Costin Neniţescu

8
GHEORGHE SPACU CREATORUL SCOLII ROMÂNESTI DE CHIMIE COORDINATIVÃ Între anii 1940-1955, la Catedra de chimie anorganicã si analiticã a Facultãtii de Chimie, Universitatea din Bucuresti, si-a desfãsurat activitatea ca profesor de chimie anorganicã un mare dascãl, un eminent om de stiintã, un mare patriot, profesorul Gheorghe Spacu. S-a nãscut la Iasi, la 5 decembrie 1883, a urmat cursurile Liceului National din acelasi oras. În anul 1902 s-a înscris la Facultatea de Stiinte a Universitãtii din Iasi, sectia Fizico- Chimice. Cu sprijinul profesorului Petru Poni, în anul 1905, dupã absolvirea facultãtii, Gheorghe Spacu pleacã la Viena si apoi la Berlin, pentru a-si lãrgi orizontul stiintific si pentru a se perfectiona în tehnica lucrãrilor de laborator. În anul 1907 se întoarce la Iasi unde este numit asistent la Catedra de mineralogie si petrografie. Îsi începe astfel cariera didacticã, care avea sã dureze aproape jumãtate de veac. În anul 1916 obtine titlul de doctor în chimie cu mentiunea "cu distinctie" pentru lucrarea "Combinatii complexe de fier-Feramine". Gheorghe Spacu a fost al doilea doctor în chimie din tara noastrã dupã Nicolae Costãchescu, care si-a sustinut doctoratul în anul 1905, tot la Universitatea din Iasi. La 1 noiembrie 1919, Gheorghe Spacu este numit profesor la Facultatea de Stiinte a Universitãtii din Cluj, facultate nou înfiintatã. Activitatea didacticã si de cercetare a profesorului Gheorghe Spacu a fost strâns legatã de preocuparea de a organiza si utila laboratoare adecvate atât pentru învãtãmântul chimic cât si pentru cercetare. Preocuparea intensã în acest sens era o consecintã a faptului cã în conceptia profesorului Gheorghe Spacu un adevãrat chimist nu se poate forma decât printr-o îndelungatã muncã de laborator. Chimistul trebuie sã gândeascã si sã creeze, dar nu poate face acest lucru fãrã cunoasterea si urmãrirea cu atentie a fenomenelor chimice fundamentale, fãrã practicã de laborator. Bogata activitate de cercetare stiintificã desfãsuratã la Catedra de chimie anorganicã a Facultatii de Stiinte, Universitatea din Cluj sub

description

chimie

Transcript of Costin Neniţescu

GHEORGHE SPACUCREATORUL SCOLII ROMNESTI DE CHIMIE COORDINATIV ntre anii 1940-1955, la Catedra de chimie anorganic si analitic a Faculttii de Chimie, Universitatea din Bucuresti, si-a desfsurat activitatea ca profesor de chimie anorganic un mare dascl, un eminent om de stiint, un mare patriot, profesorul Gheorghe Spacu.

S-a nscut la Iasi, la 5 decembrie 1883, a urmat cursurile Liceului National din acelasi oras. n anul 1902 s-a nscris la Facultatea de Stiinte a Universittii din Iasi, sectia Fizico-Chimice.

Cu sprijinul profesorului Petru Poni, n anul 1905, dup absolvirea faculttii, Gheorghe Spacu pleac la Viena si apoi la Berlin, pentru a-si lrgi orizontul stiintific si pentru a se perfectiona n tehnica lucrrilor de laborator. n anul 1907 se ntoarce la Iasi unde este numit asistent la Catedra de mineralogie si petrografie. si ncepe astfel cariera didactic, care avea s dureze aproape jumtate de veac. n anul 1916 obtine titlul de doctor n chimie cu mentiunea "cu distinctie" pentru lucrarea "Combinatii complexe de fier-Feramine". Gheorghe Spacu a fost al doilea doctor n chimie din tara noastr dup Nicolae Costchescu, care si-a sustinut doctoratul n anul 1905, tot la Universitatea din Iasi. La 1 noiembrie 1919, Gheorghe Spacu este numit profesor la Facultatea de Stiinte a Universittii din Cluj, facultate nou nfiintat. Activitatea didactic si de cercetare a profesorului Gheorghe Spacu a fost strns legat de preocuparea de a organiza si utila laboratoare adecvate att pentru nvtmntul chimic ct si pentru cercetare. Preocuparea intens n acest sens era o consecint a faptului c n conceptia profesorului Gheorghe Spacu un adevrat chimist nu se poate forma dect printr-o ndelungat munc de laborator. Chimistul trebuie s gndeasc si s creeze, dar nu poate face acest lucru fr cunoasterea si urmrirea cu atentie a fenomenelor chimice fundamentale, fr practic de laborator. Bogata activitate de cercetare stiintific desfsurat la Catedra de chimie anorganic a Facultatii de Stiinte, Universitatea din Cluj sub directa ndrumare a profesorului Gheorghe Spacu a contribuit la crearea, n acest oras, a unei puternice scoli de chimie coordinativ. Dac profesorul Nicolae Costchescu a fost initiatorul cercetrii n domeniul chimiei coordinative n tara noastr, profesorul Gheorghe Spacu este considerat creatorul "scolii romnesti de chimie coordinativ".

