Corpul tau

CORPULTÅU

REºETE PENTRU

SÅNÅTATE

ªI FRUMUSEºE

Coordonator de proiect: Valentina Iordan

Corector: Daniel Voicea

Art director: Daniela Nae

Tehnoredactor: Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice,

realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå.

Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

© Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii

House of Guides.

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice

formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© 2010 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: [email protected]

www.houseofguides.ro

ISBN 9786065131460

CUPRINSSTILUL DE VIAºÅ: ALIAT SAU DUªMAN? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

STILUL DE VIAºÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8COMPONENTELE STILULUI DE VIAºÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

COMPORTAMENTELE DE RISC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9FUMATUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

CONSUMUL DE ALCOOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

STRESUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

SEDENTARISMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

ALIMENTAºIA NECORESPUNZÅTOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

HRANA NOASTRÅ CEA DE TOATE ZILELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

ALIMENTAºIA ECHILIBRATÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18NECESARUL ZILNIC DE CALORII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

PIRAMIDA ALIMENTARÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

PROTEINELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

LIPIDELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

GLUCIDELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

APA ªI IMPORTANºA EI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

MINERALE ªI OLIGOELEMENTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

VITAMINELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

FIBRELE ALIMENTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

SFATURI PENTRU O ALIMENTAºIE ECHILIBRATÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29FRUCTELE ªI LEGUMELE SUNT CELE MAI SÅNÅTOASE ALIMENTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

LAPTELE ªI PRODUSELE DIN LAPTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

4

CARNE SAU PEªTE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

ÎNTOARCEREA LA NATURÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

SÅTUI, DAR SUBALIMENTAºI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

GENA SLÅBIRII: MINUNEA NOU DESCOPERITÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

MULTE DINTRE DIETELE DE SLÅBIRE NE VLÅGUIESC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

HIPOGLICEMIA – PERICOLUL ASCUNS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

CUM SE TRADUCE POFTA DE DULCE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

CÂND CORPUL REºINE PREA MULTÅ APÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

ADAPTAREA DIETEI LA TIPUL CONSTITUºIONAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38

ADAPTAREA DIETEI DUPÅ ANOTIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39

ÎN FORMÅ LA ORICE VÂRSTÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

GREUTATEA CORPORALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

CE TREBUIE SÅ ªTIM DESPRE GREUTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48

METABOLISMUL ªI GREUTATEA CORPORALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

NU EXISTÅ O METODÅ MAGICÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52

TULBURÅRI DE ALIMENTAºIE ªI GREUTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52ANOREXIA ªI BULIMIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53

SUPRAPONDERABILITATEA ªI OBEZITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

OBEZITATEA MORBIDÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57

DIETE PENTRU SLÅBIRE, ÎNTREºINERE ªI DETOXIFIERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

DIETA HIPOCALORICÅ (VARIANTE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60

DIETA DE 5 G . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

DIETA „SUPEI MAGICE“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

DIETA CU FIBRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

DIETA CU MONITORIZAREA GREUTÅºII (WEIGHT WATCHERS) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63

DIETA DISOCIATÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66REºETE DISOCIATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67

5

DIETA DOCTORULUI ATKINS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

DIETA SOUTH BEACH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69

DIETA LA ORE FIXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71

DIETA HIPOLIPIDICÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72

DIETA MAX PLANK . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73

DIETA VEGETARIANÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

DIETA ASOCIATÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

DIETA CU ALIMENTE CARE ARD GRÅSIMI (ALIMENTE CU „CALORII NEGATIVE“) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75

DIETA DE DETOXIFIERE (DIETA OKINAWA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77

DIETA ÎN FUNCºIE DE GRUPA SANGUINÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .79

SÅ ÎNVÅºÅM SÅ NE IUBIM TRUPUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

FAºA ªI ÎNGRIJIREA EI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82

PIELEA GÂTULUI ªI RIDURILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85

ÎNGRIJIREA OCHILOR ªI A ZONEI DIN JURUL LOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85

SÂNII ªI DECOLTEUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87

MÂINILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .90

UNGHIILE ªI ÎNGRIJIREA LOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93

PÅRUL ªI ÎNGRIJIREA LUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94

MIªCAREA – SILUETÅ ªI SÅNÅTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .98

FITNESS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .100

AEROBIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103

GIMNASTICÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105

MERSUL PE BICICLETÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107

ÎNOTUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107

STILUL

DE VIAºÅ:

ALIAT SAU

DUªMAN?

