C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

1

vladac-uvab.webnode.ro

CREATIVITATEA – ARGUMENTE ESENT IALE

1.Creativitatea ca motor al dezvoltării societăţii

Amplificarea volumului de cunostinte si de creatii umane a reusit sa fie ilustrata si de

unele date statistice. Astfel, se apreciaza ca numarul de produse distincte realizate de

oameni este de ordinul zecilor de milioane. A rezultat astfel ca ≈ 99% dintre aceste

produse au fost create si realizate in ultimele doua secole, iar ≈ 1% dintre acestea au

fost realizate in toata istoria de aproape 10 milenii ale creatiei umane.

- Aparitia primelor realizari notabile de produse este legata de dezvoltarea agriculturii, ≈ cu mileniul 8 î.e.n., deci acum

10000 de ani in urma.

Numarul acestor realizari a crescut exponential pe masura apropierii de zilele noastre.

Cele mai multe inventii apartin sec.XX, cand descoperirile fundamentale ale fizicii si

chimiei au deschis un camp larg de aplicatii, mai ales in tehnica inginereasca. Ultimele

decenii au marcat salturi deosebite in dezvoltarea productiei de masa, in aparitia unor

materiale, tipuri de masini, utilaje, echipamente, tehnologii de prelucrare, precum si in

extinderea automatizarii si informatizarii proceselor de productie.

Cresterea nivelului de cunostinte si de creatii umane a condus la dezvoltarea societatii,

determinand in continuare cresterea numarului de produse create. Cunostintele sau

informatiile acumulate l-au facut pe om sa se dezvolte, iar procesul odata amorsat nu a

putut fi oprit. Astfel, se poate afirma ca: informatia inseamna dezvoltare, iar dezvoltarea

obliga la nou.

Dezvoltarea societatii s-a datorat, in primul rand gandirii, deci muncii intelectuale si mai

apoi muncii fizice. Este adevarat ca munca fizica are un grad mai inalt de relevanta,

evidenta pentru toata lumea, pe cand munca intelectuala trece de multe ori

neobservata. Avand un grad mare de discretie, munca intelectuala a fost de-a lungul

istoriei incorect evaluata sau neevaluata.

- Sunt numeroase exemple de creatori geniali, din diferite domenii, care au trait in mari lipsuri materiale sau au murit

saraci (Mozart, Tesla, Gaugain, etc). Sunt si exemple de personalitati care au avut o inalta creativitate dubla si au

valorificat practic sau comercial lucrarile lor (Verdi, Edison, Picasso, etc).

La o analiza atenta se observa ca si munca fizica de o anumita complexitate nu se poate

realiza fara un algoritm stabilit prin munca intelectuala.

Dezvoltarea societatii a urmat un traseu deosebit de complex, implicand multi factori

intre care: evolutia nivelului de cunosctinte, evolutia nivelului tehnologic, evolutia

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

2

vladac-uvab.webnode.ro

cantitativa si calitativa a nivelului de produse realizate, evolutia principalelor structuri

sociale. Toti acesti factori s-au conditionat si s-au stimulat reciproc.

- Acumularea de cunostinte privind cultivarea cerealelor > realizarea de unelte tot mai eficiente (plantat, secerat, treierat,

macinat, depozitat, copt, fiert) > cresterea nivelului tehnologic (utilizarea fierului in locul bronzului, cresterea

durabilitatii, complexitatii) > cresterea productivitatii muncii > evolutia structurilor sociale.

Dintre factorii prezentati, rolul principal in dezvoltarea sociatatii il au evolutia nivelului

de cunostinte si evolutia nivelului tehnologic. Acesti doi factori se conditioneaza

reciproc si pot fi sintetizati intr-un concept comun, numit: nivel tehnico-stiintific (NTS).

Practic, NTS reflecta stadiul descoperirii legilor naturii si modul lor concret de utilizare.

Odata cu cresterea NTS a aparut satisfacerea sociala a populatiei. Mai multi mestesugari

au luat locul agricultorilor, iar surplusul de produse a fost insusit de o elita, a

conducatorilor, din care se va forma aristrocratia.

