ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETIFACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Coordonator:Lector univ. dr. Mihaela Roberta Stanef Autori: Nitoi Alexandra Oprea Diana-Florentina Seria B, grupa 1308

-2013-

Cuprins

Introducere.. 3 Cap.1. Tipuri de impozitare i istoricul cotei unice 4 1.1.Caracteristicile cotei unice de impozitare 4-5 1.2.Avantajele aduse de cota unic ..6-8 Cap 2.Introducerea cotei unice in Romania8-10 2.1. Motivele introducerii cotei unice de impozitare in Romania.11-12 2.2.Presiunea fiscala in Romania........................................................12-15 2.4. Evoluia veniturilor ncasate la buget...15-17 2.5. Efectele pe piaa muncii.17-21 Cap 3.Comparatii internationale...22-26 Previziuni...26-28 Concluzii

Introducere

"Arta taxrii e ca atunci cnd jumuleti o gsc vie i obii cea mai mare grmad de pene cu cele mai puine ipete- Jean-Baptiste Colbert (politician francez). CE ESTE COTA UNICA DE IMPOZITARE?Cel mai bine reprezentat model al cotei unice de impozitare a fost conceput n Statele Unite ale Americii, fiind denumit Hall-Rabushka flat tax(1983-1985 HR). Acest model se bazeaz pe o combinaie a taxei pe profitul agenilor economici i impozitul pe salariu aduse la acelai nivel. Baza de impozitare a impozitului pe venit este diferena dintre veniturile obinute n urma vnzrilor, inclusiv exporturi i plile efectuate pentru cumprarea de factori de producie, bunuri de capital, inclusiv importuri plus pli ctre salariai. Taxa pe veniturile populaiei include orice compensaie n schimbul muncii prestate sau din pensii. Ea este deci o tax bazat pe consumul agenilor economici, asemntoare TVA-ului avnd n plus venituri din impozitarea salariilor.Singura asemnare ntre diferitele modele adoptate este n fapt nlocuirea impozitrii progresive a veniturilor salariale cu un nivel unic de taxare.

DE CAND DATEAZA COTA UNICA DE IMPOZITARE?Prima utilizare a cotei unice de impozitare dateaz din anul 1842 fiind adoptat n Marea Britanie. Prima aplicare cu succes a impozitului unic a avut loc n Hong Kong (sistemul SAR), unde a intrat n vigoare nc din 1947. Estonia a fost prima ar din Europa care a adoptat cota unic, n 1994. Exemplul Estoniei a fost urmat de Letonia, Lituania, dar i de Rusia. De atunci, cota unic a mai fost adoptat de state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei unice att pe veniturile salariailor, ct i pe profiturile companiilor este considerat una dintre cele mai radicale variante de impozitare, mai ales c guvernele doresc eliminarea dublei impozitri.

Cap.1. Tipuri de impozitare i istoricul cotei unice

Cota unic de impozitare implic nlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare, n funcie de venit, cu un sistem conform cruia statul va declara o rat unic de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. n general, plafonul minim de impozitare este destul de sczut, astfel nct s ofere un stimulent cetenilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor. Astfel, venitul global este impozitat o singur dat. n ceea ce privete taxa pe profit, se va aplica acelai sistem o rat unic de impozitare pentru toate categoriile de profit. Cota proporional este caracterizat de simplitate i de lrgirea bazei de impozitare. La nivel teoretic btlia n ceea ce privete cele dou sisteme se d pe trmul echitii impozitrii. n cazul unui sistem progresiv, tratamentul fiscal se presupune a fi difereniat n funcie de capacitatea contributiv, sistemul fiscal trebuind s-i protejeze pe cei cu venituri reduse iar sarcina fiscal s apese mai puternic pe umerii celor cu venituri mai mari. Ca o concluzie, succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu ct aceasta este mai mic, cu att mai eficient tinde s devin. Dei cota unic de impozitare nu reprezint un leac universal la slbiciunile economice ale unui stat, o serie de state europene, printre care i cteva state membre UE, au introdus regimul o singur tax pentru toate tipurile de venit/profit. Multe dintre aceste ri se confrunt, ns, cu deficite bugetare substaniale, iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerinele zonei euro.

