UNIVERSITATEA : GEORGE BARITIU FACULTATEA DE : STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA : ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

Aplicaie practica la disciplina Mrfuri nealimentare Studeni : Buruiana Nicoleta Adina Anul II Profesor: Cristina Viulet

Biografie : Dialog cu frumuseea si sntatea Autor : Constanta Popovici, Editura: Tehnica, 1986 : Pagini despre frumusee Autor: Gheorghe Marin Editura: Ion Creanga, 1985 : Revista Formula AS : Revista Asul Verde http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/cosmetica/preparate-cosmetice/preparatecosmetice-industriale-din-import-si.php http://www.csid.ro/beauty/o-crema-poate-sterge-ridurile-3340047/ http://www.eva.ro/frumusete/ingrijirea_corpului/cum-sa-ti-alegi-crema-antirid-articol21249.html

Cuprins 1. MARFURILE COSMETICE 1.1 1.2 Caracterizare generala Scurt istoric

2. CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE 2.1 2.2 2.3 Produsele de igiena Produsele cosmetice propriu zise Produsele de parfumerie

3. CREMELE ANTIRID 3.1 De cate feluri sunt cremele antirid 3.2 Ingrediente minune pentru crema antirid perfecta 3.3 Cum sa alegi o crema antirid in funcie de tipul de ten? 3.4 Creme antirid preparate in casa 4. CONCLUZII

1. MARFURILE COSMETICE 1.1. CARACTERIZARE GENERALA Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substane chimice naturale sau sintetice, care se folosesc in scopul ngrijirii corpului omenesc, in vederea asigurrii meninerii echilibrului fiziologic si a strii de sntate corespunztoare. Denumirea lor deriva de la cuvntul grecesc Kosmeticos1. Progresele tiinei si tehnicii au precizat si fundamentat factorii care intervin in fiziologia pielii. Acesta a determinat o lrgire a gamei de materii prime si implicit a sortimentelor care sa acopere necesitatile de utilizare. Trebuie remarcat faptul ca produsele cosmetice si de parfumerie sunt folosite pentru organismul sntos. Deci, cosmetica se bazeaz pe igiena si estetica. Noiunea cuprinde o sfera mai larga si anume de: Cosmetica fiziologica bazata pe ngrijirea pielii, fetei, corpului, a parului etc., pentru a le asigura funcii de nutriie si dezvoltare normala. Cosmetica decorativa bazata pe obinerea unui aspect cat mai plcut, curat si atrgtor. Tehnologia obinerii produselor cosmetice si de parfumerie consta in procese de condiionare. Obinerea in faza pilot productiv dar mai ales la scara industriala a produselor cosmetice realizeaz un dublu scop, si anume : valorificarea resurselor de materii prime naturale, prin transformarea in produse de larga si eficienta utilitate, dar si producerea bunurilor de larg consum. nainte de a introduce in consum un produs cosmetic, dup ce cercetrile si probele de laborator au dat completa satisfacie, se efectueaz aplicaii sistematice si teste epicutanale in clinici de specialitate, att cu produsul respectiv, cat si - dup caz cu unii componeni ai reetei spre a verifica eficienta produselor si respectiv inofensivitatea acestora sau a componenilor pe care ii conin.

1

Igiena pieli

1

1.2. SCURT ISTORIC

Egiptul antic, 4000 i. e.n.: prima meniune referitoare la produsele cosmetice. Femeile cu o anumita poziie sociala aplicau pe fata o crema verde, din minereu de cupru, pentru a-si defini trsturile. Foloseau uleiuri parfumate si isi pictau sprncenele cu o crem obinut din seu de oaie si plumb. Se pare ca foloseau parfumul pentru a acoperi mirosul machiajului facial. Vechii egipteni foloseau produse cosmetice pe baza de mercur. Vopseaua de corp, utilizata ca ornament sau in cazul procesiunilor religioase, era des folosita de ctre popoarele primitive. Uleiul, balsamul, pudra si vopseaua de par erau folosite si ele. Multe dintre aceste produse isi au originea in Asia, dar sunt consemnate pentru prima oara in Egipt. Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice 2 si aplicatoare (linguri cosmetice). In 1372 i. Hr. egiptenii de vita nobila se splau in fiecare dimineaa cu apa minerala din izvoare naturale si isi puneau o masca corporala din argila de pe malurile Nilului. Corpul era exfoliat frecvent cu ajutorul nisipului si uleiurilor eseniale. Baia era urmata de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier, msline si cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea si de a o proteja de razele nocive ale soarelui. Cteodat aplicau masti din ou si se mbiau frecvent in lapte. Apoi urma machiajul fetei si al corpului. Fardurile erau preparate proaspt si mereu parfumate. Pielea era unsa cu un preparat din ocru galben, ce ddea reflexe aurii, iar linia decolteului era fardata cu albastru. Grecia, 1000 i. e.n: era la moda vopsirea fetei cu creta alba sau faina de plumb (cu toate acestea, nu exista meniuni privind eventuale intoxicri cu plumb). Daca doamnele voiau ceva mai multa culoare, alegeau cleiul de ocru si crema de fier pe post de ruj. Isi vopseau palmele cu henna roie, pentru a prea mai tinere. Aceste practici coincid, deloc surprinztor, cu descoperirea si perfectarea spunului. Foloseau creioane din crbune i batoane de vopsea roie.

