unbeior de lemn gros de 6mm, rotunjit la vrf, cu atenie, fr a atinge irni larva. Apoi, cu ajutorul cerii topite, celulele se lipesc de suporturi n carese scufund repede baza celulei. n cazul folosirii directe a botcilor se potfolosi diferite forme de suporturi (pene, coad de rndunic, ptrate cu tije,etc). Pentru a pregti fagurele n care se vor fixa suporturile cu celulelenaturale retezate i lipite cu cear, este bine ca acest fagure s fie introdusn cuibul familiei doici cteva ore, ca s se nclzeasc (se poate folosi, nacest sens, i o camer bine nclzit), fixarea suporturilor cu botci fcndu-


13/19

se astfel mult mai uor. Ei trebuie s fie mai nchii la culoare (n care s-aucrescut cteva generaii de puiet, s conin predominant celule delucrtoare i s aib n partea superioar o coroni de miere.Celulelele cularve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemnconstruite din scnduri subiri, lungi de 35mm, cu o grosime de pn la

2mm, limea la captul unde se lipesc celulele de 15mm iar vrful ascuit.Penele se nfing pe ambele fee ale fagurelui n form de zig-zag. Vrfulascuit trebuie s ajung n peretele din mijloc al fagurelui (foia artificial pecare s-a construit). Distana dintre pene este de 3mm iar dintre rnduri5mm, astfel c pe o fa de faguri se pot fixa 4 rnduri de 10 -12 penefiecare. Rama cu pene se aeaz n mijlocul cuibului familiei doici, ntre dourame cu puiet cpcit. Dac exist mai multe rame cu larve de mtci lacretere, ntre aceste rame se pun, intercalai, faguri cu puiet cpcit.Atuncicnd, n locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi delemn (25/25mm, cu grosimea de 5,25mm), lipirea se face ca i pe peneletriunghiulare. Suporturile se fixeaz pe 3-4 speteze de lemn care se introducn rama de cretere pe nite canale tiate n corpul ramei, cu celulelendreptate n jos. La o familie cresctoare se pot da ntre 40 i 60 celule cularve din care vor rezulta ntre 30-40 botci de bun calitate, botci care apoise vor folosi dup necesiti (formare de nuclee, roi artificiali, recuperareaunei familii orfane, etc.).Metoda are dezavantajul c fagurele cldit din carese taie fiile nu se mai recupereaz.

Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarulde matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarulmatcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cucresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o

familie cu performante mari,a carei matca ne-a multumit.La inceput,pentruapicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari batai decap.Din aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felulurmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi ,avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.Trebuie sa avem maregrija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botcinaturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu hrana , douarame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca.Pregatim rama de crestere,fig. 1, astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipimde speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baza

de 5-6 cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa felincat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2,asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cumiere si polen ,in centru , fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagurecu puiet capacit .Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajunsputem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu hrana.Inprincipiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.

Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa


14/19

cladeasca fagurasii din rama de crestere.Datorita conditiilor create incuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compacta pefaguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii noucrescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.Candcantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o

familie orfanizata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia increstere un numar cat mai mare de oua.Orfanizarea o facem astfel :identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), omutam intr-un alt corp. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fiscuturati de albine si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.

Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasiiinsamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere,vor trage maimulte botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltatedupa 9 zile de la introducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea ouluisi recoltare,sa nu treaca mai mult de 14 zile. Cele doua familii,furnizoare dematerial de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multorserii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.

Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct infamilii,cand vrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine levom transfera in nuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperechea.

Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a finevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativmatcile obtinute prin metoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performantainsa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de aproduce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de apicultura este insa

asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.

Transvazarea larvelor

Aceast metod este folosit, datorit eficienei, rapiditii i bunelorrezultate obinute n urma aplicrii ei, n stupinele mari i majoritateacresctoriilor comerciale de mtci i are dou variante: mutarea larvelor nbotci fr hran larvar, lptior (transvazare uscat sau simpl) i mutarealarvelor n botci n care exist lptior (transvazare umed sau dubl).Pentruexecutarea lucrrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, culateralele groase (limea de 20-30mm), prevzute cu anuri n care vorintra ipcile cu botci. Acestea sunt prevzute cu guri n care vor intrapicioruele botcilor artificiale, suporii pentru botci sau de care se vor lipibotcile confecionate din cear. Pe o ipc de cretere se pot monta pn la14 botci. ntr-o ram de cretere se pot pune, la distane egale, 3 leauri cubotci. Distana dintre leauri (ntre 5 i 8 cm) permite scoaterea siintroducerea acestora cu uurin n rama de cretere i ngduie albinelors cldeasc botcile fr a fi nghesuite.