1.1.Caracteristicile cotei unice de impozitare: Reduce inegalitatea (aceeai rat de impozitare pentru toi); Reduce evaziunea fiscal; Ofer stimulente pentru cei ce doresc s economiseasc i s investeasc; Elimin toate tipurile de excepii i scutiri de la plata taxelor; Favorizeaz persoanele bogate n detrimentul celor srace; Favorizeaz investiiile n aciuni (obinerea de dividende), deoarece profiturile sunt impozitate o singur dat, la surs.Cota unic de impozitare presupune acelai prag de impozitare pentru persoane fizice i companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rat unic de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obinute din diferite activiti. Succesul regimului cotei unice de impozitare depinde, se pare, de nivelul acestei rate: cu ct aceasta este mai mic, cu att este mai eficient colectarea ei. Dei s-a constatat c o rat mai mic de impozitare conduce, n general, la sporirea gradului de plat a taxelor respective, impozitele mai sczute pot conduce, dup stabilizarea apetitului de plat al celor impozitai, la scderea veniturilor la Bugetul de stat. Iniial, cota unic de impozitare la nivelul de 17% a fost propus n SUA, n 1996, de ctre miliardarul Steve Forbes. Odinioara o fantezie a ideologilor pieei libere, cota unic ncepe s se impun din ce n ce mai mult nu numai n contiina liderilor UE, ci i n realitatea faptic propriu-zis. Cota unic ar fi o soluie chiar i pentru economiile dezvoltate, scria din vara lui 2005, Sunday Times. n toamna aceluiai an, Wall Street Journal Europe sublinia c noile state membre ale UE au nceput s adopte un sistem fiscal mai simplu, format dintr-o singur tax, care exercita presiuni asupra vechii Europe. Argumentele n favoarea taxei unice sunt directe i convingatoare. n primul rnd, adoptarea ei va duce la simplificarea sistemului fiscal care va fi, astfel, mai uor de administrat i nteles. Taxa unic de impozitare este mai simpl, mai eficient i stimuleaz economia; acestea sunt concluziile unui studiu intreprins de englezul George Osborne. Este vorba chiar de o competiie n domeniul fiscal, spunea Erik Nielsen, economist n cadrul Bncii de Investiii Goldman Sachs, referindu-se la jocul de a atrage noi companii n mecanismul economic, prin stabilirea unui nivel mai sczut al taxelor n comparaie cu rile vecine. Cred, de asemenea, c aceast tendin reflect o schimbare de atitudine n Europa, ctre o acceptare mai restrns a unor rate de impozitare ridicate.

1.2.Avantajele aduse de cota unic

1. Cota unica raspunde pe deplin criteriilor de echitate in domeniul fiscal. Optiunea pentru impozitarea in cota unica a veniturilor persoanelor fizice constituie una dintre modalitatile prin care se poate actiona asupra fluxurilor din economie siasigura reglarea sistemului fiscal. Acesta are o eficienta mai mare in reglarea inegalitatilor dintre diferite categorii de persoane care obtin acelasi venit din surse diferite.2. Cota unica elimina dubla impunere a economiilor si a investitiilor. Avand in vedere ca formele de venit sunt taxate in mod egal si numai o singura data,oamenii sunt liberi sa aleaga orice investitie pe care o considera profitabila, astfel incat,prin intermediul instrumentelor fiscale, economia poate functiona la potential maxim.3. Cota unica va creste veniturile incasate la bugetul de stat. Prin aplicarea sistemul progresiv de impozitare in Romania, in perioada anterioara datei de 1.01.2005, s-a ajuns ca impozitarea sa apese foarte tare un numar mic de salarii medii si mari, sistemul subexploatand alte surse. Aparea din acest motiv o discrepanta evidenta de sarcina fiscala, incalcandu-se principiul echitatii orizontale: si anume, ca la aceeasi suma trebuie sa se plateasca acelasi impozit, indiferent de sursa venitului.4. Cota unica vine in sprijinul si celor cu venituri reduse printr-un sistem de deduceri foarte eficient.5. Cota unica reduce evaziunea fiscala, prin micsorarea costului de oportunitate al evitarii achitarii impozitelor la bugetul de stat. In conditiile in care sistemul fiscal este unul simplu si eficient, efectul psihologic pe care il are reducerea cotei de impozitare face ca oamenii sa procedeze la achitarea datoriilor fata de stat in mod rapid si corect. Acestia nu mai sunt tentati de cautarea unor metode complicate care sa le faciliteze micsorarea bazei impozabile, in principal deoarece costul acestor activitati se poate ridica in unele cazuri peste cota de impozit care trebuie platita. Sistemul de impozitareprogresiva a salariilor crea premise puternice pentru mutarea veniturilor pe canale maiputin taxate. In aceste conditii, proportia salariilor mici a crescut, iar a celor medii-mari a scazut, intr-o perioada de crestere economica, fapt care conduce la concluzia ca este foarte probabil ca o parte din venituri sa fi fost transferate pe alte canale cu o impunere mai redusa. Oamenii invata si se adapteaza rapid la sistem, astfel incat, in vechiul sistem, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult de dat inapoi.6. Cota unica reduce cheltuielile de administrare fiscala. Administratia publica va cheltui mai putini bani cu monitorizarea si auditarea sistemului de vreme ce impozitul este unic si se calculeaza mult mai clar si mai concis. In sistemul impozitarii progresive, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult de dat inapoi. In anul 2002 statul a trebuit sa returneze contribuabililor din Romania 700 miliarde RON in valoare neta, iar in urma aplicarii sistemului impozitariiprogresive costurile administrative de functionare au fost de aprox. 800 miliarde RON.7. Cota unica ofera contribuabililor mai mult control asupra banilor si reduce implicarea autoritatilor in gestionarea surplusului fiecarei personae. Prin aplicarea cotei unice oamenii sunt stimulati sa munceasca mai mult deoarece numai o mica parte din castigul lor intra in posesia statului. Astfel, diferenta care le ramanepoate fi gestionata dupa bunul plac al fiecaruia, aceasta libertate punand accent pe dezvoltarea proprietatii private si a sectorului privat din economie, mai degraba decat pe sectorul public, in care statul initiaza programe si politici prin care vine in sprijinulcetatenilor. In acest fel implicarea guvernului se reduce considerabil lasand posibilitatea fiecarui individ sa isi creasca consumul sau sa opteze pentru diferite planuri de investitii.8.Cota unica reduce timpul si numarul formularelor care trebuie completatepentru achitarea obligatiei fata de stat. In acest sens cota unica aduce doua beneficii.a) Pe de-o parte, ofera o mai mare transparenta sistemului fiscal, intrucat asigura cu usurinta posibilitatea oricarui contribuabil sa isi calculeze marimea obligatiilor fiscale si sa inteleaga intreg mecanismul de impunere fara a mai avea neclaritati cu privire la modul de calcul si la sumele pe care le datoreaza.b) Pe de alta parte, creste randamentul impozitelor ca urmare a reducerii cheltuielilor custabilirea si incasarea acestora datorita simplitatii sistemului. Totodata, platitorii de taxe si impozite isi reduc cheltuielile privind consilierea financiara si indrumarea necesare in sistemul cotelor progresive, iar specialistii infiscalitate isi pot orienta aria de activitate catre zone mult mai productive. In sistemul de impozitare al cotei unice nu se mai face risipa de forta de munca si este inlaturatabirocratia costisitoare care creeaza cu usurinta confuzii.9. Cota unica dezvolta un mediu foarte atractiv pentru investitori Competitiaprivind nivelul impozitelor reprezinta un beneficiu al globalizarii. Intr-o economie globala in care forta de munca si capitalul se misca in deplina libertate dincolo de granitele nationale ale oricarui stat, setul de politici fiscale adoptate de fiecare tara reprezinta un instrument important folosit in atragerea resurselor internationale limitate.