2

Vase khol

2

Roma, 100 e.n.: Platus scria: "O femeie fara culoare este ca mncarea fara sare". Dei o civilizaie naintat, romanii isi ddeau cu unt pe obraji si isi fceau unghiile cu snge de oaie si le lustruiau cu seu de la acelai animal. Contribuia lor speciala a fost moda bilor in nmol, suplimentate cu excremente de crocodil, cu efecte netiute inca. Barbatii se vopseau blond, pentru a prea mai tineri. Vopselele de par erau insa att de caustice, incat duceau la chelire completa. Si romanii aveau sclavi speciali pentru aplicarea machiajelor. Produsele de frumusee au atins apogeul in perioada Imperiului Roman - crbunele pentru fata si fondul de ten denumit "fucus" - cnd doamnele deja aveau sclavi special pregtii pentru aplicarea diverselor machiaje. Evul Mediu: Multe dintre cosmeticele amintite mai sus au trecut si de perioada medievala, cruciaii aducnd din Orient uleiuri si parfumuri. In timpul Renaterii, cosmeticele pe baza de plumb erau folosite in mod exagerat. Secolul XIV: cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate, fiind considerate vinovate pentru blocarea circulaiei sangvine. In Anglia elisabetana, parul rou era la moda. Femeile cu poziie sociala nalt isi ddeau cu albu de ou pe fata, in timpul zilei, iar noaptea dormeau cu cotlete de viel pe ochi, pentru a ntineri tenul. Secolele XV-XVI: in Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai. Italia si Frana au devenit centrele industriei cosmetice. Frana a perfecionat arta parfumeriei, dar a condus si la crearea unei arme mortale: dac nlocuiai plumbul cu arsenic in pudra de fata, cel care o folosea murea in scurt timp.

Secolele XVII-XVIII: cosmeticele sunt folosite pe scara larga, excepie fcnd doar clasa foarte sraca, fardul si rujul rou erau folosite ca simbol al tinereii, averii si bunstrii. Cartile si reetele privind prepararea si aplicarea cosmeticelor erau la mare cutare. Acesta este momentul cnd apar cosmeticienii profesioniti, iar reetele luxoase de cosmetica includeau si bai in vin sau lapte. Dup ce a cunoscut un avnt extraordinar in anul 1760, folosirea produselor de frumusee a ncetat brusc in perioada Revoluiei Franceze. Secolul XIX: din nou, Frana. Acolo se dezvolta procesele chimice de nlocuire a aromelor obinute prin metode naturale cu. produse de frumusee bazate pe cercetarea tiinifica. Oxidul de zinc ncepe sa fie folosit in pudra faciala, nlocuind in mare parte mortalele mixturi de plumb si cupru, utilizate anterior. Alte substane otrvitoare sunt inca folosite in machiajul ochilor (sulfit de plumb si antimoniu), conturul de buze (sulfit de mercur) si sclipiciul de ochi. Produsele cosmetice si de machiaj sunt menite sa imbunatateasca frumuseea corpului, fiind folosite in plus fata de simpla igiena zilnica. Utilizarea cosmeticelor este foarte rspndita printre femei, mai ales in tarile vestice. Din acest moment, industria cosmetica s-a dezvoltat continuu, aprnd noi produse, cu intrebuintari tot mai variate. In Statele Unite ale Americii, cosmeticele comercializate sunt supuse legilor privind sigurana si calitatea produselor alimentare. Regina Victoria a proclamat folosirea machiajului ca obicei "indecent". Machiajul era considerat vulgar si destinat in special actorilor i prostituatelor. 3

La nceputul secolului XXI, industria cosmetica este condusa de corporaii multinaionale si aduce profituri de miliarde de dolari. In timpul primului rzboi mondial, produsele cosmetice erau deja folosite in mod curent in tarile occidentale (dei in Germania nazista erau interzise). In Japonia, gheiele foloseau ruj fabricat din petale de floarea soarelui, zdrobite, pentru accentuarea buzelor, a sprncenelor si a conturului ochilor. Batoane de cear bintsuke, o versiune mai moale de ceara de par, folosita de ctre lupttorii de sumo, erau pe post de fond de ten. Fata si ceafa si le colorau cu crema si pudra alba; rosul accentua ochii si nasul. In momentul in care gheiele absolveau cursurile speciale si isi obineau independenta, in cadrul ceremonialului oficial isi vopseau dinii cu negru. Cosmeticele moderne urmresc meninerea aspectul tineresc si, intr-o oarecare msura, incitant al tenului. Cosmeticele au, in prezent, forme multiple, de la ruj si luciu de buze (utilizate pentru colorarea buzelor, cu rol in stimularea sexuala); fond de ten, pudra si fard de obraz (folosite la colorarea fetei, prin jocuri de lumini si umbre, care ascund micile defecte, crend senzaia de prospeime); rimel (care ajuta la accentuarea genelor si a conturului ochilor, dimensiunea ochilor adugnd prospeime fetei) si tuul de ochi si fardul de pleoape (pentru ochi); pana la oja de unghii (pentru decorarea degetelor de la mini si picioare). Acum, cnd spunem toate acestea, constatam ca industria cosmeticelor este dominata de un numr redus de companii multinaionale, toate avndu-si nceputurile in primele decade ale secolului trecut. Cosmeticele trec deja limita dintre simpla retuare a aspectului fizic, ajungnd la schimbarea radicala a infatisarii, cum este cazul machiajului teatral, folosit de ctre actori pentru a intra in pielea personajelor pe care le interpreteaz. Cu ajutorul machiajului se obin foarte multe efecte speciale, mai ales daca luam in calcul rolurile in care actorul este complet desfigurat prin folosirea efectelor de machiaj. Cosmeticele sunt folosite si in tratamentele medicale, cu ajutorul lor depistndu-se si combatantu-se unele afeciuni. Anul 1920 in America: cosmeticele si aromele sunt fabricate si ncep sa fie cumprate. Acum este momentul ca femeile sa renune la imaginea victoriana si sa se aranjeze si sa foloseasc cosmetice. Oamenii sunt interesai si producerea de cosmetice a fost asigurata si s-au dezvoltat magazinele cu raioane / lanurile de magazine . 1927: Metodele chimice pentru ondularea parului, mult mai scumpe, au fost inventate pentru femeile care doreau sa-si aranjeze parul cat mai natural. 1930: Staruri de cinema ca Mary Pickford, Theda Bara si Jean Harlow au nceput sa influeneze stilul si sa foloseasc machiajul. In sfrit, look-ul alb a fost nlocuit cu cel bronzat. In 1935: La Hollywood se introduce machiajul tip "cltita", pentru ca fetele actorilor (si, mai ales, actrielor!) sa arate bine in filme. 1950: ncepe era moderna a cosmeticelor de afaceri. Pudra de fata si machiajul, uleiurile si aromele sunt in continuare produse, fiind eseniale pentru cele noi. Sponsorii filmelor de lung metraj de la Radio transmit reclamele Televiziunii. 1960: In industria parfumurilor, asta este o perioada a schimbrilor, dar nu neaprat una buna. Buzele purpurii si machiajul egiptean al ochilor se ntorc, fluturii fiind pictai pe diferite pari ale corpului. Sa nu uitam de genele false. Machiajul "mncare" a revenit botanic, ingredientele vegetale (morcov) sunt combinate pentru a crea ntoarcerea la infatisarea naturala, miros si atitudine. 1970: Anumite ingrediente nu mai sunt folosite in cosmetice pentru a proteja speciile pe cale de dispariie, iar alte specii sunt folosite in prezent in laboratoare pe cobai. Aceasta era care privete mediul dezvluie nceputul unor numeroase miscari ecologiste care cer industriei cosmeticelor rspunsuri la ntrebri precum "Ce facei cu aceti biei catelusi si iepurai inoceni, pentru a imbunatati aceste cosmetice?". 4