8

STILUL DE VIAºÅDe-a lungul secolului trecut, prevalen¡a ¿i natura bolilor s-a

modificat semnificativ. Dacå în primele decenii cele trei cauze

majore de mortalitate erau pneumonia, tuberculoza ¿i gastroen-

teritele, începând cu anii ’40 asiståm la o modificare radicalå a

cauzelor de deces. Bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele

iau locul bolilor microbiene ¿i infec¡ioase. Schimbarea are drept

cauze, pe de o parte, succesele medicinei moderne în combaterea

bolilor infec¡ioase, pe de altå parte modificårile stilului de via¡å.

Omul modern a devenit vulnerabil la o nouå categorie de

boli, cu etiologie plurifactorialå, în care stilul de via¡å joacå un

rol proeminent. Acest fapt le-a conferit bolilor cardiovasculare,

cancerului, diabetului, sindromului imuno-deficient dobândit,

numele de „boli ale civiliza¡iei“.

Conceptul de stil de via¡å define¿te totalitatea deciziilor ¿i

ac¡iunilor voluntare care influen¡ezå starea de sånåtate. Factorii

comportamentali ai stilului de via¡å se pot constitui în:

• factori de risc pentru îmbolnåviri ¿i mor¡i premature

(ex: fumat, consum de alcool sau de substan¡e interzise,

abuz de medicamente, alimenta¡ie defectuoaså, stres,

sedentarism ¿.a.);

• factori protectori ai stårii de sånåtate (ex: practicarea regulatå

a exerci¡iilor fizice, alimenta¡ie corectå, suport social etc.).

Datoritå efectului stilului de via¡å asupra sånåtå¡ii, prima

categorie de factori comportamentali poartå denumirea de stil de

via¡å patogen sau negativ, iar cea de a doua categorie constituie

stilul de via¡å imunogen sau pozitiv.

COMPONENTELE

STILULUI DE VIAºÅ

Peste 50% din cauzele de mortalitate din ¡årile dezvoltate

(inclusiv Europa Centralå ¿i de Est) se datoreazå factorilor com-

portamentali. Importan¡a factorilor comportamentali asupra stårii

de sånåtate s-a confirmat prin acumularea unor studii epidemio-

logice ¿i prospective relevante. De exemplu, un studiu efectuat în

SUA, pe 7.000 de subiec¡i timp de 8 ani, a identificat ¿apte

caracteristici comportamentale care reduc semnificativ riscul de

îmbolnåviri:

1. a nu fuma (¿i a nu fi fost fumåtor)

2. activitate fizicå regulatå

3. men¡inerea greutå¡ii potrivite

4. evitarea gustårilor între mese (cu excep¡ia fructelor)

5. mic dejun regulat

6. 7-8 ore somn pe noapte

7. consum moderat de alcool

Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii estimeazå cå procentul de

50% din totalul deceselor datorate stilului de via¡å ar putea fi evi-

tat prin modificarea acestuia. Astfel, doar evitarea fumatului ar

reduce cu câte 25% mortalitatea prin cancer ¿i prin boli cardio-

vasculare, iar o reducere de 10% a greutå¡ii bårba¡ilor cu vârsta

de 35-55 ani ar determina o scådere a bolilor cardiovasculare

cu 20%, având un impact pozitiv ¿i asupra frecven¡ei artritei

degenerative, cancerului gastro-intestinal, diabetului ¿i a acciden-

telor cerebrale.

Con¿tientizarea mai profundå, atât la nivel individual cât ¿i

colectiv, a semnifica¡iei pozitive sau negative a fiecårui comporta-

ment ar produce o scådere importantå a morbiditå¡ii ¿i

mortalitå¡ii prin maladiile civiliza¡iei.

CORPUL TÅU

9

COMPORTAMENTELE

DE RISCComportamentele de risc care sunt în rela¡ie cu cele mai

importante cauze de deces sunt:

a) pentru tulburåri cardiovasculare – fumatul, sedentarismul,

alimenta¡ia necorespunzåtoare, stresul;

b) pentru cancer – fumatul, consumul de alcool, alimenta¡ia

neechilibratå, expunerea neprotejatå la soare;

c) pentru accidente vasculare cerebrale – alimenta¡ia

neechilibratå, stresul, sedentarismul.

FUMATULFumatul este unul dintre cele mai controversate comporta-

mente nesånåtoase. Multå vreme s-a considerat cå decizia de a

fuma reprezintå o alegere în cuno¿tin¡å de cauzå, cå oamenii

sunt bine informa¡i în momentul în care încep så fumeze ¿i,

implicit, î¿i asumå responsabilitatea acestui comportament ¿i a

consecin¡elor lui. Totu¿i, studiile aratå cå 95% dintre fumåtori

încep så fumeze înaintea vârstei de 20 de ani. Întrebarea care se

impune este în ce måsurå ace¿ti tineri de¡in informa¡ii pertinente

¿i suficiente referitoare la comportamentul de fumåtor ¿i la

riscurile pe care le implicå. Un studiu referitor la atitudinile ¿i

convingerile despre fumat, realizat pe un numår de 895 de ado-

lescen¡i a subliniat insuficienta informare despre prevalen¡a ¿i

riscurile acestui comportament.