Cap 2.Introducerea cotei unice in Romania

La momentul introducerii cotei unice, sfritul anului 2004, guvernanii explicau c principala raiune de existen a acestui tip de impozitare era eficiena n atragerea investiiilor i creterea bazei de impozitare prin atragerea ctre zona fiscalizat a celor care evazionau statul datorit nivelurilor prea ridicate al cotelor de impunere.Romnia se comport foarte bine fa de alte ri din Uniunea Europeana (UE) prin cota unic de impozitare de 16%. Aceast rat unic (cuprins, de regul, ntre 15-20%) este acum folosit n majoritatea rilor din Europa Central i de Est (ECE). n anul 2004 Slovacia a fost prima ar din UE care a introdus cota unic de impozitare, urmat in scurt timp de alte tari, inclusiv Romania.Nivelul impozitarii in Romania se situeaza intre competitiv (cota unica de impozitare) si necompetitiv (taxarea muncii), insa situatia este diferita in ceea ce priveste numarul taxelor si impozitelor, unde suntem absolut necompetitivi. Chiar daca in ultimii ani au existat initiative de a reduce numarul taxelor, al declaratiilor fiscale etc, Romania inca are un nivel anormal de ridicat al numarului acestora. Drama companiilor din Romania nu este nivelul acestor taxe, ci birocratia uriasa pe care o implica. Este greu sa-i explici unui investitor care vine in Romania, de ce, dupa mai mult de 22 de ani, aceasta tara continua sa isi sufoce economia cu structuri birocratice, institutii, reguli, declaratii fiscale care cel mai des nu aduc nici o plus valoare. Introducerea cotei unice, prezinta asa dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, un avantaj direct si mare in impozitare, pentru cei cu venituri mari si foarte mari (oreducere cu pana la 60% a impozitelor) si conduce la o crestere, indirecta a poverii fiscalepentru cei cu venituri mici. Cresterea poverii fiscale, la cei cu venituri mici, nu rezulta din calculul direct al aplicarii cotei unice ci, indirect, din sporirea fiscalitatii la celalte impozite si taxe, in special la impozitele indirecte (precum accizele, taxa pe valoarea adaugata, care sunt invizibile, ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor) si la impozitele si taxele locale, triplarea cotei de impozitare pe dividendele persoanelor fizice (de la 5% in anul 2004 la 16% in anul 2006), dublarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor (de la 1,5% la 3%).Aplicarea cotei unice in tara noastra, de 16%, incepand cu 1 ianuarie 2005, surprinde si nedumereste cu atat mai mult cu cat tarile dezvoltate, inclusiv cele ale Uniunii Europene, aplica impunerea progresiva, iar dintre acestea cele mai multe au introdus, de circa 20 de ani, si impozitul pe venitul global. Impozitul pe venitul global este forma de impozitare progresiva corecta, intrucat: asigura infaptuirea principiilor de echitate fiscala si sociala; asigura veniturile necesare bugetului de stat in conditii deconsens social, din punct de vedere fiscal.Introducerea taxei pe valoarea adaugata (incepand cu 1993) si a impozitului pe venitul global (incepand cu ianuarie 2000) a avut loc ca urmare a necesitatilor de alinierea legislatiei din tara noastra la legislatia Uniunii Europene, aceasta fiind de fapt si o conditie de indeplinit de catre Romania pentru a fi primita in randurile acestei organizatii.Introducerea cotei unice genereaza numeroase si deosebit de mari consecinte inplan practice, atat pentru bugetul de stat, cat si pentru contribuabili.Evidentierea efectelor generate de introducerea cotei unice se poate asigura numai in conditiile in care pentru aceleasi venituri se calculeaza impozitul, atat in baza prevederilor legale care reglementau impozitarea progresiva in anul 2004, cat si a celorcare reglementeaza impozitarea pe baza de cota unica in anii 2005 si 2006. In acest scop s-au luat in calcul 15 niveluri salariale. Dupa aplicarea cotei unice, ponderea impozitelor in totalul veniturilor a crescut substantial la cei cu venituri mici. Altfel spus, introducerea cotei unice are ca efect redistribuirea obligatiilor fiscale, reducandu-se foarte mult impozitele datorate la cei cu venituri mari si foarte mari si crescand substantial la cei cu venituri mici, atat ca pondere in total venituri, cat si in cifre absolute. Intr-un asemenea caz, este vorba de o redistribuire fiscala negativa. Acest proces de redistribuire fiscala negativa (reducerea impozitelor la cei bogati si recuperarea acestor reduceri de la cei saraci, prin cresterea impozitelor datorate de acestia) se va face, in cea mai mare masura, pe seama impozitelor indirect (accize, taxape valoarea adugata etc.) care sunt invizibile pentru omul de rand, fiind ascunse in pretulproduselor si tariful serviciilor. Prin introducerea cotei unice are loc o reducere a unui gol de venituri bugetare. Acest gol de venituri bugetare trebuie completat, intrucat, in caz contrar, statul nu maipoate functiona corespunzator, programele economice si sociale nu mai pot fi realizateintegral in termenele stabilite, ceea ce ar genera numeroase si grave consecinte pe plan economic si social. Pentru acoperirea golului de venituri bugetare generat de reducerea masiva a impozitelor la cei cu venituri mari si foarte mari au fost marite atat impozitele directe, cat si impozitele indirecte, in special accizele si, in timp, si taxa pe valoarea adaugata. Cresteri au avut loc si la impozitele si taxele locale. Concomitent cu cresterea impozitelor au avut loc si se va continua si introducerea unor noi obligatii bugetare (impozite, taxe, contributii). In schimb, impozitele indirecte, in special accizele si taxa pe valoarea adaugata, fiind incluse in pretul produselor si tariful serviciilor, nu sunt vizibile, raman necunoscutepopulatiei. Cresterea impozitelor indirecte generata de introducerea cotei unice afecteaza si pe cei bogati, dar intr-o foarte mica masura fata de cei cu venituri mici, care vorcontribui cu spor substantial de impozite pentru a descoperi cea mai mare parte din golul de venituri bugetare produs ca urmare a reducerii foarte mari a impozitelor la cei cu venituri deosebit de mari.