Se constata ca evolutia NTS de-a lungul istoriei urmeaza o crestere foarte lenta pana la

revolutia industriala, de dupa jumatatea sec.XVIII. Evolutia a cunoscut apoi o crestere

foarte rapida, de tip exponential (fig.1).

fig.1

Momentul aparitiei cotiturii in curba NTS este diferit de la tara la tara. Revolutia

industriala a demarat dupa 1750 in tarile occidentale (Marea Britanie, Franta,

Germania, Olanda, etc), apoi cu intarzieri mai mici sau mai mari (de la cateva zeci de ani

pana la 200 de ani) in majoritatea tarilor lumii (cu cateva exceptii: Orientul Mijlociu,

China).

Cresterea NTS este mai rapida pentru tari cu putere economica mai mare. Astfel, daca

facem referire la nivelul NTS pentru USA si Marea Britanie se poate observa ca decalajul

economic initial al SUA s-a anulat dupa anul 1900, urmand o evolutie accelerata a

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

3

vladac-uvab.webnode.ro

dezvoltarii lor fata de Marea Britanie (fig.2). Nivelul NTS este proiectat indirect si de

cheltuielile pentru cercetari industriale dintr-o anumita tara.

fig.2

Deoarece curbele NTS sunt puternic ascendente in cazul tarilor cu dezvoltare accelerata,

intr-un anumit moment istoric panata curbelor NTS este mult mai mare decat a altor

tari (fig.3).

fig.3

- Se considera curbele NTS pentru trei tari cu dezvoltari economice diferite: USA, Romania si Vietnam. Aceste curbe au atat

conditii initiale diferite cat si pante diferite. Daca la momentul istoric TI1 se constata decalajele importante ale NTS celor

trei tari, dupa un interval de timp, la momentul TI2 decalajele se maresc, deoarece cresterile NTS ale celor trei tari sunt

diferite. Cu toate ca cele trei tari se dezvolta, viteza de dezvoltare este diferita. Dupa trecerea unui numar de ani se va

constata o diferenta din ce in ce mai mare a nivelului de dezvoltare al celor trei tari.

Rezulta clar, d.p.d.v. teoretic, ca timpul ii avantajeaza pe cei puternici, daca cei slabi nu

constientizeaza acest lucru si nu adopta o strategie corespunzatoare, conforma cu

posibilitatile lor de a reduce decalajul existent.

Cum s-a ajuns aici in decursul istoriei?

Societatea umana a cunoscut, de-a lungul timpului, trei etape distincte:

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

4

vladac-uvab.webnode.ro

- Civilizatia agricola (mil.8 î.e.n - ≈ 1750): aparitia agriculturii, a satelor, aparitia

ansamblului roata-osie, a carului, a scrisului, prelucrarea fierului, aparitia

tiparului.

- Civilizatia industriala (≈1750 - ≈1955): cresterea exponentiala a NTS, aparitia

centrelor mestesugaresti si industriale.

- Civilizatia postindustriala (≈1955 - prezent): aparitia liniilor automate de

fabricatie, robotilor industriali, dezvoltarea informaticii.

Cresterea productivitatii muncii a condus la o crestere a populatiei, mai lenta la inceput,

apoi tot mai accelerata. Satele au devenit tot mai mari, devenind pe parcurs centre

mestesugaresti sau targuri. Dinamica de crestere a populatiei totale (P), precum si

dinamica de crestere a numarului de agricultori (A), mestesugari (M), intelectuali (I)

sunt strans legate de progresul tehnologic si social (fig.4).

fig.4

Nevoia tot mai acuta de oameni cu un bagaj de informatii tot mai consistent a

determinat pregatirea lor intr-un cadru institutionalizat. Asa se explica aparitia de scoli

laice de invatamant superior.

- Prima universitate a fost infiintata la Bolognia (1158), urmand universitatile din Padova si Oxford (1168), Paris (1200),

Cambridge (1209), Roma, Viena, Cracovia, Haidenberg (≈1350).