Efectele fumatului asupra organismului

Fumul de ¡igarå este dåunåtor tuturor celor care îl inspirå,

inclusiv nefumåtorilor (fumatul pasiv). Acesta con¡ine aproximativ

4.000 de substan¡e chimice, dintre care 40 sunt cancerigene. Una

din substan¡ele inhalate odatå cu fumul de ¡igarå este nicotina.

Nicotina este un drog care se aflå în tutun ¿i care are multe efecte

negative asupra organismului, influen¡eazå sistemul nervos într-un

mod negativ ¿i produce grave probleme de sånåtate. Fumatul

determinå dependen¡a de nicotinå a¿a cum po¡i fi dependent de

alcool sau alte droguri.

Efectele nicotinei asupra organismului:

• cre¿terea ratei pulsului ¿i a respira¡iei;

• încetinirea activitå¡ii musculare ¿i a reflexelor;

• for¡eazå organismul så consume mai mult oxigen, ceea ce

face mai dificilå func¡ionarea inimii;

• cre¿te probabilitatea de a se forma „dopuri“ în sânge –

ceea ce poate duce la infarct miocardic.

Efectele asupra creierului:

• tulburåri de aten¡ie;

• dificultå¡i de învå¡are;

• modificåri ale dispozi¡iei afective;

• încetinirea reac¡iilor.

Când o persoanå fumeazå, nicotina…

• ajunge rapid în sânge prin plåmâni;

• ajunge la creier în 7 secunde de la inhalare;

• ajunge în alte organe – rinichi, pancreas, ficat.

Fumatul, prin substan¡ele pe care le con¡ine fumul de ¡igarå,

afecteazå sånåtatea în diverse moduri, putând favoriza apari¡ia

unor boli, cum ar fi: cancerul (plåmânilor, buzelor, pancreasului,

rinichilor sau creierului), bolile cardiovasculare, bolile pulmonare,

infarctul miocardic sau probleme ale sarcinii (femeile care

fumeazå au un risc crescut de a avea copii bolnavi).

STILUL DE VIAºÅ: ALIAT SAU DUªMAN?

10

CONSUMUL DE ALCOOLDe¿i alcoolul a apårut ini¡ial din motive practice (înlocuirea

apei de båut impure, oficierea unor ceremonii religioase etc.),

utilizarea lui s-a schimbat de-a lungul timpului. Oamenii au

început så producå diferite tipuri de alcool, iar consumul acestuia

a devenit parte din cultura multor popoare. Utilizarea lui a dus

înså adesea la abuz. Indiferent dacå este sub formå de bere, vin

sau båuturi tari, båuturile alcoolice sunt substan¡e chimice care

afecteazå activitatea mentalå, emo¡ionalå ¿i comportamentalå.

Alcoolul este un drog puternic. Deoarece båuturile alcoolice sunt

atât de comune ¿i accesibile în cultura noastrå, uitåm cå alcoolul

este un drog cu efecte similare drogurilor interzise.

Ini¡ierea comportamentului de a consuma alcool se rea-

lizeazå prin învå¡are socialå – copiii ¿i adolescen¡ii înva¡å, privind

la cei maturi, cå a consuma alcool este ceva plåcut, oamenii

care beau sunt veseli, râd ¿i se simt bine. Curiozitatea ¿i dorin¡a

de a imita adul¡ii îi determinå pe mul¡i copii så încerce så con-

sume la rândul lor alcool. Alcoolul devine astfel un risc din ce în

ce mai mare pentru cå poate fi acceptat ¿i încurajat de cåtre cei

din anturaj ¿i, cel pu¡in temporar, îi poate face så parå ¿i så se

simtå mai mari. Consumul de alcool devine deci un comporta-

ment format pe baza învå¡årii sociale.

Efectele alcoolului

Existå douå tipuri de efecte ale consumului de båuturi alcoo-

lice: efectele de scurtå duratå ¿i efectele pe termen lung. Efectele

imediate ale consumului de alcool sunt o u¿oarå relaxare,

inhibi¡ii mai reduse ¿i reac¡ii mai lente. Cu cât este consumat mai

mult alcool, cu atât acesta va produce mai multe modificåri la

nivel cognitiv, emo¡ional ¿i comportamental. Consumul de alcool

în cantitå¡i mari ¿i pe o perioadå îndelungatå poate duce la tul-

buråri somatice ¿i psihologice grave. Alcoolul este o substan¡å

toxicå, care are ca ¿i consecin¡e: cirozå, boli cardiace, ulcer, can-

cer, boli psihice, afec¡iuni ale creierului.

