CREATIVITATE SI INOVATIE PENTRU O EDUCATIE PLURILINGVA IN EUROPA

drd. Nicoleta MicluFacultatea de Psihologie si Stiinte ale EducatieiUniversitatea Al. I. Cuza Iasi

ARGUMENTE PENTRU PROMOVAREA PLURILINGVISMULUIcreterea competitivitii pe piaa muncii; facilitarea mobilitii profesionale;perspective de carier mai bune;consolidarea procesului de nvare continu;favorizarea relaiilor interculturale; dezvoltarea patrimoniului cultural european.

POLITICILE LINGVISTICE ALE UNIUNII EUROPENE

Cartea alb: fiecare cetean european s vorbeasc cel puin 2 limbi strineConsiliul european de la Barcelona : nvarea a cel puin dou limbi strine de la cea mai fraged vrst.Anul European al limbilor (2001)Profilul european pentru formarea profesorilor de limbi strineProgramele Lingua, Socrates i Leonardo da VinciCertificatul European- pentru cele mai inovatoare si creative proiecte din domeniul predrii i nvrii limbilor strine

Politicile lingvistice ale Consiliului Europei

Cadrul European Comun de Referin pentru limbi: nvare, predare, evaluare Portofoliul European al Limbilor Paaportul Lingvistic Europass De la diversitate lingvistic la educaie plurilingvistic: ghid pentru elaborarea politicilor lingvistice educaionaleProfiluri de politici lingvistice educaionaleStandarde europene de competene lingvisitice pentru transparen i calitate

PLURILINGVISMUL- PRECIZARI CONCEPTUALE Yves Bertrand, H. Christ :

"Plurilingvismul nu nseamna ca un individ stapneste mai multe limbi la acelai nivel. O persoana poate fi considerat plurilingva dac are cunostinte limitate n cel putin doua limbi, pe lnga cea materna, n mai multe domenii ale discursului, astfel nct ei sa poata construi contacte sociale n aceste limbi cnd scriu sau citesc, vorbesc sau asculta" (1990, p. 44).

Cadrul European Comun de Referinta pentru Limbi defineste plurilingvismul ca:

"abilitatea de a folosi limbi n scopul comunicarii si de a lua parte la aciune interculturala unde o persoana vazuta ca actor social, progreseaza la niveluri diferite n mai multe limbi si experiena a mai multor culturi" (2001, p. 168).

Ghidul pentru elaborarea politicilor lingvistice educaionale face distinctia dintre:

multilingvism - trimite la prezena ntr-o zon geografic determinat la existena unei varieti de limbi , recunoscute sau nu; ntr-o astfel de zon, indivizii pot fi monolingvi i nu vorbesc dect propria lor limb;

plurilingvism - presupune folosirea a mai multor limbi de acelai individ. Aadar, o societate plurilingv este format n majoritate din indivizi capabili s se exprime n mai multe limbi la niveluri diferite de competen (2007, p. 9).

SCOPURILE EDUCAIEI PLURILINGVE de a constientiza pe oricine si de a valoriza natura repertoriului lor lingvistic si cultural;

de a influenta reprezentarile si atitudinile pe care le au elevii n ceea ce priveste limbile, functionarea si rolul lor; de a afecta dispozitiile si strategiile lor de nvatare dotandu-i cu un anumit numar de instrumente euristice simple;

de a dezvolta capacitatile lor lingvistice.

NOI PARADIGME DE INVATARE A LIMBILOR STRAINE

Trecerea de la paradigma monolingv la cea plurilingvimplic o serie de schimbri majore:

Schimbarea obiectivului nvatarii limbilor straine: constituirea unui repertoriu lingvistic compozit

Modificarea conceptiei competentelor: catre o competenta plurilingva

Inovarea demersului pedagogic: dezvoltarea abordrilor plurale

ABORDARE PLURALA

termen introdus de Michel Candelier: demersul pedagogic n care elevul lucreaza simultan n mai multe limbi (2008, p. 4).

au fost identificate patru abordari didactice :1.Abordarea interculturala2. Didactica integrata a limbilor predate 3. Intercomprehensiunea limbilor inrudite 4. Sensibilizarea pentru studiul limbilor straine

ASPECTE PRIVIND ALCATUIREA UNUI CURRICULUM PLURILINGV

Ghidul pentru elaborarea politicilor lingvistice prezinta urmatoarele etape:

explicarea finalitatilor politicilor lingvistice educaionale de catre responsabilii politici; definirea actiunilor menite a valoriza si dezvolta repertoriile plurilingve ale cetatenilor; definirea obiectivelor globale; organizarea dezvoltrii competenei plurilingve pe tot parcursul vietii; luarea n sarcina a unei educatii pentru plurilingvism n cadrul unei educatii pluriculturale.

PRINCIPIILE EDUCAIEI PLURILINGVE Vronique Castellotti, Daniel Coste si Jean Duverger au propus sapte principii operationale :

De la plurilingvismul limitat la anumite situatii, deseori cu conotatie elitista, la un plurilingvism pentru toti ; De la plurilingvismul care ignora repertoriilor elevilor si ale comunitatii apropiate la un plurilingvism incluziv, recunoscut si valorizat de scoala; De la nvatarea unor anumite limbi catre o educatie lingvistica generala, deschisa diversitatii lingvistice si culturale;

De la invatamantul compartimentat pe diferite limbi la o concepie holistica a invatarii limbilor;

De la o politica lingvistica centrala la politici lingvistice impartasite i parial descentralizate;

De la o logic a adaugarii limbilor la curriculum la cea a unui curriculum integrat a limbilor;

De la o viziune a stilului totul si imediat la o politica lingvistica realista a pasilor marunti.

CURRICULUM PLURILINGV

sa ia n considerare dimensiunea interculturala si nevoile grupurilor implicate;sa se sprijine pe o abordare pedagogica care sa permita luarea n consideraie a particularitatilor fiecarei discipline nelingvistice;sa aleaga un pluringvism echilibrat, veghind la mentinerea limbilor locale ca limbi de scolarizare;sa defineasca un profil al absolvenilor n concordanta cu principiile unei educaii plurilingve interculturale de calitate;s propun evaluari care s valorizeze achizitiile praxeologice.

ABORDRI METODOLOGICE SI STRATEGII DIDACTICE

realizarea de proiecte pedagogice care sa permita expunerea periodica a elevilor la mai multe limbi;cultivarea unei meta reflectii asupra limbajului si limbilor; dezvoltarea orala si scrisa paralela ; exersarea lecturii si scrierii n doua limbi;abordarea integrativa a limbilor; utilizarea limbilor straine pentru a nvata cunostinte non-lingvistice.

DIFICULTATI

Ghidul pentru elaborarea politicilor lingvistice a identificat mai multi factori : costurile de predare ;posibilitatea profesorilor de a preda mai multe limbi straine, regionale; discrepante ntre cantitatea de munca si timpul profesorului;locul limbilor n cadrul examinarilor.