Centrul de greutate s-a mutat din zona agriculturii in zona industriei, a productiei de

bunuri. Inclusiv producerea de hrana va apartine industriei, prin procesarea produselor

agricole (industria panificatiei, prepararii carnii, uleiului, zaharului).

Odata cu dezvoltarea informaticii, tehnicii de calcul si a altor domenii mult specializate,

s-a redus drastic numarul celor care se ocupau cu agricultura si a condus de asemenea si

la scaderea numarului celor ocupati in industrie.

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

5

vladac-uvab.webnode.ro

Pe de alta parte, nevoile date de cresterea nivelului de educatie si de cultura, de

ingrijirea sanatatii, de cercetare stiintifica si tehnologica, de conducere inalta a

procesului din industrie si agricultura, de organizarea si administratie, de conceptie si

de inovare au condus la o crestere continua a clasei intelectualilor.

In prezent, functiile cele mai simple cer oameni care sa se descurce cu formulare,

conturi bancare, echipamente electrice sau electronice cu comenzi multiple, instructiuni

profesionale, operarea calculatorului. Astfel, milioane de oameni nu au acces la locurile

de munca deoarece sunt „analfabeti” din punct de vedere functional.

Urmand aceasta cerinta, in prezent dezvoltarea invatamantului este fare precedent. In

toate tarile lumii numarul studentilor este in crestere. Au aparut universitati noi alaturi

de cele de traditie. Numarul de specializari universitare creste in raport cu o gama tot

mai diversificata de profesii. A aparut si un nou mod de invatamant – e-learning – bazat

excusiv pe folosirea Internetului. Acum, educatia s-a diversificat, s-a diferentiat pe

nivele si se adreseaza tuturor varstelor.

Cresterea productivitatii muncii este poat singura cale de ridicare a nivelului de

dezvoltare si – implicit – a nivelului de trai, iar in actuala etapa acest lucru este posibil

prin aportul intelectual nou, deci a creatorilor.

Ce ne rezerva viitorul?

Viitorul a devenit nu numai preocupant, ci si presant. Suntem presati de evenimente, de

schimbari care se petrec in mare viteza, de realitati explozive.

Primul deceniu al noului mileniu a adus noi provocari, resimtite de fiecare om. Se

manifesta acut, la nivel global, o criza energetica si o criza a resurselor naturale. Pretul

petrolului si al gazelor naturale creste abrupt. O perturbatoare criza economico-

financiara si-a extins unda de soc. Firme altadata prospere isi inchid portile, somajul

este mai mare decat oricand, bancile nu mai acorda credite, omul de rand este ingrijorat

de perspectiva zilei de maine.

2.Creativitatea – necesitate actuala stringentă

Intr-o epoca plina de schimbari, cand vietile personale sunt sfasiate, cand ordinea

sociala existenta se prabuseste, a pune cea mai cuprinzatoare intrebare despre viitorul

nostru nu este o chestiune de curiozitate intelectuala. Este o chestiune de supravietuire.

La toate acestea poate exista o solutie: creativitatea. Nu este deloc fantezista afirmatia

ca fara creativitate foarte multe dintre companiile care exista azi nu vor mai exista peste

cativa ani. Fara creativitate apelam la aceleasi procedee invechite. Problemele se

schimba sub ochii nostri si concurenta se intensifica mereu.

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

6

vladac-uvab.webnode.ro

Obtinerea unui element nou, in etapa actuala, nu se poate realiza prin asteptarea lui

intamplatoare, cum se intampla cu mult timp in urma, ci prin cautarea lui sistematica,

perseverenta, in mod stiintific.

Progresul general actual este rezultatul unei „armate” de cercetatori, din ce in ce mai

bine organizati. Este adevarat faptul ca „90% dintre cercetatorii din toate timpurile sunt

in viata”, adica sunt contemporanii nostrii. Numarul cercetatorilor din fiecare tara este

cu atat mai mare cu cat dezvoltarea acelei tari a ajuns la cote mai inalte.

„Se poate spune ca izbanda in competitia pentru suprematie este asigurata de un numar

cat mai mare de producatori de nou. Atat timp cat cel de langa tine creeaza, este

obligatoriu sa faci cel putin la fel daca vrei sa-l ajungi si sa fii egalul lui si nu

subordonatul lui. Subordonarea conduce la dependenta, iar aceasta duce la exploatare”

– prof. G.Paicu.