Una dintre cele mai grave consecin¡e ale consumului de

alcool este alcoolismul. Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii consi-

derå alcoolismul o boalå cronicå, progresivå ¿i poten¡ial fatalå

prin consumul necontrolat de alcool. Alcoolismul nu este o pro-

blemå de imoralitate sau de caracter slab. Alcoolicii sunt per-

soane bolnave care au nevoie de sprijin ¿i tratament. Existå o

serie de institu¡ii ¿i asocia¡ii care au ca obiectiv recuperarea tine-

rilor ¿i adul¡ilor dependen¡i de alcool.

STRESULA trecut mai bine de o jumåtate de secol de la primele for-

mulåri experimentale ¿i teoretice ale teoriei stresului de cåtre

Hans Seyle. De atunci, s-a acumulat un numår impresionant de

date, cercetåri, monografii. În ciuda criticilor ¿i impreciziilor, teo-

ria stresului suscitå în continuare interes din partea speciali¿tilor

din diversele domenii ale ¿tiin¡elor biologice ¿i sociale. Utilitatea

conceptului este doveditå ¿i de faptul cå discipline noi conturate,

cum sunt Psihologia Sånåtå¡ii, Medicina Comportamentalå sau

Psihoneuroimunologia includ stresul ca un concept-cheie în mo-

delele explicative ale sånåtå¡ii ¿i bolii.

Costurile societå¡ii legate de efectele stresului sunt extrem de

mari. Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii estimeazå cå 50% din

totalul cauzelor de mortalitate ¿i morbiditate se datoreazå stilului

de via¡å, în care stresul are un rol preponderent în adoptarea

unor comportamente inadecvate.

Stresul a fost ¿i råmâne unul dintre cele mai disputate con-

cepte din istoria ¿tiin¡ei. Aståzi nimeni nu poate nega cå definirea

stresului diferå flagrant în func¡ie de perspectiva disciplinei ¿tiin¡ifice

din care ea este elaboratå. Fiziologii ¿i endocrinologii dovedesc

experimental cå stresul este un råspuns al organismului la sti-

mulårile externe; sociologii ne sugereazå cå stresul se datoreazå

caracteristicilor mediului în care tråim, iar psihologii argumenteazå

cå stresul rezultå din perceperea unei ståri de autoineficien¡å.

CORPUL TÅU

11

Nu existå vreun sector al activitå¡ii umane lipsit de stres, în

anumite domenii acesta fiind prezent cu mult peste media gene-

ralå. Fenomenul este provocat, în primul rând, de cre¿terea con-

tinuå a solicitårilor profesionale, inclusiv prin complexitatea

sarcinilor de rezolvat ¿i de a¿teptårile societå¡ii, mereu sporite.

Colectivitå¡ile umane, cu rare excep¡ii, se confruntå cu variate

probleme sociale, economice ¿i de altå naturå, din ce în ce mai

complexe. Încercarea de a le solu¡iona presupune inclusiv un pre¡

uman, concretizat printr-o suprasolicitare fizicå ¿i psihicå.

Problemele de adaptare apar din douå mari clase de motive:

unele care ¡in de vulnerabilitå¡i personale latente, iar altele ca

efecte ale unor solicitåri (în familie, la locul de muncå ¿.a.) prea

mari sau inadecvate. La început, se situeazå la limita dintre nor-

mal ¿i patologic, ulterior, în unele cazuri, putând så se manifeste

ca boalå efectivå.

Stresul poate fi pozitiv (declan¿at de o mare bucurie, de

exemplu) caz în care se nume¿te eustres dar ¿i negativ (datorat

unor evenimente dureroase sau cel pu¡in neplåcute, cum ar fi

decesul unei persoane apropiate), când poartå numele de distres.

Trebuie men¡ionat înså cå nu to¡i oamenii reac¡ioneazå în

acela¿i fel la stres. Astfel, o persoanå armonioaså, echilibratå,

care a crescut în mijlocul unei familii fårå conflicte psihologice

majore, care are o alimenta¡ie sånåtoaså ¿i dezvoltå rela¡ii nor-

male cu cei din jur, se va adapta la stres cu mai multå u¿urin¡å ¿i

va avea un risc mai mic de a dezvolta o boalå ca reac¡ie la stres,

în compara¡ie cu o persoanå la care factorii aminti¡i mai sus

lipsesc.

Etapele ¿i consecin¡ele stresului

Stresul pozitiv sau eustresul declan¿eazå în organism

endorfine – numite ¿i hormonii plåcerii, care determinå efecte

benefice în organism, printre care scåderea senza¡iei de durere,

cre¿terea rezisten¡ei la boli, cre¿terea imunitå¡ii, descårcarea de

hormoni sexuali în organism, cre¿terea apetitului. Fiind un stres

benefic pentru organism, atunci când este controlat con¿tient ¿i

folosit în sens pozitiv, nu duce la instalarea bolilor psihosomatice.