2.1. Motivele introducerii cotei unice de impozitare in RomaniaAnalistii considera ca sistemul prin care toata lumea plateste acelasi nivel al impozitului elimina atat de complicata birocratie si stimuleaza oamenii sa munceasca mai mult si sa-si economiseasca veniturile. Tot acestia considera caprincipalul motiv pentru care Romania a trecut la acest sistem de taxare a fost scoaterea la suprafata a muncii la negru si a economiei subterane. Potrivit estimarilor INS ,doua milioane de romani care lucreaza in tara muncesc la negru, adica aproximativ o treime din totalul fortei de munca.Reducerea evaziunii fiscale si cresterea veniturilor la bugetul de stat, stimularea intreprinderilor sa faca mai mult profit si sa realizeze noi investitii, crearea de locuri de munca mai bine platite sunt cateva dintre principalele motive care au stat la baza introducerii cotei unice de impozitare de 16 % de catre Guvern. Dupa mai multi ani in care inflatia a fost la cote extrem de ridicate, majoritatea companiilor din Romania ajunsesera sa fie decapitalizate. Unele nu au stiut cum sa faca managementul financiar si au ajuns in faliment sau inca sunt intr-o situatie financiara foarte proasta.Pentru ca intentia era sa se relanseze economia, sa se faca mai multe investitii, sa se ajute aceste intreprinderi sa prospere, au considerat ca o diminuare a nivelului de fiscalitate pentru intreprinderi este absolut necesara. De aceea, prin analizele care s-au facut si constatand, de fapt, cat este rata reala de colectare a profitului si-au dat seama ca exista si o buna doza de evaziune fiscala. Acesta a fost motivul pentru care a fost introdusa cota la 16 %.Un al doilea motiv pentru care s-a introdus cota unica este acela ca s-a dorit stimularea intreprinderilor sa faca mai mult profit - unele sa se recapitalizeze sau toate sa se capitalizeze mai bine - ceea ce este in interesul economiei, al Guvernului si al tarii, deoarece acesti bani se duc in investitii care creeaza mai multe locuri de munca. Cresterea volumului de afaceri s-a transformat intotdeauna in locuri de munca mai numeroase, mai bine platite, care sunt in avantajul cetateanului si al Guvernului si trebuie sa fie stimulata aceasta activitate, pentru ca este vital pentru orice tara sa creeze locuri de munca si mai ales intr-o tara ca Romania, unde avem nevoie de crearea de locuri de munca bine platite, care sa inceapa sa diminueze aceasta tendinta de migratie a fortei de munca catre tarile din vestul Europei.Pe de alta parte, pentru ca exista un nivel inalt de fiscalitate in ceea ce priveste forta de munca, un alt motiv care a stat la baza introducerii cotei unice a fost impozitarea veniturilor, respectiv necesitatea de a scoate locurile de munca la suprafata.Pana in 2006 Romania a avut o tendinta, care, din fericire, s-a inversat, de cresterea pietei fortei de munca gri sau la negru. In 2005 peste 230.000 de locuri de munca au fost inregistrate. Din pacate, nu exista o statistica clara care sa faca diferenta intre locurile de munca nou create si locurile de munca care au fost oficial inregistrate.