n toamna anului 1940, profesorul Gheorghe Spacu si ncepe activitatea la Catedra de chimie anorganic si analitic a Facultatii de Stiinte a Universittii din Bucuresti, unde a functionat pn la sfrsitul vietii sale, 23 iulie 1955. La Bucuresti, ca si la Cluj, profesorul Gheorghe Spacu a fost nevoit s se ocupe, chiar de la nceput, de organizarea si utilarea unor laboratoare noi. Printr-o munc ncordat, prin perseverenta care l-a caracterizat ntotdeauna, profesorul Gheorghe Spacu a reusit ntr-un interval de numai doi ani s organizeze la Facultatea de Stiinte din Bucuresti un complex de laboratoare, cele mai moderne din tar la vremea respectiv, care satisfceau att cerintele didactice ct si pe cele ale cercetarii stiintifice. Profesorul Gheorghe Spacu a adus la Bucuresti, la catedr si n laborator, acelasi spirit de disciplin, de munc sustinut, didactic si de cercetare stiintific, de rspundere, pe care l-a manifestat si la Cluj. Ca student a Faculttii de Stiinte din Bucuresti n perioada 1944-1948 am avut marea sans s m numr printre cei care au audiat cursurile de chimie anorganic predate de profesorul Gheorghe Spacu. Nu voi putea uita niciodat impresia profund, pe care prelegerile sale o lsau prin claritatea deosebit a expunerii. Capacitatea inegalabil de a transmite cu cea mai mare exactitate si n cea mai aleas si concis form notiunile cele mai dificile. nlntuirea logic si sistematic a expunerilor oglindea grija cu care profesorul Gheorghe Spacu si pregtea lectiile. Cuvntul rostit de la catedra avea pentru profesorul Gheorghe Spacu o semnificatie profund, care nu i ngduia improvizatii. Punctualitatea sa devenit proverbial, transmis si generatiilor sale de studenti si tinuta sa magistral ncoronau prelegerile sale. Desi toate prelegerile tinute de profesorul Gheorghe Spacu impresionau n aceeasi msur prin tinut si nivel, de neuitat vor rmne n mintea si inima mea prelegerile care se refereau la domeniul chimiei coordinative, domeniu care n perioada respectiv reprezenta un capitol al cursului de chimia metalelor. Cldura care strbtea aceste prelegeri, entuziasmul si druirea profesorului, dinamismul su, cuprindeau pe toti cei care l ascultau fascinati; poate c de atunci multi dintre acestia au ndrgit pentru ntreaga lor viat acest domeniu. Figura profesorului Gheorghe Spacu la catedr va rmne nestears n amintirea celor care i-au audiat cursurile.

Din februarie 1949 m-am numrat printre colaboratorii directi ai profesorului Gheorghe Spacu. La catedr am cunoscut o activitate intens care se desfsura ntr-un spirit de disciplin, de munc ncordat, o activitate de cercetare stiintific intens. Era perioada lucrrilor de plin maturitate ale profesorului, realizate n acelasi spirit de colaborare ca si pn atunci. mi va fi foarte greu s uit emotiile pricinuite de prima ntlnire cu profesorul pentru prezentarea unor rezultate. i cunosteam exigenta ceeea ce mrea emotia. Nu ne luda dac rezultatele erau bune, ne sftuia s continum, s perseverm n realizarea unor probleme mai dificile n vederea obtinerii unor rezultate mai interesante, dar pe figura profesorului puteam citi multumirea, ceea ce pentru noi reprezenta stimulentul cel mai de pret. Constienti de personalitatea si autoritatea stiintific a profesorului nostru, singura preocupare a celor mai tineri colaboratori ai si era s corespundem exigentelor pe care profesorul ni le impunea nu prin vorbe, ci prin exemplul su de munc, de ordine, de disciplin, perseverent si pasiune.