Din contrå, acesta poate duce la ameliorarea ¿i chiar vindecarea

lor. Înså, atunci când nu este controlat con¿tient (cazul emo¡iilor

pozitive puternice, nea¿teptate ¿i necontrolate), el poate declan¿a

acela¿i gen de reac¡ii în organism, la fel ca ¿i stresul negativ-dis-

tresul. Stresul negativ sau distresul, este cel la care ne referim de

obicei când vorbim de stres ¿i care determinå efectele negative

asupra organismului prin descårcarea hormonilor de stres:

adrenalina ¿i noradrenalina, cortizolul ¿.a. ¿i, implicit, apari¡ia

diverselor tipuri de boli.

ªTIAºI CÅ...?

• persoanele cele mai sociabile sunt cele care au

cea mai bunå protec¡ie imunitarå?

• optimi¿tii se îmbolnåvesc mai rar decât pesimi¿tii?

• supuse unui stres permanent, mijloacele de

apårare naturalå sunt inhibate, indivizii devenind astfel

mai vulnerabili?

• instabilitatea psihicå ¿i nervozitatea accentuatå

sunt factori care duc la gestionarea slabå a stresului?

• stresul poate provoca comportamente riscante,

precum alcoolismul, care au efecte distrugåtoare

asupra imunitå¡ii?

• stresul poate fi un factor de risc în apari¡ia unor

forme de cancer?

• râsul este una dintre cele mai bune terapii, afirmå

unii speciali¿tii, care au demonstrat rela¡ia dintre buna

dispozi¡ie ¿i prevenirea afec¡iunilor cardiace?

• cei care î¿i påstreazå calmul în situa¡ii critice sunt

mai pu¡in expu¿i inducerii unor forme de stres negativ?


12

Råspunsul organismului la stres este numit de Hans Seyle sin-

drom general de adaptare, acesta manifestându-se în trei etape.

Prima fazå, cea de alarmå, numita ¿i „de ¿oc“, se manifestå

de obicei prin cre¿terea bruscå a tensiunii ateriale (hipertensiune),

cre¿terea båtåilor inimii (tahicardie), scåderea temperaturii corpu-

lui (hipotermie) ¿i o secre¡ie hormonalå crescutå a glandelor cor-

ticosuprarenale.

Urmåtoarea fazå este cea de rezisten¡å, în care aparent

organismul s-a adaptat la situa¡ie, înså persistå modificårile din

stadiul de alarmå. Acest stadiu se men¡ine dacå agentul stresor

nu a fost oprit.

Dacå agentul stresor ini¡ial persistå, se trece în faza de

epuizare în care mecanismele de adaptare ale organismului sunt

depå¿ite, apårând afec¡iuni organice ca: boli de inimå, boli

digestive (ulcerul gastric ¿i duodenal), diabetul zaharat, depresia,

anxietatea.

Factorii moderatori ai stresului

Personalitatea

Cunoa¿terea personalitå¡ii ¿i adecvarea ei la mediul în care se

manifestå sunt de mare importan¡å pentru realizarea concordan¡ei

între expecta¡iile sociale ¿i satisfacerea intereselor personale.

De regulå, personalitatea este, practic, stabilizatå ¿i contu-

ratå înaintea începerii unei activitå¡i profesionale, pe parcurs

având loc doar ajuståri, factorii esen¡iali care definesc personali-

tatea stând la baza alegerii carierei, inclusiv în privin¡a asumårii

stresului ocupa¡ional specific. Unii autori precizeazå cå alegerile

pe care le fac oamenii în legåturå cu profesia ¿i cariera nu sunt

decât foarte rar întâmplåtoare, alegerea mediului în care så-¿i

desfå¿oare activitatea fiind fåcutå sau trebuind så fie fåcutå core-

lat cu structura psihicå ¿i, ulterior, cu statutul social poten¡ial.

Astfel, se pare cå o parte din stresul profesional este resim¡it ca

fåcând parte din sarcinile de serviciu, iar persoana respectivå

este pregåtitå pentru aplicarea unor stiluri ¿i metode de lucru efi-

ciente ¿i cu consum energetic rezonabil. Prin urmare, reac¡iile

fiziologice ¿i psihocomportamentale råmân, ca tip ¿i intensitate,

în limite normale, acceptabile pentru mediul ocupa¡ional în care

se manifestå. De asemenea, chiar dacå au o robuste¡e psihicå ¿i

fizicå nativå sau/¿i dobânditå prin antrenament, personalitatea ¿i

comportamentul acestora sunt subminate de repetatele expuneri

la factorii de stres.