2.

CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE

Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt utilizate urmtoarele criterii, si anume : modul de ntrebuinare si efect, modul de prezentare etc. insa cel mai frecvent ntlnit este modul de clasificare in funcie de finalitate si respectiv de scopul utilizrii scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele cosmetice. 2.1. PRODUSELE DE IGIENA

A. Spunurile de toalet, spumante i ampoane de baie - conin substane grase (78-80%) i ap (aprox.14%) a. Spunurile de toalet: - gama sortimental: spunuri de toalet obinuite spunuri de toalet fine i extrafine spunuri medicinale i dezodorizante: - spun cu sulf 10% - spun cu borax 2% - spun cu gudron de fag 5% spun special cu vitamina F spunuri transparente cu alcool - pentru tenuri grase spunuri pentru copii (materii prime de calitate excepional) spunuri dezodorizante (pt. ndeprtarea florei microbiene nocive la nivelul pielii) b. Spumante: - pe baz de detergeni cu putere mare de spumare + extracte de nmol sau plante c. ampoane: - concentraie redus de detergeni Caracteristici de calitate: Aspect: produsul se examineaz vizual, urmrindu-se starea suprafeei. Omogenitatea produsului, calitatea tanarii si inscripiile aplicate pentru produsul in cauza. Consistenta: se determina prin pipire si apsare normala a suprafeei, tendine de sfrmare. Mirosul: Se observa daca este plcut, specific sortimentului si adaosurilor. Culoarea: se examineaz vizual si se compara cu mostra etalon. Este un indice de calitate important in ceea ce privete estetica produsului, dnd indicaii asupra materiei prime folosite. Produsul se ambaleaz in nvelitoare de hrtie velina,apoi se introduc in hrtii de carton colectiv sau in pachete de 6,12,18,24 bucati. Cutiile se asigura cu banderola. Cutiile la rndul lor se ambaleaz in lzi sau containere. Marcarea se face pe bucatile de produs prin stanare cu specificaiile: denumirea comerciala, marca de fabrica, preul, masa si norma tehnica sau STAS, pre si masa. Depozitarea se face in ncperi uscate, rcoroase ferite de razele solare si de sursele de cldura. Pstrarea se face la o temperatura cuprinsa intre -5 C pana la 25 C si umiditate relativa a aerului 80 % Transportul se face cu mijloace curate, acoperite, uscate si fara mirosuri strine. Termenul de garanie nu depaseste 12 luni.

5

B. Spunuri i creme de ras a. spunurile de ras sunt obinute din spun superior obinuit cu adaos de ulei de cocos b. cremele de ras sunt pe baz de glicerin - se clasific n: - spumoase - nespumoase (conin: acid stearic, ulei de cocos, parafin) Caracteristici de calitate: Din punct de vedere calitativ cremele de ras trebuie sa aib o consistenta moale, omogena, onctuoasa; culoare uniforma, alb-glbuie, sau verzuie; miros plcut, specific adaosurilor folosite, aciune emolienta rapida. Se ambaleaz in tuburi de aluminiu sau flacon tip aerosoli. Transportul se face cu mijloace curate, acoperite, uscate si fara mirosuri strine. Termenul de garanie nu depaseste 12 luni.