Prin activitatea desfsurat, profesorul Gheorghe Spacu a contribuit la dezvoltarea si consolidarea chimiei coordinative, care n momentul de fat reprezint un domeniu de mare actualitate att prin multiplele probleme teoretice pe care aceste combinatii le ridic ct si prin multiplele lor implicatii practice. Prin alegerea acestui domeniu de cercetare profesorul Gheorghe Spacu a dat dovad de clarviziune nentrecut, caracteristic marilor oameni de stiint, de o intuitie clar a principalelor tendinte de dezvoltare a chimiei anorganice si a contribuit cu succes la afirmarea acestor tendinte. Prin studiile efectuate n acest domeniu n perioada 1907-1955 la care se refer activitatea sa didactic si de cercetare, profesorul Gheorghe Spacu mpreun cu colaboratorii si au obtinut aproximativ 1000 de combinatii complexe noi, care au mbogtit patrimoniul chimiei moderne. Cercetrile efectuate n domeniul chimiei analitice (peste 130 publicatii) au condus la elaborarea unei serii de metode gravimetrice, volumetrice si potentiometrice pentru dozarea rapid si precis a diferitelor elemente chimice (peste 100 metode originale) precum si la stabilirea unor reactii noi si sensibile pentru recunoasterea unor cationi si anioni. Metodele analitice instituite de profesorul Gheorghe Spacu au reprezentat o valorificare practic imediat a cercetrii fundamentale, utilizarea combinatiilor complexe n determinrile calitative si mai ales cantitative a diverselor elemente. Profesorul Gheorghe Spacu s-a preocupat si de rezolvarea unor probleme referitoare la valorificarea unor materii prime indigene, contribuind prin aceasta la dezvoltarea industriei noastre chimice, atunci, la nceputul organizarii ei. Nu a fost problem important la a crei rezolvare s nu fie solicitat profesorul Gheorghe Spacu si la care s nu-si aduc contributia. Pentru lucrarea referitoare la obtinerea semindustrial a acidului sulfuric si a unui ciment de buna calitate din gips i s-a acordat n anul 1954, pentru a doua oar, titlul de laureat al Premiului de Stat clasa I-a.

n perioada n care mi-am desfsurat activitatea sub directa conducere a profesorului Gheorghe Spacu am cunoscut nu numai exigenta profesorului ci si marea lui sensibilitate, ntelegerea netrmurit fat de cei din jur. Cunostea bine problemele colaboratorilor si i ajuta la nevoie. Ajuta fostii elevi n obtinerea locurilor de munc n productie sau nvtmnt, ntr-o perioad n care rezolvarea acestei probleme era foarte grea pentru tinerii absolventi. Era optimist, ncreztor n posibilitatile omului, n puterea lui creatoare, iubea mult florile, i placea muzica, pasiune care nu l-a prsit niciodat. Pentru cei care au lucrat n aceast perioad n laboratoarele de chimie anorganic de la etajul II al Facultatii de Chimie din Splai au rmas de neuitat serile n care n laboratorul su, preocupat de verificarea experimental a unei teme pe care urma s-o ncredinteze vreunui colaborator, profesorul fredona discret melodiile preferate. l admiram ascultndu-l n tain.