Expunerile repetate la situa¡ii stresante nu duc, din fericire, în

mod invariabil la erodarea resurselor personale, ci, dimpotrivå,

pot determina, în anumite situa¡ii, „imunizarea socialå“ a indi-

vidului la stimulii agresivi ai mediului. Personalitå¡ile puternice

¿i/sau antrenate psihologic nu vor privi, de exemplu, o mutare

(de domiciliu sau de la locul de muncå) decât ca pe un eveni-

ment stimulator sau chiar pregåtitor pentru alte orizonturi ¿i cåi

de realizare.

Tipul comportamental

Tipul comportamental reprezintå un alt factor moderator al

stresului. În momentul actual, pe baza datelor de observa¡ie ale

practicienilor, este cert cå, în ciuda expunerii aproape egale a

membrilor aceluia¿i colectiv la factorii generatori de stres, recep-

tivitatea, respectiv reactivitatea este diferitå, de cele mai multe

ori, de la individ la individ. S-a încercat documentarea ¿tiin¡ificå

STRESUL CREªTE NIVELUL GLICEMIEI

La persoanele stresate, hiperglicemia este frecventå.

În mod normal, glucidele în exces sunt depozitate sub

formå de glicogen în ficat ¿i mu¿chi. În condi¡ii de

stress, hormonii produ¿i (adrenalina, noradrenalina,

cortizolul, hormonul de cre¿tere) determinå eliberarea

de glucozå din aceste depozite, dar ¿i scåderea uti-

lizårii glucozei de cåtre ¡esuturi, rezultatul fiind valori

crescute ale glicemiei.

CORPUL TÅU

13

a fenomenului observat empiric, fåcându-se posibilå individua-

lizarea unor tipuri comportamentale în contextul studierii stresului

ocupa¡ional.

SEDENTARISMULOrganiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii (OMS) a dat alarma,

declarând sedentarismul drept inamicul numårul unu al umanitå¡ii.

Cine nu se mi¿cå se îngra¿å, devine apatic, greoi, se îmbol-

nåve¿te de inimå, devine dependent de medicamente ¿i depresiv.

Cei ¿ase sute de mu¿chi cu care am fost înzestra¡i de naturå nu

sunt un simplu decor. Ei trebuie folosi¡i. Sigur, unii dintre ei

func¡ioneazå singuri, ca inima, de exemplu, al¡ii sunt antrena¡i în

mi¿cårile pe care le facem, pentru a merge sau a ne hråni, dar

cel pu¡in 200 de mu¿chi, afla¡i în strânså legåturå cu creierul, tre-

buie neapårat antrena¡i. Båtrâne¡ea nu este altceva decât o imo-

bilizare fizicå progresivå. Speciali¿tii oferå o explica¡ie: per-

soanele care îmbåtrânesc târziu ¿i frumos sunt cele active, care

fac zilnic mi¿care.

Cu ani în urmå, era foarte greu de imaginat cå sedentaris-

mul va deveni un pericol evident. Omul urban, în special, s-a

transformat încet într-un fel de „mobilå“ iar efectele sunt, pe zi ce

trece, tot mai periculoase. Dezvoltarea tehnologiei de care se

folose¿te oricine a contribuit cel mai mult la instalarea sedentaris-

mului. Numårul ma¿inilor personale s-a înmul¡it considerabil, iar

fiecare dintre noi avem la dispozi¡ie telefonul mobil care ne per-

mite så comunicåm fårå a face nici cel mai mic efort fizic.

Televizorul ne-a legat mai mult decât ne-am imaginat de un loc

anume, mai ales dupå ce a apårut ¿i telecomanda. Fiecare om a

cåutat, ¿i continuå så identifice metode prin care via¡a stresantå

de zi cu zi så-i fie cât mai u¿oarå. Înså aceastå dorin¡å ne trans-

formå pe to¡i în persoane în¡epenite în lumea noastrå tehnicå. În

câ¡iva ani, ¿i fårå så observåm, ne-am transformat în adevårate

piese în¡epenite de mobilå.

Speciali¿tii au demonstrat cå practicarea unei activitå¡i fizice

cel pu¡in o datå pe såptåmânå cre¿te speran¡a de via¡å cu 40%.

O echipå de medici de la Institutul Karolinska din Stockholm a

concluzionat: „Exerci¡iile fizice, chiar ¿i cele practicate ocazional,

reduc riscurile bolilor cardiovasculare.“

ªi acesta nu ar fi singurul beneficiu.

Cercetåtorii de la Universitatea din Hong Kong ¿i de la

Ministerul Sånåtå¡ii au fåcut o anchetå medicalå în rândul famili-

ilor persoanelor decedate într-un anumit interval de timp.