C. Produse pentru ngrijirea gurii Pasta de dini suspensie de substane abrazive ntr-un gel aromatizat - coninut de baz: - glicerin - ageni de spumare - peroxid de magneziu pentru albirea dinilor - compui de aluminiu combaterea cariilor - ageni de ndulcire i aromatizai mbuntirea gustului - chelatizani mpotriva depunerii tartrului - clasificare sortimental: - past de dini cu fluorur de Na - past de dini cu fosfai - past de dini pentru fumtori Indicii de calitate: Din punct de vedere calitativ pasta de dini trebuie sa aib o consistenta moale, onctuoasa, omogena., gustul si miros plcut, rcoritoare si persistenta, un grad de alb corespunztor, iar nuanele sa fie uniforme. Se ambaleaz in tuburi de aluminiu(pasta de dini), in cutii de aluminiu(praful de dini),flacoane de sticla sau aerosol(apa de gura), introduse in cutii individuale de carton si apoi in ambalaje colective.

6

D. Deodorante i antisudoripante - pentru combaterea transpiraiei - coninut: substane bactericide, extracte din diferite plante i substane chimice protectoare - rolul de a face s scad pH-ul pielii i de a reduce secreia glandelor sudoripare - produse din aceast categorie: - loiuni, - spray-uri, - emulsii, - pudre, - creme.

2.2. PRODUSELE COSMETICE PROPRIU- ZISE A. Produse pentru ngrijirea prului ampoane sub form lichid, crem sau praf balsamuri pentru condiionarea prului vopsele lacuri fixative soluii de polimeri sintetici pentru meninerea formei loiuni Produsele pt. ngrijirea parului din puncte de vedere calitativ sunt analizate astfel: - sa spumeze abundent, sa aib putere detergenta, sa fie produs neutru pentru proteja epiderma capului; sa confere parului strlucire si suplee; omogen din punct de vedere al consistentei si culorii Se ambaleaz in flacoane de material plastic sau sticla,sau plicuri de material plastic. Loiunile sa aib aspectul unor lichide limpezi, fara depuneri sau particule de suspensie; transparente; culoare uniforma;miros plcut; ambalajul sa fie protector, utilitar si estetic. Vopselele - sa sa aib culoare sau nunta nscrisa pe ambalaj; consistenta,crema sau lichid omogen in funcie de tip;culoare uniforma. Se ambaleaz in tuburi metalice sau flacoane de sticla introdu-se individual in cutii de carton. B. Produse pentru ngrijirea pielii i nfrumusearea ei a. Cremele cosmetice sunt preparate semifluide care au rolul de a suplini lipsa grsimii naturale a pielii, de a ndeprta substanele de secreie i de a restabili mediul acid optim al acesteia, contribuind la ndeplinirea funciilor sale. Gama sortimental: dup compoziia de baz: - pe baz de cear de albine (coldcreme) - pe baz de lanolin - pe baz de stearai - pe baz de vaselin - pe baz de substane vegetale grase dup structura fizic: - creme de tipul emulsie de ulei n ap U/A - creme de tipul emulsie de ap n ulei A/U - creme de tipul emulsie complex dup coninutul n grsimi: - creme uscate 1-17 % subst. grase - creme semigrase 18-33 % subst. grase 7

- creme grase cu peste 33 % subst. grase dup tipul de ten pentru care au fost fabricate: - creme pentru ten gras - creme pentru ten normal - creme pentru ten uscat - creme pentru ten gras i normal - creme pentru ten uscat i normal - creme pentru ten sensibil i hipersensibil - creme pentru toate tipurile de ten dup destinaia lor: - creme pentru aduli (pentru fa, mini, ochi, corp) - creme pentru copii dup scopul (efectul) n utilizare: - creme demachiante - creme nutritive - creme antirid - creme hidratante - creme emoliente - creme cheratolitice - creme terapeutice (calmante, antiacneice, anticelulitice) - creme pentru masaje - creme antisolare i pentru bronzare - creme pentru scopuri speciale (pt. albire etc.) Aciunea nutritiv, tonic, emolient, hidratant, calmant etc. a cremelor cosmetice depinde de compoziia chimic a acestora Au o structur fizic specific de emulsie n care materiile prime de baz i auxiliare se afl dispersate ca particule foarte fine nlesnind absorbia i asimilarea substanelor active n profunzimea pielii Factorul principal de diversificare materiile prime i auxiliare (substane active i ingredieni speciali) Materiile prime determin hotrtor calitatea final a cremelor Materii prime de baz: excipieni, substane active, umectai Excipieni: - materii prime grase baza cremelor cosmetice ele nglobnd celelalte componente Cerine de calitate: - consisten semisolid cu punct de topire la cca. 400 C - permit reacii auxiliare cu substanele cu care se amestec pt. ob. cremelor - prezint afinitate fa de epiderm - asigur cremelor o bun stabilitate fizico-chimic - s se conserve bine fr s se rncezeasc - s asigure meninerea pH-ului acid al pielii (4,5-6,5) Excipieni utilizai: lanolina produs de origine animal (ob. prin purificarea grsimii din lna oilor) colesterolul sterol de origine animal cu permeabilitate celular, cu aciune antitoxic i regenerant a pielii ceara de albine n special pentru cremele pentru ten gras vaselina de origine mineral obinut din reziduurile rezultate la distilarea ieiului parafina (ceara de petrol) utilizat pentru a mrii consistena cremelor (n cantitate mic) uleiul de avocado (uleiul cu apte vitamine) bogat n fitostearin, lecitin i vitamine (A, B, C, D, E, K, PP) uleiul de rocove extras din semine de rocove bogat n vitamine E i F - uleiul de migdale din seminele migdalului pentru creme destinate tenurilor uscate Substane active: - componenta cea mai important de difereniere sortimental Cel mai utilizate sunt: polenul conine un complex de aminoacizi, vitamine (A, B12 , C, D, E etc.), enzime, colorani vegetali pentru ntreinerea i creterea rezistenei cutanate; lptior de matc conine un mare numr de substane biologic active; 8

