Cresterea gainilor outoare

Cresterea gainilor outoareAcas Utile Cresterea gainilor outoare

Cresterea gainilor outoare pe timpul iernii. Gaini outoare si mixte. Conditiile decrestere, apa, hrana, lumina, adapost calcul suprafata pentru gaini outoare. Retetafurajera pentru gaini fara adaosuri de fainuri sau ingrediente modificate genetic.

Canibalismul la gaini.

Creeaza un cont gratuit pe acest magazin si primesti un cupon de reduceri in valoare de 10% .Toate informatiile de folosire acuponului le primesti pe email odata cu activarea contului. Succes! Creeaza cont Aici

Cresterea gainilor outoareGainile outoare nu fac exceptie de la normele de crestere si bunastare a pasarilor. Spatiul de crestere,temperatura, umiditatea, furajul, apa si iluminarea sunt factori determinanti in productia de oua. Pentru unelepersoane, cresterea gainilor outoare reprezinta un simplu hobby insa sunt crescatori care au realizat oadaverata afacere din productia de oua. Indiferent de alegerea facuta, hobby sau afacere, gainile au nevoie deconditi normale de crestere si furajare.Apa: Este elementul foarte important in cresterea gainilor dar si a pasarilor in general. Apa trebuie sa fie curata si ladiscretie, gainile avand consum mare de apa mai ales pe timpul verii. Indiferent de sistemul de crestere fie caeste vorba despre cresterea in custi, la sol sau in libertate, gainile au nevoie de apa. Apa influenteaza in moddirect raportul de oua. Accesul limitat la apa, scade considerabil numarul de oua/zi.Se recomanda apa la temperatura camerei/spatiului de crestere. Se evita la gaini/pasari consumul de apa rece.Calitatea apei este si ea importanta, din punct de vedere fizico-chimic, nivelul maxim al nitrailor + nitriilor snu depeasc 100 mg/litru. Recomandari:Cartile de specialitate recomanda ca in apa de baut la pasari/gaini, curci, rate, gaste, prepelite si chiar porumbeisa se administreze o data/saptamana otet de mere. Otetul de mere creste ingestia la pasari, asimilarea furajului

Cresterea gainilor outoare http://ouaprepelita.pprepelite.ro/cresterea-gainilor-outoare/

1 din 5 17.06.2015 11:53

are un raport crescut, puii cresc mai repede, penajul pasarilor capata calitate. Se administreaza in apa de baut10ml de otet de mere/1litru apa o singura zi/saptamana sau si mai simplu 1ml/1litru apa timp de 5 zile cupauza 10 zile.Otetul de mere administrat in apa de baut, stopeaza dezvoltarea bacteriile precum tricomonoza si salmonella.Otetul este un acidifiant, previne dezvoltarea bacteriilor, previne formarea matasii broastei pe sistemeleautomate de adapare, diminueaza calcarul din apa de baut, previne blocarea adapatorilor automate/cupiteautomate.Nu se folosete in perioade lungi de adapare pentru ca poate slabi inima pasarilor. Folosit cu moderatie, este unbalsam in apa de baut a pasarilor.

Cresterea gainilor outoare AdapostulAdapostul gainilor outoare si de carne nu reprezinta o problema pe timpul verii. Facem referire la sistemul decrestere nonintensiv, in gospodarii propri sau mini ferme de gaini.Adapostul gainilor pe timpul veriiDaca sunt crescute in custi, gainile au nevoie pe timpul verii de un spatiu de crestere ventilat cu temperaturamaxima 20-22 C si umiditate 50-60%.Caldura din adapost influenteaza direct nivelul productiei de oua, consumul de nutreturi si chiar sanatateapasarilor. Temperatura care asigura cea mai mare productie de oua este de 13C, masurata la nivelul de vietuirea pasarilor 40-50 cm de la pardoseala sau, in cazul bateriilor, la nivelul etajului de mijloc.

La temperaturi de 14-18C sau chiar de 19-22C productia de oua este de asemenea mare, iar consumurile denutreturi pentru un ou sunt mai reduse (150-160 g nutret pentru un ou)Adapostul gainilor pe timpul ierniiTemperatura scazuta de 12-10C si chiar de 8C permite productii satisfacatoare de oua, doar dacaambientul din adapost nu devine umed.

Sub temperatura de 8C ouatul incepe sa scada, consumul de nutret pentru un ou creste mult mai mult. Latemperaturi insa mai mici 2-3C ouatul devine atat de rar incat abia se poate obtine 1 ou pe saptamana de lafiecare gaina cu un consum de peste 800 g nutret pentru un ou.