15/19

Apicultorii care doresc s obin doar cteva mtci pe an pot folosi botciledin cear. Acestea se confecioneaz n felul urmtor: ceara se topete ntr-un vas, pe aburi sau ntr-un vas nconjurat de ap foarte cald, ca s nu seard, apoi, cu un ablon de lemn sau de sticl, se trece la confecionareabotcilor.

ablonul se construiete din lemn de tei strunjit, are o lungime de 10cm,unul din capete este uor rotunjit i puin conic, avnd un diametru de8,5mm. Pentru scurtarea timpului necesar confecionrii botcilor, pe un

suport pot fi montate mai multe abloane (beioare) de acest fel. Alturi devasul cu cear topit se pune un vas cu ap rece n care se introduce vrfulbeiorului, s se umezeasc, astfel c ceara nu va adera de ablon. Dup ceceara s-a topit, se cufund n ea vrful beiorului, de 3-4 ori. De fiecaredat cnd se introduce beiorul n cear se scufund din ce n ce mai lasuprafa astfel ceara de pe beior se ngroa sub form de cup. Cndstratul de cear de pe beior este destul de gros se scoate afar din cear,se introduce n apa rece ca ceara s se ntreasc i, nvrtind beiorul ntredegete, se detaeaz nceputul botcii, cupa. Cnd s-au strns mai multecupe, se lipesc cu cear topit de suporturile de botci din lemn care apoi se

monteaz pe ipcile port-botci. Ramele cu ipci se introduc pentru 24 de oren familia doic, ntre ramele cu puiet. inerea ramelor cu botci din cear nfamilia de cretere face ca albinele s modeleze i s curee aceste potirae,s le pregteasc pentru primirea larvelor.

Botcile de cear nu sunt potrivite pentru cresctorul de mtci ce lucreazn sistem comercial. Acesta folosete botci artificiale, din plastic, care semonteaz direct peipci prin intermediul unui picioru sau a unui sistem deprindere format dintr-o alt pies.Pentru a efectua transvazarea, apicultorultrebuie s folosesc o lanet de transvazare.n magazinele cecomercializeaz echipament apicol exist o varietate de lanete, inclusivinstrumente semi-automate de recoltare a larvei din celul.

Transvazarea simpl (uscat)se realizeaz prin depunerea direct alarvelor n vrst de cel mult 12 ore n botca artificial.Mutarea larvelor seface ridicndu-se larva mpreun cu o parte din lptiorul care se afl subele. Dup introducerea botcilor cu larve transvazate n familiile cresctoarealbinele doici vor lua imediat n primire larvele transvazate i le vor hrni dinabunden cu lptior. Procentul de acceptare de ctre albine a larvelor
http://4.bp.blogspot.com/-9uWeqHk_hTE/TaMAm8s0cPI/AAAAAAAAAC4/tfEvXTb_DBo/s1600/DSCF0786.JPG


16/19

transvazate depinde de modul n care acestea au fost luate din celul, dacnu au fost rnite n timpul transvazrii, dac au fost luate cu destul lptiorde matc, dac nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauzainerii, la transvazare, a larvelor n mediu uscat, abundena hranei n natur,dac familiile doici au fost stimulate, etc. Pentru transvazarea simpl

recomand laneta chinezeasc, prin folosirea acesteia operaia de mutare alarvei desfurnndu-se rapid, eficient i cu deranj minim a larvei.Mai joseste prezentat graficul lucrrilor ce se execut pentru creterea, n serii, areginelor, folosind transvazarea simpl. n funcie de data calendaristicaleas pentru prima transvazare se stabilete i datele celorlalte lucrri,respectnd zilele indicate.

Transvazarea dubl (umed)se deosebete de prima transvazare prinfaptul c larvele se pun n botci care conin deja lptior sau un alt produsspecial preparat.

