Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Timis

LUCRARE DE STAGIU

STAGIAR : NICOLAESCU (MORARU ) DOINA

ANUL 3 SEMESTRUL 2 GRUPA 2

TIMISOARA

I. Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari)

1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?

Raspuns:

Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 “Bilant de inchidere” (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 “Bilant de inchidere” se transfera in creditul sidebitul contului 891 “Bilant de deschidere” (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentrua crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere alexercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, oriceerori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.

2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderiib)este furnizata de un alt auditorc)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

Raspuns:

a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii

3. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare amandatului?

Raspuns:

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului să colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:-Cunoaşterea globală a intreprinderii

În afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caută să obtina elementelecare sa ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi:

-control intern insuficient sau cu carenţe notabile;

-contabilitate neţinută corect si la timp;-atitudinea conducatorilor faţă de respectarea legii si a organelor publice si

administrative;-personal incompetent;-rotatia cadrelor prea mare şi anormală;-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul exploatarii;-riscuri fiscale;-conflicte sociale;-riscuri juridice;-independenta exercitiilor nerespectata;-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;-cazuri anterioare de limitare a controlului;-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;- alte constatari care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.

-Examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilorOrice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de

incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei. Auditorul trebuie să examineze:-lista clientilor săi sau ai societatii de expertiză în care lucrează, pentru a se asigura că

nu există deja o activitate remunerată din partea întreprinderii respective;-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in cauză.

-Examenul competenteiLipsa experientei in anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului; el

trebuie să se asigure că propriile competente, ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.-Contactul cu fostul auditor sau censor

Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dacă nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.-Decizia de acceptare a mandatului

După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii:-acceptă un mandat fără riscuri aparente;-acceptă mandatul, însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare;-refuză mandatul.

-Fişa de acceptare a mandatuluiO astfel de fişă poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are

ca obiective:-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a

conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;-de a materializa lucrările efectuate inaintea acceptarii:-de a indica bugetul necesar;-de a formaliza procedurile de acceptare;-de a asigura îndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de

acceptare:scrisoare catre conducerea societatii;scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dacă e cazul);scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel).

4. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.Misiunile de audit cu scop special se pot referi la :•Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardeleinternationale de raportare financiara si de normele nationale;•Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;•Respectarea clauzelor contractuale;•Situatii financiare condensate (rezumate).

5. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru un nr de 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala şi Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati?

Rezolvare:

Ion : 8000 x 10,5% = 840 lei 421=4312 Vasile : 3500 x 10,5% = 368 lei 421=4312 Popescu : 5900 x 10,5% = 620 lei 421=4312Total CAS suportata de asigurati =840 + 368 + 620 = 1.828 lei

ART. 296 ^18 din Codul Fiscal prezinta cotele de contribuţii de asigurări sociale:a^1) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;a^2) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;a^3) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

II. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%?

Raspuns:

V = CB

i = 10.00015 % = 66.667;

Unde V- valoarea unei intreprimderiCB – capacitatea beneficiarai - costul capitalului

2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp?

Raspuns :

Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:

a

(1+a)n−1 = factorul fondului de reducere

3. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani.

Raspuns:

t = 15%i = 12%n = 5 anian = anuitati

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000

V = an * (CB – ANC * i ) = 1− 1

(1+t)n

t * (CB – ANC *i) = 3.35 (1000 x 5 – 49.000 x 12%) =

-2950

III. Fuziuni si divizari de intreprinderi (3 intrebari)

1. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi seprezintă astfel:Societatea A: valoarea netă de aport 72.000 lei, număr de acţiuni 9.000, valoarea nominală 9.000 lei/acţiune.Societatea B: valoarea netă de aport 60.000 lei, număr de acţiuni 7.500, valoarea nominală 7.500 lei/acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea A dacă ea absoarbe societatea B.