De retinut:Oxigenul este sursa importanta in buna crestere si dezvoltare a gainilor. Aerul poate influenta atat sanatateagainilor cat si randamentul la ouare. Trebuie mentinut un nivel de oxigen( aer proaspat) mai mare in camera decrestere decat aerul gazos provenit de la dejectii si gaini. Aerul poate fi controlat cu ajutorul unui ventilator


2 din 5 17.06.2015 11:53

care, pe timpul iernii trebuie sa mearga la 50% din capacitatea lui pentru evitarea racirii. Este utila folosireaferestrelor deschise pe timpul iernii, acesta modalitate se numeste aer controlat. Ferestrele pe timpul iernii potfi deschise ori de cate ori este nevoie, oxigenul fiind extrem de important.LuminaUn alt aspect important este asigurarea luminii naturale sau artificale. Pe timpul iernii, lumina naturala nu estesuficienta pentru formarea oului de aceea, se asigura iluminare artificiala pana la 14h/zi.Regimul de iluminare trebuie s previn problemele de sntate i cele legate de comportament. Prin urmare,trebuie s urmeze un ciclu de 24 de ore i s includ perioade nentrerupte de intuneric, astfel nct psrile sse odihneasc i s evite apariia imunosupresiei i a anomaliilor oculare.Lumina artificiala se poate realiza cu becuri cu incandescenta de 25-40 W astfel incat sa asigure 3-5 W/m saucu lampi fluorescente de 1,5-3 W/m.

Cresterea gainilor outoare HranaAccesul la hran trebuie s se fac uor; hrana trebuie s fie n cantitate suficient; administrarea dietelortrebuie s se fac cu regularitate, respectndu-se anumite intervale de timp.Furajele proteice (sroturile de soia, sroturile de floarea soarelui, glutenul de porumb) se pot inlocui intre ele, infunctie de posibilitati, astfel incat sa asigure cantitati asemanatoare de substante nutritive.

Adaugarea unor surse de saruri minerale in ratie, asa cum este creta furajera, varul stins, faina de scoici, altesurse de minerale, vitamine si aminoacizi, trebuie sa asigure 7% calciu si 0,6% fosfor; este absolut necesarapentru a nu avea oua cu coaja moale, chiar fara coaja. Acestea insa influenteaza si numarul de oua produse.

In concluzie, pentru stimularea ouatului, trebuie ca gainile sa primeasca in ratie furaje proteice,daca nu celel clasice macar boabe de leguminoase fierte (soia, fasole, mazare), tarate de grau,drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, care s epot asigura partial prin folosirea de graunteincoltite (revista Fermierul (vezi nr. 7(29)) sau nutreturi suculente (nutret verde, radacinoaseetc.), 5-10% din ratie, faina de grau de lucerna, 3-7% din ratie.

Va prezentam reteta de furaj pe care noi o folosim la gainile outoare cu un randament extraordinarraportat la numarul de oua/gaina.GAINI MIXTE +OUATOARE 0-12spt 12-20spt 20-50spt 50+saptComponenta Starter Preouat Ouat faza I Ouat faza IIMacropremix tip G 2,50% 2,50% 2,50% 2,50%Calciu 1,30% 4,00% 8,00% 8,50%Srot floarea soarelui 3,00% 8,00% 8,00% 8,00%Srot soia 30,50% 20,50% 22,00% 18,00%Porumb 50,60% 50,00% 48,30% 52,50%Grau 12,00% 15,00% 10,00% 10,00%Ulei 1,20% 0,50%


3 din 5 17.06.2015 11:53

Canibalismul la gainiArticol publicat n revista Ferma (Timioara), 2002, nr. 1 (15), p. 34 35Prof. univ. Dr. MIHAI DECUNMembru al Academiei de tiine Agricole i SilviceMembru al Academiei Oamenilor de tiinFACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR, TIMIOARA, ROMNIAi la psri, ca i la alte animale domestice, dup constituirea unui grup, se produc o serie de confruntri, avndca finalitate instituirea unei ierarhii sociale. Ginile sunt n msur s disting i s memoreze cel mult 80 demembri apartinnd aceleiai specii. Din acest motiv, orice ncercare de a face loturi de gini avnd multe psridect aceast cifr, se poate solda cu un nesfrit proces de confruntri ntre psri, ca urmare a nerecunoateriireciproce.Stabilirea pozitiei ierarhice depinde de gradul de dezvoltare corporal, vrst, aspectul i starea penajului, acrestei etc. Dar totui, n ultim instant, numai confruntarea direct stabilete gradul ierarhic al fiecruiindivid. Pasrea care nvinge urc pe scara ierarhic, iar cea care pierde regreseaz. Odat confruntareaterminat, fiecare individ i accept soarta, cel putin pn la o nou restructurare. nvingtorul nu manifest ncontinuare agresivitate, atta timp ct nu i este primejduit pozitia social. De regul, n vrful piramidei seafl un coco. Acesta are rol de lider recunoscut i acceptat n toate mprejurrile. ncercarea altui coco de aprelua rolul de lider, se poate solda cu bti sngeroase, mai ales la anumite rase combatante. formal.Horiplumatia n regiunea capului i a gtului, distantarea aripilor, orientarea anterioar a ghearelor sunt atitudinicaracteristice i frecvente. Uneori, urmeaz lovirea uoar cu ciocul i alungarea adversarului. Fiecare pasre vatrebui s-i adjudece o anumit pozitie ierarhic, prin confruntare direct. De regul, o pasre nu este atacat nacelai timp de ctre dou sau mai multe psri, cu exceptia tulburrilor de comportament. Dup dou treizile de confruntri n serie se stabilete o anumit ordine acceptat i care poate fi de durat, pn ce suntintroduse alte psri n efectiv sau apar modificri importante n ce privete dezvoltarea corporal.Psrile bolnave pierd imediat rangul avut n ierarhia social, ceea ce poate genera noi confruntri ntre psrilermase. Pentru prevenirea acestor confruntri se recomand evitarea completrii efectivului prin introducereade psri din alte grupuri. Chiar i o singur pasre, introdus ntr-un efectiv stabilizat sub aspect ierarhic,poate provoca noi confruntri cu efect stresant ipgubitor.De regul, psrile nou introduse nu se angajeaz n lupt direct. Ele caut s evite lupta i s revin la grupuldin care fac parte. n halele cu un numr mare de psri, fiecare grup constituit i mentine teritoriul. Prsireateritoriului i amestecarea grupurilor poate fi determinat de neasigurarea concomitent a hranei i a apei pentreaga suprafat a halei. n astfel de situatii, se mentine o stare de stres cronic, ca urmare a conflictelornesfrite, ceea ce se va reflecta prin morbiditate i mortalitate ridicate. Asigurarea frontului de adpare i defurajare contribuie la mentinerea ierarhiei sociale, a linitii i la diminuarea agresivittii.Zgomotele puternice, produse de nchiderea uilor, ruperea lanturilor, curtirea i repararea hrnitorilor iadptorilor etc. cauzeaz frecvent, mai ales la rasele uoare, stres psihic. De asemenea, micarea personaluluiprin hal, pentru distribuirea furajelor, adunarea cadavrelor, vaccinarea i alte tratamente, determin o stare despaim la psri, urmat de fuga


