Molarul 1 prezinta 4 cuspizi :2 vestibulari si 2 palatinali

Coroana

Coroana are o formã cuboidã, aplatizatã mezio-distal având diametrul maxim vestibulo-palatinal (Æ VP > Æ MD).

Prezintã patru feþe laterale: vestibularã (V), palatinalã(P), mezialã (M), distalã (D) ºi o faþã ocluzalã

Faþa vestibularã

Convexitatea maxima: 1/3 cervicala,colet spre mezial Forma ocluzala a cuzpizilor 2 cuspizi V Latura M, D Latura de colet 2 creste sagitale

Delimitate de 4 margini, contur trapezoidal cu baza mare ocluzal Marginea ocluzala – linie franta ~~~~~ literei W cu 2 V inegale

M>D Marginile V-lui = relieful cuspizilor MV si DV Inaltimea 7.5mm <latimea 10mm Marginea cervicala ~~~~rectilinie- denivelare =zona radiculara Marginile proximale :convexe, convergente spre colet Marginea distala mai mica, convexa, convergenta decat marginea

meziala Relieful e convex in ambele sensuri: convexitatea maxima in 1/3

cervicala spre mezial Sant 2 lobi inegali :M si D care se termina intr-o foseta la

jumatatea fetei vestibulareAre aspect patrulater; un trapez a cãrui bazã mare este orientatã ocluzal ºi baza micãcervical.Marginea mezialã este mai lungã ºi mai planã decât cea distalã; este uºor convexã.Marginea distalã este mai scurtã ºi mai convexã decât cea mezialã.Cele douã margini proximale sunt convergente spre colet.

Marginea cervicalã este o linie aproape planã, uºor curbã, având convexitatea spreapex, prezentând aproximativ la mijlocul ei o ondulaþie interradicularã.Marginea ocluzalã este o linie în formã de „W“ cu unghiurile rotunjite ºi cu „V“-ulmezial mai mare ca „V“-ul distal.

Relieful feþei vestibulare este curb în ambele sensuri: mezio-distal ºi cervico-ocluzalavând convexitatea maximã în treimea cervicalã ºi treimea mezialã.

În treimea ocluzalã cei doi lobi ai marginii ocluzale ai feþei vestibulare sunt separaþi de un ºanþ ce se terminã într-o fosetã. Este ºanþul centro-vestibular ce se terminã în foseta de descãrcare vestibularã, deasupra convexitãþii maxime a acestei feþe.

Faþa palatinalã

2 cuspizi P Cuspidul mezio-palatinal 2x> disto palatinal Pe cuspidul MP tuberculul Carabelli Santul se pierde in 1/3 colet

Contur ce se inscire in trapez cu baza mare ocluzal 4 margini Margine ocluzala ~~~~~litera W Vmezial >V distal Marginea de colet e usor curba cu convexitatea ocluzal , nu prezinta varf

interradicular, e mai scurta Margini proximale convergente spre colet, M>D Relieful e convex in dublu sens, convexitatea maxima : 1/3 mijlocie spre

mezial Sant palatinal cu origine pe fata ocluzala, se termina aproape de

marginea cervicala fara foseta, separa cei 2 lobi M>D Pe lobul MP – proeminenta = tuberculul Carabelli

Are tot aspect de trapez cu baza mare dispusã ocluzal având aceleaºi patru margini:mezialã (M), distalã (D), cervicalã (C) ºi ocluzalã (Oc)

Marginea mezialã este mai lungã ºi mai dreaptã decât marginea distalã; este uºor convexã.Marginea distalã este mai scurtã ºi mai convexã decât marginea mezialã. Cele douãmargini proximale sunt convergente spre colet.

Marginea cervicalã este o linie uºor curbã, cu convexitatea orientatã apical.Marginea ocluzalã este o linie în formã de „W“ cu unghiurile rotunjite. „V“-ul mezialeste mult mai mare ca „V“-ul distal.