vitaminele pentru creme nutritive, liposulibile (A,D,E,K) i hidrosolubile (C,B,F) extractele din plante nectar de flori, de castravei, de suntoare, de Ginseng alte substane active: laptele i produsele din lapte, lecitin de origine animal (albu de ou) sau vegetal (boabe de soia), aminoacizi Umectai: - n special glicerina i sorbitorul (mai bine absorbit de piele) Materiale auxiliare: - emulgatori, aglutizani, conservani, substane antiseptice i dezinfectante, substane colorante i parfumate Caracteristici de calitate: grupate n: - caracteristici organoleptice (aspect, miros, culoare) - caracteristici fizico-chimice (pH-ul, coninut de ap, de substane volatile, stabilitate la 340 C coninut n substane grase totale,indicele de saponificare) Aspectul: - se apreciaz prin ntinderea unui strat subire pe epiderm, sau n condiii de laborator, prin presare ntre dou plci de sticl - stratul de crem nu trebuie s conin particule cristaline sau aglomerani (grunji) - nu sunt admise picturi de ulei, ap sau grsime indic lipsa de stabilitate

Mirosul: - trebuie s fie caracteristic mostrei etalon - fr miros de mucegai sau rnced - dintre caracteristicile organoleptice este principala care permite diversificarea sortimental PH-ul: - determin n mod hotrtor calitatea acestora i efectul n utilizare - influeneaz stabilitatea emulsiei, gradul de dispersie i vscozitatea cremelor - acioneaz numai ntr-un interval, avnd caracter acid i antiseptic: 5-7 Coninut de ap i substane volatile: - depinde de tipul de emulsie i coninutul de substane alcoolice i de parfumare utilizate n intervalul 24-75% Coninutul de substane grase totale variaz funcie de tipul cremelor (uscate, semigrase, grase) 1-33% Indicele de saponificare cant. de NaOH (n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a celor rezultai din saponificarea unui gram de produs Coninutul de substane nesaponificabile se refer la acele substane din grsimi sau uleiuri, care sunt insolubile n ap i nu sunt saponificabile de hidroxizi alcalini Stabilitatea la 340 se apreciaz prin intervalul de timp exprimat n ore n care cremele i pstreaz omogenitatea Indicele de peroxid indic gradul de rncezire oxidativ a grsimilor - se calculeaz lund n considerare volumul soluiei de tiosulfat de sodiu 0,01 N ntrebuinat pentru titrarea iodului pus n libertate din iodura de potasiu de ctre peroxizii dintr-un gram de grsime Caracteristicile fizico-chimice determin semnificativ caracteristicile n utilizare ale cremelor cosmetice Important: evaluarea efectelor negative n utilizarea cremelor cosmetice (iritarea pielii, toxicitatea unor componeni, ncrctura microbian etc.) b. Pudrele produse pentru protejarea epidermei i nfrumuseare - conin: - corpul pudrei (talc, caolin, CaCO3, MgCO3, amidon de orez, de gru, ZnO, TiO) - colorani naturali (carmin, lemn de santal) i sintetici (rodamin, fluxin) - compoziie de parfum - substane grase pentru protecia tenului (lanolin, ulei de fazolin)

9

c. Farduri produse pentru colorarea tenului i nfrumuseare - gama sortimental: - farduri de obraz - fondul de ten - fardul pentru buze - farduri pentru gene - farduri pentru pleoape Ambalarea se face in cutii de carton, pachete, rulouri de de carton colective, fiecare produs fiind nsoi de instruciunile de utilizare si pstrare. Marcarea se face pe ambalaj cuprinznd: denumirea produsului, marca de fabrica, numrul STAS, masa preul, termenul de garanie. Transportul se face in lzi si containere. Depozitarea se face in ncperi uscate, aerisite, ferite de razele solare si o distanta respectiva de orice sursa de cldura. Periodic, respectiv la 30 zile se face examinarea organoleptica a aspectului, culorii, mirosului pentru a nu se depista modificri in caracteristicile calitative. Termenul de garanie este intre 6 si 12 luni, in funcie de natura produsului.

C. Produse antisolare i pentru bronzare - produsele antisolare au rolul de a absorbi razele solare ce provoac insolaia simultan cu permiterea trecerii razelor pentru bronzare UV filtrnd razele ce produc nroirea pielii - coninut: lanolin, stearin, ulei de vaselin, alcool etilic, Al(OH)3, ali alcooli - forme de prezentare: ap n ulei, emulsii, loiuni, uleiuri

D. Produse pentru ngrijirea i nfrumusearea minilor - au rol igienic i estetic - prezentate sub diferite forme: soluii apoase, emulsii, geluri, creme Lacurile de unghii obinute din esteri celulozici - coninut: - substane ce formeaz pelicula - nitroceluloz - solveni (aceton, acetai de etil sau metil) - plastifiani i fixatori ce asigur elasticitatea i structura peliculei i aderena la unghii - colorani - clasificare sortimental (funcie de aspect): - lacuri transparente - lacuri sidefate - lacuri past - lacuri pentru supraluciu Din punct de vedere calitativ lacurile trebuie sa fie lucioase; sa nu-si piard luciul in contact cu apa; sa se ntind uor cu pensula;sa aib o viteza de uscare rapida.; sa nu-si modifice culoarea la lumina.