Intr-o societate pe care o denumim „creatoare” fiecare dintre noi are o avere colosala:

gândirea. Trebuie doar s-o utilizam cat mai mult. Creativitatea fiecarui membru al

societatii este sursa primara a progresului umanitatii ca ansamblu. Ce ar fi cultura

contemporana fara Pitagora, Newton, Einstein, Homer, Shakespeare sau Eliade,

Michelangelo, Picasso sau Brâncuşi, ... ? Cum ar arata civilizatia contemporana fara

T.Vuia si G.Constantinescu sau multitudinea de inovatori, inventatori mai mici sau mai

mari, constructori de locuinte, drumuri, poduri, neve maritime sau spatiale,

imbracaminte, tipografie sau electronice/electrocasnice. Creativitatea este deci o

necesitate sociala. Supravietuirea noastra este legata de acest lucru. Avem de descoperit

noi surse de energie pentru resursele pe care le-am consumat fara discernamant. Avem

de gasit metode de protejare a mediului, fara de care vom muri otraviti sau sufocati de

gunoaie peste doar cateva sute de ani.

Creativitatea este si o necesitate psihologica individuala, fiind o sursa esentiala de

satisfactii personale; este activitatea sau produsul activitatii in care omul isi proiecteaza,

isi recunoaste si i se recunoaste identitatea, fenomene prin care creatia devine

principala modalitate de dobandire a sentimentului de realizare de sine.

- Morris Stein (profesor emerit la Universitatea din New York) face urmatoarea afirmatie: O societate care stimuleaza

creativitatea asigura cetatenilor sau patru libertati de baza: libertatea de studiu si pregatire, libertatea de explorare si

investigare, libertatea de exprimare si libertatea de a fi ei insisi.

3.Creativitatea – cerinţă în instruirea universitară

Formarea creativa a inventatorilor si inovatorilor este necesar sa inceapa inca din

facultate. Sarcina inzestrarii viitorilor profesionisti cu capacitati creatoare crescute intra

in obligatia si raspunderea scolilor superioare formatoare, deci a Universitatilor.

Calitatea procesului educational, puterea lui de a produce viitori inventatori sau

inovatori, este principalul factor care prefigureaza pozitia de maine a unei natiuni in

C.Teh. note de curs 1 2014-2015 semestrul 1

7

vladac-uvab.webnode.ro

lume. Din aceste considerente, cultivarea creativitatii individuale si de grup in sistemul

de invatamant superior, este de maxima importanta.

Din aceste considerente, problema dezvoltarii potentialului creator al studentilor

trebuie sa stea in centrul preocuparilor Universitatilor care raspund la strategiile de

formare ale generatiilor viitoare de profesionisti cu studii superioare, din doua motive:

a) ca raspuns la asteptarile studentilor de a dobandi in instrument adaptiv pentru

construirea unei cariere profesionale de succes;

b) ca sarcina sociala, deoarece instruirea si formarea prezenta a competentelor

viitoare este o garantie si o conditie a progresului social general in care

productia de tehnologie performanta, descoperiri stiintifice sau de opere de arta

joaca un rol esential.

Acum, mai mult decat oricand, fiecare natiune duce o lupta continua pentru impunere

economica si culturala. In aceasta disputa globala, sansele noastre pentru supravietuire

se leaga de activarea creativitatii, a calitatii si a corectitudinii in munca efectuata.

Este necesar a fi indeplinite urmatoarele conditii minime:

a) intelegerea si recunoasterea importantei muncii intelectuale si a laturii acesteia:

creativitatea;

b) asigurarea capacitatii intelectuale specifice prin dezvoltarea invatamantului

creativ;

c) sustinerea specifica pentru dezvoltarea specializarilor in care exista prioritati

globale;

d) stimularea materiala si morala a cercetatorilor, inventatorilor si

rationalizatorilor;

e) asigurarea conditiilor necesare pentru informare, realizare, experimentare si

aplicarea noului.