Raspuns:

AANC – 72.000Nr. Actiuni – 9.000

BANC – 60.000

Calculam VMC (valoarea matematic contabila a activului):

VMC = ANC

NR . ACT . =

72.0009.000

= 8.000 lei/actiune

Numarul de actiuni emise ce trebuie emise de societatea A pentru a absorbi societatea B este:

Nr.act. = ANCVMC

=60.0008.000

= 7.500 actiuni

2. Dispuneţi de următoarele informaţii despre două societăţi comerciale care fuzionează:Societatea A: active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, număr de acţiuni 300 titluri. Societatea B: active diverse 63.000 lei, datorii 36.000 lei, număr de acţiuni 180 titluri. Determinaţi câte acţiuni trebuie să primească un acţionar care deţine 60 de acţiuni în cazul în care societatea A absoarbe societatea B.

Rezolvare:

AA – 114.000D – 60.000Nr. Actiuni – 300

BA – 63.000D – 36.000Nr. Actiuni – 180

ANC(A) = A-DANC(A) = 114.000 - 60.000 = 54.000

VMC (A) = ANC ( A)

NR . ACT . =

54.000300

= 180 lei/actiune

ANC (B) = 63.000 – 36.000 = 27.000

NR.ACT. = ANC (B)

VMC =

27.000180

= 150 actiuni

180 act. (B) …………..150 actiuni emise60 act. (b) ……………..x

x = 60∗150

180 = 50 actiuni

50 de acţiuni trebuie să primească un acţionar care deţine 60 de acţiuni.

3. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Se cunoscurmătoarele date: prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 30.000 lei.Societatea A:numărul de acţiuni 25.000 de titluri, valoarea nominală 20 lei/acţiune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 25.000 lei.Care este mărimea rezervelor societăţii A.

Rezolvare:

ANr. Actiuni – 25.000VN – 20 lei/actiunePlus valoare din reev.imob. – 25.000

BA – 100.000D – 30.000

ANC (B) = A – D = 100.000 – 30.000 = 70.000ANC = Capital propriuCapital propriu = Capital social + prima de fuziuneCapital social = Capital propriu - prima de fuziune = 70.000 – 14.000 = 56.000Nr.actiuni emise * VN = 56.000

Nr. Actiuni emise = 56.000

20 = 2.800

Nr. Actiuni emise = ANC (B)

VMC

VMC = ANC (B)

Nr . actiuni =

70.0002.800

= 25 lei/actiune

VMC = ANC (A )

Nr . actiuni

ANC (A) = VMC * Nr.actiuniANC (A) = 25 lei/actiune * 25.000 actiuni = 625.000ANC (A) = Capital propriu = Capital social + Rezerve + Plusvaloare din reev.imob.Rezervele = 625.000 – (25.000 * 20) – 25.000 = 625.000 — 500.000 – 25.000 = 100.000 lei

Valoarea rezervelor societatii A este 100.000 lei

IV. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)

1. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:Echipamente tehnologice 30.000 leiAmortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 leiMărfuri 900 leiAjustări pentru deprecierea mărfurilor 100 leiConturi la bănci în lei 2.000 leiCheltuieli în avans 1.000 leiFurnizori 12.000 leiVenituri în avans 1.250 leiCapital subscris vărsat 2.500 leiRezerve legale 200 leiAlte rezerve 4.000 leiRezultatul reportat 1.150 leiAportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa cum urmează:- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori;f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.Se cere:a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

a) Vânzarea echipamentelor tehnologice:

461 = % 8.3307583 7.0004427 1.330-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 30.0002813 15.0006583 15.000-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice:5121 = 461 8.330

b) Vânzarea mărfurilor:4111 = % 1.428 707 1.200 4427 228

- incasarea contravalorii marfurilor vandute:5121 = 4111 1.428- scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 900-anularea provizionului: 397 = 7814 100

c) Încasarea chiriei plătite în avans: 5121 = 471 1.000

d) Restituirea chiriei încasate anticipat: 472 = 5121 1.250

- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli : % = 121 8.300 121 = % 15.900 7583 7.000 6583 15.000 707 1.200 607 900 7814 100