2.2.Presiunea fiscala in RomaniaFiscalitatea este un factor de constrangere pentru orice contribuabil, care devine cu atat mai greu de suportat cu cat presiunea fiscala este mai mare. O presiune fiscala ridicata are ca efect inhibarea motivatiei de a munci si determinarea contribuabilului de a obtine venituri cu caracter ilicit, care sunt sustrase de la impozitare. Astfel, economia subterana devine o alternativa pentru o economie oficiala dominata de o fiscalitate excesiva. Presiunea fiscala este un indicator fiscal de masura a gradului de fiscalitate, adica a modului in care contibuabilii suporta din veniturile si din averea lor impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala intr-un an fiscal.Gradul de fiscalitate se determina astfel:Gradul de fiscalitate = Veniturile statului care provin din impozite si taxe : Produsul national brut x 100Nivelul presiunii fiscale se calculeaza de catre Institutul National de dupa formula: Rata de presiune fiscala = (Impozite pe productie si importuri + Impozite curente pe venit si patrimoniu) : Produsul intern brut x 100.

Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statuluin Romania se nregistreaza o presiune fiscala ridicata n cazul contribuabililor mici si mijlocii, care este cauzata mai ales de: n primul rand, nevoia de resurse fiscale ridicate ale puterii publice, n contextul unei economii aflate pentru o lunga perioada ntr-o profunda criza de structura si competitivitate; excluderea din randul contribuabililor a somerilor care nu contribuie la formarea veniturilor fiscale si pe care unii dintre acestia le obtin totusi n afara veniturilor din pensii sau ajutoare; existenta unor venituri importante obtinute din economia subterana sau din economia de suprafata care nu sunt incluse n masa veniturilor impozabile; dezvoltarea exploziva a contrabandei si a evaziunii fiscale n prima decada a procesului de tranzitie a economiei romanesti; un sistem fiscal si o legislatie fiscala neadaptata realitatilor economice.Venituri din economia subterana neincluse in veniturile impozabileCauzele presiunii fiscale ridicateErea somerilor din randul contribuabililorSistem fiscal neadaptat realitatilor economiceDezvoltarea contrabandei si evaziunii fiscaleNecesitatea unor resurse fiscale ridicate

Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului n sens general a fost prezentat prin intermediul curba Laffer. n Romania sunt aplicabile aceleasi principii, o presiune fiscala mare determinand o tendinta de scadere a veniturilor statului n sume absolute. De asemenea, cresterea presiunii fiscale conduce la conflicte, ncurajeaza munca la negru, evaziunea fiscala si nu genereaza motivatie pentru munca.Dr. Arthur B. Laffer este creditat ca fiind cel care a oferit cea mai convingatoare explicatie cu privire la legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor.Curba lui Laffer sintetizeaza grafic relatia dintre rata impozitului si venitul obtinut si poate fi utilizata pentru a intelege cum un impozit in cota unica nu micsoreaza, ci din contra, poate chiar sa creasca veniturile generale din impozite.

Curba lui Laffer sugereaza ca venitul obtinut creste mai rapid la nivele mai reduse de taxare. Pe masura ce rata creste, venitul creste cu o rata descrescatoare pana atinge nivelul maxim de venit colectat de catre stat, in punctul de echilibru.Dincolo de aceasta limita orice crestere a ratei impozitului ii determina pe oameni sa munceasca mai putin sau sa gaseasca metode eficiente prin care sa se sustraga de la achitarea obligatiilor catre stat, reducand astfel veniturile colectate globale.Venitul colectat de stat in punctul B este acelasi cu venitul din punctul A, dar se obtine la o rata de impozit mult mai ridicata.La o rata ipotetica de impozitare de 100% nimeni nu ar mai fi motivat sa munceasca, din moment ce Guvernul ar fi cel care colecteaza tot venitul obtinut prin munca.Analiza Laffer explica de asemenea modul in care Guvernul poate obtine aceleasi venituri pe doua cai diferite:a) fie prin colectarea unor taxe ridicate de la un numar redus de persoane (o taxa ridicata pentru o baza de taxare redusa);b) fie prin impunerea unui impozit mic la un segment de populatie mai larg ( o taxa redusa pentru o baza de taxare mare).

2.4. Evoluia veniturilor ncasate la buget Tendinta de reducere a ponderii impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale este evidenta in figura de mai jos, concomitent cu tendinta tarilor din fostul bloc comunist care au aderat recent la Uniunea Europeana, cum ar fi Polonia, Slovenia si Slovacia. Cei care sustin introducerea impozitului progresivinvoca un nivel scazut de colectare in PIB din impozitul pe profit si venit impozitate cu cota unica. Insa conform datelor prezentate de Eurostat pe parcursul a 6 ani (inainte si dupa introducerea cotei unice) se remarca o crestere semnificativa a nivelului veniturilor fiscale in PIB de la an la an, in momentul introducerii cotei unice. In anul 2005 cresterea fata de anul anterior este cu 34% mai mare in PIB.