Familiile au fost întrebate dacå cei deceda¡i au practicat o activi-

tate fizicå în timpul liber, pe parcursul ultimilor zece ani din via¡å.

„Am calculat cå decesul a cca 20% din popula¡ia Hong

Kong-ului, cu vârste mai mari de 35 de ani, a fost cauzat de

lipsa activitå¡ii fizice“, a afirmat Lam Tai-Hing, ¿eful

Departamentului de Sånåtate Publicå de la Universitate.

Una dintre cele mai perverse manifeståri ale sedentarismului

este aceea cå se instaleazå fårå ca individul în cauzå så î¿i dea

seama. De¿i cu ceva timp în urmå acel individ fåcea sport sau

mi¿care, transformarea lui în ceea ce am îndråzni så numim

„mobilå“ se produce pe nesim¡ite, o datå cu consecin¡ele incredi-

bil de grave ale acestei „maladii“.

A¿adar, fårå så ne dåm seama, organismul nostru resimte

nevoia de mi¿care, de aer liber, de soare ¿i de vânt.

În fa¡a unui sedentarism instalat fårå cale de întoarcere, civi-

liza¡ia modernå a „contraatacat“ cu sålile de fitness ¿i cu

aparatele de sport din sufragerie. Medicii sus¡in înså cå trupul

nostru nu are nevoie doar de pachete de mu¿chi. Starea de spirit

pe care o oferå mi¿carea ¿i relaxarea în mijlocul naturii nu pot fi

înlocuite nicidecum de cele 15 minute petrecute pe o bicicletå

medicinalå. Este ¿i motivul pentru care, în ¡årile civilizate, mul¡i

au abandonat sålile de fitness, iar diminea¡a ¿i seara cetå¡enii

umplu parcurile din marile metropole pentru a face mi¿care.

Speciali¿tii încearcå så transmitå prin diverse canale cå

depå¿irea sedentarismului presupune acceptarea ¿i tråirea


14

bucuriei de a ne mi¿ca în mijlocul naturii ¿i nu o normå de

mi¿care efectuatå într-o salå de gimnasticå. Bucuria aceasta este,

cu siguran¡å, singura cale de vindecare a efectelor nemiloase ale

sedentarismului modern. Studiile de specialitate au demonstrat cå

aceasta este calea cea mai bunå de a rezolva problema

kilogramelor în plus, stresului, durerilor de cap, alergiilor ¿i

sensibilitå¡ii.

Ce ar trebui så facem nu este complicat: plimbåri în parc ¿i

prin pådure, mici exerci¡ii în mijlocul unei poieni sau pe malul

unei ape curgåtoare. Trebuie så recåpåtåm bucuria de a respira

aer proaspåt, de a ne låsa corpul så reintre sistematic în ritmurile

naturii, fåcând cât mai multå mi¿care în aer liber. Astfel, vom mai

asimila un element din arta de a fi sånåtos.

Nu trebuie uitat un lucru. A face sport nu înseamnå nicide-

cum a fi campion. Sportul poate fi practicat într-o manierå mai

hedonistå. Mi¿carea fizicå ne permite så ne descoperim trupul, så

ne creåm o mai mare intimitate cu el, så-l iubim pe måsurå ce

mi¿carea då rezultate.

Sportul då încredere în sine, te face så mergi pe stradå cu

capul sus, î¡i conferå un sentiment de eliberare.

ALIMENTAºIA

NECORESPUNZÅTOARE

Pericolele din farfurie

Omul modern trebuie så în¡eleagå cå a mânca este mai mult

decât un simplu act de supravie¡uire, alimentele participând activ

la via¡a propriului corp ¿i la echilibrul nostru psihic. Hrana de

aståzi a devenit aproape periculoaså, obligându-ne de multe ori

så tråim pe muchie de cu¡it. Agresiunea chimicå asupra acesteia

a devenit o realitate, având numeroase consecin¡e. Astfel, cali-

tatea apei este continuu amenin¡atå, solurile sunt supuse unor

modificåri importante ale echilibrului lor ecologic (acest fapt

influen¡ând direct compozi¡ia plantelor), pesticidele otråvesc ali-

mentele iar în alimenta¡ia animalelor (sursa importantå de pro-

teine ¿i lipide) sunt introduse furaje modificate genetic sau cu

adaosuri hormonale.

În plan pur nutri¡ional, aceste fenomene determinå apari¡ia

unor alimente cu un aport calitativ diminuat al substan¡elor pe

care le ingeråm, ce duce la acumularea unor dezechilibre per-

manente, accentuate odatå cu vârsta: instalarea hipertensiunii

arteriale, cre¿terea excesivå în greutate, cre¿terea colesterolului.