Pentru ca lptiorul s aib acelai coninut specific cu al larvelortransvazate (larve n diferite stadii de dezvoltare sunt hrnite cu lptiordiferit ca i compoziie, specific vrstei) i acceptarea s fie, deci, mai bun,unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniial se face o transvazaresimpl, uscat, iar dup acceptarea larvelor, la 12-24 ore de la introducereaacestora n familiile cresctoare, larvele transvazate uscat se nltur i nlocul locul lor se transvazeaz alte larve. n felul acesta larvele puse a douaoar n botci beneficiez nc de la nceput de lptior din abunden,specific vrstei, ceea ce permite obinerea unor mtci de o calitate foartebun. Pentru nlturarea larvelor transvazate prima dat n botci recomandfolosirea lanetei germane, de metal, deoarece este rigid i permite luarea

cu uurin a larvei din lptior.n cresctoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, dinmaterial plastic.Dup transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc nfamiliile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, productoare delptior. Acestea vor lua n primire larvele din botci i le vor hrni dinabunden cu lptior de matc. n continuare larvele pot rmne n acestefamilii i vor fi crescute n lipsa mtcii pn la recoltare sau pot fi mutate ncompartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matc.nziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recolteaz din familiilecresctoare, se pun ntr-un incubator portabil (sau n lipsa acestuia ntr-olad frigorific cu pereii termoizolani, nclzit de la o pung de cauciuc cuap cald) dac nucleele sunt la distan mare de familiile cresctoare sau nbuci de burete prevzui cu guri n care vor intra botcile crescute,acoperii de o bucat de material textil pentru protejarea botcilor de aciunearazelor solare, dac nucleele sunt n imedata apropiere a familiilorcresctoare.

La introducerea botcilor nucleele se hrnesc cu sirop de zahr nconcentraie 1:1 la care se adaug Fumidil Bpentru prevenia nosemozei.La


17/19

16 zile de la introducerea botcilor n nuclee se recolteaz mtcile, care seintroduc n cutiue cu erbet. Cutiuele se aeaz ntr-o ram de stup ce esteprevzut cu suporturi din lemn. Rama se introduce mai apoi n banca demtci (o familie orfan, cu multe albine tinere, ce hrnete i ngrijetemtcile pentru o perioad de timp, pn ce acestea vor fi vndute sau

folosite n stupin, dup necesiti). Albinele din banca de mtci se hrnescdin abunden cu sirop de zahr i turt proteic iar sptmnal se introduceo ram cu puiet cpcit ca s existe, n permanen, albine tinere,productoare de lptior de matc.

Familia de prasilaeste aceea familie care doneaza ouale sau larvelece vor deveni botci si ,in final,matcile de care avem nevoie.Deci familia deprasila este o familie recordista in stupiuna,care s-a evidentiat in cel putindoua sezoane consecutive prin comportment,productie,rezistenta la boli sitoate celelalte caracteristici pe care trebuie sa le defineasca o familie si pecare dorim s-a o multiplicam in stupina noastra,Aceasta trebuie sa aibaasigurate toate conditiile pentru a furniza la timpul potrivit ouale sau larvelenecesare producerii de matci indiferent de metoda de crestere aleasa destupar.

In familia de prasilase vor scoate toate ramele cu puiet necapacit si sevor da altor familii din stupina.Se tine cuibul strans si se va organiza in felulurmator:in stanga si dreapta cuibului sa existe cate o rama cu hrana,langauna din aceste rame se gaseste cel putin o rama cu pastura,iar in mijloculcuibului,intre ramele cu puiet capacit.In mijlocul cuibului,intre ramele cupuiet capacit,se introduce o rama cu celule de lucratoare buna desemanat,stropita cu sirop,rama in care au mai fost crescute 2-3 generatii depuiet (tot aici putem monta cutia Jenter sau nicot).Se stimuleaza seara.Lipsa

puietuluitanar si a oualor face ca,imediat ce albinele au toaletat ramaintrodusa in centrul cuibului,matca o seamna rapid.Peste 3 zile,in aceastarama vom avea oua proaspete din ziua respectiva si oua de 2 si 3 zile.Varstalor se deosebeste dupa pozitia oului pe fundul celulei.

Familia crescatoare are aceleasai calitati ca familia deprasila,urmand sa asigure ingrijirea si cresterea corespunzatoare a larvelorce vor deveni matci.Acest lucru este posibil numai daca aici este simulatauna dintre cele trei situatii ce determina o familie de albine sa creasca matci:

- Ridicarea matcii din stup declanseaza starea de orfanizare si albineletrag botci pentru redresarea situatiei;

- Mutilarea intentionata a matcii prin amputarea unui picior s-aureducerea suprafetei unei aripi determina limitarea pontei,iar albinele tragbotci pentru inlocuirea matcii;

- Micsorarea artificiala a volumului cuibului si existenta in cuib a foartemulta albiona tanara si a hranei din abundenta,determina declansareaartificiala a frigurilor roitului si ,binenteles,a cresterii de botci.Familiadestinata a creste matci primeste o atentie deosebita din parteaapicultorului,fiind hranita din abundenta.Cuibul se tine strans.Toate aceste


18/19

activitati au scopul de a aduce familia crescatoare in stare fiziologica de aputea incepe procesul de crestere a matcilor.

