Din Conscriptia Fiscala 1750

4
din *** Conscripţia fiscală a Transilvaniei din anul 1750, vol. I, partea a II-a, Descrierea localităţilor conscrise, Ladsilau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Anton Dörner, Florin Mureşan, Editura Enciclopedică, 2009, p. 2486- 2487. Tabel care servește la conscripția târgului Târgu Secuiesc 1 Acest târg este așezat într-un ținut de fertilitate medie. Locuitorii se întrețin mai cu seamă din agricultură, iar unii dintre ei din meșteșugurile la care se pricep, precum și din aducerea de vin din ținuturi externe, din locuri ale comitatelor și scaunelor aflate la o depărtare de 12, 16 și chiar mai multe mile, din cârciumăritul acestuia în conformitate cu legea și din comerț cu alte mărfuri, în general, mărunte. Ei își desfac și vând propriile produse sau bunuri mobiliare în diverse piețe sau târguri din locurile înconjurătoare, în târgurile săptămânale care se țin la fața locului, precum și, printre altele, în orașul săsesc Brașov, aflat la șase mile distanță de aici. Există numai două părți de hotar, destul de restrânse și nisipoase, în partea sudică a ținutului, dintre care o porțiune mai mică se întoarce cumva spre vest. Se ară cu patru animale de jug, de trei ori. Se obișnuiește să se gunoiască la fiecare șase ani o dată. Într-un an de fertilitate medie, un cubul de grâu din semănătura de toamnă produce opt clăi și una din acestea o măsură și jumătate de grăunțe. Un cubul se secară dă tot opt clăi și una din ele două măsuri /de grăunțe/. Un cubul din semănătura de primăvară, de orz, oferă, de obicei, șase clăi, iar una din acestea o măsură /de grăunțe/. Vii nu sunt deloc și astfel nici preț al vinului. Există o mică pădure proprie, împreună cu un restrâns loc de pășunat, care nu ajunge pentru localnici, astfel că ei mai dețin altele în teritoriile satelor înconjurătoare, comune cu locuitorii de acolo, dar cedate lor în mod legal, care, adăugându-se la celelalte, le sunt suficiente. Păduri însă din care să se obțină vreun venit nu au deloc și nici pășuni de acest fel. Străinii posedă aici /pământ/ în modul, sub titlul de drept și în numărul care va fi specificat mai jos. Localnicii dețin și cultivă, la rândul lor, în teritoriile altor sate niște terenuri, ogoare și fânețe (precum apare în rubrici), care sunt înscrise și în locurile respective. 1 Conscripția târgului Târgu Secuiesc, AG, F50, Téka 80, Mf. 26514.

Transcript of Din Conscriptia Fiscala 1750

Page 1: Din Conscriptia Fiscala 1750

din *** Conscripţia fiscală a Transilvaniei din anul 1750, vol. I, partea a II-a, Descrierea localităţilor conscrise, Ladsilau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Anton Dörner, Florin Mureşan, Editura Enciclopedică, 2009, p. 2486-2487.

Tabel care servește la conscripția târgului Târgu Secuiesc1

Acest târg este așezat într-un ținut de fertilitate medie. Locuitorii se întrețin mai cu seamă din agricultură, iar unii dintre ei din meșteșugurile la care se pricep, precum și din aducerea de vin din ținuturi externe, din locuri ale comitatelor și scaunelor aflate la o depărtare de 12, 16 și chiar mai multe mile, din cârciumăritul acestuia în conformitate cu legea și din comerț cu alte mărfuri, în general, mărunte. Ei își desfac și vând propriile produse sau bunuri mobiliare în diverse piețe sau târguri din locurile înconjurătoare, în târgurile săptămânale care se țin la fața locului, precum și, printre altele, în orașul săsesc Brașov, aflat la șase mile distanță de aici. Există numai două părți de hotar, destul de restrânse și nisipoase, în partea sudică a ținutului, dintre care o porțiune mai mică se întoarce cumva spre vest. Se ară cu patru animale de jug, de trei ori. Se obișnuiește să se gunoiască la fiecare șase ani o dată. Într-un an de fertilitate medie, un cubul de grâu din semănătura de toamnă produce opt clăi și una din acestea o măsură și jumătate de grăunțe. Un cubul se secară dă tot opt clăi și una din ele două măsuri /de grăunțe/. Un cubul din semănătura de primăvară, de orz, oferă, de obicei, șase clăi, iar una din acestea o măsură /de grăunțe/. Vii nu sunt deloc și astfel nici preț al vinului. Există o mică pădure proprie, împreună cu un restrâns loc de pășunat, care nu ajunge pentru localnici, astfel că ei mai dețin altele în teritoriile satelor înconjurătoare, comune cu locuitorii de acolo, dar cedate lor în mod legal, care, adăugându-se la celelalte, le sunt suficiente. Păduri însă din care să se obțină vreun venit nu au deloc și nici pășuni de acest fel. Străinii posedă aici /pământ/ în modul, sub titlul de drept și în numărul care va fi specificat mai jos. Localnicii dețin și cultivă, la rândul lor, în teritoriile altor sate niște terenuri, ogoare și fânețe (precum apare în rubrici), care sunt înscrise și în locurile respective.

1 Conscripția târgului Târgu Secuiesc, AG, F50, Téka 80, Mf. 26514.

Page 2: Din Conscriptia Fiscala 1750

ANEXA III

dinLEGENDA pentru ANEXA III și TABELE privind Tg. Secuiesc (pag CCXXVIII din volum;

pe DVD: Conscriptie >1 > DSC07663)A - Nr curent; B - Localitatea (denumirea actuală); C - Localitatea - denumirea din conscripție; D - Districtul, cercul, scaunul filial; Eb - Statut juridic - târg; Ff - Așezarea geografică - neprecizată; Gb - fertilitatea pământului: medie;Hc - Caracterul solului: nisiposIa - Condiții pentru comerț și alte surse de venituri: favorabileJadex - Structura ocupațională: agricultură; meșteșuguri și manufacturi; comerț, prăvălii; cârciumăritKc - Părți de hotar: douăLc - Arătura: cu patru animale de jugMg - Îngrășăminte: la intervale mai mari de cinci ani

Page 3: Din Conscriptia Fiscala 1750

O(a12; c16; e6) - Productivitatea culturilor (număr de măsuri de grăunțe după un cubul semănat): a12 - grâu de toamnă; c16 - secară; e6 - orzPe - Fânețe: insuficienteQa - Vii: nu existăRb - Prețul vinului: nu existăSbk - Păduri: b - insuficiente; k - lemn procurat din alte locuriTbefi - Pășuni: b - insuficiente; e - în păduri, tufărișuri, teritorii necultivate; f - arendate din alte părți; i - înguste, restrânseUa - Pământuri deținute în alte localități: a - existăVa - Pământuri deținute de străini: a - existăW - Centrul comercial proxim: Brașov; Târgu Secuiesc