10

2.3. PRODUSELE DE PARFUMERIE - sunt substane mirositoare n general dizolvante n amestec cu alcool etilic - sortimentul se caracterizeaz dup: compoziia de parfum specific reet specific cantitatea de parfum n compoziie (n g/l produs) concentraia alcoolului n care se dizolv culoare - Produse de parfumerie: - ape de colonie alcool 60-70%, 5-20 g/l ulei volatil - ape de toalet alcool 60-70%, 20-30 g/l ulei volatil - parfum alcool 80-90% , 5-150 g/l ulei volatil - parfumuri pentru toalet Uleiurile volatile sunt substane chimice provenite prin extracie din plante, rini sau secreiile unor animale au proprietatea de volatilitatea, insolubilitate n ap i solubilitate n solveni organici se clasific funcie de provenien n: naturale: bergamote (din portocale), lmi, cuioare, ment, trandafir etc. sintetice: geramid (miros de trandafir), engenol (garoafe), citronelor (lmi), acetat de amil (fructe), mentol (ment) n cazul celor naturale obinerea mirosului este influenat de procesul de macerare (1-6 ani) Verificarea calitii. Din punct de vedere organoleptic, produsele de parfumerie trebuie sa fie limpezi fara sediment, fara particule de ulei; culoare specifica, in general incolore sau slab colorate; mirosul sa fie corespunztor denumirii comerciale. Concentraia de ulei sau alcool sa fie stabilita conform STAS. Ambalarea se face diferit, in flacoane de diferite dimensiuni, ambalaje tip spray. Marcarea se face prin etichetare pe flacoane si ambalaje de prezentare, coninnd toate specificaiile necesare. Depozitarea se face in ncperi uscate, curate, rcoroase, ferite de razele solare, aezate pe rafturi cu buonul in sus.

11

3. CREMELE ANTIRID

Orice femeie este preocupata de aspectul tenului sau, ncercnd sa opreasc aciunea timpului si efectele acestuia asupra fetei. Nu o data, uitndu-ne in oglinda, ne vine sa strigam "Stai, clipa!"... Timpul nu se oprete, dar l putem determina sa "mearg" mai ncet, intre altele, cu ajutorul cremelor antirid. Singura condiie este sa alegi produsul care ti se potrivete cel mai bine... Barbatii au mai puine riduri dect femeile. Aceasta deoarece structura pielii lor este alta, pielea lor este mai rezistenta la influenta razelor ultraviolete. De asemenea, barbatii au o pilozitate mai mare la nivelul fetei, firele de par funcionnd ca o forma de suport pentru piele. Astfel, muchii nu se mai lsa att de uor ca la femei, iar ridurile apar mai greu. Mastile din fructe si legume proaspete au asupra tenului un efect similar cu cel al cremelor. Astfel, daca cel puin o data pe saptamana ne vom aplica masti din: portocale, kiwi, lamai, zmeura, grepfrut, broccoli, tomate, ptrunjel, vom avea un ten mai luminos si mai hidratat. Cercettorii au descoperit o molecula inovatoare, madecassoside, care intra in compoziia cremelor antirid. Aceasta molecula corecteaz ridurile profunde prin regenerarea fibrelor de colagen. Nu putem opri timpul, dar putem ncetini aciunea lui asupra tenului. Iar cremele antirid sunt cea mai uoar soluie n acest sens. Ele nu fac ridurile s dispar, ci previn apariia lor sau cel mult le estompeaz. 3.1. De cate feluri sunt cremele antirid? In funcie de substanele care intra in compoziia lor, exista creme antirid cu proprietatea antioxidante - aceste produse conin vitaminele C, E sau seleniu si protejeaz epiderma de aciunea agresiva a factorilor din mediul exterior (poluarea, razele ultraviolete). O alta categorie o constituie cremele antirid pe baza de acizi de fructe, alese in principal pentru efectul de gomaj blnd pe care l au asupra epidermei. Acest tip de produse confer strlucire pielii si stimuleaz secreia de colagen. O a treia si ultima clasa de creme antirid include produsele cu un coninut ridicat de vitamina A acida, care este cel mai important element in lupta mpotriva ridurilor. Problema este ca organismul nu tolereaz bine acest produs - de aceea, astfel de creme se elibereaz numai cu reeta medicala. Insa nu te ntrista: exista o varietate bogata de creme antirid care conin compui derivai ai vitaminei A, care sunt foarte bine tolerate si asimilate de organism. Cremele antirid nu sunt att de eficiente precum n reclame. Specialitii dermatologi spun c aceste produse cosmetice nu terg ridurile aa cum ne promit, ci doar acioneaz ca un burete plin cu ap i, n situaiile fericite, efectul lor dureaz o zi. Este foarte puin probabil ca aceste creme antirid s tearg ridurile. Ridurile adnci, profunde nu se pot umple cu astfel de creme. Specialistul spune c numai unele dintre produsele cosmetice cunoscute sub denumirea de creme antirid reuesc doar s atenueze ridurile, datorit coninutului de derivai de vitamina A (retinol), fcnd un peeling la suprafaa pielii, dar nicidecum s le tearg. Astfel, aceste cosmetice nu fac ridurile s dispar, ci previn apariia lor sau, cel mult, le estompeaz 12