Evolutia veniturilor fiscale in PIB in perioada 2003-2008An200320042005200620072008

Veniturile fiscale in %Procent din PIB28,127,728,529,229,828,8

Veniturile fiscale14.79416.94122.72228.49937.16940.243

Sursa datelor: Eurostat

Evolutia PIBin perioada 2003-2008Anul200820072006200520042003

PIB miliardeRON503,9404,7342,4287,2238,7189,1

PIB miliarde Euro136,8121,297,179,258,950,3

PIB miliarde USD200,0166121,998,673,156,9

Sursa datelor: Eurostat

Sursa: autorii pe baza datelor de pe www.insse.ro i www.mfinante.ro (vezi anexele 1-6)Crestereaponderii impozitelor indirecte s-a facut in contextul majorarii bazei de impunere a taxeipe valoarea adaugata si a majorarii accizelor.

Sursa: autorii pe baza datelor de pe www.insse.ro i www.mfinante.ro (vezi anexele 1-6) Execuia bugetar n primele dou luni din anul trecut s-a ncheiat cu un deficit de 2,7 miliarde lei, respectiv 0,44 % din PIB. Veniturile bugetare, n sum de 29,3 miliarde lei, au fost cu 6,6% mai mari fa de aceeai perioad a anului 2011, atingnd nivelul de 4,8% din PIB. Veniturile fiscale au crescut cu 12,7% fa de anul 2011, datorit creterilor semnificative a ncasrilor din impozit pe venit (+25,8), accize (+9,9%) i T.V.A. (+9,4%). ncasrile din impozitul pe profit pe anul 2012 au sczut cu 6,7% fa de anul 2011, la 1,6 miliarde lei. 2.5. Efectele pe piaa munciiSistemul de taxare a muncii din Romnia aproape c a euat, dup dar nu din cauza introducerii cotei unice. Din nefericire, situatia este complet diferita in ceea ce priveste impozitarea muncii. Aceasta continua sa fie foarte mare in Romania, ceea ce are un impact negativ asupra crearii de locuri de munca si asupra cresterii salariale. Romania este necompetitiva in ceea ce priveste taxarea muncii. Dupa cresterea cotei de la 19% la 24%, TVA-ul in Romania este la nivelul ratei aplicate in majoritatea tarilor din UE. Cresterea TVA-ului a fost o masura aplicata de multe tari din UE pentru a lupta impotriva deficitului bugetar.Tot att era i n 2003, cnd funciona impozitul progresiv, apoi a sczut pn la 40% pentru ca din 2009 s urce iar. Cota unic de 16% aplicat angajatului reprezint doar o zecime raportat la cheltuiala angajatorului. Restul sunt contribuiile sociale.

Taxarea medie a muncii(%) Impozite/cost total cu salariile

Paradoxal, Romnia are i acum o rat de impozitare enorm la nivelul salariilor 43%, ceea ce ne plaseaz n top 10 mondial.De fapt, Romnia este tot ntr-o situaie de taxare progresiv. Doar c salariul minim este taxat din start cu 40% (exist i acum unele deduceri) iar tot ce depete salariul mediu trece de 45% impozitare. n interiorul acestui interval rezult media de 43%.Cnd Romnia este comparat cu rile unde exist impozit progresiv, apare o mare eroare de percepie ca urmare a nivelelor ridicate, de 30-40%, pentru tranele superioare de taxare. Diferena este ns c n cazurile respective CAS este plafonat, astfel c salariaii nu ajung dect foarte rar s dea la stat mai mult de 50% din salariul lor. Majoritatea pltesc 20-30%, i de aici rezult medii mai mici chiar dect n Romnia n ri renumite pentru taxele mari, ca Suedia sau Danemarca.Problema pentru Romnia este c toate aceste taxe mari se aplic la salarii oricum foarte mici. Cei care lucreaz pe salariul minim prefer s lucreze, n cazul salariilor medii angajatorul are dileme legate de competitivitate iar salariile cu adevrat mari merg direct spre offshore-uri. Rezult efectul pervers c statul ncaseaz foarte puini bani din taxarea mare, pentru c doar patru milioane de romni i mai au forme complete de angajare, din care jumtate lucreaz la stat iar un sfert figureaz doar cu salariul minim. Rata de ocupare a populaiei n vrst de 15-64 ani n al patrulea trimestru din anul 2011 a fost de 57,9%, la o distan de 12,1 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. Rata omajului a atins nivelul de 7,7%, n cretere cu 0,5 puncte procentuale fa de trimestrul anterior.Astfel, n al patrulea trimestru din anul 2011, populaia activ a Romniei era de 9,793 milioane persoane, din care 9,042 milioane persoane erau ocupate i 751.000 persoane erau omeri.Dup o cretere cu 4,4% n ianuarie 2008 fa de decembrie 2007, numrul omerilor nregistrai a continuat s scad n perioada urmtoare, atingnd un punct minim (337 mii persoane) n luna iunie 2008, cnd rata omajului nregistrat s-a situat la 3,7%.

Evoluia ratei lunare a somajului n perioada 2008 2011

Sursa datelor: INS, Comunicat de pres din 27 martie 2012 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IVr_11.pdfncepnd cu luna iulie a anului de criz 2008, numrul omerilor nregistrai a crescut pn la un punct maxim (765 mii persoane) n martie 2010; n lunile care au urmat, indicatorul a cunoscut o scdere continu, astfel c la finele anului, n evidenele ageniilor pentru ocuparea forei de munc s-a nregistrat un numr de 627 mii persoane omere, cu 11,6% mai puin comparativ cu finele anului 2009.