Dezechilibrele alimentare:

subalimentarea ¿i supraalimentarea

Dezechilibrul alimentar între necesitå¡i ¿i aport (în plus ori în

minus) duce la apari¡ia unor tulburåri, care pot degenera în ade-

vårate boli.

Aportul insuficient de substan¡e nutritive are drept consecin¡e

scåderea în greutate ¿i apari¡ia anumitor caren¡e: de macronutri-

mente (determinå malnutri¡ia protein-caloricå), de elemente mi-

nerale ¿i de vitamine.

În func¡ie de elementele lipså, se pot instala diverse boli: ane-

mie (deficit de fier, vit. B6, B12, acid folic); gu¿å endemicå, diabet

insulino-dependent (tip I), cretinism (deficit de iod); rahitism,

osteoporozå, osteomalacie (deficit de calciu ¿i vitamina D) ¿.a.

Toate acestea pot fi rezultatul atât al subalimenta¡iei, cât ¿i al

supraalimenta¡iei, aceasta din urmå fåcutå doar cu anumite ali-

mente preferate sau avute la îndemânå, care nu oferå organis-

mului diversitatea factorilor nutritivi de care are nevoie.

În plus, supraalimentarea, pe lângå pericolul obezitå¡ii,

induce ¿i ea o serie de patologii prin aportul excesiv al unor ca-

tegorii de substan¡e. Astfel, pot apårea dislipidemii (exces de lipi-

de); gutå, hiperuremie, calculozå renalå (exces de proteine); dia-

bet zaharat, carii dentare (exces de glucide); hipertensiune arteri-

alå (exces de sare), afec¡iuni ale rinichilor, scheletului ¿i ficatului

(exces de fluor, vit. A ¿i D).

CORPUL TÅU

15

Alimenta¡ia haoticå

Destul de multe persoane ajung så dezvolte o anumitå

dependen¡å de mesele servite la întâmplare, unul dintre motive

fiind lipsa timpului, programul de lucru sau chiar faptul cå nu

dau o prea mare importan¡å hranei.

În alte situa¡ii, cei care au o alimenta¡ie haoticå, våd în

hranå un element menit så îi calmeze sau så le schimbe în bine

starea de spirit, aceste persoane situându-se la limita

patologicului.

Alimenta¡ia haoticå, mai ales cea pe fond nervos, este foarte

nocivå, mai ales pentru persoanele care vor så scape de câteva

kilograme.

Sentimentele negative precum vina, ru¿inea, nereu¿itele în

plan profesional sau lipsa de afec¡iune din via¡a personalå nu

trebuie asociate instinctiv cu consumarea unor produse alimenta-

re gustoase deoarece astfel se vor crea premisele cre¿terii nejus-

tificate în greutate ¿i vor apårea deprinderi alimentare nesånå-

toase, precum ¿i modificåri periculoase ale ratei metabolismului.

Printre manifestårile care înso¡esc alimenta¡ia pe fond nervos

putem aminti:

• imboldul subit ¿i de neoprit de a consuma un anume ali-

ment preferat în timpul cel mai scurt posibil, chiar dacå

senza¡ia de foame nici måcar nu se face sim¡itå;

• dorin¡a de a mânca mai mult, chiar ¿i dupå ce survine

senza¡ia de sa¡ietate;

• sentimentul de vinå ¿i remu¿cårile care înso¡esc momentele

imediat urmåtoare servirii mesei.

Alimenta¡ia pe fond nervos poate fi întâlnitå la o categorie

foarte largå de persoane, provenind din toate zonele socialului,

ea fiind una dintre problemele majore ale zilelor noastre, putând

conduce la îmbolnåviri grave ¿i dereglåri de nedorit ale metabo-

lismului. Întrucât aproape oricine poate fi expus la un moment

dat unor asemenea riscuri, este bine så ne informåm cât mai

complet ¿i så ¿tim mereu ce trebuie fåcut într-o asemenea

situa¡ie. Astfel, vom putea evita în timp util orice complica¡ii

ulterioare, continuându-ne via¡a în lini¿te ¿i mâncând bine

¿i cât mai sånåtos.

Consecin¡ele asupra sånåtå¡ii nu întârzie så aparå în cazul în

care ne alimentåm necorespunzåtor. Pe lângå cele aråtate mai

sus, se mai pot manifesta: tulburåri ale dezvoltårii morfofunc¡io-

nale a organismului; scåderea capacitå¡ii intelectuale ¿i de efort

fizic; scåderea capacitå¡ii de reproducere; reducerea capacitå¡ii

de apårare a organismului fa¡å de agresiuni infec¡ioase ¿i toxice.

Mai pe scurt, alimenta¡ia necorespunzåtoare scade durata

medie de via¡å.


Corpul tau

Documents

Transcript of Corpul tau