3.2 Ingrediente minune pentru crema antirid perfecta Nu este imposibil sa gsim crema antirid perfecta pentru a ne ntineri tenul. Dar nu este nici uor sa gsim o veritabila fntna a tinereii intre toate produsele pe care le gsim pe piaa. Trebuie sa avem mereu in vedere ca o crema antirid trebuie sa fie in primul rnd eficienta, iar in al doilea rnd sa nu prezinte un pericol pentru piele. Faptul ca exista foarte multe produse pe piaa nu trebuie sa ne descurajeze. Intre aceste produse se gsesc totui cteva care au fost create in urma a numeroase studii si dup cea mai noua reeta testata in laboratoare. Poate nu peste mult timp vom vedea aprnd pe piaa o crema minune care ne ntinerete tenul instantaneu. Acest proces probabil a nceput deja odat cu faptul ca cercettorii au nceput sa inteleaga mai bine ce substane joaca un rol esenial in meninerea tinereii pielii si netezirea ridurilor. Cremele antirid ncep sa fie vzute mai mult ca alimente pentru piele. Cremele conin substane ca elastina si colagen, care are rolul sa genereze noi celule in piele. Unele creme antirid de pe piaa cosmeticelor conin substane care nu sunt sntoase pentru piele, si nu este ntotdeauna uor sa le depistam. Mai intai trebuie sa tim care sunt acele substane incluse in compoziia cremelor antirid de care sa ne ferim. Trebuie sa inem minte ca pielea noastr are capacitatea de a absorbi absolut orice, iar acea substana care este absorbita ajunge in snge. Aa ca trebuie in primul rnd sa ne ferim de substanele care se presupun a fi cancerigene3 Nu sunt indicate nici cremele care au in coninut parfum. Aceste parfumuri sunt in marea lor majoritate sintetice, deci nu au ce cuta pe pielea noastr. Unele creme, daca sunt preparate incorect duc la deteriorarea unor substane din coninut, iar parfumul este folosit pentru a masca mirosul neplcut generat de aceasta deteriorare. Acum fiindc cercettorii au identificat procesele care provoac imbatranirea pielii (procesul de oxidare si radicalii liberi) putem combate mai eficient semnele batranetii, ridurile in special. Pentru a se menine tnra pielea are nevoie de apa, antioxidani, proteine, vitamine si minerale. S-au descoperit insa si alte substane care ne pot complementa eforturile pe care le facem pentru ca pielea sa isi pstreze tinereea. Keratina Funcionala este o proteina care se poate gsi in cremele antirid. Aceasta proteina este eseniala in crearea de noi celule. Datorita avansurilor fcute in domeniul tehnologiei, keratina a reuit sa fie adaptata la organismul nostru iar acum ea poate fi folosita cu succes in repararea pielii si crearea de noi celule. Mierea de Manuka este un alt produs minune, abia descoperit de cercettori, dar care este folosit de foarte multa vreme ca tratament naturist pentru leziuni si acnee deoarece are proprietati antiseptice si antibacteriene. Un alt ingredient minune, o alga marina numita Wakame conine muli antioxidani si acioneaz la nivel celular prin mpiedicarea descompunerii proteinelor.

3

Crme care au in comtinulul lor parabeni

13

Acidul hialuronic nu trebuie sa lipseasc din nici o crema antirid. Acidul hialuronic se gsete chiar in pielea noastr si ajuta la lubrifierea pilei. El acioneaz la nivelul esuturilor si ajuta pielea sa isi menin elasticitatea, supleea si tonicitatea. Coenzima Q10 este un antioxidant foarte eficient. O versiune moderna a acesteia poarta numele de Nano-Lipobelle. Orice crema care conine acest antioxidant este foarte eficienta. Nano-Lipobelle este o combinaie de coenzima Q10 si vitamina E. Antioxidantul acioneaz in interiorul pielii si ajuta organismul sa genereze singur colagen si elastina. Antioxidanii: vitamina A, C, E, oligoelementele (zinc, seleniu, siliciu), ceaiul verde, smburii de struguri, algele. Aceste elemente lupta cu succes mpotriva radicalilor liberi, amelioreaz aspectul pielii si ii imbunatatesc textura afectata de factorii poluani. Cremele pe baza de antioxidani sunt recomandate pentru tenul sensibil si fin. Vitamina A: adesea utilizata in lupta mpotriva acneei, proprietile ei active sunt nlocuite in compoziia cremelor antirid cu retinolul, un derivat al ei mai puin iritant. Astfel este stimulata regenerarea celulara, ridurile profunde sunt atenuate si creste elasticitatea pielii. Utilizarea acestor creme este recomandata dup vrsta de 35 de ani pentru tenul expus prematur semnelor de imbatranire. Acizii de fructe (AHA): acetia provin din citrice, struguri si trestia de zahar. Au o aciune exfoliata care elimina celulele "moarte" de la suprafaa epidermei, hidrateaz si netezete ridurile, rednd strlucirea tenului. Cremele antirid pe baza de acizi de fructe sunt recomandate in cazul tenului deshidratat si uscat, precum si dup o expunere ndelungata la soare. Unele creme antirid, datorita ingredientelor din compoziia lor hrnesc pielea si reuesc sa compenseze lipsurile ei: de exemplu carentele hormonale de la menopauza (sunt rezolvate de fitoestrogenii folosii in unele creme antirid) si deshidratarea pielii - unul dintre factorii care agraveaz si accentueaz ridurileeste oprita datorita coninutului de substane hidratante.

3.3 Cum sa alegi o crema antirid in funcie de tipul de ten? Tenul uscat: se caracterizeaz printr-o sensibilitate la nivelul stratului superficial al epidermei. Astfel, pielea se usuc excesiv si se poate irita foarte uor. Recomandare: o crema antirid pentru piele uscata, care sa contina filtru solar identic cu cel folosit pentru cremele cu protecie solara si antioxidani. De evitat: substanele exfoliate, care pot irita pielea uscata. Tenul gras: este caracterizat printr-un exces de sebum cu rol de a proteja epiderma. Aspectul sau apare gras si uleios. Recomandare: o crema antirid care reda elasticitatea pielii si reduce aspectul gras si uleios. Trebuie sa ofer protecie mpotriva razelor solare, deoarece acestea accelereaz procesul de imbatranire prematura a pielii. Pe langa factorii de protecie solara, mai trebuie sa contina si antioxidani care lupta mpotriva radicalilor liberi. De evitat: nu aplica cremele antirid pentru ten gras si in zona sensibila din jurul ochilor.