Sursa: autorii pe baza datelor de pe www.anofm.roDintre persoanele ocupate, 55,3% sunt brbai. Pn n anul 2002, majoritatea populaiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. ncepnd cu anul 2003, cea mai mare parte a populaiei ocupate i are domiciliul n mediul urban, respectiv 54,5% n anul 2010. n perioada 2007-2010, Romnia s-a situat ca rat de ocupare i rat a omajului sub media UE.

Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in%20cifre%202011.pdf

Statisticile arata ca si Romania a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice, in raportul Agentiei Romane pentru Investitii Straine se arata cum in 2006, la un an de la introducerea cotei unice, investitiile straine directe au crescut cu 57% fata de 2004, cand sistemul de impunere era progresiv (descresterea nivelului de investitii raportata in anul 2009 se datoreaza crizei actuale globale).

Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003 2009mil EUROAn2003200420052006200720082009

Investitii straine directe1.9465.1835.2139.0597.2509.4964.556

Sursa: www.arisinvest.ro

Cap 3.Comparatii internationale

3.1.Experina SlovacieiSlovacia a adoptat cota unic n 2004 ca parte a unei reforme fiscale mai ample. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale sale este existena unei singure rate de impozitare (19% ) pentru veniturile persoanelor fizice, profituri i pentru TVA. Nu exist niciun argument de ordin economic n favoarea acestei triple identiti, dect eventual s fie fcut mai dificil din punct de vedere politic o modificare ulterioar a ratelor de impozitare respective. Reforma a constat ntr-o reducere semnificativ a ratelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (situate ntre 10% i 38%) i a profitului. Componenta cea mai nepopular a reformei a fost unificare ratelor TVA, care erau de 14% i 20%. Cota redus se aplica n principal produselor de baz, precum alimentele, medicamentele, electricitatea, crbunele, crile, ziarele, construcia de locuine etc. Ca o compensaie pentru creterea TVA pentru aceste produse i a cotei de impozitare pentru veniturile mai mici, deducerea personal de baz a fost multiplicat cu apte, iar deducerea pentru soia/soul aflat n ntreinere a crescut de peste dou ori. Un contribuabil cu un venit mai mic dect jumtate din venitul mediu nu pltete impozit pe venit. ntr-adevr, dac o pondere tot mai mare din populaie nu pltete impozite, opoziia fa de creterile de impozite sau cererea pentru o mai mare disciplin i moderaie fiscal ar putea s scad la un nivel foarte redus. n afar de adoptarea cotei unice, principalele elemente ale reformei (rezumate de Golias i Kicina, 2005) au fost: de la impozitarea direct la cea indirect ca principal surs de finanare a bugetului statului, eliminarea excepiilor, scutirilor i regimurilor speciale, eliminarea dispozitivelor fiscale destinate unor obiective nefiscale eliminarea dublei impozitri a veniturilor factorului capital (precum impozitarea dividendelor distribuite, care era de 15% nainte de reform ). Ca i n cazul Estoniei, reforma fiscal a fost inspirat de o abordare de tip supply-side economics i a fost orientat n mod deliberat ctre stimularea muncii, a investiiilor i spiritului antreprenorial. Reforma fiscal a fost nsoit de o liberalizare a pieei muncii i de o nou concepie a programelor sociale, cu obiectivul de a ntri incitaiile amintite anterior. Din punct de vedere al strategiei politice, cele mai nepopulare msuri (precum unificarea cotelor de TVA) au fost cele aprobate n prima etap i numai apoi au fost luate msurile populare. n timpul campaniei, partidele i ONG-urile care au sprijinit reforma au trebuit s se implice cu seriozitate ntr-o adevrat btlie a ideilor i s o ctige, mai ales dup ce, iniial, proiectul de lege referitor la reforma fiscal a primit veto-ul preedintelui Slovaciei. Acest proces ofer o garanie mai solid c partidele politice care au promovat cota unic nu-i vor schimba poziia i vor continua s apere reforma lor. n Slovacia, adoptarea cotei unice de impozitare s-a corelat cu o cretere a investiiilor strine directe. Adoptarea cotei unice de impozitare n cele trei state baltice i Slovacia, ri care au aderat la UE n 2004, a fost, se pare, motivul principal pentru care acestea au nregistrat o cretere economica susinut i au creat noi locuri de munc.Se pare c taxa unic este potrivit pentru ri care i reconstruiesc sistemul fiscal din temelii, dar nu i pentru economiile sofisticate,dezvoltate.

Exemple de tari care aplica cota unica de venit TaraCota unica de impozit pe venitIntrodusa din anul

Letonia26%1995

Estonia21%1994

Guernsey20%1960

Georgia20%2005

Slovacia19%2004

Romania16%2005

Lituania15%1994

Ucraina15%2004

Mauritius15%2007

Cehia15%2008

Rusia13%2001

Serbia12%2003

Kyrgyzstan10%2006

Kazakhstan10%2007

Mongolia10%2007

Bulgaria10%2008

Macedonia10%2008

Albania10%2009

Belarus9%2009

Cota unic de impozitare pare s fie responsabil pentru creterea economic pe care rile central i est-europene au nregistrat-o, precum si pentru noile locuri de munc pe care aceste ri le-au creat. Unii analiti susin c impactul pozitiv al acestui regim fiscal este exagerat i se bazeaz, nprimul rnd, pe mna de lucru ieftin i calificat sau pe pozitia geografica, mai degrab, dect pe cota unic de impozitare. Este ns foarte clar c reducerea taxelor elibereaz, pentru persoanele fizice i juridice, fonduri care pot fi cheltuite pe bunuri de larg consum, pot fi realizate noi investiii sau noi locuri de munc.Cota unic de impozitare, mai mic dect cota de impozitare din ara de origine atrage i noi investiii strine. Problema este c aceast cot unic de impozitare s fie destul de scazut pentru a fi acceptat din punct de vedere politic, dar i destul de ridicat pentru a asigura buna funcionare a economiei.