- Inchiderea TVA-ului si plata : 4427 = 4423 1.558 4423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121:

D 121 C

D 5121 C

SOLD I 0

SOLD I 2.000

15.000 7.000 8.330 1.250900 1.200 1.428 1.558

100 1.000TOTAL 15.900

8.300 TOTAL 10.758

2.808

SOLD D 7.600

SPLD F D 9.950

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj:

I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9.950DATORII CURENTE 12.000ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE -2.050CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500II.REZERVE 4.200III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR-DIN EXERCITIUL CURENT-DIN LICHIDARE

8.7501.1507.600

TOTAL CAPITALURI PROPRII -2.050TOTAL CAPITALURI -2.050

- Determinarea capitalului propriu (activului net):CP (AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 leiRezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net) este insuficient. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor.Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

- Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:- Decontarea rezervelor legale:1061 =  456  200-Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)

456 =  4411  32- virarea acestuia:

4411 = 5121  32-Decontarea altor reserve:1068 = 456  4.000- Impozit pe dividend (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%) 456 = 446  667 446 = 5121  667

Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Capital social

Rezerve legale Alte rezerve Total

Asoc.A 70% 1.750 118 2.333 4.201Asoc.B 30% 750 50 1.000 1.800TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori

Pierderi din exercitiul curent

Pierderi din lichidare

Furnizori Total Diferente

Asoc.A 70% 805 5.320 8.400 14.525 10.324Asoc.B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749

Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor:a)capitalul social de restituit asociatilor:1012 = 456  2.500b) pierderea curenta si pierderea din lichidare 456 = 121  8.750 (1.150+7.600)c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456) 5121 = 456 2.749Asociatul A 1.924Asociatul B 825Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d)achitarea furnizorilor:401 = 5121 12.000

e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:

D 456 C

D 5121 C

SOLD 0

SOLD 9.950

32 200 2.749 32667 4.000 6678.750 2.500 12.000

2.749TOTAL 9.449

9449 TOTAL 12.699

12.699

SOLD 0

SOLD 0

2. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de laşedinta comitetului creditorilor?

Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data şedinţei comitetului creditorilor, înştiinţându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului şi a procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.”

3. Rolul administratorului special şi atributiile sale.

Administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala aactionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seamaacestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada incare debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor,asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau delichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de ladeschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administraaverea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz.

4. Care sunt cazurile când judecătorul sindic va decide prin sentinţă intrarea în faliment?

Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).dupa deschiderea procedurii;

V. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investiție de modernizare?

Raspuns:

Investitia reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate în bunuri concrete în scopul obtinerii de efecte viitoare sub forma de avantaje, dar, în principal, profit.

Investiţiile de modernizare contribuie la raţionalizarea şi creşterea randamentului instalaţiilor de producţie şi sunt dependente de evoluţia progresului tehnic în domeniu. Au ca scop, în special, reducerea costurilor de producţie pe seama diminuării forţei de muncă în primul rând.

Din punctul de vedere al eficienţei, investiţiile pentru modernizare sunt net superioare celor de înlocuire şi expansiune.

Ivestitiile de modernizare a ehipamentului existent in functiune implica un risc redus ca urmare a unor modificari neesentiale in tehnologia de fabricatie. Aceste investitii sunt destinate ameliorarii rentabilitatii si productivitatii, avand ca efecte: scaderea costurilor de productie, economisirea manoperei directe, standardizarea procesului de productie.

Strategia – pieţele ţintă şi segmentele vizate – strategia de desfacere – politica de preţ – promovare şi reclamă – alianţe strategice – poziţia de adoptat faţă de competitori – organizarea activităţii de marketing.

2. Prin prismă strategică, ce presupune o investiție de înlocuire?

Raspuns:

Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor deproductie uzate, avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie

asocietatii. Prin urmare, investitia presupune economisire, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor.