Relieful feþei palatinale este convex în sens mezio-distal ºi cervico-ocluzal, avândconvexitatea maximã în treimea mezialã ºi treimea mijlocie.

În treimea ocluzalã, cei doi lobi ai marginii ocluzale ai feþei vestibulare sunt separaþi deun ºanþ ce se terminã pierdut. Este ºanþul disto-palatinal ce se terminã pierdut deasupraconvexitãþii maxime a feþei palatinale. Inconstant, pe lobul mezio-palatinal se aflã untubercul - tuberculul lui Carabeli.

Faþa mezialã

Latura V convexa 1/3 colet Latura P convexa 1/3 mijlocie Urmeaza conturul cuspizilor

cea mai lata 10 mm la colet, 12 mm 1/3 cervical 7mm ocluzal 7.5mm ocluzal

relieful plan in sens vertical, convex vestibulo palatinal convexitatea maxima in apropierea marginii ocluzale

Este cea mai latã din cele patru feþe laterale. Are patru margini: vestibularã (V), palatinalã(P), cervicalã (C) ºi ocluzalã (Oc)

Marginea vestibularã este convexã în treimea cervicalã ºi plan convexã în 2/3 ocluzale.Marginea palatinalã este convexã, convexitatea maximã fiind în treimea mijlocie.

Marginea cervicalã are formã de arc de cerc, convex cãtre ocluzal.Marginea ocluzalã are forma literei „V“, în care segmentul palatinal este mai maredecât segmentul vestibular al „V“-ului ocluzal.

Relieful feþei meziale este uºor plan convex, convexitatea maximã aflându-se în treimea ocluzalã unde se realizeazã punctul de contact.În treimea cervicalã relieful devine uºor plan concav prelungindu-se cu depresiuneaexistentã interradicular.

Faþa distalã

Mai convexa, convergenta, mica Convexitate spre 1/3 mijlocie

~~ cu cea meziala dar are dimensiuni mai mici Relief convex in ambele sensuri

Are aspect patrulater; este mai micã ºi mai convexã decât faþa mezialã în care seînscrie. Are patru margini: vestibularã (V), palatinalã (P), cervicalã (C) ºi ocluzalã (Oc).

Marginea vestibularã este convexã în treimea cervicalã ºi plan convexã în 2/3 ocluzal.Marginea palatinalã este convexã, convexitatea maximã fiind în 1/3 mijlocie

Marginea cervicalã are formã de arc de cerc, convexitatea fiind spre ocluzal.Marginea ocluzalã are forma literei „V“, în care segmentul vestibular ocluzal este maimare decât segmentul palatinal al „V“-ului.Relieful feþei distale este convex vestibulo-vestibulo-palatinal ºi cervico-ocluzal. Convexitatea maximã este în treimea ocluzalã.

Faþa ocluzalã 2V 2P Vestibulo mezial , vestibulo distal Separati de santuri meziocentral, centro vestibular Creasta oblica de smalt uneste cuspidul MP cu DV Paralelogram cu diametrul maxim intre cuspidul MV si cel DP 4margini Marginea V e convexa, bilobata, 10 mm, impartita de santul interlobular in

2 parti inegale Marginea P e bilobata, cu portiunea meziala de 2x : decat cea distala Cele 2 margini V si P sunt usor convergente spre D Marginea M e cea mai mare 11,7 mm Unghiul mezial vestibular=75 grd unghiul mezial palatinal =105 Marg D mai mica, mai convexa, mai convergenta Unghiul disto vestibular =105 unghiul disto palatinal =75 4 cuspizi, 3 santuri , 3 fosete, creste de smalt Cuspizii: MP, MV, DV, DP Cuspidul MP e unit cu cuspidul DV prin 1 creasta de smalt = creasta oblica

de smalt (punte de smalt) Crestele esentiale ale cuspizilor sunt usor convexe, mai apropizate de