Sub conducerea profesorului Gheorghe Spacu s-au format un numr foarte mare de specialisti care si-au cstigat un prestigiu si o recunoastere stiintific proprie. Din rndurile acestora s-au ridicat profesori universitari, valorosi oameni de stiint si cercettori, elemente de seam n organizarea productiei chimice. Nici un alt profesor de chimie, pn la Gheorghe Spacu nu a promovat un numr att de mare de cadre de specialitate. Activitatea stiintific si didactic a profesorului Gheorghe Spacu nceput la Iasi, dezvoltat la Cluj si continuat la Bucuresti s-a bucurat de o valoroas si unanim recunoastere, att n tar ct si peste hotare. n anul 1927 este ales membru al Academiei Romne iar n anul 1948 odat cu reorganizarea acestui nalt forum de cultur a fost ales membru activ al Academiei Republicii Populare Romne. n anul 1952 i s-a acordat medalia si titlul de laureat al Premiului de Stat clasa I, pentru remarcabila sa activitate stiintific efectuat n perioada 1950-1951; n septembrie 1953 i s-a acordat Ordinul Muncii clasa I iar n anul 1954 a primit pentru a 2-a oar Premiul de Stat clasa I. Recunoasterea meritelor sale peste hotare este ilustrat de alegerea sa ca membru al Academiei italiene, membru al Academiei mondiale de stiinte si arte din Geneva, membru al Comisiei Internationale pentru instituirea tabelelor anuale de constante si date numerice cu sediul la Paris, membru al Societtilor de Chimie din Washington, Paris, Viene si Berlin.

Prin activitatea sa deosebit de dascl, om de stiint, cercettor si savant, profesorul Gheorghe Spacu a dat un impuls puternic dezvoltrii chimiei n tara noastr si a contribuit la afirmarea acesteia peste hotare. Profesorul Gheorghe Spacu a lsat n urma sa o scoal n plin dezvoltare, o oper stiintific vast, dar mai ales a lsat un anumit stil de munc.

Pentru toate acestea, cei care l-au cunoscut si au lucrat alturi de el i vor pstra o vie si pioas recunostiint; pentru cei care nu l-au cunoscut, pentru tineretul nostru studios, evocarea vietii si operei profesorului Gheorghe Spacu poate constitui pilda vie a unei vieti de munc perseverent si creatoare, de pasiune si druire dedicate propsirii chimiei n tara noastr, un ndemn la munc pentru atingerea celor mai nalte teluri.

A fost profesor la Universitatea din Cluj (19191940) la Catedra de Chimie Anorganic i Analitic i apoi la Universitatea din Bucureti (19401955) la Catedra de Chimie Anorganic, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinaiilor complexe. Prin cercetrile desfurate n perioada 19071955, profesorul Gheorghe Spacu i colaboratorii si au sintetizat aproximativ 1000 de combinaii complexe noi. Profesorul Gheorghe Spacu este considerat creatorul colii romneti de chimie coordinativ.[4]

Gheorghe Spacu a fcut cercetri fundamentale n domeniul combinaiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa srurilor duble, a sintetizat noi clase de combinaii complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

Reacia Spacu, considerente generaleFoarte important este rolul marelui profesor Gheorghe Spacu ncadrul chimiei coordinative i implict asupra chimiei analitice. Una dintrereaciile utilizate pentru identificarea unor ioni ai metalelor tranziionalei poart numele i are aplicabilitate practic n cadrul analizei chimicecalitative dar i cantitative a unor amestecuri de sruri anorganice.Astfel, pentru identificarea ionilor de Cu2+, Cd2+, Zn2+, Co2+, Ni2+ printrealte reacii de identificare se poate efectua i reacia care poart numelechimistului Gheorghe Spacu.Reacia Spacu. Scurt istoricCercetri importante asupra acestei reacii au fost desfurate ntreanii 19211923 cnd Gheorghe Spacu era profesor la facultatea din Cluj.De aceea a fost prezentat activitatea acestuia n special n cadrul acesteiuniversiti aa cum a fost prezentat n Anuarul Universitii.n Buletinul societii de tiine din Cluj (tom I: 192123), sunt notateroadele cercetrii ilustrului chimist. Acest buletin este redactat n limbafrancez, de aceea sunt trecute numele comunicrilor cu titlul lor original.O pondere important o dein comunicrile despre reacia care mai trziui va purta numele.Prima comunicare din Buletinul societii de tiine din Cluj se intituleazSels complexes de Magnesium Sri complexe de Magneziu. Noutateacercetrii consta n sintetizarea unor ammine complexe de magneziu.Aceste ammine complexe se obin dificil, sunt instabile dar i delicvescente.Importana moleculelor de ap din sfera de coordinare poateinfluena stabilitatea complecilor.Conform teoriei lui Alfred Werner, hexaacvacomplexul clorurii demagneziu are urmtoarea structur: [Mg(H2O)6]Cl2.