4 din 5 17.06.2015 11:53

acestora n diferite directii.n acest mod, psrile se ndeprteaz de grupul n care erau cunoscute, vin n contact cu alte psri pentruprima dat, ceea ce va crea nesigurant, care uneori este urmat i de lovituri de cioc din partea psrilor alcror teritoriu a fost nclcat. Acest aspect constituie un motiv n plus pentru restrngerea, la strictul necesar, amicrii muncitorilor n hal, oprirea accesului altor animale (cini, pisici etc.) i pentru excluderea zgomotelorputernice.n spatiul limitat al cutilor metalice din bateriile obinuite, lupta pentru stabilirea ierarhiei de grup poatedegenera n lupt pentru supravieuire. Pasrea dominant ocup locul privilegiat, cu acces permanent la hrani ap. Celelalte psri se distanteaz, pe ultimul loc situndu-se pasrea cu dezvoltarea corporal mai mic saucu constitutie debil. Aceasta se refugiaz n coltul cutii i se apr de agresivitatea celorlalti indivizi pringhemuire i supunere. Accesul ei la hran i ap va fi tolerat numai dup ce restul grupului a fost n totalitatesatisfcut.Dar chiar i atunci ncercarea de hrnire presupune adeseori trecerea chiar prin spatiul psrilor dominante ichiar atingerea acestora. Pe fondul de iritare general, datorit microclimatului necorespunztor, psriledominante aplic lovituri cu ciocul n regiunea capului i a cozii. Dac n urma unei lovituri de acest fel aparesngele, acesta poatedeclana o adevrat isterie, care se va solda cu moartea i eviscerarea victimei. Avndu-se n vedere acesteaspecte i datorit dificulttilor de asigurare a comportamentului motivat al ginilor, creterea acestora n bateriietajate este pe cale de a fi abandonat n Europa.Pe lng supraaglomerare, canibalismul mai poate fi declanat sau favorizat de cldura i luminozitateaexcesive, neasigurarea frontului de furajare sau de adpare, lipsa cuibarelor sau iluminarea prea puternic aacestora, mentinerea n efectivul de productie a psrilor cu rni sau cu penaj redus etc.Att n cazul creterii ginilor n baterii, ct i n cazul celor crescute pe aternut, densitatea prea mare iconditiile necorespunztoare de microclimat i de alimentatie se exprim prin aspectul penajului, careconstituie un indicator al deficientelor privind conditiile de ntretinere la psri. Acest indicator este uor deobservat i are o marevaloare n aprecierea bunstrii.Starea penajului trebuie ns corelat i cu vrsta psrilor. Psrile crescute n libertate, cti cele ntretinute n adposturi care comunic cu padocuri nierbate, nu manifest canibalism, dect n mod cutotul exceptional. Ele i consum energia i timpul alergnd n padoc, ciugulind ierburi, pmnt i insecte, nloc s-i ciuguleasc congenerele. Deasemenea, furajarea cu lucern verde, trifoi sau iarb, buruieni i n general creterea proportiei de celuloz nhranapsrilor, mentine gua psrilor plin, iar psrile devin mai linitite.


5 din 5 17.06.2015 11:53

Cresterea gainilor outoare

Documents

Transcript of Cresterea gainilor outoare