Matca reprezinta esenta unei familii de albine. Practic o matca poate schimba aspectul uneifamilii de albine in maxim 2 luni.

Pornind de la aceste considerente obtinerea unor matci de calitate este un proces dificil side lunga durata. Tara noastra a pierdut o batalie importanta pe acest segment dupa disparitiaprofesorului Harnaj. Introducerea rasei italiene nu a dus la rezultate spectaculoase si concluziileacestei incercari nu au fost prezentate niciodata. La un moment dat simpla crestere a matcilor seconfunda cu activitatea de selectie.

Eu nu pot declara ca am realizat o activitate de selectie stiintifica, dar pot afirma caselectia am facut-o prin eliminarea exemplarelor cu performante reduse. Daca evitati inlaturareamatcilor cu performante reduse, gandind ca nu pot face rau celorlalte familii, comiteti o mareeroare. Indiferent daca aveti o crestere controlata de trantori sau nu, trantorii din aceste familiipot perpetua caracteristici genetice catastrofale.

Trecand de la generalitati la lucruri practice sa va prezint pe rand metodele incercate de

mine pentru obtinerea matcilor fara a intra in anumite detalii pe care le puteti gasi si in cartile despecialitate.Folosind orice metoda de inmultire avem nevoie de o familie donatoare de larve, o familie

de crestere a matcilor (doica) si de nuclei de imperechere. De la familia donatoare se iau larvelepentru crestere si de aceea aceasta trebuie sa fie familia cu cele mai bune rezultate la toatecapitolele: productie de miere, rezistenta la boli, blandete, matca outoare si nu in ultimul rand cuinclinatii reduse catre roire. Familia doica este tot o familie puternica care va fi orfanizata pentrucresterea matcilor. In general este bine sa inlaturam din ea tot ce inseamna larve tinere pentru anu avea surpriza aparitie unei matci timpurii care sa ne distruga munca. Nucleii au fost prezentatitehnic la capitolul "Materiale apicole - Nuclei", aici ramanand de mentionat rolul lor in obtinereamatcilor.

- Metoda orfanizarii simple - presupune izolarii matcii pe o rama in familia donatoare siintroducerea acestei rame in familia doica. Pentru cresterea numarului de botci se va taia parteinferioara a fagurelui sub forma de triunghiuri. Matcile astfel obtinute pot fi considerate foartebune. Metoda rezolva necesarul de matci pentru o stupina, fara a necesita operatii speciale. Esteo metoda accesibila si pentru incepatori si pentru profesionisti.

- Metoda simplei transvazarii - presupune recoltarea larvelor in primele ore de la incepereahranirii si transvazarea lor in potirase speciale pe rama de crestere. O gresala a incepatorilor estefaptul ca nu pun in potirase laptisor de matca colectat din alte botci. Astfel multe larve mor panaalbinile doici le descopera si le iau in crestere. Metoda trece deja linia de demarcatie dintre

amatorism si profesionalism si presupune mult exercitiu, indemanare si rabdare. Procentul decrestere a botcilor si calitatea lor nu sunt multumitoare si de accea este de preferat folosireametodei dublei transvazari.

- Metoda dublei transvazarii - daca ati reusit sa faceti o simpla transvazare este pacat sa nufaceti dubla transvazare. Spre deosebire de metoda simpla, cea dubla presupune inlaturarealarvelor din potirase dupa 2-3 zile cu alte larve proaspat recoltate.


19/19

Botcile obtinute prin oricare din aceste metode vor fi recoltate cu o zi inainte de iesireamatcilor si introduse in nucleele de imperechere. Dupa aproximativ 10 zile veti avea nouageneratie de matci outoare. Matcile vor fi luate si puse in colivii pentru formarea de roi la pachetsau noi familii. Pentru reusita transferarii matcii va recomand opturarea orificiului coliviei cu catmai mult serbet. Primele albine care vor ajunge la matca vor avea gusa plina, vor fi calme si o

vor accepta fara probleme.Inainte de introducerea matcii in noua familie se face si marcarea matcii cu codul deculoare anual. Se va acorda mare atentie vopselei pe care o utilizati. Este bine ca in prealabil saincercati vopseaua pe cativa trantori pentru a vedea rezistenta in timp si eventuale efecte nociveasupra matcii.

CRESTEREA MATCII

Documents

Transcript of CRESTEREA MATCII