Dac la nceputul anului 2004, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practica sistemul de impunere proporional prin cot unic de impozitare pentru impunerea veniturilor persoanelor fizice, n numai patru ani, odat cu aderarea statelor noi membre din estul Europei, numrul acestora a ajuns la 8, reprezentnd aproape 30% din statele membre (29,6%), nefiind exclus ca pe parcursul anului 2011 numrul acestora s creasc la 9, Polonia exprimndu-i deja aceast intenie.n ce privete statele candidate i potenial candidate, cu excepia Croaiei, Islandei, Kosovo i Turciei, ce practic impunerea progresiv, toate celelalte state impun veniturile persoanelor fizice prin cot unic: Albania, Bosnia i Herzegovina (toate cele trei entiti ce compun Bosnia i Herzegovina: Bosnia i Herzegovina, Republica Srpska i Districtul Brko), Macedonia, Muntenegru i Serbia.Un aspect ce este necesar s fie menionat n privina Islandei, este c a practicat acest sistem de impunere n perioada 2006 2010 (pn n luna iunie), renunnd la cota unic n favoarea impozitului progresiv pe fondul crizei financiare i economice, nefiind ns exclus ca n viitorul apropiat s revin la cest tip de impunere. Statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat cota unic de impozitare dup 1990

Evoluia nivelului cotei unice n statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat acest sistem de impozitare n perioada 2001 2011

Previziuni Noul Consiliu Judetean a aprobat previziuni bugetare in scadere pentru 2013-2016(sursa: http://www.mesagerul.ro )

Semnalele de avertizare pentru execuia bugetului 2013: ncasrile din salarii, tot mai mari fa de ncasrile din profitDup prima lun din 2013, rezultatul consemnat n dreptul impozitelor percepute pe profit arat precum audiena Realitatea TV, msurat de Kantar Media: 0,0% din PIB. Suma intrat la buget a fost de doar 194,6 milioane lei, adic de aproape ase ori ai mic dect anul trecut.Cu o majorare relativ de fiscalitate pe partea de accize i, mai ales, pe salarii i contribuii de asigurri (de la 38,6% la 43,7% din venituri), nu se va putea susine o politic de dezvoltare economic sustenabil.

ncasrile din impozitul pe profit, extrem de mici

Creste sau scade cota unica de impozitare in perioada urmatoare?

In anul 2013 se va mentine cota unica de impozitare de 16%,deoarece aparitia noilor cote de 8% si 12% ar perturba incasarile la buget.Cele doua noi cote vor putea fi introduce incepand cu 2014.(sursa: http://www.gandul.info )

ConcluziiChiar n condiiile crizei financiare, niciuna din rile care au adoptat cota unic nu a revenit la sistemul progresiv. Ieirea din sistemul cotei unice n blocul central i est european ar crea un dezavantaj competitive semnificativ. Cu att mai mult cu ct eforturile n regiune se concentreaz: pe diminuarea cotelor unice, pe gestionarea individual a surplusului de venituri i orientarea lor spre investiii,economisire i consum de ctre contribuabili i nu de ctre politicieni/stat, pe competitivitate economic datorat creterii atractivitii pentru investiiile strine. Bulgaria, Ucraina, Cehia sau Rusia aplic deja cote unice mai reduse dect n Romnia.Veniturile fiscale ca pondere n PIB au crescut imediat dup introducerea cotei unice, iarcei care sper c introducerea cotelor progresive ar putea s le poteneze se nal. Mai degrab, evaziunea fiscal i excepiile de la cota unic de impozitare explic parte bun din capacitatea redus de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. Nicidecum aplicarea cotei unice. Susintorii sistemului progresiv evit s recunoasc public c acesta nu a adus niciodat venituri fiscale mai mari n Romnia ca pondere n PIB comparativ cu cota unic.Unul din efectele cotei unice este ca populatia cu venituri mici a castigat putin, iarconsumul a crescut pe baza creditelor bancare, in special pentru cei cu salarii mari. In acest timp, majoritatea salariatilor sunt acum obligati sa plateasca mai multi bani dinbuzunar pentru a acoperi cresterea accizelor si a taxelor indirecte, menita sa compenseze golul de venituri bugetare provocat de introducerea cotei unice. Nivelul de trai al celormai multi a fost afectat, iar majorarile prognozate in 2007 si 2008 pentru preturile administrative vor adnci discrepantele dintre cei cu venituri mari si cei cu venituri mici. Un alt punct tare este ca introducerii cotei unice a imbunatatit comportamentul fata de Fisc al oamenilor de afaceri din Romania.Concluzionand o cota scazuta de impozit nu inseamna neaparat un impozit scazut. Coerenta, claritatea si certitudinea in aplicarea legislatiei fiscale sunt considerate peste tot in lume "o marfa rara dar foarte pretuita".

[1]