14

Tenul mixt: se caracterizeaz prin prezenta unui exces de sebum in zona T-ului (frunte, nas, brbie) si poriuni uscate pe obraji. Acest tip de ten se poate irita foarte uor. Deoarece majoritatea zonelor au tendina de uscare, acest tip de ten se ngrijete cu produsele antirid pentru ten uscat Recomandare: cremele antirid pentru ten mixt trebuie sa contina factor de protecie solara si antioxidani. De evitat: cremele cu substane acide (acizii de fructe AHA, acidul lactic, acidul glicolic), deoarece acestea ii pot irita pielea.

3.4 Creme antirid preparate in casa Ridurile de expresie si cele care apar odat cu vrsta isi gsesc remediul in alimentaia zilnica corespunztoare, exerciiul fizic regulat, un stil de viata lipsit de stres si respectarea orelor de somn. Cremele antirid, adesea costisitoare, au rolul de a hrni pielea si de a reda fermitatea si supleea pielii de la 20 de ani. Tocmai de aceea, specialitii recomanda produsele naturiste, care au o aciune imediata si de lunga durata. Vitaminele, proteinele si mineralele din produsele naturale hrnesc pielea. Mierea, morcovii, laptele, oule, merele, lmia si banana sunt ingredientele oricrei creme antirid preparate in casa. Crema cu miere: Doua linguri de miere sunt amestecate cu jumtate de lingura de suc de morcovi, proaspt, obinut in casa. Mierea folosita pentru aceasta masca nu este lichida, pentru ca amestecul obinut sa fie consistent. Crema obinuta astfel se aplica pe ntreaga fata. Se las 20 de minute sa acioneze, dup care se indeparteaza cu un tampon demachiant si apa cldua, in care s-a adugat un praf de bicarbonat. Crema cu ou : Intr-un ou btut se amesteca mlai pana cnd produsul obinut astfel va avea consistenta. Se aplica pe fata si pe gat si se las sa acioneze timp de 20 de minute. Masca se indeparteaza cu apa cldua, iar efectele se pot vedea dup cteva zile. Crema cu ou se aplica seara, nainte de culcare, pentru a fi mai eficienta. Crema cu faina: Amesteca putina faina cu doua lingurie de miere. Aplica crema obinuta astfel pe fata curtata de impuritati si ateapt sa se usuce. Cltete fata cu apa cldua, pana cnd este complet curatata. Crema are efectele dorite daca este aplicata seara, nainte de culcare. Procedeul se va repeta de trei ori pe saptamana, iar dup cteva aplicri pielea isi va recapta vitalitatea si sntatea. Crema cu mere sau banane: Merele si bananele acioneaz imediat asupra pielii imbatranite, lipsite de viata. Taie un mar si curata fata cu el, dup ce ai ndeprtat toate impuritile si praful de pe fata. Banana va fi folosita in acelai mod. Curata fata cu o banana, dup o igienizare prealabila. Att merele cat si bananele pot fi folosite si in timpul zilei si seara nainte de culcare. Proteinele si vitaminele din fructe vor hidrata pielea si ea va recapta aspectul ferm si sntos in mai puin de o saptamana. Masca de fructe se indeparteaza de pe fata si decolteu cu apa rece in abundenta, iar procedeul poate fi repetat de cate ori simim nevoia sa curtam tenul. Crema cu ou si lmie: Oul fcut spuma se amesteca mpreuna cu sucul de la o lmie stoarsa. Aduga putina sare si aplica masca obinuta pe tenul curat si igienizat corespunztor. Dup 15 minute, indeparteaza crema cu ou si lmie cu apa cldua in abundenta. Procedeul va fi repetat de trei ori pe saptamana, dup baia fierbinte, atunci cnd porii sunt deschii, iar aciunea cremei va fi una rapida.

4. CONCLUZII 15

Care este metoda de folosire corecta a cremelor antirid? Daca tenul este expus la numeroi factori externi agresivi - cum ar fi poluarea, razele ultraviolete, fumul de igara, se recomanda aplicarea, dimineaa, a unei creme cu proprietatea antioxidante, pentru a proteja epiderma in timpul zilei. Seara, folosete o crema antirid pe baza de vitamina A sau acizi de fructe. Bineneles ca in prealabil e necesara demacherea att dimineaa, cat si seara. Aceasta asociere de produse este bine tolerata de organism si are efecte extrem de benefice asupra epidermei. Cremele antirid trebuie aplicate cu regularitate, recomandndu-se totodat si alternarea produselor - o data la 6 luni. Acesta este un aspect important, pentru ca la un moment dat epiderma se va obinui cu produsul respectiv si efectele vor scdea treptat si chiar vor disprea. Preul reprezint un garant al calitii? Intr-un fel, rspunsul la aceasta ntrebare este afirmativ, in sensul ca este firesc - si justificat - ca produsele realizate in laboratoare care aloca un buget considerabil cercetrii si realizrii de creme performante sa aib un pre mai ridicat. Dar, comparativ cu rezultatele obinute prin folosirea unei creme "normale", diferenele nu sunt att de semnificative incat sa merite sa-ti dezechilibrezi, eventual, bugetul, pentru a-ti achiziiona un produs foarte scump. Cu alte cuvinte, daca o crema este de trei ori mai scumpa dect o alta, probabil este mai eficienta, dar in nici un caz de trei ori mai buna...

16