marginea meziala => pante meziale mai reduse decat cele distale Santurile intercuspidiene: mezio-central, centro-vestibular, distopalatinal Santul mezio central separa cuspizii MV si MP F iecare extremitate a santului se termina in 1 foseta: meziala si centrala Santul intercuspidian vestibulo central e situat intre cuspizii MV si DV O extremitate centrala in foseta centrala, 1 extremitate intr-o foseta pe

fata vestibulara Santul intercuspidian disto palatinal incepe in foseta distala si se

indreapta oblic spre fata palatinala si se termina pierdut in apropierea coletului fara a forma foseta

Fosetele sunt in nr de 3: 2 principale situate mezial si distal , delimitate de crestele marginale de smalt, 1 foseta secundara la intersectia santului vestibulo-central cu santul mezio-central

Crestele de smalt: creasta meziala, creasta distala care se unesc cu crestele sagitale ale cuspizilor vestibular si palatinal si de crestele esentiale

Are forma unui dreptunghi cu diametrul mai mare vestibulo-palatinal. Are patrumargini: mezialã (M), distalã (D), vestibularã (V) ºi palatinalã (P).

Marginea mezialã este mai mare ºi mai planã; este uºor convexã.Marginea distalã este mai micã ºi mai convexã.Cele douã margini converg palatinal.

Marginea vestibularã are forma unui „W“; „V“-ul mezial este mai mare decât „V“-ul distal.Marginea palatinalã are forma unui „W“ cu „V“-ul mezial mult mai mare decât „V“-ul distal.Marginea vestibularã ºi marginea palatinalã sunt convergente spre distal.

Relieful feþei ocluzale. Este complex fiind reprezentat de cuspizi, ºanþuri, fosete ºicreste marginale.

Cuspizii sunt patru. În ordinea mãrimii sunt mezio-palatinal (MP), mezio-vestibular (MV), disto-vestibular (DV) ºi disto-palatinal (DP). Deci mezio-palatinal este cel mai mare ºi disto-palatinal cel mai mic.Cuspidul mezio-palatinal ºi disto-vestibular sunt uniþi printr-o creastã oblicã de smalþce formeazã un unghi obtuz deschis mezial.ªanþurile sunt 3: mezio-central, centro-vestibular ºi disto-palatinal. ªanþul mezio-central uneºte foseta principalã mezialã cu foseta centralã. Are direcþie mezio-distalã ºi separã lobul mezio-vestibular de cel mezio-palatinal. Sanþul centro-vestibular începe în foseta centralã ºi se terminã în foseta de pe faþa vestibularã. Are direcþie vestibulo-palatinalã ºi separã lobii mezio-vestibular ºi disto-vestibular. aanþul disto-palatinal porneºtedin foseta distalã ºi se terminã pierdut pe faþa palatinalã. Are un prim segment meziodistal ce separã lobul disto-vestibular de lobul disto-palatinal dupã care face un unghi de 90o cãpãtând o direcþie vestibulo-palatinalã (perpendicularã pe primul segment) terminându- se pierdut (fãrã fosetã) pe faþa palatinalã deasupra convexitãþii maxime. Acestal doilea segment separã lobul mezio-palatinal de lobul disto-palatinal.

Fosetele sunt 3: douã principale (mezialã ºi distalã) ºi una secundarã (centralã).

Crestele marginale sunt 2: una mezialã ºi una distalã.Raportul cu planul de ocluzie este realizat prin lobul mezio-palatinal. Lobii activi suntlobii palatinali. Cel mai supus abraziunii este lobul mezio-palatinal.

Conturul coroanei e romboidal Fata ocluzala are 4 cuspizi: MP >> iar DP << Creasta oblica de smalt uneste cuspidul MP cu cuspidul DV Cuspizii vestibulari sunt mai ascutiti decat cei palatinali Dimensiunea in sens V-P > M-D