Orice investiţie de înlocuire produce modificări specifice investiţiilor de dezvoltare sau noi şi orice investiţie de dezvoltare presupune cel puţin o investiţie de înlocuire.

Tipologia proiectelor de investiţii se poate prezenta după mai multe criterii. În realitate, distincţia nu este foarte clară. De exemplu, o investiţie de înlocuire a activelor fixe uzate se asociază, adesea, cu o modernizare a tehnologiei. O investiţie externă poate însemna în acelaşi timp o fuziune de tehnologii noi sau complementare. Criteriul care permite o separare a diferitelor categorii de investiţii este cel al riscului implicat. De exemplu, o investiţie de înlocuire prezintă un risc marginal minim în raport cu o investiţie de modernizare sau, mai mult, în raport cu o investiţie de dezvoltare internă sau externă . Aceste proiecte condiţionează competitivitatea pe termen lung a întreprinderii, deoarece pregătesc condiţiile de producţie viitoare şi, în consecinţă, condiţionează şi rezultatele viitoare şi echilibrul financiar viitor. Ele angajează resurse financiare importante, pe termen lung, şi de aceea aceste proiecte prezintă riscuri deosebite, lansarea lor având cel mai adesea un caracter ireversibil.3. Ce reprezintă durata de viață a unui proiect investițional?

Raspuns:

Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul obtinerii unor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume prezente si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.

Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta indelungata.

Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteia este de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila.

Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata deimplementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitiei realizate. Perioada implementarii proiectului investitional este caracterizata de efortul sustinut deintreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului.

Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional, efectecaracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati areca rezultat un flux net al investitiei , adica cash-flow net. Un proiect investitional este fezabilatunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de implementare.

Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:- Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare a

imobilizarilor = amortizare contabila- Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile.

Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani, maxim 10, datorita faptului ca incasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros.

4. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico‐financiare,proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt.

Raspuns:

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.

Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.

1.Metode traditionale fondate pe rentabilitatea medie:- Rata medie de rentabilitate in exploatare- Termenul de recuperare a cheluielilor 2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor - Utilizarea notiunii de actualizare- Valoarea actuala neta (VAN)- Rata interna de rentabilitate(RIR)

5. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintăurmătoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție Costuri deexploatare

Total cost Total încasări Cash‐flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculați termenul de recuperare a investiției neactualizate.

Raspuns:

Termenul de recuperare al investitiei neactualizate se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash –flow-ul mediu anual.

CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6CF mediu anual = = (-9.345+ 11.445 + 3.020 + 3.020 + 3.200 + 3.200 + 3.200 )/6 =

2.957Termenul de recuperare = Investitia totala / CF mediu anualIt = 11.455 leiTermenul de recuperare =11.455/ 2.957 = 3.87.

6. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei şi cu o rată de

actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție Costuri deexploatare

Total cost Total încasări Cash‐flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculați valoarea actualizată netă şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.

Raspuns:

Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

1

(1+a)n

unde: a = rata de actualizare; n = anul

Ra1 = 1

(1+0.2)1 = 0.833

Ra2 = 1

(1+0.2)2 = 0.694

Ra3 = 1

(1+0.2)3=¿0.579

Ra4 = 1

(1+0.2)4 = 0.482

Ra5 = 1

(1+0.2)5=¿0.402

VAN = -I+ ∑CFt

(1+r )t + Vrez

(1+r )n

unde:I = costul investitiei;CFt = cash-flow-ul aferent anului t;Vrez = valoarea reziduala;r=rata de actualizare(20 %);n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.

Fact.act. Total costuri actualizate Total incasari actualizate Cash flow anual net

0 17.865 8.520 -9.3451 0.833 5.350 7.867 2.5172 0.694 4.458 6.556 2.0973 0.579 3.762 5.613 1.8524 0.482 3.135 4.678 1.5435 0.402 2.612 3.898 1.286TOTAL

37.182 37.132 -50

VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.VAN = - 50, in concluzie investitia va fi respinsa.